Tags Posts tagged with "dezbatere"

dezbatere

by -
0 59

Singura asociație a ziariștilor din provincie, organizată la Cluj în urmă cu 11 ani, organizează dezbatere pe tema crizei presei locale din Europa.

Dezbaterea e organizată de Asociaţia Profesioniştilor din Presă Cluj (APPC) și Agenţia de Dezvoltare Regională Nord–Vest, mâine seară la Liberty Technology Park. “Vom discuta deschis, în cadru formal şi informal, despre criza în care se află presa locală şi despre posibilele căi de redresare, alături de reprezentanţi ai instituţiilor media, ai mediului de afaceri şi universitar, dar și ai administrației”, spune președintele asociației, Remus Florescu.

Printre invitaţii care au confirmat prezența la dezbatere se numără și oamenii de afaceri Lucia Morariu (Eximtur), Mihaela Rus (Vitrina), Daniel Metz (NTT Data), Ioan Rus (RMB Inter Auto), Voicu Oprean (AROBS), plus Vasile Sebastian Dâncu (IRES), Gelu Trandafir (Freedom House România), Iosif Pop (președintele Consiliului Civic Local), Șerban Țigănaș (președintele Ordinului Arhitecților din România), consulul onorific al Franței la Cluj Pascal Fesneau  și Marcel Boloș, directorul ADR Nord-Vest. Dezbaterea va fi moderată de jurnalistul Mihnea Măruţă și în cadrul acesteia va fi prezentat un sondaj realizat de IRES pentru APPC, având ca subiect percepția comunității clujene despre presa locală.

Dezbaterea “pleacă de la premisa că un oraş european precum Cluj-Napoca merită o presă de nivel european. Economia s-a dezvoltat, calitatea vieţii a crescut, la fel şi aşteptările pe care le au oamenii în raport cu aspectele care le modelează existenţa în capitala celei mai cosmopolite regiuni a ţării”, adaugă Florescu. “Clujul are o comunitate de afaceri prosperă, excelând în domenii precum IT, servicii și construcții. Clujul are cea mai mare și cea mai bine clasată în topurile internaționale universitate din țară – Babeș-Bolyai. Școala de arte vizuale de la Cluj a ajuns celebră peste Ocean, iar orașul găzduiește cele mai importante festivaluri de film și de muzică din țară. În privinţa mass-media, credem că mai avem mult de lucru până să devenim o presă de nivel european. La problemele cronice ale jurnalismului local, precum lipsa de credibilitate şi subfinanţarea, s-au adăugat şi provocările epocii „post-adevăr“. Este în interesul tuturor să avem o presă de calitate”.

APPC este, de 11 ani, asociația reprezentativă a jurnaliștilor clujeni, cu zeci de membri din presa scrisă, televiziune și radio. E singura asociație profesională a jurnaliștilor din provincie care funcționează de peste un deceniu. Asociația militează pentru perfecționarea profesională a jurnaliștilor, pentru crearea unui climat decent și echilibrat de dezbatere între media și ceilalți actori publici, consolidarea imaginii jurnalistului în societate precum și pentru evitarea ori corectarea derapajelor deontologice. APPC publică „Anuarul Presei Clujene”, cu cele mai bune articole ale jurnaliştilor din județ, adoptă poziţii publice în chestiuni ce vizează exercitarea profesiei de jurnalist şi a organizat la Cluj traininguri cu jurnaliști de la publicații precum Reuters, BBC sau Nordbayerischer Kurier, în colaborare cu Ambasada SUA și Ambasada Germaniei.

O dezbatere publică a fost inițiată de Primăria Cluj pentru a modifica Regulamentul Local de Urbanism. Printre modificări sunt vizare și articolele care stipulau obligativitatea donării de teren pentru lărgirea străzilor de către proprietarii care voiau să construiască în oraș. Instanțele clujene au stabilit într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că practica prin care oamenii erau obligați să doneze teren pentru servituți de utilitate publică, fără să fie despăgubiți, este nelegală și au cerut Primăriei să schimbe abordarea.

 

Dezbaterea privind modificarea Regulamentului Local de Urbanism va avea loc la Primăriei, în 29 iunie, de la ora 15.00, în Sala de Sticlă.

Discuțiile au ca scop  completarea Regulamentului Local de Urbanism sub aspectul reglementării situației terenurilor afectate de servitutea de utilitate publică, dar și alte modificări. Borbim despre modul în care se finalizează procedura de urbanizare pentru teritorii studiate prin PUZ-uri aprobate anterior intrării în vigoare a PUG dar și permiterea urbanizării terenurilor agricole situate în intravilan prin PUZ-uri.

În ceea ce privește terenurile afectate de servitutea de utilitate publică, Primăria scoate obligativitatea donării acestora către municipiu și introduce doar rezervarea acestora în cartea funciară ca teren pentru drumuri. Totuși, în Regulament, va apărea posibilitatea ca, la cerere, orice proprietar care vrea să construiască să poată dona terenuri pentru lărgirea sau amenajarea de drumuri.

Tot mai mulți clujeni au cedat Primăriei suprafețe de teren pentru lărgirea viitoare a unor artere pe care aceștia doreau să construiască. Terenurile au fost donate primăriei și preluate prin Hotărâri de Consiliul Local, în baza Regulamentului local de urbanism, fără ca proprietarii să fie despăgubiți, ca o condiție pentru obținerea autorizațiilor de construire. Recent, însă, atât Tribunalul Cluj cât și Curtea de Apel au decis – într-un caz al unei familii care voia să contruiască locuințe pe strada Antonio Gaudi – că această practică nu este legală. Culoarul de lărgire a străzilor, o dată identificat și grefat ca servitute de utilitate publică, impune decizii de expropriere și despăgubiri pentru proprietari. Asta au spus intanțele clujene în cazul familiei care a refuzat să doneze gratuit tren pe Antonia Gaudi pentru ca Primăria să le elibereze autorizația de consturire pentru cele două locuințe unifamiliale și au dar administrația locală, în 2014, în judecată. Potrivit instanței, procedura de instituire a unei servituți de utilitate publică din Regulamentul Local de Urbanism încalcă în mod grav dreptul de proprietate garantat prin Constituția României. În plus, decizia obținută de familia de pe Antonia Gaudi impune Primăriei să revizuiască Regulamentul de Urbanism, după ce a anulat parțial două articole din acesta și anume cela care făceau referire la donarea cu titlu gratuit a terenurilor (25 și 27).

DETALII: S-a creat precedentul. Instanțele clujene spun că Primăria trebuie să plătească terenurile cedate de oameni pentru lărgirea străzilor

În ceea ce privește celelalte modificări privind procedura de urbanizarea, propunerea primăriei este următoarea:

sursa: Primaria Cluj

În cazul terenurilor agricole din intravilan, PUG-ul nu permitea urbanizarea lor tocmai pentru a le conserva în cazul în care orașul are nevoie de teren pentru extindere sau pentru obiective strategice. Proprietarii au făcut însă presiuni și așa Primăria, cu avizul arhitetcului-șef al județului, a decis să permită urbanizarea Unităților Teritoriale de Referință A (agricol) prin PUZ-uri. Compromisul a fost făcut cu mențiunea că oportunitatea se va decide de către Comisia de Urbanism pentru fiecare situație în parte.

 

Primarul Emil Boc a salutat una dintre propunerile făcute de o membră USR Cluj la dezbaterea inițiată de primărie privind proiectul de buget al orașului pe 2017 și a promis chiar că o va pune în aplicare.

Femeia (Mona Varga) care a ținut să se recomande și ca mebră USR Cluj a propus, printre altele, schimbarea politicii primăriei referitoare la betoanele din curțițe școlilor și plantarea de copaci acolo unde situația o permite.

Emil Boc a declarat, în emisiunea Dimineți în Realitate difuzată pe Realitatea FM, că este foarte încântat de propunerea făcută de membra USR care în opinia sa a venit la dezbaterea privind bugetul pe 2017 cu o atitudine constructivă. “O idee foarte bună pe care o vedem fiecare din noi, dar n-am verbalizat-o. Aceea de a reda prospețimea curților școlilor”, a mai spus primarul.

Boc a anunțat că a cerut deja să se verifice unde se pot planta arbori, cu recomandarea ca în curțile școlilor din Cluj-Napoca să se planteze copaci cu balot pe modelul celor pe care primăria i-a plantat pe B-dul Eroilor sau pe alte artere din zona centrală. Aceasta tocmai ca acești copaci să nu poată fi distruși.

Oficialul a mai spus că oricum primăria are și anul acesta un program, împreună cu regia proprie, de transformare completă a curților școlilor. Regia Autonomă a Domeniului Public va interveni, potrivit edilului, pentru a elimina și ultima groapă sau crater din curțile sau de pe terenurile de spot ale școlilor.

 

 

Primarul Emil Boc a prezentat sintetic, pe plăcinte și grafice, cum s-a făcut contrucția bugetară pe anul acesta și cum s-au împărțit banii.

Câțiva cetățeni, un consilier local, un membru USR au intervenit să facă propuneri de proiecte care ar trebui să se regăsească în bugetul acestui an. Toate, după cum a spus primarul, au fost luate în considerare, formal. Despre unele a spus că sunt prinse, despre altele că vor fi, despre o parte că sunt proiecte de durată. Nu s-a făcut nicio modificare în proiectul de buget lansat în dezbatere publică.

Pilonii construcției bugetare enumerați de Boc sunt: planificarea multianuală a proiectului conform Strategiei de Dezvoltare, menţinerea facilităţilor privind investiţiile şi locurile de muncă, susţinerea municipiuluica şi centru naţional şi internaţional de Inovare, Cercetare şi IT, soluţii la principala provocare a oraşului: decongestionarea traficului și Cluj-Napoca, oraşul cu cel mai înalt standard de calitate a vieţii în România.

Ce au cerut oamenii

Revoluționarul Aurel Coltor spune că nu s-au făcut plăcile de intrare în oraș. Laudă primăria că a dat fonduri pentru comemorările Revoluției și spune că anul acesta Asociația pentru Adevărul Revoluției a cerut fonduri la nivelul anului trecut și, desigur, cere să i se aprobe alocarea de bani. Mai subliniază că statuia lui Cuza e prea aproape de stradă și ar trebuie refăcută piațeta și mutată, astfel încăt la sărbătoarea de 24 ianuarie,  Ziua Unirii Mici să poată participa cât mai multă lume. Mai deplânge aglomerația din oraș și cere un clopot care să conducă cu sunetul morții din Cimitirul Central al Orașului, până la groapă.

Boc răspunde că a dispus să se continue finațările la nivelul anului trecut pentru asociații și fundații, că aceste cereri sunt în evaluare și că este convins că Asociația pentru Adevărul Revoluției va fi luată în calcul. Despre piața cu statuia lui Cuza spune că aceasta va fi reabilitată într-o etapă ulterioară, având în vedere că cei de la monumente au recomadat primăriei să facă în primă fază un concurs de soluții pentru zona Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, iar zona spre Cuza Vodă – Prefectură să facă obiectul unei alte competiții.

Marius Pașca, președintele comitetului de părinți de la școala Iuliu Hațieganu, aduce din nou în atenția lipsa spațiului în această școală și cere soluții, așa cum s-a discutat anul trecut, prin achiziționarea clădirii fostei poște. Cererile, spune el, le-a făcut în spiritul valorilor promovate de primar la construcția bugetară – investiția în infrastructură în calitatea vieții și cere astfel de investiții și în copii.

Boc promite că anul acesta va fi găsită o soluție pentru această școală, cu scuza că anul trecut se terminaseră banii de la capitolul bugetar destinat achiziționării de imobile și de aceea nu s-a putu face nimic. Managerul Gheroghe Șurubaru susține chiar construcția unui corp nou pe terenurile școlii, însă primarul e convins că prima variantă e mai bună deoarece durează mai puțin.

Bancherul Iosif Pop care prezidează și organizația civică Consiliul Civic Local (CCL) intervine și trece în revistă propuneri de la CCL preluate în bugetul lui 2017 – concursul pentru Someș, decolmatarea lacului din Gheorgheni, Muzeul de Speologie Emil Racoviță (prins formal în buget cu un concurs de idei). Vorbește de estica orașului, de repunerea în valoare a canalului Morii prin alocare bugetară, reabilitarea Pieței Mihai Viteazul, atacarea soluțiilor de platforme de stocare mașini la intrările în oraș în condițiile în care studii făcute arată că 38% din mașinile care circulă în Cluj sunt din afara județului, chiar de cumpărarea Continentalului și de refacerea sa de către primărie.

Boc îi mulțumește lui Iosif Pop. Spune că managerul Gheorghe Șurubaru coordonează proiectul parcării supra sau sub terane pe care primăria o dorește în parteneriat cu Bila-Carrefour și că viceprimarul Dan Tarcea are în lucru cu cei de la aeroport un proiect de parcare la aeroport. Primarul promite proiecțele punctuale de reabilitare spații care ar putea să vizeze și bucăți din Canalul Morii.

Fundația Desire a adus din nou în atenție problemele locative ale romilor segregați de primărie la groapa de gunoi a orașelui, în comunitatea Pata Rât. Un reprezentant atrage atenția că oamenii nu pot fi educați dacă n-au curent electric sau baie în propria locuință.

Boc spune că în primul rând primăria are în vedere susținerea programelor de educație, dar și că are proiecte de locuințe sociale și lucrează la proiectul viitorului cartier din Borhanci, ba chiar spune că primăria vrea să continue proiectul cartierului de pe Valea Gîrbăului anunțat în parteneriat cu armata, proiect abandonat.

Liderul consilierilor PSD, Dan Morar, intervine și pune întrebări. Spune că i-ar plăcea ca anul acesta primăria să diminueze cota de majorare de 500% pentru cei care nu își întrețin clădirile. Ridică la fileu și mingea fondurilor europene pe care primăria și le-a propus să le atragă în 2017. Boc îi amintește că cei din Guvern trebuie să dea mai întâi drumul la finanțări.

O membră a USR aduce în discuție probleme legate de curicula școlară, de spațiile verzi, de deschiderea curților școlilor, de toaletarea arborilor, de nevoia de a extinde sistemul Cluj Bike, de a face parcări pentru biciclete sau de a planta copaci în curțile șcololor, acum pline de betoane. De altfel, USR a postat on-line amendamente la bugetul lui 2017.

Valentin Costea, vecin cu parkingul Negoiu. Intervenine și spune că a aflat că anul acesta se va face. Boc spune că noiembrie e termenul. Dacă ducem execuția bugetară pe 0, nu ne mai rămân bani să facem nimic în 2018, continuă el. Întreabă de ce primăria nu încasează mai bine impozitele și taxele – jumate din clujeni nu plătesc, nici cei care au concesiuni și închirieri. Spune că a venit la dezbatere ca să se implice, după ce copii săi au ieșit în stradă și i-au predat lecția implicării. Avansează chiar posibilitatea că trebuie să i se dea ca temă de la primărie să facă voluntariat, anunțând că e primul care se face voluntar la copiii din Pata Rât.

Un alt cetățean atrage atenția că aplicația pentru parcări are nevoie de adaptări serioase pentru că dă rateuri. Primarul zice că e vina firmei din Piața Unirii care a tăiat cablurile și de aceea au mai fost rateuri pentru parcare cu barieră din Unirii. Ba ceilalți oficiali anunță că a fost o problemă și cu bariera parkingului, smulsă de un șofer. Situația a fost restabilită, a anunțat șeful Serviciului parcări, Florin Bugnar.

Cum e bugetul propus pe 2017

Valoarea bugetului general pe 2017 este de 1.350.999.000 lei (300 de milioane de euro), din care bugetul de funcționare reprezintă 907.324.000 lei (peste 201 milioane de euro), respectiv bugetul de dezvoltare 443.675.000 lei (peste 98 milioane euro).

În 2016, la contrucția bugetară de la început de an, valoarea bugetului general era de 1.116.388.238 lei (circa 247 de milioane de euro) din care bugetul de funcționare reprezenta 767.953.238 lei (peste 170 milione euro), respectiv, bugetul de dezvoltare 348.435.000 lei (circa 79 de milioane de euro).

La fel ca în 2016, bugetul din acest an este contruit tinând cont de o listă de 16 obiective prioritare.

Multe din prioritățile anului trecut, abandonate în bugetul din 2017  

Bugetul pe anul trecut al primăriei s-a concentrat pe finalizarea proiectelor începute cu bani europeni: drumul Făget, centrele de afaceri de pe dealul Lomb, drumul din Lomb, lucrările de modernizare de la școala Agârbiceanu, liceul Avram Iancu și liceul Mihai Eminescu. Dintre acestea, investițiile din Lomb rămân încă cu o bulină neagră, acestea fiind scoase din lista de priorități pe anul acesta.

Ca și în 2016 și anul acesta transportul public rămâne printre priorități, 2017 fiind anul în care primăria vrea să extindă “pilotul” de 300 metri de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun deja amenajate în Cluj-Napoca pe axa este-vest din oraș.

De asemenea își propune să pună în circulație troleibuzele comandate anul trecut dar și să cumpere 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai și 10 autobuze electrice. Pe lista din 2016 figurau podul Traian, podul Porțelanului și a pasarelei pietonale din Grigorescu, dar și continuarea proiectului de pietonalizare a pieței Unirii sau modernizarea ștrandului Sun (bazin olimpic acoperit cu balon căruia primarul i-a spus transpformarea ștrandului Sun într-un aqua park modern) și a pieței Oser din subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public  (proiecte începute tot anul trecut). Dintre aceste, primele trei obiective se vor realiza probabil în 2017, dar dintre ele prioritate rămâne doar modernizarea Pieței Unirii.

Ca proiect nou al bugetului din 2016 a fost pus pe tapet cartierul de case pentru tineri din Borhanci. Adică fostul proiect Casarom pe care primăria l-a reșapat prin demararea unor noi studii de urbanism care să configureze respectivul cartier. Acesta a dispărut de pe lista priorităților bugetare de anul acesta. Tot în 2016, primarul Boc a anunțat că administrația locală se va implica în celelălalt proiect de cartier cu 100.000 de locuitori în 10 ani – Cluj Innovation Park din Lomb, proiect lăudat de Comisia Europeană. Adică vor fi terminate studiile de fezabilitate și prefezabilitate ca mai apoi să se găsească investitorii (și desigur miliardul de euro) care să facă acest proiect în Lomb, unde și primăria își va termina proiectele pionier pentru viitorul oraș al inovării – centrul pentru industrii creative, centrul TEAM și drumul. Aceste proiecte au fost trecute în linia doi, din pricina problemelelor legate de alunecările de teren pe care primăria le are de rezolvat în Lomb.

În schimb, lista din 2017 aduce ca prioritate digitalizarea activității primăriei, cu mențiunea că cel mai important eveniment din domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, conferința Open Innovation 2.0 din acest an va avea loc la Cluj-Napoca.

Un alt proiect prioritar în 2016 era baza sportivă din Gherogheni pe care primăria o face în parteneriat cu Compania Națională de Investiții dar și susținerea proiectelor Capitalei Culturale Europene Cluj-Napoca și a alocărilor pentru cultură, sport, culte și sănătate, cel puțin la nivelul financiar din 2015. Baza sportivă a fost terminată și inaugurată. Cluj-Napcoa a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană în favoarea Timișoarei, însă primăria și-a asumat să susțină din bani proprii implementarea programului cultural.

Aceasta este o linie prioritară pentru 2017. Cu mențiunea că activitățile culturale vor fi susținute la nivelul anului trecut, dar vor demara și programe culturale derulate de Casa Muncipală de Cultură din subordinea primăriei (preluată de Florin Moroșanu, cel care a coordonat dosarul de candidatură la titlul european, după eșec) dar și de Centrul Cultural Cluj (fosta Asociația Cluj-Napoca 2021, preluată de Ștefan Teișanu, cel care a fost director și în 2016, anul eșecului).

Menținerea gratuităților pentru pensionari rămâne o linie nelipsită din bugetul fiecărui an în Cluj-Napoca.

2017 aduce ca proiecte noi demararea programului multianual pentru asfaltarea arterelor din extensiile Clujului (despre care în 2016 se anunța că se va face prin contractarea unui credit bancar), finalizarea unui parking suprateran și începerea altor trei, amenajarea primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deșeurilor, atragerea de bani europeni pentru reabilitarea a 30 de noi blocuri, dezvoltarea unui sistem de îngrijiri la domiciliul (pornit anul trecut), extinderea sălii polivalente, amenajarea a trei parcuri pentru câinii cu stăpân și realizarea unui patinoar artificial pe lacul Chios.

Care e lista de priorităși pe 2017

1. Demararea unui nou program multianual de modernizare a infrastructurii rutiere care să cuprindă şi străzile din noile extinderi ale oraşului.
2. Introducerea în circulaţie a 8 noi troleibuze şi achiziţia publică a altor mijloace de transport în comun noi: 50 de autobuze, 6 garnituri de tramvai şi 10 autobuze electrice.
3. Crearea de benzi dedicate pentru transportul în comun pe axa est-vest, între Bulevardul 21 Decembrie 1989 şi Calea Moţilor.
4. Menţinerea gratuităţilor la transportul în comun pentru pensionari, studenţi şi elevi.
5. Finalizarea unui parking suprateran şi începerea lucrărilor de construcţie la cel puţin 3 noi parkinguri.
6. Pentru cartiere curate, se vor iniţia lucrările de amenajare a primelor 40 de platforme subterane de colectare selectivă a deşeurilor menajere.
7. Atragerea de finanţări europene pentru reabilitarea termică a cel puţin 30 de noi blocuri.
8. Finalizarea etapei a doua a reabilitării Pieţei Unirii şi pietonalizarea laturii de vest.
9. Dezvoltarea unui sistem public de îngrijire la domiciliu a persoanelor vârstnice, bolnave, vulnerabile sau singure.
10. Deschiderea unei creşe pe str. Donath nr. 238, începerea construcţiei unei creşe pe str. Gr. Alexandrescu nr. 47A şi modernizarea creşei de pe Septimiu Albini nr. 91.
11. Menţinerea alocărilor pentru educaţie prin investiţii în şcoli, oferirea de burse sau programul „Şcoală după şcoală”.
12. Extinderea capacităţii Sălii Polivalente la peste 9.300 de locuri, urmând să găzduim Campionatele Europene de Gimnastică şi o grupă a Campionatului European de Baschet Masculin.
13. Susţinerea activităţilor culturale, sportive şi religioase din municipiu cel puţin la nivelul anului anterior. În anul 2017 începem implementarea programului cultural derulat de Casa Municipală de Cultură şi de Asociaţia „Centrul Cultural Clujean”.
14. Digitalizarea activităţii administraţiei. Orașul nostru va fi gazda celui mai important eveniment internaţional în domeniul inovării susținut de Comisia Europeană, Conferinţa „Open Innovation 2.0”.
15. Amenajarea a 3 noi parcuri pentru câinii cu stăpân şi extinderea Centrului destinat câinilor comunitari de pe strada Bobâlnei.
16. Realizarea unui patinoar artificial în Parcul Central „Simion Bărnuţiu”.

AICI, lista de priorități pe 2016: 

Buget mai mic ca în 2015 pentru investițiile primăriei. Unde vor merge banii

VEZI ȘI:

CU CE BANI A ÎNCEPUT anul 2015 PRIMARIA – E gata proiectul de buget al orașului pe 2015. Primăria are peste 1,1 miliarde de lei și o propunere de cheltuire a banilor

Circa 2371 de locuri de parcare există disonibile în parkingurile deja construite de primărie în centru și în cartierele orașului. Potrivit unei statistici prezentate consilierilor locali, administrația locală are în studiu în faza de proiectare parcări supraterane care ar urma să aducă clujenilor mai multe locuri de parcare decât cele existente, mai precis peste 2700. Îm plus, primarul a anunțat că va construi parkinguri de două nivele pe structură ușoară în cartiere. Opoziția din Consiliul Local a apreciat planul primăriei ca unul frumos, însă necredibil din moment ce nu are termene de începere și finalizare sau estimări de costuri.

Soluțiile privind îmbunătățirea circulației din oraș, prin care și cele privind construirea de parkinguri, au mai fost prezentate de primar la dezbaterea din 24 noiembrie cerută de Consiliul Civic Local. Detalii AICI:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

La ședința ordinară a Consiliul Local din 28 noiembrie, Emil Boc a mai prezentat o dată materialul consilierilor locali. Planul privind decongestionarea traficului din oraș implică realizarea centurii de sud a orașului (care ține de autoritățile guvernamentale), dar și a unor pasaje, a unor poduri sau a unor intervenții de lărgire și de reorganizare a circulației pe mai multe străzi din oraș. Plus continuarea proiectului de benzi dedicate pentru mijloacele de transport în comun pe axa este-vest.

Acestor proiecte li se adaugă și proiectele de creare de noi locuri de parcare în centrul orașului dar și în cartiere.

Mai jos, planul primăriei la capitolul parcări supraterane.

parkinguri
sursa: primariaclujnapoca.ro

Adică, totalizând locurile de parcare, primăria are în plan să creeze mai multe locuri de parcare decât cele edificate din 2004, încoace în parcări supraterane. În statistică au fost incluse și parkingurile private din oraș, dar și viitoare parcare cu peste 300 de locuri care urmează să se amenajeze, tot în regim privat, pe strada Avram Iancu.

statistica-parcari
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

Primarul Emil Boc a mai spus că, în completarea parkingurilo,r primăria vrea să edifice și parcări cu două etaje, pe structură ușoară, în locul garajelor din cartiere. Boc a menționat că, săptămânal, are o oră de discuții pe proiectele parkingurilor din oraș pentru a stabili următorii pași de urmat, având în vedere că  acestea presupun foarte multe etape, de la cele cadastrale, la cele de documentații, de licitații, etc, etape care sunt extrem de complicate. Primarul a mai ținut să spună că din 2017 primăria va avea toleranță 0 pentru cei care parchează nelegal în arealul de 10 minute distanță față de parcările de la Sala Polivalentă și stadionul Cluj Arena, parcări aflate foarte aproape de centru, dar nefecventate de șoferi (ocupate la 30-40%).

În prezent, singurul parking pe care primăria îl are în lucru este cel de pe Negoiu (cu 376 de locuri de parcare), obiectiv pe care se chinuiește să-l termine de mulți ani și unde există întârzieri generate de dificultățile financiare ale constructorului. Un alt parking care n-a intrat deocamdată în șantier este parkingul Hasdeu despre care oficialul primăriei spune că a fost constestat, însă primăria a câștigat și poate continua adjudecarea contractului de execuție a parcării cu peste 300 de locuri.

Liderul consilierul PSD, Dan Morar, a criticat proiectul primarului apreciind că el este unul frumos, însă nerealist pentru că nu are termene nici estimări de costuri și că ar pica testul dacă ar fi prezentat oricărui manager de instituție din Cluj. Consilierul a mai spus că în ultimii 5 ani nu s-a pornit niciun proiect de parking nou, nici măcare cele pe structură ușoară din cartiere care urmează să înlocuilască garajele. “Ar fi fosr mai realist, nu să ne prezentați 100 de proiecte frumoase, ci doar 5 cu termene și buget”, a completat Morar.

Primarul Emil Boc a vrut să arate că, de fapt, este “smecherit” politic și, din acest considerent, nu avansează termene pentru proiecte. “Sunteți om politic și vreți să smulgeți de la mine termene ca apoi să spuneți că nu le-am respectat”, a adăugat Boc.

În schimb, președintele de ședință, Florin Stamatian (PNL) a ținut să fie sarcastic și a răspuns că, în 4 ani, cu insistențele colegului de la PSD, va ieși totul bine. Stamatian chiar l-a invitat pe Morar la viitorul cabinet parlamentar pentur a face echipă ca proiectele prezentate să se realizeze. Aceasta după ce primarul Emil Boc s-a arătat încântat că de la masa din Consiliul Local va avea trei deputați care se vor bate pentru oraș în Parlament.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Puțineii civici clujeni care s-au strâns joi după-amiaza la primărie au fost în mare parte pro majorarea taxelor de parcare în centru, conform propunerii făcute de primărie. Ba, în plus, au cerut tarife și mai mari decât cele propuse de primărie, dar și extinderea măsurilor și în zona II de taxare. În schimb, primarul Emil Boc a profitat de apariția publică pentru a anunța, pe hărți desenate pe deasupra cu markere colorate, că, din 2017, vor începe mai multe proiecte (studii de fezabilitate, plus lărgiri de străzi și proiecte de parkinguri) care vor schimba în bine circulația din oraș, majorarea taxelor de parcare în centrul orașului concomitent cu eliminarea abonamentelor (cu excepția riveranilor) fiind doar preamubului pentru descongestionarea traficului din Cluj-Napoca.

Dezbaterea de la primărie a fost cerută de Consiliul Civic Local (asociație clujeană, coordonată de bancherul Iosif Pop, ce organizează periodic dezbateri publice pe teme de interes local din administrația publică) (Iosif Pop a fost printre puținii dezvoltatori imobiliari care a obținut în centrul Clujului un CUT de 9 pentru o clădire de birouri).

Dezbaterea cu parcările vine după ce, în 17 noiembrie, Consiliul Civic Local a organizat o discuție cu candidații la alegerile parlamentare botezată “Solutii politice si administrative pentru asigurarea infrastructurii de transport local, metropolitan si judetean, asumate de reprezentantii alesi in mandatul 2017-2020”.

Primăria a acceptat cererea și a inițiat, la o săptămână distanță, noua discuție privind taxele de parcare în centru. La dezbatere au fost mobilizați să participe o suită de șefi din primărie: administratorul public Gheorghe Șurubaru, Florin Bugnar (parcări), Virgil Poruțiu (director tehnic), Gabriela Cora (drumuri urbane), Ovidiu Cîmpean (dezvoltare), Marcel Bonțidean (poliția locală). Au fost și doi consilieri locali, Dan Morar de la PSD (ajuns în timpul discuțiilor) și Tothfalusi Andras, dar și un fost consilier local, Gabriel Oniga. A participat și viceprimarul Dan Tarcea sau Zoltan Coroian (de la Asociația Zona Metropolitană), plus alți angajați din aparatul instituției. Cert este, că cei din primărie au depășit numărul civicilor veniți la dezbatere.

10 civici au venit la primărie, din care doi sunt membri ai Consiliul Civic Local. Primarul Boc nu s-a descurajat și s-a arătat pregătit ca dezbaterea să țină chiar până la ora 20.00. Aceasta după ce, preț de câteva zeci de minute după ora 17.00 a prezentat (cu slide-uri proiectate pe ecranul din Sala de Sticlă) măsurile pe care primăria le are în vedere pentru a fluidiza traficul din oraș.

Potrivit lui Emil Boc, măsurile privind majorarea taxelor de parcare în centrul orașului (26 artere) plus interzicerea apobamentelor (cu excepția riveranilor) este doar un preambulul pentru decongestionarea traficului din Cluj-Napoca. O măsură pe care primăria a mai vrut s-o ia anul trecut, însă care a picat la votul din Consiliul Local.

Ce a mai anunțat primarul: 2017 anul proiectelor pentru degrevarea traficului 

Primarul a ținut să anunțe planul pe termen scurt și mediu pe care primăria îl are pentru a normaliza traficul din Cluj. Pe scurt, el implică realizarea centurii de sud (38 de kilometri și 150 de milioane de euro) de la nodul de autostradă, spre Făget, până în Apahida, dar și a unor pasaje supra sau subterane în Cluj-Napoca.

Adică unul de la biserica Sf Petru spre sensul giratoriu din Mărăști și unul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu. Pentru acestea vor demara studii de fezabilitate în 2017.

Apoi, administrația are în vedere să realize lucrări de modernizare (sau chiar de construcție) a unor poduri: cel de pe Porțelanului va fi lărgit la două benzi, actualul pod urmând să fie păstrat ca pasarelă pietonală (studiul de fezabilitate gata până în decembrie), reabilitarea podului Garibaldi și lărgirea lui la 4 benzi (cu bani din bugetul lui 2017), modernizarea podului Fabricii și realizarea unui pod nou în zona Oașului-Răsăritului.

La aceste proiecte de infrastructură se adaugă o serie de intervenție de lărgire sau de reorganizare a circulațieie pe mai multe străzi ale orașului:

-lărgirea străzii Bună Ziua (4 benzi, două trotuare), sens giratoriu Măceșului, străzi noi de legătură Mihai Românul cu Bună Ziua, sens giratoriu Calea Turzii cu Mihai Românul;

-realizarea de benzi carosabile libere pentru virajul la dreapta spre/dinspre Fabricii;

img_6605

– reorganizarea benzilor de pe strada Dorobanților;

img_6606

– lărgire carosabil Calea Turzii – Piața Cipariu;

img_6608

– reamenajare Piața Avram Iancu – continuarea benzii dedicate pentru transport în comun cu deființarea parcărilor de pe latura cu catedrala ortodoxă;

img_6610

img_6612

img_6614

– banda dedicată pentru transport în comun est-vest – B-dul 21 Decembrie (eliminare locuri de parcare), din Mărăști până în centru (măsurători pe teren până ân 6 decembrie);

img_6617

– lărgirea străzii Câmpului la trei benzi cu reamenajare sensului giratoriu de la intersecția cu Frunzișului, cu realizarea unei benzi noi pentru intrarea și ieșirea pe Câmpului;

– sens giratoiru Calea Mănăștur – strada Câmpului;

img_6618

– reamenajare străzii Izlazului (2 benzi pe sens);

– lărgirea străzii Brâncuși, prin amenajarea unei benzi în plus pe sectorul între Lăcrămioarele și Borhanci;

img_6620

– reamenajare strada Mirăslău.

img_6622

La acestea s-ar adăuga și o serie de proiecte de parkinguri în cartiere sau chiar în zona centrală a căror proiecte administrația dorește să le pornească tot în 2017.

Per total, Boc și-a cronometrat prezentarea pe ecranul mobil din Sala de Sticlă, cu planșe colorate cu markerul pentru a ilustra soluții menționate, la 18 minute. Apoi a organizat discuțiile, a înscris 8 din cei 10 civici la cuvânt, în ordinea anunțată și a mai spus o dată că e dispus să asculte cât este nevoie pe toată lumea. A cerut chiar ca procesul verbal al dezbaterii să ajungă și în Consiliul Local (la ședința din 28 noiembrie) când se vor discuta majorările de taxe pentru parcarea în centru.

Ce au propus civicii

Petre Ungureanu de la Consiliul Civic Local a cerut activarea trenurilor de scurt parcurs pentru a degreva orașul de mașinile studenților și familiilor acestora, autobuze școlare cu protecție de la poliția locală pentru copiii din Florești care vin la școlile și grădinițele din Cluj, creșterea progresivă a taxei de parcare, scoaterea serviciului de Înmatriculări Vehicule din cartierul Gheorgheni. Acesta a mai ținut să-l critice pe, după cum l-a numit, “arhitectul lui Apostu, Adrian Iancu” (de fapt, Iancu a fost adus la primărie de edilul Emil Boc) pentru că a avut o putere de înțelegere foarte limitată și nu a încercat, în faza de avizare a proiectului de betonare a Someșului a celor de la Apele Române, să le schimbe perspectiva și să fie realizată o pistă de biciclete de-al lungul malurilor Someșului (chiar până la Tarnița) plus o explanadă și nu o troacă de beton în care a fost transformat în prezent râul care traversează Clujul.

Boc i-a răspuns că fiecare din propunerile pe care le-a făcut se află în fază de evaluare și implementare, mai puțin cea cu înmatriculările. În plus, cu Someșul, Boc a spus că își amintește că a fost vorba despre un proiect privind siguranța națională, de aceea s-a insistat cu betonul și primăria a fost nevoită să-l accepte.

Arhitectul Emanoil Tudose a ținut să mai spună încă o dată că are o tresărire filosofică când își amintește că, în 1870, când s-a proiectat calea ferată din Cluj s-au lăsat două străzi de o parte și de alta, Răsăritului și Câmpul Pâinii, de 7 metri, tocmai pentru a se face o legătură rututieră de-a lungul căii fertate. “Acei deștepți voiau o legătură de-a lungul căii ferate. Apoi, alți deștepți au lăsat loc pentru acest culoar în zona podurilor de pe Aurel Vlaicu și apoi Fabricii. Când s-a făcut prima girație din Cluj, Piața Mărăști, în 1970, s-a lăsat loc pentru un pasaj subteran de 9 metri lățime, adică nicio conductă să treace nici la stânga nici la dreapta prin zona acestuia. Asta înseamnă să fii urbanist, să prevezi această dezvoltare pe termen lung”, a subliniat Tudose. Arhitetcul a mai subliniat necesitatea unei legături rutiere între centura Vâlcele – Apahida și autostrada Transilvania.

Primarul Emil Boc a mimat că aude pentru prima dată de soseaua rapidă de-a lungul căii ferate. A generat chiar și un pic de spectacol, a pus-o pe Mirela Mărincean să-i arate traseul pe hartă și l-a urmărit pe ecran, cu “punctulețul” rosu. Și, și a dat, pe hartă, taman de biserica ortodoxă din cartierul Bulgaria care a fost pusă ilegal fix pe traseul acestui culoar și despre care s-a discutat la primărie de multe ori. Apoi a admis, după discuții soptite cu oamenii din staff, că acest culoar există prevăzut și în Planul Urbanistic General și că într-adevăr poate fi analizată realizarea lui.

Radu Fărcaș, cetățean a subliniat necesitatea scoterii abonamentelor de parcare nenominale și din zona II de taxare adăugând că măsura pe care primaria vrea să o instituie pe cele 26 de artere din centrul orașului nu va face decât să mute mașinile care parchează aici pe artere cum sunt Clinicilor sau Cardinal Iuliu Hossu, iar centrul tot nu va fi degrevat de mașini. “Este o ideea prostă să nu dublați taxele de parcare și în zona II pentru că, de fapt, măsurile permisive de pe restul de străzi din centru nu fac decât să încurajeze ca oamenii să vină cu mașina și vor muta traficul din zona I, în zona II”, a adăugat Fărcaș.

Da, interesant, a opinat primarul, cu mențiunea că în Consiliul Local (majoritar PNL) va fi o dezbatere și se va analiza respectiva propunere.

Alexandru Bejan, cetățean, a subscris la propunerea de scoatere a avonamentelor de parcare nenominale și din zona II și a cerut chiar limitarea duratei mazime de parcare la două ore (nu la trei cât propune primăria) și chiar un tarif de parcare de 8 lei pe oră. Acesta a mai subliniat că sistemul de control a parcării nelegale din c centru este formal și s-a autodenunțat că de mai mulți ani de când parchează fără să plătească pe strada Emil Isac nu a primit nici măcar o amendă de parcare.

Oficialii primăriei au spus că, din 2017, cinci persoane de la poliția locală se vor ocupa doar de cele 26 de străzi din centrul orașului pentru a verifica dacă se parchează legal.

Timiș Maria, cetățean, a venit cu o problemă personală reclamând că primăria o taxează cu 468 de lei pentru că nu a plătit la timp o taxă de 76 de lei pentru o garaj pe care familia sa îl deține. Primarul i-a răspun că legea este lege și că primăria este obligată să aplice penalități, dar și că nu poate să se aplice discreționar legea.

Andreea Pintilie de la Pony Car Sharing a cerut primărie să aibă în vedere și facilități pentru serviciile de car sharing care sunt o formă de transport de persoane avantajoasă pentru traficul din oraș. Primarul a admis că cei de la car sharing sunt diferiți de Uber (pe care taximetriștii îi acuză pe bună dreptate că se eschivează de la palata taxelor locale), dar spune că nu poate face nimic până când la nivel legislativ aceste servicii nu vor fi reglementate la nivel legislativ.

Gabriel Oniga, fost consilier local PSD, a salutat majorarea de taxe și a cerut în plus măsuri și în cartiere pe arterele principale pentru limitarea abonamentelor de parcare într-un anumit inteval orar, între 18.00 și 9.00 dimineața. El a mai cerut facilități pentru mașinile electrice (locuri de parcare dedicate în centru, chiar gratuități de parcare și stații de încărcare) dar și parcări la intrările și ieșirile din oraș pentru cei care vin din afara orașului și au treabă la Cluj. “Această dezbatere privind sistemul de parcare o aveam în fiecare an în perioada februarie martie când noi ceream bani pentru parkinguri pe structură ușoară în cartiere, cu desființarea garajelor. Acum, nivel propus pentru taxele din centru ați considerat că e suficient să fie dublat, însă ar trebuie să ducem o campanie prin care să-i conștientizăm pe oameni că parcările din centru vor fi foarte scumpe, că ele sunt pentru turiști în special și că există alternativa transportului în comun, a bike sharing-ului și chiar a car sharing-ului. Dar ca să ne aliniem măsurilor pe care cei din afară le-au luat deja de zeci de ani, ar trebui să facem salturi mai mari. Ministerul ajută achiziția de mașini electrice prin subvenții de 5000 de euro și 2500 pentru cele hibrid. Primăria ar trebuie să dea abonamente gratuite pentru aceste mașini încă de acum. Plus să facă locuri de parcare dedicate. O altă politică este restricționarea parțială pe un aminit interval orar a abonamentelor de parcare din cartiere. E un fenoment discriminatoriu. Avem 100 de locuri de parcare pe o stradă care deservește câteva blocuri unde stau mult mai mulți oameni care au mașini. Doar o parte primesc tot anul un abonament, unii rămân pe dinafară, iar vizitatorii sau cei care au treabă în zonă n-au unde parca. Pe parcusul zilei aceste locuri din cartiere ar trebuie utilizate de toată lumea nu de o elită privilegiată pentru că spațiul public trebuie sharuit iar din cartiere trebuie să dispară această practică de sălbăticie urbană prin care, din loc în loc, este plin de țevi și cauciucuri care ies din asfalt și prin care fiecare cetățean a ajuns să-și marcheze locul de parcare”, a mai spus Oniga.

Boc a promis că analizează, cu mențiunea că deja are în vedere o parcare de tip Park&Ride în zona Bila pentru cei care vin din alte localități și au treabă în oraș, ca să-și lase mașinile și să folosească transportul în comun.

Rareș, cetățean, a cerut mai multe parcări pe strada București, prin reconfigurarea trotuarului, mult prea lat dar și funcționalizarea garajelor din zona blocului Spray, unele dintre ele nefolosite pentru mașini.

Vasile Fărcaș, cetățean, a cerut parapeți de protecție a pietonilor pe trotuarele de pe Calea Turzii.

Primarul le-a promis că propunerile lor vor fi analizate.

Cei doi reprezentanți de la Consiliul Civic local nu au mai avut răbdare să stea până la finalul dezbaterii. Ungureanu a mai disuctat cu oficialii primăriei, soptit, după care a plecat, înainte de finalizarea discuțiilor.

Ce PREMIERE s-au mai anunțat la dezbatere

Viceprimarul Dan Tarcea a spus că toate viitoarele parkinguri pe care primăria le va edifica în oraș vor fi dotate cu cu stații de încărcare pentru mașini electrice.

De asemenea, Boc a ținut să aducă în atenția publicului o premieră din oraș privind abonamentele de parcare. Pe strada Arinilor din Cluj unde există 50 de parcări nu a fost cerut nici măcar un singur abonament de parcare. La fel și oamenii din blocul Spray din Mărăști, nu au cerut abonamente de parcare.

 

 

 

 

sursa foto: Dan Zaharia

Segmentul Office e tot mai prezent în oraș, iar piața clădirilor de birouri din Cluj e orientată înspre IT. Chiar companiile din Tehnologie încep să atace şi piaţa imobiliară şi să construiască, fie sedii proprii, fie proiecte de lansat pe piaţă. Spațiile de birouri sunt din ce în ce mai mult utilizate pentru a produce schimbări culturale, ca să atragă talente, să genereze inovație și să crescă productivitatea muncii. Dacă prezentul a adus în Cluj centre, viitorul înseamnă campusuri de afaceri unde angajații să dispună de toate facilitățile și confortul din propriile locuințe. Din păcare, însă, piața office e izolată de oraș. Exteriorul se mută în interior, iar clădile contrastează cu orașul și nu sunt legate de acestea prin spațiu public. De aceea salvarea ar putea veni și din practicare concursurilor pentru generarea noilor dezvoltări, dar și dintr-o mai atentă judecare a proiectelor de către administrație.

Acestea sunt câteva dintre concluziile formulate de specialiști arhitecți, dezvoltatori sau observatori ai pieței office, la Cluj, în cadrul unui dezbateri despre rolul clădirilor de birouri în dezvoltarea noului tip de oraș regional de succes având industria IT drept catalizator. Conferința RBA New Cities a fost organizată de Florin Mindirigiu și echipa ABplus.

 Se face o schimbare mentală de a privi lucrurile din birou spre lume. Nu mai trebuie să ieși din birou ca să vezi lumea. Orașul intră în birou. Miza prezentului/viitorului e cu atât mai importantă, cu cât s-a făcut o piruetă incredibilă pe acestă piață unde se lasă să intre orice în spațiu. Inimaginabilul devine realitate și atinge limitele incredibilului. Se schimbă abordarea în domeniul proiectării interioarelor și se produce o inversare exterior/interior. Exteriorul se mută în interior. Ca să legăm tendințele de Cluj, am avut o mică incursiune în zona bisericii Sf. Petru de pe B-dul 21 Decembrie unde există o mare clădire de birouri. Aceasta încă crește, e un element nou într-un context aflat în refacere masivă. Panorama e însă contrastantă: între ce am moștenit și ce confort există în interior. Cei care pot intra într-un așa spațiu sunt privilegiați. Iar inevitabilul se întâmplă pentru că contrastarea e dusă la maximum cu trei rânduri de fațade. Este un contrast teribil de viziune. Și sunt tensionat pentru că simt că orașul face polarizare în ambele direcții. Aici se fac banii și dincolo mă uit la priveliștea care e protejată și contrastul e și mai mare”, a menționat arhitectul Szabolcs Guttmann, președinte al Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania. Acesta a adăugat că, din păcate, acordarea acestor clădiri office cu oraș nu e fină, produce dureri și sună fals. “Orașul nu sună ca un întreg”, adaugă acesta.

sursa foto: Dan Zaharia
sursa foto: Dan Zaharia

Noile clădiri de birouri din Cluj nu doar contrastează cu orașul vechi, dar uneori sunt agresive, vizibile în oraș, niște apariții care schimbă total zona şi, uneori, şi regulile sale, constată Kristina Reștea, redactor Actualdecluj.ro. “Unul dintre primele evenimente la care am participat, ca ziarist, a fost tocmai inaugurarea unei clădiri de birouri de pe axa Dorobanților, una dintre primele clădiri mari din oraș. Până atunci, firmele aveau cu precădere sedii în vile ori împărțite prin oraş, în diverse clădiri existente. În 2005-2006 au început să apară clădirile construire pentru aceste funcțiuni, dedicate birourilor, de 8000-10.000 mp, ceea ce a deschis drumul pentru o nouă generație de clădiri – centrele de afaceri. Ajunsesem în etapa clădirilor de afaceri şi toate aveau în denumire acel “center”. Ele nu erau tocmai “centre”, ci mai degrabă clădiri individuale cu spaţii de birouri. Nu prea puteam vorbi de spaţii publice, spaţii comune, servicii conexe. Despre calitatea lor sunt alții care se pot pronunța, dar cert este că aceste imobile sunt mai mari şi mult mai vizibile. La începutul anilor ’90, băncile au dinamizat lucrurile de pe această piață, au schimbat-o, în bine sau, de multe ori, în rău, spuneau arhitecţii înainte. Acum există un segment care dinamizează din nou lucrurile: IT-ul care modelează piața de birouri a orașului. O analiză de la finalul anului trecut arăta că 10% din firmele de IT din România au sediu la Cluj și că 1 din 25 de clujeni lucrează în IT. E absolut firesc ca de aici să vină cererea. Și o altă schimbare importantă: au început chiar aceste companii să construiască. Ele devin jucători în piaţa imobiliară. Piața de birouri și felul în care arată aceste clădiri depind de IT, asta e percepția. Un alt aspect important e cel legat de viitor. Cât va dura vârful în IT? Dacă se sparge această bulă, dacă pleacă companiile de outsorcing ce se întâmplă? Rămân spațiile goale, cum s-a întâmplat cu unele sedii de bănci care şi-au schimbat proprietari? Cei care construiesc știu mai bine unde e viitorul. Dacă într-adevăr au sau nu viitor aceste centre de afaceri pentru funcțiunea pentru care au fost gândite”, a adăugat Reștea.

Ionuț Oprea de la revista Transilvania Business spune că ambiental s-a inceput cu retail-ul, apoi a venit rezidențialul, iar acum office-ul care aduce schimbarea și că, de obiecei, schimbările sperie. 

sursa foto: Dan Zaharia
sursa foto: Dan Zaharia

Piața este una dinamică, IT-ul o mișcă și Clujul s-a transformat mult în ultimii 5 ani privind segmentul de birouri, spune și Dan Zaharia, Senior Consultant at EXTIND. El consideră că aceste clădiri de birouri dau direcția orașului și sunt forța care îl mișcă și îl schimbă direct.

“2011 era un an trist la Cluj. Companiile funcționau în câte două sedii divizate sau altele chiar în 4-5 sedii. După 2013 au început să apară proiecte noi. Chiriașii unor clădiri au început să dezvolte birouri. The Office este un mastodont de 55.000 mp unde încap 7000-8000 de oameni. Apoi este Liberty. CBC e mai mic. Acestea sunt noile fabrici. Discuțiile merg spre câte posturi/etaj poate genera o clădire. Câți euro/om/oră reușește să factureze pe client dezvoltatorul care închiriază. Aici cifrele sunt 8 euro pentru call center, unde avem 5,6 mp pe om, dar sunt clădiri și cu 4 mp/pe om. 8-12 mp/om sunt cifrele în clădirile ideale. La Iași, la Amazom, avem 25mp/om. Suntem și speriați de acestă creștere a industriei. La Iași aveam peste 12.000 de oameni specializat în IT. Clujul e peste, cu 15-16.000. Au fost și plecări de companii, unele au migrat spre periferii, ING la Cluj, alții au plecat, cum am avut la Iași un angajator din SUA (peste 100 de oameni) care s-a relocat în Spania, apoi s-a retras definitv. Iar relocările sunt ieftine în acest domeniu. Nu trebuie să pleci cu nimic din aceste clădiri. Toate informațiile le ai pe Cloud, existe clauze de garanție pe 3 luni în contractul de închiriere, nu pierde dezvoltatorul. Aceste clădiri dau direcția orașului, sunt forța care îl mișcă. Și îl schimbă direct”, a spus Zaharia.

Octavian Buzoianu, dezvoltator imobiliat CBC (birouri plus rezidențial) menționează că tendința este să nu mai faci centre, ci campusuri. “Am un manager care lucrează în clădirea noastră de birouri care și-a luat și un apartament în complex, fiind la 300 de metri de locul de muncă. A refuzat să-și ia și parcare pentru că are la birou. Noi avem şcoală privată, restaurant, spa/firness. Trăim a treia revoluție industrială. Fabricile pe care le cunoșteam s-au schimbat radical. Există contraste, schimbare nu se poate face deodată nici în acest sector. Se face pe insule, pe modele. Avem potențial imens să creăm poli de dezvoltatre și asta este important. Am relaționat cu manageri de vârf care mi-au mărturisit că au angajați care nu acceptă să lucreze în Germania, ci vor la Cluj, pentru condiții, pentru mediul familiar. Există și o responsabilitate, față de ceea ce se întâmpla în trecut. Să lași ceva în urmă și să obții satisfacția celor cărora te adresezi. Noi avem 2000 de oameni. Comercialul l-am exclus. A trebui să fim elastici, să schimbăm proiectul în funcție de dorința clienților. Dacă aș face acum proiectul, 30% l-aș face diferit. Nu mai vorbim de center ci de campus”, a menționat dezvoltatorul. 

Concursuri lansate inclusiv de privați (selecţii de proiecte, cu invitaţi) ar schimba lucurile aducând opţiuni şi idei noi, iar dezvoltatorii ar putea să aibă în vedere şi generarea de spațiu public utilizat la comun – de clădiri, dar și de oraș. Aceste clădiri de birouri din Cluj nu prea se leagă acum frumos cu orașul, spune Kristina Reștea. Iar asta nu e doar responsabilitatea investitorilor, ci şi a administraţiei. Președintea Ordinului Ahritecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș, precizează că practica concursurilor în mediul privat există, dar că binele este în mâna administrației care ar trebuie să negocieze mult mai ferm legarea orașului de business prin spațiul public. “Există practica concursurilor în mediul privat, dar cu invitați și toți sunt remunerați. Ai 3-4- 5 invitați, rămâne unul, dar toți sunt plătiți. Cifrele statistice spun că la noi 8-10% din proiectele publice sunt generate prin concursuri pe piața publică. La privat, cifra e undeva la 5%. În Austia, Franța avem procente de 80-90%. Multe concursuri care ar trebuie să genereze calitate din mediul public nu sunt bine gândite, fără premii, și nu sunt rentabile, astfel că proiectanții merg în pierdere. Așa a fost cel de la BCU Cluj cu 120 de participanți. Dacă clădirile sunt capabile să genereze spațiu public, rata de succes e mică. Ar trebui negociați mai bine parametri de către primărie. Noi am orientat lucurile prin PUG, dar mâna administrație ar trebui să fie mai fermă. Deocamdată la Cluj suntem salvați că primăria nu a apucat să constuiască orașul pe care îl dorea în Lomb. Dacă construia un singur oraș pe 200 de hectare, în parteneriat public-privat, primăria devenea concurentă cu orice privat care voia să dezvolte un proiect. Vă dați seama ce înseamnă să concurezi cu propria primărie, să nu mai capeți autorizație pentru nimic, să fii bărbierit la toți parametrii. Mulțumim lui Dumnezeu că nu s-a reușit”, a atras atenția Țigănaș.

 

 

Avem avantajele Universității, a creativității/inovației, a participării prin grupurile de experți. Și multe strategii făcute a la carte. Suntem o voce și o capitală a protestelor. Am pierdut însă un titlu european în fața principalului competitor din regiune, identificat și strategic, Timișoara. Avem și o administrație care vrea să continue programul cultural și despre care universitarii spun că a înțeles că trebuie să fie facilitator în dezvoltarea orașului și nu se mai erijează în far călăuzitor. Universitățile de aici, însă, au nevoie de o mirodenie care să le ajute să-și utilizeze potențialul pentru oraș. Iar primăria de alt condiment care să o facă să rezolve problema socială a orașului, Pata Rît, dar și să pună în aplicare proiectul de guvernață locală din Cluj.  Așa ne-am apropia de un Cluj ideal.

Răspunsuri privind parcursul către un oraș ideal au fost găsite de trei specialiști veniți din zona administrativă, universitară și a urbanismului, într-un dialog moderat de un președinte al arhitecților, în cadrul unei dezbateri privind provocările actuale în dezvoltarea orașelor din cadrul Conferinței Arhitecture 2016 care a avut loc în 6 octombrie la Cinematograful Florin Piersic.

DESPRE CLUJUL IDEAL

Idealul s-ar obține prin controlul dezvoltării, iar administrația ar trebuie să fie un facilitator care să pună actorii la masă și să genereze scheme operative pentru mai departe. Dar și prin asigurarea calității vieții în oraș, de la regenerări în cartiere, la îmbunătățirea condițiilor de locuire. Și trebuie să se gîndească macro.

Inginerul Pietro Elisei de la Urbasofia, cei care au făcut Strategia Zonei Metropolitane Cluj, spune că idealul se leagă de dezvoltare iar asta se obține prin definirea unor scheme operative, la nivel regional. “Orașul trebuie să se axeze asigurarea calității la nivel de locuibilitate, pe regenerarea cartierelor de blocuri, pe universități. Indiscutabil cultura și inovarea aduce dezvoltare. Schema propusă de noi în staregia Zonei Metropolitană cuprinde un pas, guvernanța. Trebuie, cu instituțiile și actorii care au interes, să definim niște scheme operative care să ne permită să ajungem departe și să controlăm dezvoltarea. Ca sfaturi de guvernanță ne-am gândit și la un dilog cu resursele financiare, dialog creativ între nevoile la nivel local și centru. Asta va face din Cluj să fie cel mai important oraș între Budapesta și București. E o viziune realistă, spunem noi”, crede Elisei.

Ovidiu Cîmpean, director în primăria clujeană, are chiar un procent pentru ideal, adică 60-70% din proiectele incluse în stategiile orașului să fie realizate. “Idealul este acela în care vom reuși să aplicăm și să promovăm proiectele din cele trei strategii, cea de dezvoltare (proces de 2 ani de zile), planul de mobilitate (1 an și jumătate), strategia zonei metropolitane (un an). Dacă la finalul perioadei de implementare vom reușit să realizăm 60-70% din proiecte ne vom atinge idealul să fim pe locul 1 la calitatea vieții în România, să fim principalul pol între București și Budapesta, între Kiev și Bbelgrad. Să ajungem un pol economic, un pol în inovare și să avem o administrație din ce în ce mai transpareantă, care conclucrează cu societatea civilă”, afirmă Cîmpean.

În schimb, profesorul universitar Călin Hințea, coordonatorul Strategiei de Dezvoltare pentru Cluj-Napoca 2014-2020, e de părere că orașul ideal e legat de calitatea vieții, atât ce ai ca servicii cât și cum te simți în comunitate. “Administrația modernă nu mai e farul călăuzitor ci trebuie să fie facilitator pentru că expertiza într-un oraș cum e Clujul este extraordinară”, sublinază Hințea.

CE OBSTACOLE EXISTA PENTRU ATINGEREA IDEALULUI

Relațiile între oraș și comunele învecinate nu sunt cele mai fericite, orașul nu-și recunoaște problemele sociale și de mediu cum e Pata Rât, nu are politici corelate la nivel metropolitan sau nu va reuși să-și joace avantajele competitive. Sunt câteva dintre problemele reale indicate de cei trei participanți la discuției când vine vorba despre piedicile din calea dezvoltării Clujului. Cadrul legislativ, poziția geografică a orașului sau rata șomajului ar putea întregi lista obstacolelor văzute de Elisei, Cîmpean și Hințea.

“Pe toată scara metropolitană, relațiile între municipalități trebuie îmbunătățite ca să devii întra-adevăr arie metropolitană. Nu e o prblemă doar la Cluj, e și în Europa. Mobilitatea e o altă problemă. Nu trebuie să o studiezi doar la Cluj ci metropolitan, inter regional. Cu problemele de mediu avem încă o chestiune care nu s-a rezolvat aici și o probmă de natură socială, Pata Rât. Încă există la Cluj aceste pungi de sărăcie urbană care ajung greu pe agendă locală. Există o distanța între agenda politică și nevoile reale. De aceea și planificarea trebuie să fie negociată”, consideră Pietro Elisei.

“Noi am indetificat că principalul competitor al Clujului la nivel național este Timișoara. Ei au  anumite avantaje pe care noi nu le aveam, noi avem avantaje pe care ei nu le au. De obiecei pericolele vin din afara mediul în care funcționezi. Cum te plasezi în competiție și cum ești conectat la nivel europen. Corelarea politicilor la nivelul Clujului metropolitan reprezintă un pericol. Incapacitatea de a ne juca avantajele competitive pentru că asta trebuie să zică strategia, că faci ceva diferit față de comperitorii tăi sau că faci ceva mai bine. Atunci trebuie să ne simulăm avantajul competitiv și să acționăm unde e posibil. Pierdem cursa tehnologiei, dar câștigăm la calitatea vieții, la educație. Clujul este un oraș cu care ne mândrim dar are probleme de incluziune pentru că avem groapa de gunoi. Un oraș în dezvoltare atrage probleme de siguranță. Unde crește bogăția, apar aceste probleme pe care nu le aveam înainte”, este de părere Hințea.

“Undele probleme provin din cadrul legislativ la nivel național, există neclaritatea de definire a zonelor metropolitane la nivel național care se traduce printr-o complexitate și practic e aproape imposibil să avem o instituție care să guverneze zona metropolitană în condițiile date. Un alt exemplu pe care-l pot da este cel cu renovarea clădirilor din zona centrala, abia de la 1 ianurie s-a modificat legea și putem să impunem impozit 500% pentru cei care nu le întrețin. Unul dintre cele mai mari pericole e legat însă de forta de munca. Avem somaj sub 1%, tot mai greu se găsește resursa umană. Avem în metropolă comune mari dar în aceste zone mobilitatea e redusă, calitatea locuirii e slabă. Așa suntem obligați să dezvoltăm zona metropolitană ca să creștem și forța de muncă. În ceea ce privește mobilitatea, suntem pe valea Someșului, pe est-vest, e imposibil sa creăm infrastructură”, spune și Cîmpean.

RESURSE PE CARE LE AVEA PENTRU A DEPĂȘI OSTACOLELE ȘI A NE APROPIA DE IDEAL

Clujul, un oraș cu cedibilitatea și cultură, ar trebuie să dea un exemplu și să impună politici locale care să genereze schimbarea și dezvoltarea orașului. Pentru că are resurse puternice care, bine folosite, pot aduce rezultate vizibile în comunitate. “Axa IV de finanțare, cea mai importantă pentru dezvoltarea din România, e complicată pentru că legislația e complicată, n-au pornit finanțările din pricina sistemului legislativ. Dar e important ca un oraș cu credibilitate și cultură, cui tineri să aibă un spirit pioneristic, să facă o propunere, sa impună niște politici locale pentru că se schimba mereu ceva vorbind de un oraș. Se poate ajunge așa la inovare, asta am învățat eu în Europa. Sunt două instumente în planul făcut de noi, centrul metropolitan și un grup operativ. Adică un loc unde actorii să facă politici la nivel local”, este recomandarea lui Elisei.

În schimb, arhitectul Șerban Țigănaș vede în resursa tânără care a făcut din Cluj o capitală a protestelor un potențial pentru dezvoltarea orașului. “Orice administrație își dorește legi mai bune și implicit un alt guvern. Și orice guvern își dorește administrații locale performante. Până la urmă, acest joc este firec. Clujul s-a distins în ultimii ani ca o capitală a protestelor sociale, și nu am spus-o eu prima dată, au spus-o alții înaintea mea, o capitală în care tinerii preocupați foarte serios de perspectivă au făcut presiune, s-au coagulat și au utilizat rețelele sociale și acțiunile lor au avut efecte în crizele de natura politică. Daca această resursă începe să coopereze, în maniera participativă, colaborativ și constructiv ar fi fantastic”, consideră arhitectul Șerban Țigănaș, președinte OAR și moderator al discuției despre Clujul ideal.

Hințea spune că vocea Clujul se poate explica statistic și adaugă că, pe lângă participare, orașul are atuurile universității și a inovării/creativității. “Vizavi de cadrul legislativ din România, am numărat 39 strategii sectoriale până ieri, 20% nu comunică unele cu altele, nu sunt interesate unele de altele. Această dispoziție a orașului spre protest se vede și in indicatorii pe care noi i-am măsurat pe calitatea vieții. Cum acceptă clujenii pe cineva diferit, aici suntem peste București. La indicele asociativ stăm bine, la fel ca Bucureștirul și aici vorbim de număr de organizații nonguvernamentale active. E o resursă imensă. Trei factori mari ne avantajează: universitate – conceptul, inovația/cretivitate și grupurile de experți. Dacă scotem din discuție cele șase mari universități, avem studenții și celelalte avantaje secundare. În Detroit, după plecarea General Motors, orașul s-a prăbuși pentru că nu avea universitate. Apoi, la Cluj, povestea cu Nokia a fost un mare norc. Vorbim de un angajator care a luat forță de muncă cu pregătire scăzută, prost plătită, incapabil să investească în comunitatea și care a plecat oricum. Un oraș bazat pe cunoaștere, pe servicii și industrii creative, e cu totul altceva. Primarii de la noi sunt încă tradiționaliști în gândire. Ei vâd lucrurile în materie de produs brut, drumuri, posuri, ceva. Când îi spui să investească în cultură se uită lung. Deși industriile creative sunt al treilea angajator la nivel european care angajeaza mai mut ca industria auto. Vorbind de participare, Clujul are avantajul grupurilor de experți. Cel puțin să nu îi derajezi, să îi ajuți, ei pot impinge orașul inainte. Suntem comunitatea fericită care avem și experți si interes real. La capătul celălalt sunt comunități depresive, miniere, cărora le-a mes rău mult timp că nu mai vor să facă nimic”, crede Hințea.

În schimb, arhitetcul Șerban Țigănaș spune că universitățile sunt încă departe la Cluj de a-și valorifica potențialul. “O percepție personală. Cred că universitițe sunt departe de a-și utiliza potențialul. Educația universitară, cel puțin în profesia noastră e pusă sub semnul întrebării. Suntem într-un moment generic în care academia trebuie să se schimbe, să meargă spre alt tip al profesie, spre un alt impact. A început să se discute chestiunea, dar nu se petrece. E nevoie de un catalizator, de o mirodenie pe care să o punem în mediul universitar care să producă accelerare. Și acest potențial ar fi. Suntem extrem de atinși de această discuție”, atrage atenția arhitetcul Șerban Țigănaș.

Va putea dovedi Clujul că este o Capitală Culturală Europeană chiar dacă a pierdut titlul? 

În cadrul dezbaterii s-a atins și tema  referitoare la continuarea programului cultural al orașului, chiar dacă  s-a pierdut titlul de Capitală Culturală Europeană. Despre putința orașului de a se transforma prin cultură și a implementa proiectul pierzător de capitală, Câmpean s-a arătat optimist. “Eu cred că este extrem de fezabilă ambiția de a pune în practică programul. A fost realist, bazat pe proiecte ale municpalității și sectorului cultural care erau gândite în comunitate, trebuiau doar alocate resursele. De asemenea, cred că pe lângă acestea nu ne-a lipsit nimic să fim capitală, votul a fost strâns și doar la balotaje s-a decis ca Timișoara să fie titlul. Deci avem ingrediente să ducem la bun sfarsit proiectele asumate. Finațarea a fost dublată către societatea civilă, din 2010.  Centrul Cultural Transilvania, avem proiect și apare și în toate strategiile așa că vom găsi resurse, Somesul unde avem parteneriat cu OARși dorim concurs de solitii, noi spatii pietonale, Turnul Pompierilor, pregătim și aici concursul. Pe zona culturală și de evenimente, experti europeni au zis că deja suntem și ne comportam ca o capitală”, a menționat directorul din primărie.

Recomandări pentru arhitecți către Clujul ideal

La finalul discuției, Șerban Țigănaș, i-a provocat pe participanți să facă recomandări arhitecților asupra rolului pe care aceștia trebuie să-ș joace pentru dezvoltarea orașelor.

“Rolul arhitecților ar trebuie să se lege de participarea în comunitate, printr-un parteneriat onest între primărie și organizațiile profesionale sau facultate prin care trebuie generate noi proiecte și de o nouă calitate. Domeniul care este cel mai puțin indicat să nu-l tratam corespunzător e proiectarea, proiectele proaste sau făcute în grabă pot fi surse de greșeli strategice la implementare sau în dezvoltate. Noi avem proiecte în colaborate cu OAR, cred că trebuie continuate profund. Un alt domeniul este standardizarea unde e nevoie dialog cu instituțiile la nivel național, mai ales pe partea de proiectare sau concursuri”, crede Cîmpean.

“Sunt un inginer specializat în politici urbane dar înțeleg lumea arhitecților. Noi urbanistii am pornit înainte. Trebuie să fim facilitatori, noi urbaniștii am înteles deja asta. Arhitetcul trebuie să aibă rol ca facilitator de proces, să fie o legatură între politic și politici, facilitator orizontal și vertical. Deschis cu tehnologia. Smart city e o modă, dar spatiul public contemporan e altceva. Internet of things, of spaces. Spațiul public a fost linia care a schimbat întotdeuna orașul, dar cum se schimbă, aici e provocarea”, e recomandare lui Pietro Elisei.

“Dezvoltarea e direct proporțională cu gradul de implicare a grupurilor de experți din comunitate. Nu cred în faruri călăuzitoare și din fericire împartășim cu administrația din Cluj aceeași opinie. Participarea arhitecților nu doar la arhitectură ci și la dezvoltarea urmbană, la regenerare este esențială. E lipsă de idei creative”, consideră Hințea.

 

Metropola Cluj va ajunge în 2020 cel mai important centru economic și cultural după București, iar în 2035, un pol de importanță europeană, cu cea mai mare concentrare de populație și capital economic dintre Budapesta și București. Asta e viitorul orașului Cluj-Napoca și a celor 18 comune care compun Zona Metropolitană rezervat prin noua strategia de dezvoltare 2014 -2020 (2023) cu bătaie până în 2035. Documentul strategic cerut de Uniunea Europeana ca o condiție de finanțare a proiectelor, făcut de o firmă privată și terminat la finalul anului trecut a fost abia acum scos în dezbatere publică cu specialiști și urmează să fie și asumat la nivelul comunităților care compun Metropola Cluj. Strategia Metropolei Cluj a fost calificată ca ambițioasă dar plină de “șocuri electrice” și probleme la punerea efectivă în practică de către autoritățile locale.

Strategia Cluj Metropolitan 2014-2020 botezată „Studiu pentru actualizarea documentelor strategice pentru Polul de Creştere Cluj-Napoca aferente perioadei de programare 2014-2020″ a fost comandat de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADRNV) și a fost finalizat la finalul lui 2015. Acesta e necesar pentru accesarea finanțărilor europene pe axa IV și a fost făcut de firma Urbasofia (deținută de expertul Pietro Elisei format la Roma și specializat în planificare urbana și regionala care și-a fondat în România o firmă de aproape cinci ani care se ocupa de realizarea de documente strategice). Studiul a costat peste 120.000 lei și are peste 400 de pagini.

Documentul strategic conține 17 proiecte fanion care odată implementate cu finanțări neramburasabile vor aduce doar bune pentru locuitorii din Metroplola Cluj (Cluj-Napoca și comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești,Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Sânpaul, Săvădisla , Tureni, Vultureni). Potrivit strategiei până în 2020 Metropola își va rezolva problemele de trafic, iar în 2030 va ajunge să fie o zonă configurată unitar și un pol de inovare în România, cel mai mare pe axa București-Budapesta.

Strategia a fost supusă, ieri, la primărie unei dezbateri publice. Urmează avizul de mediu și asumarea sa de către localitățile parte a Metropolei Cluj.

Sabina Dimitriu de la UrbaSofia (elaboratorii) a explicat în cadrul dezbaterii că documentul pentru zona metropolitană Cluj a plecat ca unui pionier, la inițiativa ADR-NV, finalizat la final de 2015, dar lăsat să se răcească pentru că Ministerul a lansat târziu ghidurile de finanțare și altfel trebuia modificat dacă dezbaterea publică și adoptarea efetivă se făcea mai repede de jumatea lui 2016.

Dezbaterea de la primăria a avut chiar și un moment teatral în care Emil Boc i-a certat la propriu pe reprezentanții Agenției de Dezvoltarea Nord-Vest care au susținut că orașul nu mai trebuie să stea la disucții ci trebuie să prioritizeze deja proiectele din strategie și să atragă finanțări până în 2018 când se vor pierde banii, cu mențiunea că nici pentru completarea listelor de proiecte fanion nu mai e timp, doar de permutări între acestea și rezerve. “Uniunea Eropeană obligă primăriile să facă strategie, să aibă o viziune iar în 2018 va face o evaluare și ce finanțări nu se consumă, banii vor fi redistribuiți, așa că trebuie să ajungem la o formă finală cât mai repede”, adaugai cei de la ADR-NV.

Chiar dacă la o dezbatere precedentă primarul era și el convins că trebuie grăbit pasul pe Planul de Mobilitate, acum s-a supărat foarte tare pe abordarea celor de la Agenție, mai ales că există și presiunea societății civile care acuză tot mai des primăria că face dezbateri formale și nu ține cont de niciuna dintre propunerile care se fac la acestea. “Nu suntem aici sa spunem un yes la ce avem în față. Sunteți consultanți, noi decidem, nu suntem aici să vă aplaudăm ci să culegem idei, așa că nu aveți de ce să ne spuneți, voi baieți ați venit cam deageaba aici. Propunerile făcute trebuie integrate și voi trebuie să vă vedeți de partea de la ADR”, s-a răstit primarul spe finalul discuțiilor. Apoi și-a domolit tonul și le-a mulțumit pentru ce au făcut până acum.

Specialiștii clujnei care au participat la dezbatere s-au arătat sceptici nu în privința viziunii strategice de dezvoltare propuse pentru Metropola Cluj ci asupra capacității administrației de a face pașii corecți pentru implementarea strategiei. Mai ales că documentul stipulează crearea unei structuri de guvernanță locală public-privat care să se ocupe de monitorizarea și implementarea strategiei.

Radu Mititean de la Clubul de Cicloturim Napoca, una dintre cele mai active organizații non-guvernamentale clujene a remarcat, ca și în cazul Planului de Mobilitate dezbătut recent, strategia Metripolei Cluj s-a tărăgănat și n-a fost supusă unul șir de dezbateri publice, așa cum e normal și nu pe ultima sută de metri să se bifeze o consultare formală de tipul recomandări și răspunsuri de la eleboratori. “E bine că avem strategie și proiecte, însă nu că acestea se fac doar ca să putem lua și niște bani. Ar trebui propuse niște orizonturi sau să se răspundă la niște întrebări. Am avut un candidat care voia Clujul de 1 milion de locuitori. Nu știu, asta ne propunem? Să fim jumate de milon, un milion în 2030? Cât de mult să crească turismul? IT-ul e un domeniul riscant sau e de dorit să ne concetrăm pe el? Mergem spre un oraș de servicii? Este bine sau este rău? Încă există o ruptură între Cluj-Napoca și comunele lui? Cum va fi pe termen lung? La asta cred că trebuie să răspundă o viziune strategică”, a subliniat Mititean. Răspuns elaboratorilor strategiei a fost că aceasta este gândită pentru a activa toate palierele din Metropolă, iar dacă autoritățile acționează la comun atunci exită șanse de ca zona să de dezvolte.

Urbanistul Vasile Mitrea a ținut să se refere câteva din cele 17 proiecte fanion cuprinse în strategia Metropolei (lista la finalul textului), cu mențiunea că speră că în cazul acestui studiu speră să nu fie degeaba recomandările ca în cazul Planului de Mobilitate unde s-au cerut specialiștilot observații scrie și completări și apoi fostul Ministru Ioa Rus a anunțat că deja e gata.

Recomandările urbanistului clujean

“Floreși și Baciu vor deveni cartiere ale Clujului, așa că dezvoltarea acestora ar trebui să se facă împreună cu municipiul Cluj-Napoca, mai ales în ceea ce privește rețeaua de drumuri, să avem legături mai intime cu localitățile învecinate, ca să nu ne trezim cu situația din prezent din Florești. Este nevoie de o corelare a documentelor strategice ale Clujului cu cele ale celor două localități pentru găsirea unui mod de trai împreună”.

“În legătură cu Someșul, pot spune că mie mi-e drag acest amplasament al orașului care beneficiă de un bazin hidrografic deosebit și natural. Ne mai lipsește marea ca să avem de toate. Cred că Someșul merită mai multă atenție decât o apă care trece prin Cluj. Spre deosebire de Timișoara unde a fost o preocupare de ani de zile ce facem cu Bega, n-am văzut la noi această practică, chiar și având în vedere că cele două râuri nu se pot compara. La noi s-au făcut amenajări în amonte până la podul Garibaldi, apoi am construit malurile, după care o firmă din Olanda a venit și a zis Someș navigabil. Or există la noi o diferență de nivel de 40 de metri între intrare și ieșire și atunci ce ar trebui să facem? Ecluze din 100 în 100 de metri, plus că nici nu avem ce să arătăm dacă punem vaporeto ca pe Sena. Dacă asociem și relieful și se i-a o decizie locală cu reglementări severe în zona râului am putea să facem din el nu doar un ax de agrement ci și parte integrantă din identitatea orașului. Și efortul merită pentru că dacă-l facem cu consul de materie cenușie va fi și mai ieftin”.

“În legătură cu nodalul gara-autogara cred că zona e prea importantă pentru a se reduce la o relație gară-autogara. Un studiu spune că strada Horea ar trebui să-și găsească finalitate, mai ales că acum se oprește într-un gol, între gara mare și gara mică. În această idee se punea problema unei dale urbane, mai ales că orașul a candidat la cele 16 Eurogari care se finanțau din bani europeni. Așa că, în loc de pasaje, dala deasupra căii ferate era o direcție normală de dezvoltate. Lângă Dedeman este încă un spațiu liber care așteaptă, probabil în curând va veni un investitor care îl va valorifica. Eu spun să această zonă merită să se bucure de un concurs de idei și solutii pe întreg complexul. Apoi, de ce nu s-ar face un intermodal la aeroport și cu Somesul băgat în pachet. Mai e teren liber la aeroport, iar acolo s-ar putea face și un târg internațional, iar această abordare integrată ar rezolva mai multe probleme ale orașului dintr-un foc. Odată cu extinderea pistei la 3500 metri, cu corecția albiei Someșului ar trebui profitat să adăugăm și alte valențe Someșului, pistă de caiac-canoie, plus spațiu de expunere. La noi se gândește limitat tot timpul. Am întrebat la un moment dat pe președintele Alin Tișe cu privire la accesul la noul spital regional de urgență propus în Florești care era neclar. Mi-a răspuns că el l-a promis, că se face și mai încolo e treaba specialiștilor să gândească. Păi noi avem specialiști, că nu suntem la Huedin. De asta am pledat să existe la nivelul autorităților locale o echipă de strategie care să fie la curent cu ceea ce se întâmplă pe plan internațional și național care ar putea să vadă breșele unde Clujul se poate afirma pe plan național și internațional. Salariații primăriei sunt ocupați cu alte treburi, iar această echipă de pilotaj, dacă ar exista, ar rezolva din problemele orașului”.

“Proiectul de spații verzi din strategie se referă la spații verzi din intravilanul Clujul. Și un singur Parc, Florești. Unde e? Probabil e Colina. Planul Urbanistic General n-a rezolvat problema spațiilor verzi ci a pasat-o pe proprietăți private și nu cred că primăria are atîția bani să cumpere teren și să facă spații verzi. Nu vorbim de spațiilor verzi ecologice ci spații puse la dispoziția publicului și cu acces neliminat. S-a făcut un cadastru verde și s-a spus ca avem 26mp de spațiu verde ca în norma cerută de Uniunea Europeană. Sunt dispus oricând să discut acest inventar și să demonstrez că Clujul nu are decat 7 mp de spațiu verde pe cap de locuitor și nu știu cum s-a ajuns la cealaltă cifră. Spațiu verde nu înseamnă că se face o grădiniță, un scuar ci trebuie să funcționeze într-un sistem, conenctat la apă și cu ce se întâmplă în afara Clujului. Mi se pare că chestiunea spațiilor verzi trebuie aprofundată, mai ales că acestea asigură sănătatea locuitorilor și asigură identitatea orașului”.

“Despre Centrul Cultural Transilvania, nu vrea decât să remarc că a dispărut în ceață”.

“Referitor la problema locuințelor. În prezent se discută pe plan internaional că acestea fac parte din calitatea vieții și dacă ar fi să ne înscriem în punctaj stabilite la nivel european, noi nu stăm prea bine. Dacă avem pretenția unui oraș cultural și de centre culturale străine atunci este clar că delegații doresc locuințe de mare confort, iar restul populației, locuințe accesibile. Pentru cei cu posibilități modeste, în afară investitorii privați sunt obligați să ofere 25% din ce construiesc. Trebuie să vedem unde stăm bine și unde stăm rău și să face pentru Cluj o Politică locală a locuitii. Avem zone care n-au grădinițe,  sau școli”.

Atât primarul cât și consultanții care au elaborat strategia au contrat obiecțiile cu exemple de proiecte concrete sau disculpându-se că primăria nu poate lua tarul de coarne având în vedere că nu e proprietar pe anumite obiective. Iar despre locuire au spus că abia acum s-au inițiat preocupări pe acest segment la nivel național, al Ministerului Dezvoltării și că politicile vor apărea și se vor dezvolta în timă.

Șocul electric și următorul pe care Metropola trebuie să-l facă ca să-și consolidere locul II după București

Președintele Ordinului Arhitecților din România, Șerban Țigănaș a remarcat că Strategia reunește proiecte clasice și lucruri care fac parte din agenda fiecărui mandat public din ultimii 10 ani. Dar și că aduce o serie de idei noi și interesante. “Ca o primă lectură pe loc, Capitolul 8 e cel mai interesant. Descrie ce s-ar întâmpla dacă această strategie se va implementa, ca o constare, chiar cu talent literar. O să vă propun ca peste foarte putin timp în 2020 să vedem dacă așa va fi. Dacă trecem la lectură, în substanță, pot spune că am descoperit un lucru: guvernanța metropolitană defectuoasă, ca o caracteristică a perioadei anterioare dar și referiri la deficit de guvernare, nu la absența de proiecte. Apoi din ierarhizarea priorităților de implementare înțelegem că o strategie poate fi implementată vag, consistent sau avansat. Ceea ce mi se pare extrem de interesant este că s-a constat la nivel de guvernanța că autoritățilr au trecut printr-o faza de arbitraj al dezvoltării private aproape fără intervenții către o faza de atragere, vânătoare de proiecte pe baza disponibilităților de finanțare. Acest lucru nu reprezinta o viziune strategică ci doar o capacitate operațională și ar trebui să ajungă la un stadiu avansat, cel din strategie, dar care nu se poate realiza decât dacă se crează un grup operațional de implemnetare, sugestie pe care am găsit-o și în cazul Planului de Mobilitate. Cu structurile existente acum putem uita de strategie. Cu siguranță vom avea proiecte pentru că avem oamnei care știu să atragă bani, dar nu și o viizune strategică”, a subliniat arhitectul.

Țigănaș a ținut să spună că noutatea strategiei este că propune o structură public-privat de guvernanță dar și că modul la care s-a pornit – în 2016 când se dezbate o strategie pe 2014-2020 terminată în 2015- nu garantează că până în 2020 va putea fi constituită această structură. “Acesta este primul mare șoc electric pe care l-am avut. N-am înțeles cum se gândește strategic în timp. Apoi, referindu-mă la sursa datelor, am văzut că documentul se basează pe date de la recensământ însă nu se ia în calcul că Clujul este un oraș intens folosit de populația tânără care, deși e motor sau are proprietăți, nu are buletin de Cluj. Și asta e o problemă veche că nu discutăm pe date reale. Iar această chestiune de fundamentală strategică, să vorbim de economia reală și de economia gri. Apoi mai vreau să mă refer la principii, nu la proiectele incluse, în sine mai ales că strategia vine cu lucruri care n-au mai fost adresate. Cum spune și domnul Mitrea, politica pentru locuințe a intrat în preocupările Ministerului Dezvoltării abia acuma și mă întreb cum va reuși Clujul să țină pasul, va da tonul? Apoi e chestiunea regenerării urbame pusă remarcabil și interesant, dar este una de mare complexitate pentru că vorbim de suprafețe publice care țin de calitatea locuirii însă nu sunt proprietate publică în totalitate. Subiectul e fenomenal și important dar nu știu dacă va putea fi adresat pentru că la nivel ministerial la noi chestiunea se află în ceață, iar dacă resursa locală va reuși să-l discute atunci e remarcabil”, a mai spus Țigănaș.

Arhitectul a mai exprimat și trei concluzii-recomandare:

Clepsidra este întoarsă și nu mai e mult timp pentru crearea structurii de guvernanță metropolitană, așa că cel mai important este ca Clujul să se decidă dacă va pune piciorul drept înainte și va începe până la finalul anului să construiască această capacitate.

Studiul e net superior Strategiei municipiului Cluj-Napoca făcută prin voluntari pentru că a rezultat în urma unui contract, pe bani.

Oamenii din administrație și cei puși politic ar trebui să primească un sumar al celor peste 400 de pagini de strategie ca să știe exact ce se propune pentru Metropola Cluj.

Cine a fost “mut” la dezbatere

Președintele Asociației Zona Metropolitană Cluj, Zoli Coroian (și secretar general PNL Cluj), nu a spus niciun cuvând pe parcusul dezbaterii. La fel și deputatul Adrian Oros care, deși a fost invitat la cuvânt de primar, a zâmbit respectuos și a dat din cap că nu.

Cine a mai intervenit la dezbatere

Korosfoi Sandor de la Asociația ecologistă Floare de Colț a ținut să spună că strategia ar trebuie să impună colectarea selectivă obligatorie, plus a remarcat că concluziile la capitolul gestionare deșeuri depuse la primărie de mai multe asociații clujene n-au fost luate în calcul când s-a făcut strategia, mai ales din perspectiva obligațiilor de reducerea a catității de deșeuri.

Andrei Kelemen de la Cluj IT Cluster a apreciat că strategia n-ar trebui să țină cont de perioada de programre europeană. “Instrumentele de finanțare se pot utiliza pentru realizarea viziunii. Noi am remarcat deficitul de guvernanță, dar acesta se poate recupera cu mijloacele tehnologice existente. În lista proiectelor fanion nu se regăsește nimic care ar putea corecta acest deficit. 15.000 de oameni lucrează pentru guverne și aut locale din lume si nu reușim să-i folosim eficace. Am propus o lista de 30 de proiecte, undele au fost preluate, altele nu. Vom reitera dialogul cu speranta că deficitul va putea fi cumva acoperit si prin mijloacele pe care le ofera tehnologia”, a spus Kelemen.

Alexandra Stoica, Clusterul energetic Transilvania – TREC  – a spus că a fost trimisă de Felix Arion de la Agro Cluster să vadă dacă poate fi inclus în strategie un proiect de creare a unei piețe exclusiv dedicată produselor locale în valoare de 2,5 miloane de euro și apoi a afirmat că a rezolvat apoi chestiunea cu Sabina, inițial lista fiind închisă.

Ciut Susana, cetățean s-a plâns că are peste 6000 de metri pătrați de teren în Făget pe care nu-l poate folosi s-au vinde pentru că primăria a pus-o să crească capre pe el sau să facă agrement.

Teodor Dancu, alegator de Cluj de 70 de ani după cum s-a prezentat și minte încărcată de afecțiune pentru destinele Clujului, a spus că a venit să-și exprime o durere mâhnită asupta modul de dezvoltare în perspectivă a orașului raportat la relieful său. “Mă obsedează și mă interesează Clujul. Eram student în 1946 când ne scoatea să curățăm Dealul Dâmbul Romtund, Sâmbăta era, duminică împățeam ziare. Am mai fost în vârful Dealului și privind de acolo mi s-a părut stranie aruncarea Clujului pe relieful existent. Îi lipsește rotundul unui oraș și capacitatea lui geografică de a asuma un mare oraș. Mi s-a confirmat asta. Și atunci am constatat ca și prima dată dezinteresul autorităților pentru fața sau pentru relieful cel mai frumos al Clujului. O jumatate de relief este nefolosită, iar orașul e aruncat în nordul si estul geografic făcându-l alunecos. Geologia a lucrat partea aceasta nefolosită. Și am constatat lipsa totală a unei estetici urbanistici, un fel de reralism  între Apahida și Gilău. Mai violent aș spune mi s-a arătat când am zburat cu avionul. Nu are ce au așezat secolele în urbanistica germană. Noi facem mărunțișuri din astea din plan. Dar ce facem cu Dâmbul Rotund?. Dacă s-ar face un șarpe de sus în jos, n-ar mai exista care risipite pe dealuri goale. Sau trei poduri care să lege gara de Dâmbul Rotund. Orașul strigă după rotunjimea lui și acoperirea pustietății”, a subliniat ccetățeanul.

Cum arată viziunea strategică de peste 400 de pagini a Metropolei Cluj, rezumată în câteva slide-uri

Urbanistul Sabina Dimitriu de la firma care a întocmit studiul, UrbaSofia a explicat că documentul stipulează că până în 2020 (2023) Metropola își va rezolva problemele de transport, apoi se va concentra pe locuire și investiții și va ajunge să aibă o structura de guvernanță locală și o dezvoltare unitară ca pol de convergență și inovare. Asta dacă se va trece la implementarea proiectelor fanion și a celor de rezervă propuse în strategie.

IMG_5215[1]

IMG_5217[1]

IMG_5218[1]

IMG_5219[1]

IMG_5220[1]

IMG_5221[1]

IMG_5222[1]

IMG_5223[1]

IMG_5224[1]

IMG_5226[1]

IMG_5216[1]

IMG_5229[1]

IMG_5230[1]

IMG_5231[1]

 

Proiectele fanion (prioritare) din Strategia Metropolei

1. Crearea CLLD pentru inovare și incluziune socială
2. Investiții sub emblema Cluj Innovation City
3. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca spre vest
4. Proiect complex de asigurare a conectivității Polului Cluj-Napoca – Est
5. Proiect complex de regenerare a culoarului verde-albastru al Someșului Mic
6. Proiect complex de dezvoltare a unei mobilități susținute de mijloace nepoluante în Cluj Napoca
7. Proiect complex de valorificare sustenabilă și conectare prin coridoare verzi a siturilor Natura 2000 la nivel metropolitan
8. Proiect complex de regenerare (fizică, socială și economică) a cartierelor de locuințe colective din Cluj-Napoca
9. Creșterea fondului de locuințe publice, spre a fi utilizate ca: locuințe de închiriat la prețuri accesibile pentru tineri/studenți/familii cu venituri reduse, locuințe sociale pentru categorii vulnerabile
10. Construire Spital Pediatric Monobloc
11. Proiect complex Nod Intermodal Gară – Autogară
12. Parc științific și tehnologic Tetapolis
13. Proiect integrat Spital regional de urgenţă modernizare infrastructură de acces şi echipare edilitară
14. Realizarea unui drum expres Est – Vest de-a lungul CF de legătură între autostradă și centura Apahida -Vâlcele
15. Proiect complex de amenajare spații verzi în zona metropolitană (Cetățuie, Parcul Feroviarilor, Parcul Est, Parc Florești, Parc Caragiale, Parc Operă, Parc Detunată)
16. Centrul Cultural Transilvania
17. Centru de congrese și expoziții

sursa foto: primaria Cluj-Napoca

Când vom avea un sistem de transport eficient în oraș? Experții care au lucrat la Planul de Mobilitate al Clujului (2016-2030) spun că după ce vor fi implementate câteva proiecte, culmea, de infrastructură rutieră care vor degreva axa est vest a orașului suprasaturată de trafic. Adică, când ai focuri care ard trebuie să stingi mai întâi incendiul, după cum a sintetizat Mihai Grecu din echipa care a eleborat Planul de Mobilitate. Cetățeni, activiști și specialiști clujeni consideră că respectivul plan conține mult prea multe proiecte fantasmagorice și scumpe și spun că intrarea în era mobilității durabile s-ar putea face deja prin implementarea unor inițiative concrete și a unor proiecte mici. În schimb, primarul Emil Boc a folosit ca metaforă a instalării mobilității durabile în Cluj o replică din Alice în Țara Minunilor: trebuie să ne mișcăm repede!

 

“It takes all the running you can do, to keep in the same place. If you want to get somewhere else, you must run at least twice as fast as that!”, este replica reginei din Alice în Țara Minunilor, adaptată de primarul Emil Boc – You have to move fast, not to stay in the same place – și  folosită  pentru a explica de ce este important ca orașul să înceapă niște proiecte trasate în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. “Adică trebuie să ne mișcăm repede, să prioritizăm niște lucruri ca să putem să le facem pe celelalte”, a fost traducerea adaptată Clujului de către edil la finalul dezbaterii premergătoare asumării Planul de Mobilitate de către deliberativul local.

Simpli cetățeni, activiști sau specialiști clujeni și-au adresat observațiile și întrebările echipei care a realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Cluj-Napoca, document care urmează să fie asumat de Consiliul Local și care a fost supus unei consultări cu public la primărie, în Sala de Sticlă.

Planul de Mobilitate a fost postat anul trecut pe site-ul primăriei. Recent, acesta a fost postat și la categoria dezbateri publice de pe site-ul primăriei, înainte de a fi asumat de Consiliul Local. Respectivul document strategic a mai fost supus atenției publicului în luna aprilie cu prilejul vizitei unei delegații din Comisia de Transporturi a Parlamentului European în Cluj. Atunci s-a anunțat deja că unul dintre proiectele prioritare din Plan, centura de sud, de la nodul de autostradă din Gilău – spre Apahida, a fost inclusă în Masterplanul de Ttransport al României.  Planul de Mobilitate conține măsuri pe termen scurt și mediu – din 2016 până în 2030 – pentru a îmbunătăți considerabil circulația din oraș și cele 18 comune care compun asumata zonă metropolitană clujeană și asumarea sa este fundamentală pentru că condiționează accesarea de finanțări europene.

AICI DETALII DESPRE VIZITĂ și PREZENTAREA DIN APRILIE:

Secretul mobilității via parlamentarii europeni: un centru al orașului închis mașinilor

Comisia de Transporturi a Parlamentului European a vizitat Clujul. “Pac-pac”, orașul visează deja că are centură metropolitană

Potrivit reprezentanților Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, pe axa destinată polilor de creștere, sunt disponibili 183 de milioane de euro care pot fi accesați până în 2020, din care 150 de milioane de euro sunt alocări pentru proiectele de mobilitate urbană, iar Clujului îi revin 45 de milioane de euro din total, din care 85% pot fi accesați pe mobilitate.

“De ce sunt într-un plan de mobilitate atât de multe proiecte de infrastructură rutieră? Pentru că nu putem vorbi de o mobilitate durabilă până nu rezolvăm problema traficului din Cluj. Iar dacă nu o facem, nu putem avea coridoare pietonale, rețea de piste de biciclete dau benzi dedicate transportului în comun. Planul a fost construit în baza unei avelope financiare predefinite, contrâns de banii disponibili. Am dat mai multe scenarii alternative, structurate în jurul axei est-vest ca problemă principală, nu doar pentru traficul auto ci și pentru transportul în comun. Realizarea centruii de sud a orașului de la nodul de autostradă spre Cluj prin Făget devine prioritară și noi am recomandat scenariul care se concentrează în jurul realizării acesteia. Încă de pe acum ar trebui gândite la nivel de studii de prefezabilitate, legături între aceasta și Cluj, mai ales că încă nu este finalizat nodul de autostradă Gilău-Nădășeș pentru că nu s-a realizat licitația pentru podul peste Someș și probabil va mai dura realizarea lui până anul următor”, a sintetizat Mihai Grecu, expert în cadrul ARUP, firma care s-a ocupat de realizarea Planului de Mobilitate pentru Cluj. În afară de centură, prioritar este și realizarea drumului de-a lungul căii ferate, prin nordul orașului, cu o conectare uleterioară a acestuia tot la autostradă, la Nădășel.

IMG_4611

Grecu a spus că susține proiectele de infrastructură chiar în ciuda unei replici a unui profesor al său care spunea că, dacă vrei să rezolvi problema traficului cu drumuri noi, e ca si cum ai vrea să rezolvi obezitatea, lărgind cureaua. Aceasta deoarece, ele vor permite implementarea celorlalte inițiative din Plan care vizează transportul în comun, extinderi ale pistelor de biciclete, coridoarele pietonale, relocarea autogării în zona Gării, amenajarea unei miniautogări la Aeroport, sau investiții în rețeaua de transport în comun.

Participanții la dezbaterea publică s-au arătat mai mult sceptici în fața listei de proiecte propuse prin Planul de Mobilitate, chiar în privința modul cum a fost acesta conceput, mai ales că acesta implică o viziune până în 2030 asupra transportului din oraș.

Activist: orașul nu și-a fixat o țintă pentru 2030 la mobilitate urbană durabilă

Radu Mititean, de la Clubul de Cicloturism Napoca, a clasificat dezbaterea ca una formală, de tip prezentare și păreri fără impact asupra modificării respectivului Plan. Mai mult, a susținut că în forma sa, Planul cu proiecte împrumutate de ici de colo ar putea genera aceleași cârpeli ca și până acum și nu o țintă a orașului pentru 2030 în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă. Mai ales că primăria nu are forța, cu aparatul administrativ, să reseteze periodic acest Plan, în funcție de nevoile orașului și ale cetățenilor.

Grecu a replicat că nu există aceste pericole, mai ales că planul a pornit de la o situație existentă, cu o abordarea reactivă, și proiecte care rezolvă problemele orașului, fără a fi perfect, mai ales că acesta este un instrument nou pentru toată lumea în România. Primarul Emil Boc a completat menționând că viziunea propusă pe termen lung pentru Cluj pune pietonul pe primul loc înaintea mașinii și că aceasta reiese clar din orice pagină pe care o citești din Planul de Mobilitate. “Vine și dă soluții de stingere a incendiilor. Aș fi optimist și aș spune că vine cu o linie coerentă, fără să fie perfectă pentru a aduce un transport eficient în oraș”, a subliniat primarul.

Cetățean: proiectele ar putea genera și mai mult trafic fără ținte concrete

Beniamin Petrovai, cetățean, a atras atenția că toate investițiile propuse în Planul de Mobilitate ar trebui să  meargă înspre un obiectiv concret iar Planul de Mobilitare ar fi trebuit să țină cont de niște paradoxuri ale proiectelor de construire de infrastructură. “Strategiile de mobilitate ale unor orașe din vest așa sună, -10 % din călătorii să fie efectuate cu bicicleta până în 2018, plus reducerea cu 10% a călătoriilor cu mașina. Targeturi concrete, iar modalul share and split este o măsură a acestora. Ori la noi nu s-a impus un astfel de obiectiv. Întrebarea de la care ar fi trebuit să se înceapă ar fi unde vrem să ajungem cu toate investițiile astea din Planul de Mobilitate. Dar nu știm unde vrem să ajungem, se pare. Există niște paradoxuri când vorbim de amenajarea de infrastructură nouă. Paradoxul lui Braess spune că atunci când există două trasee de la A la B comparabile și se construirește al 3-lea între ele care ar fi mai rapid teoretic, majoritatea șoferilor l-ar alege pe acesta și s-ar ajunge ca timpul mediu să fie chiar mai mare decât cel dinaintea construirii noii variante pentru că, de obicei, fiecare șofer va alege varianta care crede că e cea mai avantajoasă pentru el. Am adus în discuție acest paradox, pentru că în Planul de Mobilitate se propune construirea de drumuri noi (centura sud, culoarul căii ferate, culoarul Someșului, etc.). Ori întrebare e, nu s-ar putea, conform acestui paradox, ca unele dintre aceste drumuri să provoace în final mai multă aglomerație și timpi mai mari de parcurgere a distanțelelor? Ar trebui cercetat… Paradoxul lui Downs Thomson spune, pe scurt, că dacă se adaugă mai multă capacitate unui drum (de exemplu se largește cu o bandă), iar viteza automobilelor o depășește pe cea a transportului în comun, călătoria cu auto va fi preferată, transportul în comun va rămâne blocat în trafic, făcând să fie preferat și mai mult transportul auto, până la a se ajunge la aceeași situație de dinainte de lărgire, sau mai rău, inclusiv din motivul că unii care mergeau pe alte trasee vor prefera strada nou lărgită. Și iarasi, cum PMUD-ul propune măriri de capacitate ale drumurilor, oare nu am putea ajunge să avem mai multă congestie ? Nici la asta nu s-a răspuns. Dacă se fac centura sud, culoarul liniei ferate, culoarul Someșului, s-ar putea să fie la fel de multă congestie în oras. Dacă nu din cauza acestor două paradoxuri în acțiune, din cauza unui al treilea fenomen: dacă drumurile sunt cu trafic lejer și se circulă bine, oamenii pur și simplu vor face mai multe călătorii. Și traficul se aglomerează în pofida investiițiilor. Știu că, dacă vorbim de o strategie de mobilitate urbană, ar trebui să ținem cont de aceste fenomene. Exemplele din lumea reală sunt numeroase. La Los Angeles, au construit o rețea impresionantă de autostrăzi, efectiv orasul s-a dezvoltat în jurul automobilului. Totul s-a făcut pentru “fluidizarea traficului”. Chiar toate semafoarele din oraș au fost corelate (proiect care a durat peste 10 ani și a costat enorm)… Rezultatul? Topul TomTom pune Los Angeles pe primul loc la congestie în Statele Unite”, a subliniat Petrovai.

Cetățean: primăria e inconsecventă cu propriul Plan

Adrian Demian Groza, cetățean, a luat în discuție incapacitatea primăriei de a cheltui banii din buget sau de a susține și vota măsuri prioritare din PMUD, demonstrată în cazul pornirii proiectului centurii de sud a orașului, prin Făget, sau privind retragerea abobamentelor de parcare pentru zona 0 a orașului, concomitent cu majorarea tarifului de parcare. Acesta a mai clasificat drepre fantasmagoric un alt proiect din Plan și anume prelungirea liniei de tramvai în zona centrală o orașului.

Primarul i-a răspuns că extinderea drumului Sf Ion la patru benzi e imposibilă în prezent deoarece fâșii din acesta sunt revendicate, iar banii nu pot fi cheltuiți, dar că drumul va fi reparat cu fonduri ale primăriei și, odată ce se va finaliza centura prin Florești demarată de primărie prin spate la Polus spre Valea Gârbăului, probabil la anul, atunci va funcționa o primă variantă a centurii de sud, urmând să fie îmbunătățită și extinsă. Cât despre centru și parcări, Boc a spus că anul 2017 va fi cel în care se vor adopta aceste măsuri și că ele vor fi anunțate din timp, la concultările privind stabilirea taxelor și impozitelor pe anul viitor. Cât despre tramvai, acesta a fost proiectul propus de expertul străin din echipă și se susține dacă din Floreșit spre centru, tramvaiul ar avea verde la orice semafor.

Durerea orașului. Arhitect: pactul de neagresiune cu parcările ilegale și necorelarea documentelor strategice ale Clujului (PUG, Strategie de dezvoltare și Plan)

Președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș a recomandat administrației locale ca atât funcționarii cât și consilierii locali să parcurgă acest Plan și să și-l însușească, pentru ca toată lumea să vorbească aceeași limbă.

(La dezbaterea de ieri au participat doar doi consilieri locali, Csoma Botond și Tothfalusi Andras. Dintre acesția, Csoma Botond s-a interesat dacă întreg centrul orașului poate deveni pietonal în momentul în care se va finaliza centura de sud).

O altă problemă semnalată de Țigănaș a fost necorelarea între Planul Urbanistic General, Strategia de Dezvoltare a orașului și Planul de Mobilitate, care au apărut în ordine inversă decât ar fi trebuit elaborate. Adică PUG-ul ar fi tebuit să aibă deja pe masă la elaborare celelalte două documente strategice. Un alt proiect vital pentru oraș, intermodalul de la aeroport, a fost lăsat pe dinafară în Plan, mai remarcă arhitectul.

Însă, cea mai mare durere a orașului în opinia sa sunt parcările ilegale și pactul de neagresiune care există cu voie de la primărie pentru a le permite în oraș. Țigănaș a semnalat neajunsurile sub forma unui dialog cu primarul și echipa PMUD pentru a subliniat cât ar avea de câștigat orașul dacă ar fi coerent în proiecte și și-ar asuma intoleranța față de parcările nelegale din oraș care sugrumă, de fapt, traficul.

DIALOG ȚIGĂNAȘ -BOC- Grecu. Cu răspunsuri. 

Primarul Emil Boc a ținut să spună că primăria aplică circa 1500-1800 de amenzi săptămânal în oraș ceea ce reprezintă maximul pe funcționarii care există la poliția locală a primăriei. Însă a adăugat că, lucrurile vor merge mult mai bine după ce Guvenul va aproba măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spune că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul acestui an.

 

 

 

Cetățean: proiecte simple din care câștigă toată lumea pe termen scurt

Un alt participant la dezbatere, Sebastian, a subliniat că administrația ar trebui să aibă în vedere proiecte simple, eficiente și ușor de implementat de care să beneficieze toată lumea pe termen cât mai scurt și a exeplificat cu amenajarea unei legături între Câmpului cu Frunzișului, amenajarea unui pod pe Cătii Ferate, a unui pasaj peste Calea Ferată în zona Câmpului, proiecte cu costuri mult mai mici și realizabile în câțiva ani.

Mihai Grecu i-a răspuns că toate acestea sunt prevăzute și fac parte din Plan, doar că sunt bucăți din proiecte mult mai mari, ceea ce nu înseamnă că nu se poate începe și cu ele.

Activist: rute noi pentru pietoni și bicicliști negociate cu universitățile

Adrian Dohotaru, activist clujean, a menționat că intervine din perspectiva unei persoane care ajunge în 35 de minute, în alegare, din Feleac în Mănăștur, în timp de cu mașina traseul se parcurce într-o oră și jumătate. Ca să se corecteze neajunsurile pentru pietoni și bicicliști ar trebuie implementate o serie de circuite pietonale prin negociere cu Universitățile clujene care au campusuri (USAMV) sau parcuri (UBB) în oraș, iar dacă acestea ar premite tranzitarea lor, s-ar crea alternative viabile și trasee pentru circulația în oraș, consideră Dohotaru. Plus, el a recomandat coridoare pietonale în zona Gheorgheni a a parcului Est pentru a cărui amenjare a miliat de foarte multe ori public.

Ce i-a răspuns Boc

Cetățean: autogara trebuie relocată la gară

Un alt participant, Constantil Scutelnicu, a recomandat primăriei să negocieze și să militeze pentru relocarea autogării în zona Gării, dar s-a interesat de ce, în patru ani decând a propus amenajarea de parcăru subterane petimetral centrului, primăria n-a reușit să pornească nici măcar un proiect. Primarul i-a răspuns că revendicările au ținut în loc proiectul glumind că, în Cluj, oriunde arunci un ac, locul este revendicat din două părți.

Ca o CONCLUZIE, primarul a anunțat că nu mai are ambiții ca om politic, așa că în perioada următoare este pregătit să-și asume orice măsură nepopulară și să primească toate înjurăturile, atât timp cât aceasta este susțintă prin studii sau oprinii fundamentate de specialiști. Ca să exemplifice că deja a început punerea în practică a acestei politici a dat exemplul benzii dedicate pentru mijloacele de transport în comun din Piața Ștefan Cel Mare.

După dezbaterea PMUD la primărie, un alt arhitect activist clujean, Mihai Racu, a postat în mediul on-line un mesaj pro utilizărea biciletei în Cluj-Napoca. “Coincidență sau nu: Ieri a fost dezbătut la Primăria Cluj Napoca Planul de mobilitate urbană. Acest plan spune că viteza medie a transportului în comun e de circa 17 km/h. Tot ieri, după două luni și 28 zile kilometrajul bicicletei mele a trecut de 500 km parcurși in Cluj cu o viteză medie de 20,5 km/h. Tot ieri a fost si ziua bike to work”, a scris Racu.

sursa foto: Mihai Racu (Facebook)
sursa foto: Mihai Racu (Facebook)