Tags Posts tagged with "dna cluj"

dna cluj

by -
0 190

Se învârt bani grei în mafia lemnului: unui procuror clujean i s-au oferit 20.000 de euro ca să nu trimită un inculpat la închisoare.

Autorul dării de mită, Gheorghe Tomoiagă, se află în arest preventiv iar cel prin intermediul căruia a fost dată mita, Grigore Andreica, se află în libertate; amândoi au fost trimiși acum în judecată pentru dare de mită și respectiv complicitate la dare de mită.

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut că în iunie Tomoiagă a oferit, prin intermediul lui Andreica, suma de 20.000 euro unui procuror, pentru ca acesta din urmă să îndeplinească atribuțiile de serviciu specifice funcției contrar prevederilor legale, adică să-l favorizeze pe fratele lui Tomoiagă, cercetat pentru infracțiuni la regimul silvic. În urmă cu câteva zile, în 26 iunie, Tomoiagă i-a remis procurorului 3.000 de lei și a promis alte până la 3.000 de euro, plus lemne pentru construcția unei case.

Dosarul a ajuns la Tribunalul Maramureș.

by -
0 201

Doi pentru șefia adjunctă a procuraturii generale a Parchetului Instanței Supreme, unul e din Cluj.
Procurorii Laura Oprean și Bogdan Licu susți în această dimineață interviurile pentru funcțiile de prim-adjunct și respectiv adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cei doi se află deja în funcții, dar numai cu delegare pe șase luni, din vară. La ora transmiterii acestei știri Laura Oprean susținea interviul în fața comisiei, acesta e transmis în direct pe site-ul CSM.
Cei doi au fost propuși în funcție de ministrul justiției. Interviurile au loc la Consiliul Superior al Magistraturii.
Laura Oprean e procuror-șef al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj. E procuror de 17 ani, timp în care a fost, între altele, șef și șef-adjunct al DNA și procuror-șef al DNA Cluj.

Planul managerial al Laurei Oprean numără 36 de pagini și nouă capitole, între care soluțiile sale pentru optimizarea organizării și funcționării instituției, alocarea corectă a resurselor, dinamizarea activităților investigative pe dmenii prioritare și moduri în care poate fi redusă durata procedurilor judiciare.
La capitolul despre alocarea judicioasă a resurselor umane și materiale Laura Oprean propune o redesenare a hărții judiciare, prin reorganizarea parchetelor de pe lângă judecătoriile cu volum redus de activitate ori de rearondare a circumscripțiilor teritoriale. “Pentru înlăturarea dezechilibrului existent în distribuirea volumului de dosare și lucrări între unități, la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, ce a generat o supraîncărcare a unor unități din reședințele de județ, cea mai bună soluție o reprezintă desființarea unităților mici, prin reiterarea proiectelor ce, într-o conjunctură politică neprielnică, nu au primit o soluție legislativă favorabilă”, arată aceasta în proiectul de management.

UPDATE Laura Oprean a trecut testul în unanimitate: toți cei cinci din comisia de examinare și-au dat girul pentru aceasta.

 

by -
0 119

 

Viceprimărița suspendată din Cluj-Napoca, Anna Horvath, cercetată de DNA pentru presupuse fapte de corupție, rămâne sub control judiciar și în următoarele două luni: DNA a decis să emită ordonanță de prelungire a acordului judiciar pentru Horvath, inclusiv a obligației de a nu exercita calitatea de viceprimar.

Horvath spune într-o postare pe Facebook că va ataca astăzi decizia iar hotărârea finală o va lua instanța. “În aceste 60 de zile (durata controlului judiciar, până ieri-n.red.) au fost audiați toți martorii, faza de urmărire penală apropiindu-se de sfârșit. De aceea consider, ca invocarea bunei desfășurări a anchetei nu poate constitui motiv pentru a nu mă lăsa să îmi continui munca. În această perioadă am stat cu toată deschiderea la dispoziția organelor competente, cum voi sta, firesc, și în continuare”, spune ea.

Horvath adaugă că nu are voie să facă declarații despre cercetări, “țin totuși să afirm, ca în pofida zvonurilor răspândite, această anchetă nu a început datorită vreunui denunț, ci în baza interpretării unor interceptări efectuate începând cu luna februarie a acestui an, prin supravegherea mea în baza unui mandat de siguranță națională”. “În această situație am o singură opțiune: trebuie să cred în dorința de aflare a adevărului, caz în care îmi voi putea dovedi nevinovăția. Regret, în schimb, nespus de rău, că printr-o asemenea decizie cei care au încredere în mine și a căror reprezentare mi-am asumat vor fi dezamăgiți de aceste circumstanțe nedorite”, a completat aceasta.

 

Citește și:

Corupție la Cluj, DNA descinde la Primărie, e cercetată Anna Horvath

Clujul rămâne fără viceprimar UDMR. Anna Horvath, sub control judiciar. A traficat influență pentru milionarul Zsolt Fodor contra abonanmente la festivaluri de muzică de 20.000 de lei pentru tinerii implicați în campania electorală

by -
0 101

Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheș a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție de la Cluj; acesta se află în arest preventiv după ce instanța Curții de Apel a decis în acest sens.

Iată ce spun în rechizitoriu procurorii că ar fi făcut primarul din Baia Mare: 

În perioada martie 2015 — septembrie 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare și ordonator principal de credite pentru susținerea financiară a Asociației Club Sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare și implicit pentru eliberarea sumelor de bani alocate de Consiliul local în acest sens, a pretins și primit de la o persoană din conducerea clubului, atât în mod direct cât și prin intermediar, suma totală de 70.000 lei.

De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Mare susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială, operațiune care nu s-a mai finalizat.

La data de 14 aprilie 2016, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului.

În legătură cu modalitatea de remitere a sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat.

În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 25.000 lei.

Anterior, la data de 25 aprilie 2016, la solicitarea inculpatului, din aceeași sumă pretinsă cu titlu de mită, denunțătorul a remis unui apropiat al primarului suma de 5.000 euro în contul unei datorii.

Procurorii au instituit măsura sechestrului asigurător asupra unor bunuri mobile și imobile ce aparțin inculpatului Cherecheș Cătălin.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Maramureș cu propunerea de a se menține măsurile preventive și asigurătorii luate dispuse în cauză.

by -
0 404

actualdecluj.ro a obținut încheierea judecătorească în cazul arestării preventive a primarului din Cluj-Napoca, Cătălin Cherecheș, și arată ce motive a invocat judecătorul ca să-l trimită după gratii.

Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheș a fost adus în urmă cu două zile la Cluj cu propunere de arestare preventivă pentru luare de mită, de către procurorii DNA Cluj, iar instanța Curții de Apel le-a dat câștig de cauză, trimițându-l pe acesta după gratii 30 de zile. Încheierea penală arată și care sunt motivele. Iată ce arată documentul: “În primul rând, din probele administrate în cauză (…) rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpatul C.C.a săvârşit infracţiunea de luare de mită în formă continuată reţinută în sarcina

În al doilea rând, privarea de libertate a inculpatului C.C. este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică, această concluzie rezultând mai întâi din gravitatea ridicată a faptelor de corupţie imputate acestuia, din modul şi mijloacele de săvârşire a acestora, din împrejurările în care faptele au fost comise (inculpatul folosindu-se de funcţia pe care o îndeplineşte în cadrul Primăriei municipiului Baia Mare pentru a comite fapte de corupţie pe o perioadă semnificativă de timp, înşelând astfel încrederea pe care i-au acordat-o cetăţenii municipiului, care l-au votat într-un procent mare pentru funcţia de primar, implicit aceste fapte de corupţie afectând în mod serios şi imaginea instituţiei conduse de inculpat), precum şi din faptul că lăsarea în libertate sau luarea unei măsuri preventive mai uşoare faţă de o persoană care a comis astfel de infracţiuni de corupţie, ar fi de natură să genereze o stare de neîncredere în organele abilitate ale statului în luarea de măsuri ferme împotriva celor care comit fapte penale cu un grad de pericol social ridicat (în acelaşi timp putând reprezenta şi o încurajare a săvârşirii unor fapte similare de către alte persoane ce deţin funcţii de conducere în diferite instituţii ale statului, care au astfel de tendinţe, văzând lipsa de fermitate a justiţiei faţă de cei bănuiţi ca autori ai unor asemenea fapte).

Argumentele DNA:
Apreciază că, în prezenta cauză, necesitatea asigurării bunei desfășurări a procesului penal este reclamată şi de existenţa datelor din care rezultă încercarea de a influența ancheta penală. Cu privire la acest aspect, precizează faptul că, în perioada în care se proceda la constatarea infracţiunii flagrante şi întocmirii procesului verbal de constatare a infracţiunii flagrante, inculpatul C.C. a avut mai multe comunicaţii telefonice de tip SMS cu …, persoană cu privire la care se susţine în ordonanţa de inculpare că a intermediat o parte din suma primită de inculpat de la denunţător, iar din conţinutul acestora rezultă în esenţă transmiterea unei poziţii pe care să o adopte aceasta, precum şi alte persoane care ar putea fi audiate în cauză, cu menţiunea că aceste comunicaţii tip SMS au fost prezentate în propunerea scrisă.

Din perspectiva gravității sporite și concrete a faptei imputate inculpatului,  solicită a se constata că acesta a comis fapta în contextul în care este cercetat…, anchetele penale desfăşurate împotriva acestuia nefiind un impediment în ceea ce priveşte comiterea unei noi fapte de corupţie. În aceste condiţii, consideră că, caracterul actual al pericolului pentru ordinea publică este incontestabil, iar înlăturarea lui nu ar fi posibilă în lipsa unei reacţii ferme, imediate şi proporţionale din partea organelor judiciare.
Mai arată că, inculpatul s-a folosit de funcţia pe care o îndeplineşte în cadrul Primăriei municipiului Baia Mare pentru a comite fapte de natură penală, înşelând încrederea pe care i-au acordat-o cetăţenii, care, de altfel, l-au votat într-un procent foarte mare în funcţia de primar. Precizează faptul că atitudinea inculpatului faţă de comunitate a fost exprimată cel mai elocvent chiar de către acesta într-o discuţie avută cu denunţătorul … şi la care a făcut referire în cuprinsul referatul scris.

În opinia sa, nicio persoană care dispune de bani nu şi-ar permite să dea sume mari de bani fără a solicita restituirea lor. Faptul că nu s-a încheiat contractul nu înseamnă că, în raport de relaţiile vechi existente între inculpat şi denunţător, acesta din urmă nu ştia că trebuie să restituie banii, cea mai bună dovadă fiind ceea ce s-a întâmplat, şi anume faptul că denunţătorul a restituit suma de 30.000 lei reprezentând suma pe care inculpatul i-a trimis-o printr-un ziarist, pentru a achita primele jucătorilor de fotbal.

Argumentul avocatului lui Cherecheș:
S-a confirmat faptul că denunţătorul … ştia de împrumutul luat de inculpat prin intermediul numitului … pentru a susţine clubul de fotbal, acesta recunoscând inclusiv faptul că şi-a asumat obligaţia de a restitui el suma de 5.000 euro. În această situaţie se pune problema dacă un observator obiectiv poate să aprecieze dacă în cauză există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că bani au fost daţi ca şi mită. După părerea sa, oricine ar citi declaraţia denunţătorului dată în faţa organelor de urmărire penală şi acele interceptări făcute de o persoană interesată ar putea susţine că este vorba despre un litigiu generat în alt context, de alte împrejurări, şi că aceste sume reprezintă până la urmă un împrumut.

 

Citește și:

Primarul din Baia Mare, arestat preventiv la Cluj

by -
0 72

Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost arestat aseară pentru 30 de zile după audieri maraton cu ușile închise la Tribunalul Cluj.

Sentința a fost dată aseară de un magistrat al Tribunalului Cluj, după șase ore de audieri: a intrat în sală în jurul orei 16 iar sentința a fost dată la 22 seara.
Cherecheș are pleiadă de avocați care să-l apere, unul dintre ei e Tiberiu Ban, același care a apărat mai multe oficialități publice din Cluj în procesele penale cu DNA Cluj.
Propunerea de arestare a primarului din Baia Mare vine de la procurorii DNA Cluj, care spun că acesta i-a propus unei persoane să ocupe o funcție de conducere, în 2014, cu condiția ca o parte dintre banii primiți să se întoarcă la el. “Inculpatul Cherecheș i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, Cherecheș a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar”, spun procurorii.
“În cursul anului 2014, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, i-a propus unei persoane (denunțător în cauză) să ocupe o funcție de conducere în cadrul Clubului sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare (FCM Baia Mare), propunere cu care aceasta a fost de acord. În continuare, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar. De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Marea susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială. La data de 14 aprilie 2016, pentru o altă tranșă de bani, în același cuantum, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu remiterea sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 30.000 lei”, a arătat DNA Cluj într-un comunicat.

by -
0 453

Administratorul unei firme din Cluj e cercetat penal de procurorii DNA, după ce aceștia îl acuză că, timp de trei ani, nu a plătit TVA pentru mașinile second-hand pe care le aducea din străinătate, și că a provocat astfel, doar Statului, un prejudiciu de 2,5 milioane de euro.

E vorba de Cosmin Sebastian Dumitraș, trimis în judecată de procurorii DNA Cluj după ce a fost acuzat de evaziune fiscală în formă continuată (38 acte materiale).

În rechizitoriul întocmit, procurorii au reținut următoarea stare de fapt:

În perioada ianuarie 2008 — februarie 2011, inculpatul Dumitraș Cosmin Sebastian, în calitate de administrator al unei societăți comerciale, în mod repetat, a omis în tot sau în parte, să evidențieze, în actele contabile și în alte documente legale, operațiunile comerciale efectuate (vânzări de autoturisme second hand, achiziționate din țări membre ale Uniunii Europene) și veniturile realizate, producând astfel bugetului de stat un prejudiciu total de 10.552.195,79 lei (echivalent a 2.552.594,21 euro).

Concret, inculpatul nu a evidențiat, colectat, declarat și plătit TVA aferentă operațiunilor comerciale și veniturilor realizate în realitate de către firmă pe care o administra.

În cauză, s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra a două bunuri imobile ce aparțin inculpatului Dumitraș Cosmin Sebastian.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului Cluj, cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

by -
1 343

Încă de ieri procurorii DNA au început urmărirea penală în cazul Senatorului PSD de Cluj, Alexandru Cordoș, a soției sale, Mihaiela, și a fiicei Alexandra Andreea, privind săvârșirea unor fapte de corupție. În această dimineață, Mihaiela Corodoș, soția senatorului, a fost reținută pentru 24 de ore, urmând ca procurorii să solicite în instanță arest preventiv pentru 30 de zile, a transmis DigiTV. Mihaiela Cordoș este acuzată de trafic de influență în formă continuată.

Potrivit procurorilor, Mihaiela Cordoș a pretins de la mai multe persoane foloase materiale necuvenite cuprinse între 1.000 și 10.000 lei pentru ca, prin influența pe care ea și Alexandru Cordoș o aveau asupra persoanelor cu funcții de conducere din cadrul Spitalului Clinic Județean Cluj, Inspectoratului Școlar Județean Cluj și a altor instituții publice, să obțină cumpărătorilor posturi/locuri de muncă cum ar fi cele de: profesor suplinitor, infirmier, asistent medical, juristconsult etc. DNA mai arată că Mihaiela Cordos a fost ajutată și de fiica ei, care ar fi dat unei persoane subiectele pentru proba orală a unui concurs, pentru un post de asistent medical și ar fi “înapoiat unor persoane o parte din banii pe care mama sa îi primise pentru a-și trafica influența pe lângă membrii comisiilor de examinare din cadrul Spitalului Clinic Judetean Cluj”. (foto: ziarulclujean.ro)

by -
0 419

Florian Walter, acum finanţator al echipei Universitatea Cluj, a venit, vineri, la DNA Ploieşti, în jurul orei 12:00, spunând că a fost chemat ca martor, transmite MEDIAFAX..

Surse judiciare susţin că Florian Walter, fost finanţator al clubului de fotbal ploieştean în perioada 2012 – 2013, înainte ca echipa să fie preluată de către Daniel Capră, a fost citat la DNA ca martor în dosarul privind finanţarea cu bani de la bugetul local a clubului ploieştean. În acest dosar, fostul primar al municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, care a demisionat din funcţie luna aceasta, este arestat preventiv sub acuzaţiile de luare de mită şi abuz în serviciu.

Florian Walter a fost şi unul dintre acţionari echipei FC Dinamo Bucureşti, gruparea de la care s-a retras în 2009. El a preluat apoi clubul Universitatea Cluj, iar în vara anului 2012 a plecat la FC Petrolul cu 17 jucători de la echipa ardeleană, pe care i-a transferat gratuit la gruparea prahoveană. Din vara anului 2013, Walter a revenit la U Cluj.

De altfel, la ora transmiterii acestei ştiri Iulian Bădescu şi denunţătorul acestuia, Daniel Capră, se află la sediul DNA Ploieşti, unde este programată o confruntare între cei doi în faţa procurorilor.

La intrarea în sediul DNA Ploieşti, fostul edil Iulian Bădescu a spus că el crede că a fost adus pentru o confruntare cu denunţătorul său.

Această confruntare între Capră şi Bădescu fusese programată săptămâna trecută, însă nu a mai avut loc întrucât apărătorii lui Iulian Bădescu nu studiaseră dosarul.

Daniel Capră este denunţător în dosarul de corupţie al fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu, iar fratele său Capră, Nicolae, şi concubina acestuia sunt martori.

În 3 martie, primarul Iulian Bădescu a fost reţinut de procurorii DNA, în dosarul finanţării echipei de fotbal Petrolul Ploieşti cu fonduri de la bugetul local. Ulterior, el a fost arestat preventiv de Tribunalul Prahova. În 10 martie, Bădescu şi-a dat demisia din funcţia de primar al Ploieştiului şi din funcţiile deţinute în PSD, renunţând şi la calitatea de membru al acestei formaţiuni politice. Iulian Bădescu era preşedintele organizaţiei municipale a PSD Ploieşti.

Potrivit unui comunicat de presă al DNA, procurorii Serviciului teritorial Ploieşti al instituţiei au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale în cazul lui Iulian Bădescu, acesta fiind acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave având ca rezultat obţinerea pentru altul a unui folos necuvenit (2 acte materiale).

Conform anchetatorilor, Iulian Bădescu, în calitate de primar al Ploieştiului şi ordonator principal de credite, a semnat, în 21 ianuarie 2013, un contract de cooperare încheiat între municipiul Ploieşti şi Asociaţia Comunitară “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, iar în 28 iunie 2013 a semnat regulamentul privind punerea în aplicare a acestuia, în lipsa vizei de control financiar preventiv propriu, sustrăgând aceste operaţiuni controlului de legalitate, regularitate şi încadrare în creditele bugetare şi a dispus plata sumei de 8.000.000 lei, în trei tranşe, către asociaţie, deşi cunoştea că nu este legală.

“Aceste fapte au avut ca rezultat prejudicierea bugetului local cu suma anterior menţionată, precum şi obţinerea de către Asociaţia Comunitară «Lupii Galbeni 2012» Ploieşti a unui folos necuvenit de aceeaşi valoare. Prin semnarea contractului şi a regulamentului sus menţionate, inculpatul Bădescu Iulian şi-a îndeplinit defectuos atribuţiile de serviciu prevăzute de Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale şi a încălcat dispoziţiile din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern şi controlul financiar preventiv şi pe cele din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale”, se arăta în comunicatul citat.

Potrivit aceluiaşi document, Bădescu i-a pretins unui reprezentant al Asociaţiei Comunitare “Lupii Galbeni 2012” Ploieşti, în schimbul derulării contractului de asociere şi a regulamentului de aplicare a contractului, precum şi a efectuării plăţilor către asociaţie, suma de 300.000 euro reprezentând un comision de 10% din valoarea totală a sumelor ce urmau a fi acordate de primărie jucătorilor echipei de fotbal Petrolul Ploieşti, ale cărei interese erau reprezentate de Asociaţia Comunitară, precum şi foloase necuvenite constând în contravaloarea transportului şi a cazării, în perioadele ianuarie – februarie 2013, respectiv ianuarie – februarie 2014, la două hoteluri din Turcia, unde Iulian Bădescu a însoţit echipa în desfăşurarea cantonamentului.

În decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat alocarea câtorva milioane de euro de la bugetul local, suma finală variind în funcţie de performanţele competiţionale ale echipei Petrolul. Întrucât echipa a câştigat Cupa României şi s-a plasat pe un loc de top în Campionatul Naţional, suma finală aprobată a fost de trei milioane de euro, bani care să fie folosiţi, conform contractului, pentru salariile şi premiile jucătorilor şi ale staff-ului.

La începutul anului trecut, DNA a deschis o anchetă în acest caz, consilierii locali, dar şi primarul Iulian Bădescu fiind chemaţi pentru audieri în acest dosar, în care investigaţia nu s-a finalizat.

În luna martie a anului trecut, Asociaţia “Lupii Galbeni”, ONG prin intermediul căreia echipei de fotbal Petrolul Ploieşti i s-a promis alocarea a trei milioane de euro de la bugetul municipiului Ploieşti pentru performanţele competiţionale obţinute de Petrolul a dat în judecată municipiul Ploieşti pe motiv că autorităţile locale au achitat doar aproximativ 1,7 milioane de euro din suma promisă, în condiţiile în care între autorităţile locale şi Asociaţia “Lupii Galbeni” există un contract cu privire la alocarea banilor. În octombrie 2014, Asociaţia “Lupii Galbeni” a pierdut procesul intentat municipiului Ploieşti la Tribunalul Prahova.

Gruparea Petrolul Ploieşti traversează o criză financiară de la sfârşitul anului trecut, acţionarii Daniel şi Nicolae Capră precum şi directorului general al clubului, Marius Bucuroiu, fiind acuzaţi de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 15 milioane de euro.

În 6 februarie, Tribunalul Prahova a admis cererea societăţii care administrează clubul Petrolul Ploieşti de deschidere a procedurii generale a insolvenţei, stabilind termen pentru continuarea procesului data de 6 aprilie.

Acţionarii Petrolul Ploieşti, Daniel şi Nicolae Capră, şi directorul general al clubului, Marius Bucuroiu, trimişi în judecată în decembrie 2014 sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani cu un prejudiciu de 15 milioane de euro, sunt în arest preventiv. Ei au fost plasaţí în mai multe rânduri în arest la domiciliu prin decizia Tribunalului Prahova, însă de fiecare dată procurorii au contestat decizia, iar Curtea de Apel Ploieşti a menţínut arestul preventiv.

by -
0 266

Monica Macovei vine la Cluj ca să vorbească despre proiectul său de partid, pe care-l lansează duminică la București, și transmite un mesaj clasei politice.

Până să facă partid, Macovei a înființat, în urmă cu câteva luni, o asociație – iar filiala clujeană a acesteia a primit în această după-masă personalitate jurdică, din partea Judecătoriei Cluj-Napoca. Are deja 500 de membri și e astfel a treia cea mai mare filială a asociației, după cea din București și Diaspora. Asociația mai are filiale în Timișoara, Craiova, Bacău, Iași, Constanța și Galați. “Chiar azi a aflat vestea că ne-a ieșit sentința de la Judecătorie, Asociația m10 cluj are personalitate juridică; peste o oră și jumătate avem adunare regională și conferință iar mâine mergem la Baia Mare, unde avem întâlnire cu Satu Mare și Maramureș, după care duminică la București lansăm partidul”, spune Macovei în această după-masă.

FIliala de la Cluj numără 500 de membri – adică aproape 20% din totalul membrilor asociației la nivel național, de 3.000. Coordonatorul de la Cluj Adrian Papahagi spune că cerințele sunt restrictive: nu se aprobă cereri venind din partea membrilor anumitor partide – PRM, PPDD și PSD, “partide nefrecventabile” după cum spune el. Partidul va fi finanțat din cotizații și donații – 10 lei pe lună la asociație, dar la partid e posibil ca acest cuantum să crească, spune Macovei. “La partid cotizația va fi stabilită de adunarea generală. Dar trebuie să reflecte realitatea, nu să fie o cotizație de un leu. Să nu ne prefacem, vrem să facem un partid care să fie finanțat cinstit și să poată funcționa, să aibă sedii și activități, atunci ne trebuie bani. Deci vom pune niște cotizații care să reflecte aceste necesități”, spune ea.

Am întrebat-o ce părere are despre eforturile intensificate ale DNA din ultimii ani – și de ce rezultatele se văd la câțiva ani de la înființarea structurii, în 2005. “DNA-ul a fost harnic de la bun început”, spune ea, “dar a trebuit să se pună la punct cu mijloacele de investigație modernă, SUA și UE ne-au ajutat cu aparatură și training-uri. Procesele au durat foarte mult în instanță, sunt procese care au durat 7-8-10 ani, de asta vedem rezultatele acum, dar DNA a avut curaj din 2005, vă aduc aminte de Daniel Morar, care nu avea o problemă de curaj. Era unul dintre cei mai curajoși foști procurori – ci a fost o problemă de organizare și începere de activitate”, spune ea.