Tags Posts tagged with "DNA"

DNA

by -
0 270
Gheorghe Benea / sursa foto hotnews.ro

Clujeanul Gheorghe Benea, fost șef al Loteriei Române, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție pentru luare de mită.

Trimiterea în judecată vine la mai bine de un an de când DNA anunța că l-a reținut pentru 24 de ore pe Benea pentru fapte de corupție, împreună cu alte persoane. Acum acestea sunt trmise în judecată

 

În cauza mediatizată prin comunicatul nr. 1190/VIII/3 din 16 septembrie 2016, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, au dispus trimiterea în judecată, la Tribunalul București.

Benea e acuzat de luare de mită în calitate de director general al Companiei Naționale Loteria Română; în dosar a mai fost trimis în judecată și Ovidiu Râpanu, fostul șef al serviciului Achiziții al Loteriei Române, pentru luare de mită în formă continuată și participație improprie la spălare de bani în formă continuată.

Alte patru persoane – Remuz Lăzărean, director executiv, Cornelia Olaru – referent, Nicolae Sorescu – administratorul unei firme de vânzare de mașini și Constantin Răducanu – administrator de firmă, pentru dare de mită și participație improprie la spălare de bani.

Procurorii susțin că faptele datează de mai bine de șapte ani – în 17 mai 2010 conducerea Companiei Naționale Loteria Română a atribuit unei firme de vânzare de mașini administrată de inculpatul Nicolae Sorescu un contract de furnizare de 182 de autovehicule în sistem buy-back, pentru înlocuirea parcului auto al Loteriei Române. Contractul a fost inițiat, fundamentat și atribuit anume pentru a favoriza respectiva societate comercială, susțin procurorii. “În acest sens, au fost preluate de la inculpatul Sorescu Nicolae specificațiile tehnice ale autoturismelor ce urmau a fi comercializate – date care ulterior au fost introduse în caietul de sarcini, iar în fișa de date a achiziției s-a impus introducerea unor condiții restrictive de participare, în scopul eliminării concurenței”, arată aceștia. Mai mult, din analiza documentației existente la dosarul cauzei a rezultat faptul că nu se impunea schimbarea parcului auto în integralitatea lui, pentru anul 2010 fiind solicitate de către centrele din Maramureș și Bistrița Năsăud doar cinci autoutilitare și un autovehicul.
În aceste condiții, până la sfârșitul anului 2010, Compania Națională Loteria Română a virat dealer-ului auto suma totală de aproape zece milioane de lei.

În plus, pentru ca acest contract să fie atribuit, mai multe persoane din șefia Loteriei Române au primit sume de bai și bunuri: Rîpanu a cerut și primit în februarie 2010 în calitatea sa de membru în comisia de evaluare a ofertelor, împreună cu inculpații Lăzăreanu Remus Leonard, Olaru Cornelia și Benea Gheorghe, suma de 1,5 milioane de lei, dar și patru mașini noi, între care un Cadillac și un Hummer, plus 182 de mașini second hand rezultate din contractul de înlocuire a parcului auto în sistem buy back.
Din aceste foloase inculpatul Rîpanu Ovidiu a primit următoarele:
– suma totală de 831.062 lei, în perioada iulie-septembrie 2010 (bani remiși din conturile societății administrate de Sorescu Nicolae Virgil în contul unei firme aparținând lui Rîpanu Ovidiu),
– două autovehicule noi respectiv un autovehicul marca Cadillac în sumă de 160.683 lei și un autovehicul marca Hummer în valoare de 139.365 lei,
– autovehicule second hand în valoare de 1.179.029,68 lei, în perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011.
Din cele patru autovehicule pretinse anterior, în cursul lunii iulie 2010, Benea Gheorghe, director general al C.N.L.R. a primit, prin intermediul fiicei sale, Benea Laura și pentru aceasta, autovehiculul marca BMW în valoare de 139.230 lei.
De asemenea, referentul Cornelia Olaru, membră și ea în comisia de evaluare a ofertelor, a primit, în septembrie 2010, o mașină marca Opel în valoare de aproape 60.000 lei, pe care l-a înmatriculat pe numele unei persoane din familie. Anterior, aceasta acceptase promisiunea de a primi acest bun în schimbul consemnării unor date nereale în documentația legată de licitație, spun procurorii. În același scop, inculpatul Remus Lăzăreanu a primit de la inculpatul Nicolae Sorescu suma de 250.000 lei.
De asemenea, inculpatul Constantin Răducanu, în calitate de administrator al unei societăți comerciale care a vândut Loteriei Române prin intermediul firmei lui Nicolae  Sorescu un număr de 51 autoturisme), a remis inculpaților Ovidiu Rîpanu și Remus Lăzăreanu suma de 41.347 lei, din care 16.000 lei au ajuns la inculpatul Remus Lăzăreanu, iar diferența de 25.347 lei au rămas în contul unei societăți controlate de inculpatul Ovidiu Rîpanu. “Pentru a ascunde adevărata proveniență a bunurilorsau banilor ce fac obiectul infracțiunii de luare de mită, inculpatul Rîpanu Ovidiu, folosindu-se de două firme pe care le controla, a preconstituit relații comerciale nereale, vizând prestării de servicii fictive”, explică procurorii: “în acest sens, Rîpanu Ovidiu în înțelegere Sorescu Nicolae Virgil, a inventat în sarcina firmei care a obținut contractul cu loteria, o ”datorie” fictivă, prin întocmirea unor contracte care atestau operațiuni nereale (efectuarea unor servicii IT care nu s-au executat). Astfel, s-a creat aparența că banii nu ar fi fost primiți drept mită, ci în contul unor servicii IT, neprestate în realitate. În același mod s-a procedat și cu mascarea mitei constând în cele patru autovehicule. Inițial, o sumă echivalentă cu valoarea acestora a fost transferată în conturile dealerului auto, însă, după câteva zile, suma a fost restituită sub pretextul achitării unor servicii IT neefectuate. În paralel, după preluarea autovehiculelor învechite de la C.N.L.R. (în baza contractului de buy-back), societatea – dealer auto a emis către una din firmele controlate de Rîpanu Ovidiu un număr de 182 de facturi fiscale (câte una pentru fiecare autovehicul primit de la C.N.L.R. în sistem buy back) în valoare de 1.212.935 lei. Cu toate acestea, firma controlată de Rîpanu Ovidiu nu a achitat decât suma de 33.905 lei. Așadar, conform înțelegerii, Sorescu Nicolae Virgil i-a remis lui Rîpanu Ovidiu și autovehiculele second-hand preluate în baza contractului buy-back, ulterior fiind inventat un sistem de stingere a datoriei cu care firma lui Rîpanu Ovidiu figura în evidențele contabile ale dealerului auto”, se arată în rechizitoriu.

Aceasta nu e tot: în aprilie 2010, în același sens, Răducanu a determinat două persoane din cadrul firmei pe care o administra să primească și să avizeze plata sumei de 41.347 lei către una din societățile controlate de Rîpanu drept contravaloarea unor servicii care în realitate nu s-au realizat.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București, cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Față de Niculae Iulian Cătălin, Gheorghiu Dan, Benea Alexandra Laura și Bran Marius, procurorii anticorupție au dispus soluția clasării.

Citește și:

Clujeanul șef al Loteriei Române, reținut de DNA pentru mânării cu licitații trucate

DNA face joi percheziţii la sediul Casei Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi la sediul Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), au declarat, pentru Mediafax, surse judiciare.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie fac joi 50 de percheziţii, într-un dosar ce vizează fapte de corupţie ce au avut loc în perioada 2016 – august 2017, anchetatorii verificând şi sediul a două instituţii publice, potrivit unui comunicat de presă.

Pe lângă cele două instituţii publice, se fac verificări şi la sediile unor firme.

„Ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, în cursul zilei de 31 august 2017, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 50 locaţii, dintre care două sunt sedii ale unor instituţii publice din Bucureşti, restul sedii sau puncte de lucru ale unor societăţi comerciale sau domicilii ale unor persoane”, conform DNA.

Percheziţiile sunt făcute de procurori într-un dosar penal ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi asimilate infracţiunilor de corupţie, săvârşite în perioada 2016- august 2017.

sursa foto: desteptarea.ro

DNA cere Senatului sa aprobe începerea urmăririi penale pentru ministrul pentru Relația cu Parlamentul, Viorel Ilie (ALDE), acuzat de trucarea unui concurs de angajare în minister. DNA îl acuză oficial de “instigare la infracțiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicitătii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informații, în perioada exercitării funcției ministeriale”.

În același dosar, DNA a început urmărirea penală a șefei de cabinet a ministrului Ilie, Felicia-Elena Pop, și pentru doi angajati în minister, Maria Alexandrescu și Mihai-Cornel Zaharia.

DNA susține că ministrul Viorel Ilie ar fi determinat-o pe directoarea sa de cabinet să le ceara celor doi membri ai unei comisii de concurs de angajare în minister subiectele și baremele la concurs. DNA arată că cei doi membri ai comisiei i-ar fi dat subiectele și baremele șefei de cabinet, deși știau că acestea erau secrete. În aceeasi zi, șefa de cabinet a lui Viorel Ilie le-ar fi dat unor candidați agreați subiectele și rezolvările.

Mai multe detalii pe hotnews.ro, AICI: DNA cere urmarirea penala a ministrului pentru Relatia cu Parlamentul, Viorel Ilie (ALDE), pentru trucarea unui concurs de angajare in minister

by -
0 248

Fostul viceprimar al Clujului, Anna Horvath (UDMR), a primit permisiune din partea Curții de Apel Cluj să meargă în concediu în Ungaria, în perioada 29 august – 6 septembrie 2017,  la Holiday Park Balaton.  Numai că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat această decizie, la cererea procurorilor DNA, așa încât, Horvath trebuie să-și așteapte termenul de judecată (8 septembrie), acasă.

Cum s-a ajuns aici?

Anna Horvath se află sub control judiciar, fiind acuzată că în calitatea sa de viceprimar ar fi comis acte de trafic de influenţă şi spălare a banilor. După mai bine de șapte luni de verificări în Camera Preliminară, judecătorul Curții de Apel a concluzionat că probele din dosar s-au administrat legal și a decis ca procesul Annei Horvath să înceapă în 8 septembrie 2017. Același judecător i-a permis, însă, să plece într-un concediu, în Ungaria, în perioada 29 august – 6 septembrie, adică exact înainte ca procesul ei să înceapă.

„Respinge cererea inculpatei de revocare a măsurii controlului judiciar. În baza art.215 alin.9,8 C.p.p. admite cererea inculpatei şi încuviinţează ca, în perioada 29.08.2017-6.09.2017 aceasta să se deplaseze în afara României, respectiv în Ungaria pentru a-şi petrece concediul de odihnă la Holiday Park Balaton H607.2, 8237 Tihany, Ungaria”, a consemnat instanţa Curţii de Apel Cluj.

În momentul în care s-a dispus această decizie, procurorii DNA nu au avut nicio reacție. Ulterior s-au răzgândit și au atacat măsura Curții de Apel la Înalta Curte de Casație și Justiție. Iar răspunsul Înaltei Curți a fost ca Horvath să rămână sub control judiciar și să nu părăsească țara.

Admite contestaţia formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj împotriva încheierii penale nr. 4 din data de 14 iulie 2017, pronunţată de Curtea de Apel Cluj – Secţia penală şi de minori. Desfiinţează în parte încheierea atacată şi, rejudecând; respinge cererea formulată de inculpata Horvath Anna prin care solicită să se deplaseze în Ungaria în vederea petrecerii concediului de odihnă, în perioada 29 august 2017 – 06 septembrie 2017. Menţine celelalte dispoziţii ale hotărârii atacate. Respinge ca nefondată contestaţia formulată de inculpata Horvath Anna împotriva aceleiaşi încheieri. Obligă inculpata la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatoarea-inculpată, în cuantum de 65 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. „Definitivă”, se precizează în încheierea instanţei supreme” – se arată în decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Citeste și:

E sub control judiciar dar a primit permisiunea să se ducă în concediu în Ungaria, la Balaton

Fostul viceprimar al Clujului, Anna Horvath, trimisă în judecată pentru fapte de corupție, pleacă în concediu în Ungaria, la Balaton, deși ea se află sub control judiciar. Ziarul Făclia scrie că Judecătorul a fost îngăduitor în cazul cererii fostului vicepreimar de a se deplasa în afara României, permiţându-i ca în perioada 29.08.2017-6.09.2017 să-și petreacă vacanța la Holiday Park Balaton. Publicația asimilează cazul Annei Horvath cu cel al fostului deputat UDMR, Marko Attila. În încercarea de a scăpa de o condamnare în România, Marko Attila a plecat în Ungaria și refuză să se mai întoarcă. Autoritățile maghiare evită să-l predea autorităților române, deși el este acuzat că împreună cu alte 11 persoane a produs bugetului de stat un prejudiciu care se ridică la 89 de milioane de euro. Pe numele lui Marka Attila  a fost emis un mandat de arestare în lipsă, care nu a fost pus niciodată în aplicare.

Anna Horvath, premiată pentru “servicii aduse Ungariei”

Fostul viceprimar al Clujului, Anna Horvath, a fost trimisă în judecată în luna decembrie, 2016, la cererea procurorilor DNA Cluj. Ea este acuzată de trafic de influenţă şi spălare a banilor. În același dosar a mai fost trimis în judecată şi omul de afaceri clujean Fodor Zsolt, acuzat de cumpărare de influenţă şi spălare a banilor. Potrivit rechizitoriului procurorilor DNA, în perioada februarie – mai 2016, Anna Horvath, în calitate sa de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, şi-ar fi folosit influenţa pe lângă funcţionari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care Fodor Zsolt avea interese economice. În ciuda situației în care se află Horvath, liderii UDMR și chiar oficiali ai Ungariei continuă s-o sprijine și s-o protejeze pe Horvath. Aceasta a primit recent un premiu la Budapesta, pentru “serviciile aduse statului Maghiar”. De asemenea, cu ocazia spectacolului dedicat închiderii Zilelor Culturale Maghiare, pe scena din Piața Unirii s-a aflat și un demnitar al Ungariei, Potápi Árpád János (secretar de stat pentru Politica Națională în Cabinetul Prim-ministrului Ungariei), care a ținut să o laude din nou pe Horvath și s-o asigure de tot sprijinul țării sale:

“În 18 august, la Budapesta am decernat premii în onoarea comunităţilor maghiare de peste hotare. Azi, aici la Cluj, decernăm şi înmânăm aceste premii doamnei Horvath Anna, fost viceprimar al Clujului, episcopului Kato Bella şi lui Tamasi Zsolt Jozsef, fost director al Liceului Teologic Romano-Catolic din Târgu Mureş. Acest premiu onorează curajul lor şi astfel le mulţumesc în numele întregii naţiuni maghiare, îi asigur de sprijinul naţiunii maghiare, chiar şi în faţa dvs îmi exprim respectul din toată inima pentru aceste persoane pe care le premiem azi în Transilvania”, a spus Potápi Árpád János.

by -
0 625

Terasele sunt aproape pline pe Bulevardul Eroilor şi e animaţie festivalieră şi în Piaţa Unirii, unde se pregătesc concerte de duminică. La “clopot” sunt câţiva oameni. O mână de oameni. Ei sunt cei care încă “#Rezistă”: au venit la un nou protest. De data aceasta, chemarea pe Facebook s-a făcut cu mesajul susţinerii DNA şi a luptei anti-corupţie, dar mulţi dintre cei care au venit sunt participanţi constanţi la proteste. Mona şi Matei scriu de zor. Sunt unele dintre primele mesaje de protest duminical. Au sosit la ora anunţată, au văzut că doar o persoană are mesaj scris pe pancartă, aşa că s-au mobilizat: au adus cartoane de la un magazin din apropiere şi s-au apucat de scris – cu ce s-a putu: cu pixul, cu dermatograful (ca să se vadă mai bine “DNA”-ul). “Era o singură pancartă, nu se poate aşa! Nu am venit ca la PSD, să le împărţim din sac, dar ne-am descurcat”, arată Mona.

“Suntem puţini, pentru că suntem în perioadă de concedii, toată lumea s-a relaxat. Eu am fost şi la protestele de iarnă, cred că aproape în fiecare zi. Foarte mult am fost la proteste. Acum susţinem DNA, acesta a fost mesajul de chemare la protest, dar ce mă supără pe mine foarte tare, printre altele, e controlul ANAF la Rise Project (care a publicat în urmă cu câteva zile o investigaţie despre afacerile lui Liviu Dragnea, n.red.). Ceea ce se întâmplă e atât de jenant, de penibil şi de evident încât ţi se face greaţă! Mai fac o pancartă: ANAF, pe cine susţii? Ce eşti? Asta m-a revoltat foarte tare, am început să citesc despre directorul adjunct ANAF, care e din PSD. Mă disperă că nu există niciun pic de jenă, se fac toate lucrurile acestea pe faţă, cu o nesimţire… Nu mai există jenă!”, constată Mona Varga.

Cele câteva mesaje de pe pancarte transmit susţinere pentru DNA şi Laura Codruţa Kovesi. “Penalii din politică au declanșat atacul final pentru blocarea DNA. Primul subiect major pus pe agenda publică de noul guvern vizează vechea preocupare a infractorilor și inculpaților din politică: Decapitarea DNA. Atacul a fost declanșat luni de ministrul Justiției, Tudorel Toader sub pretextul unui nou control la DNA”, scriseseră organizatorii protestului. Merită o persoană atâta încredere? Lumea e conştientă că nu avem acces la întregul “tablou”. “Poate că albul nu e chiar aşa de alb, dar DNA-ul a devenit un simbol, o ultimă redută. Nu ştiu dacă DNA-ul îşi face treaba 100%, dar îi dau 99% încrederea mea. Probabil că există dedesubturi pe care nu le cunoaştem noi, poate există rapoarte, contoale la comandă, nu pot să exclud asta. Dar pur şi simplu e o instituţie care luptă pentru statul de drept, care merită să rămână unde e, din ce am văzut că a făcut până acum, cred că merită susţinerea noastră”, spune Mona, convinsă că protestele, chiar şi cele mici ca cel de azi, au urmări. “Cred foarte mult că protestul are efect, pentru aceia care ne văd aici şi care ne tot văd şi care poate s-au întrebat: oameni ăia ce fac acolo? Nu au ce face cu viaţa lor? Am share-uit încă o dată event-ul înainte să vin, m-am gândit că o să fie neplăcută vestea asta pentru unii; o să fie concerte, e week-end.. de ce să ne stricăm Zen-ul? Dar trebuie să facem şi treaba asta, nu putem sta cu capul jos, trebuie să fim treji şi conştienţi. Chiar dacă e frumos, e weekend, e street food, e Hara, nu putem să lăsăm garda jos! Ne-am prea obosit, ne-am lenevit! Ce cred eu e că totuşi lunile ălea în care am stat în stradă ne-au dezechilibrat, am neglijat viaţa personală, foarte mult am investit în viaţa publică, probabil lumea încearcă să refacă echilibrul, să îşi vad de viaţă. Nu ne putem permite luxul ăsta!”, crede Mona.

“Nu se iau semnături?”, întreabă o doamnă, venită în centru, la plimbare, cu nepotul. Doamna Rica locuieşte de mulţi ani în Spania şi a venit în vacanţă două săptămâni la Cluj, la părinţi. “De 17 ani suntem plecaţi, dar am părinţii aici, e a treia oară când vin anul ăsta. Urmăresc ce se întâmplă în ţară şi sunt speriată, vreau să îmi schimb cetăţenia, să renunţ la cetăţenia română, din cauza politicienilor. Sunt speriată de ceea ce văd că se întâmplă”, spunea ea. Ce e revoltător? “Urmăresc în fiecare seară ce se întâmplă, mă culc bolnavă, îşi bat joc! Nu ştiu dacă o să mai am curaj să vin să locuiesc aici, când văd ce se întâmplă. Ar trebui să fie mult mai amplă manifestarea, lumea să se implice un pic mai mult. Oricum, se implică în anumite zone. Noi, din Spania, urmărim ce se întâmplă în ţară – în Valencia, la Madrid, la Barcelona au fost proteste. Nu ştiu cum rezistaţi aici, sincer”, continuă doamna, care spune că nu discută politică cu părinţii. “Ei sunt de partea cealaltă şi, ca să nu ajungem la ceartă, e interzis să vorbim de religie şi politică”, ne lămureşte.

Arhitectul Marius Moga, unul dintre cei care pun pe picioare an de an Someş Delivery, e şi el la protest, cu Paco la “datorie”. “Acum prezenţa e de susţinere a luptei anti-corupţie, care e benefică. E foarte important să se trieze oamenii care sunt oportunişti şi vin din sistem aproape mafiot şi să rămână cei oneşti”, spune el. Cu toate că mişcarea e slabă şi politicienii îşi văd în continuare de agendele lor, e important ca lumea să iasă în continuare în stradă, crede arhitectul. “Dacă nu continuam să venim, ar fi fost şi mai rău. Din păcate, lucrurile astea durează ani şi ani, e nevoie de mai mult ca să se schimbe sistemul. Dacă credeam că se va schimba totul după un protest imens.. asta nu se întâmplă! E o chestie de constanţă. Dacă am fi constant 600.000 de oameni în stradă, atunci să vezi! Uite câte festivaluri sunt, câte alte metode să petreci timpul! E cald, e atmosferă de vacanţă, te relaxezi, e plin de festivaluri, de evenimente”, punctează Marius, la doi paşi de piaţa unde urmează să înceapă un concert. “Poate nici DNA nu merită încredere 100%, dar 80% tot merită susţinere; poate au dreptate şi cei care zic că e hărţuială sau că sunt şi victime colaterale, dar nu DNA-ul e de vină, ci cei care au produs asta, cei care sunt urmăriţi, nu că a apărut DNA-ul şi trage în oameni”, spune Marius. Paco nu e răsplătit pentru protest, se pare că nu există “tarif de vară”. “De asta nu sunt oameni cu câini”, glumeşte arhitectul.

“Ce e aici?”, se mai întrebă câte un trecător. “Protest”. Lumea merge mai departe. Încet, încet, creşte şi numărul celor adunaţi “la clopot” şi, după ora 20.00 participanţii încep să plece. S-a mai #Rezistat o duminică.

În Piaţa Unirii e voie bună.

DNA-ul a luat urma banilor obținuți de Coral Impex din bugetul public județean, în urma unei presupuse mite – transmit sursele Actual de Cluj.

Concret, reprezentanții acestei firme de dezinsecție și dezinfecție, care într-un mod dubios deține monopol pe municipiul Cluj Napoca încă din 2006, l-ar fi mituit pe fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, să le asigure niște plăți pentru niște servicii care, de fapt, nu fuseseră contractate. Directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, pare să nu fie deloc impresionat de ancheta DNA. Acesta a declarat pentru Actualdecluj.ro, că DNA-ul pierde timpul pe banii noștri.

Ieri dimineață, ofițerii DNA s-au prezentat la sediul Consiliului Județean Cluj pentru a solicita documente care stau la baza unor plăți efectuate către firma Coral. S-au ridicat documente care vizează o serie de sume direcționate în 2013 spre firma Coral, deși instituția Consiliului Județean nu avea niciun contract încheiat cu această firmă. Cum a fost posibilă o asemenea “performanță”? Simplu. În 2012, firma Coral și-a însușit mai multe atribuții decât cele prevăzute în contractul cu Primăria. În speță, a asigurat servicii de deratizare nu doar pentru entitățile subordonate municipalității (Primăriei Cluj Napoca), ci și pentru cele subordonare Consiliului Județean Cluj. Mai exact, s-au făcut deratizări în școli care aparțin Consiliului Județean, chiar dacă instituția nu avea un contract semnat cu această firmă. Lucrările au fost decontate de Primărie. Când Curtea de Conturi a venit în control, a sesizat că Primăia a plătit servicii în favoarea unor entități care nu-i aparțineau.

În consecință, Curtea de Conturi i-a cerut Primăriei să-și recupereze banii de la firma Coral. În replică, firma Coral s-a deplasat la Consiliul Județean pentru a obține acești bani. Președintele Consiliului Județean de la vremea respectivă, Horea Uioreanu, ar fi acceptat să plătească lucrările, chiar dacă nu exista un contract semnat în prealabil. Potrivit informațiilor pe surse, anchetatorii au informații că firma Coral i-ar fi dat mită lui Uioreanu pentru a obține acești bani dar și pentru a-și asigura lucrări în continuare în școlile respective.  Din bugetul aprobat în 2013, Uioreanu ar fi avut grijă să direcționeze o sumă importantă către școlile care au beneficiat de serviciile firmei Coral.

Cât de tupeist se dovedește reprezentantul Coral

Noul președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, susține că și în prezent Consiliul Județean alocă fonduri pentru școlile care au nevoie de astfel de servicii: “Școlile au atribuția să contracteze astfel de lucrări sau servicii. Noi le alocăm fonduri”.

Diferența constă în faptul că pentru serviciile plătite în 2012 nu exista o comandă fermă nici din partea școlilor și cu atât mai puțin din partea Consiliului Județean. Contactat de Actual de Cluj, directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, s-a arătat cât se poate de insolent la adresa anchetei DNA. “Dar ce, unde scrie în lege că aveam nevoie de contract? Prestăm servicii și fără să avem un contract”, a spus Bogaciu. El a recunoscut că firma Coral a prestat servicii la câteva școli ale Consiliului Județean și că s-ar fi intervenit la “cerere”.  Așadar, lui Bogaciu nu i se pare nimic în neregulă să încaseze banul de la entitățile de stat fără a dispune de un contract în prealabil. El a mers chiar mai departe, arătând că nu-i pasă câtuși de puțin de ancheta procurorilor: “DNA-ul pierde timpul pe banii mei și ai dumneavoastră. O să vedeți că nu găsesc nimic în neregulă” , a spus el.

Firma Coral a intrat în atenția DNA încă din 2015, când doi funcționari din Primăria clujeană au fost trimiși în judecată, pentru că ar fi luat mită de la firma Coral.

Cum a ajuns Coral să aibă monopol în Cluj Napoca

În 2006, primăria i-a concesionat societăţii Coral Impex, prin licitaţie, serviciul de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a municipiului, la o redevenţă de 5.000 de euro/an, pentru o perioadă de cinci ani. Contractul cu Coral urma să expire în 2011, însă administrația locală, în mandatul fostului primar Sorin Apostu condamnat pentru fapte de corupție, l-a prelungit înainte (în 2010), cu încă 7,7 ani. Consilierii locali din opoziție atrăgeau atenția la vremea respectivă, că motivația privind prelungirea contractului ține de domeniul fantasticului. Coral a invocat că ar fi realizat o serie de investiții, adică ar fi achiziţionat utilaje pentru a face faţă cerinţelor Primăriei, și că nu a reuşit să le amortizeze pe parcursul celor patru ani de contract, motiv pentru care s-ar impune prelungirea. Cum PDL avea majoritate în Consiliul Local, monopolul firmei Coral (firmă din Prahova), a fost prelungit cu mulți ani.  Așa se face că în ultimii 9 ani, firma Coral a încasat din bugetul Primăriei Cluj Napoca peste 15 milioane de euro.

Citiți și

Exclusiv: DNA a parcat la Consiliul Județea

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a poposit în această dimineață la sediul Consiliului Județean Cluj. S-au solicitat mai multe documente care vizează încheierea unor contracte cu firma de deratizare Coral. Această firmă e abonată de ani de zile la contractele administrației publice clujene. Primăria Cluj Napoca i-a concesionat serviciul de dezinsecție și deratizare pe o perioadă de mai mulți ani, iar recent i-a prelungit contractul fără să fi organizat vreo licitație publică. De altfel, în 2015, DNA  a trimis un funcționar din Primărie în judecată, pentru că acesta ar fi luat mită de la firma Coral.

Consiliul Județean are de asemenea încheiate contracte cu firma Coral, pentru o serie de entități publice subordonate, în speță școli dar nu numai. Sursele Actual de Cluj au informat că pocurorii DNA ar fi solicitat mai multe documente care vizează contracte încheiate în perioada 2012-2013. Responsabili de încheierea contractelor sunt reprezentanții Direcției Generale de Buget Finanțe din cadrul Consiliului Județean Cluj.

Vom reveni cu amănunte.

 

Citeste și

Primăria Cluj, vârâtă într-un nou scandal de corupție? DNA a descins de dimineață și verifică câteva contracte

 

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

 

Senatorii juriști dezbat, marți, proiectul de lege, inițiat de Călin Popescu Tăriceanu, prin care președintele țării și ministrul Justiției sunt excluși din procedura de numire a procurorilor-șefi.

Executivul a formulat un punct de vedere negativ faţă de adoptarea proiectului pe vremea guvernului Cioloş, însă cabinetul Grindeanu a trimis, pe 7 aprilie, un nou punct de vedere, favorabil, însă cu observaţii, transmite news.ro.

Potrivit proiectului de lege, preşedintele României şi ministrul Justiţiei sunt excluşi din procedurile de numire a procurorilor-şefi DNA, DIICOT şi procurorului general al României, aceştia fiind desemnaţi de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).

„Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în proiectul de lege.

Continuare pe news.ro.

 

 

Klaus Iohannis nu mai este prima opţiune a votanţilor anti-PSD pentru alegerile prezidenţiale din 2019, conform unui sondaj Sociopol, informează gândul.info.

Iohannis este înlocuit în simpatiile publicului anti-PSD de către procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Laura Codruţa Kovesi a adunat 28% dintre preferinţele lor şi l-a detronat astfel pe Klaus Iohannis. Preşedintele adună 20% dintre voturile anti-PSD. Clasamentul este completat de fostul premier Dacian Cioloş cu 10% şi de Nicuşor Dan cu 2%. 40% sunt nehotărâţi cu privire la o alternativă pentru candidatul PSD, se mai arată în sondajul citat de Gândul.

În tabăra PSD, favorită este Gabriela Firea, cu 32%, urmată de Victor Ponta – 18% şi Liviu Dragnea cu 10%. 40% dintre suporterii pesedişti nu au oferit un răspuns.

Strict în privinţa candidatului PNL, favorit este Iohannis cu 37%, urmat la mare distanţă de Cristian Buşoi şi Cătălin Predoiu.

Din tabăra neafiliaţilor politic, Laura Codruţa Kovesi este văzută drept varianta cea mai bună cu mai mult de o treime din voturi, urmată de Dacian Cioloş cu 17% şi Mihai Răzvan Ungureanu cu 8%.

Dacă duminica viitoare are avea loc alegeri parlamentare, situaţia nu ar fi fundamental diferită de cea de pe 11 decembrie. Principala deosebire ar fi scăderea PMP sub pragul electoral şi creşterea USR la 12%.

Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 1007 persoane. Eroarea maximă admisă este de 3.2%.