Tags Posts tagged with "Daniel Buda"

Daniel Buda

Oficial, liderii PNL Cluj au transmis că nu le vor cere delegaţilor să voteze cu un anumit candidat, la Congresul din 17 iunie, când se va desemna noul preşedinte al partidului. Neoficial, ei par să fi înclinat  balanţa în favoarea lui Ludovic Orban. Un prim semnal în acest sens îl dă viceprimarul Dan Tarcea, principalul aghiotant al primarului Emil Boc, omul care a a fost repus, recent, în fruntea organizaţiei municipale a PNL. Deşi provine din vechea tabără liberală, Tarcea se numără printre cei care, imediat după fuziune, s-au aliniat conştincioşi în echipa lui Boc. În prezent, fără permisiunea lui Boc, viceprimarul Tarcea nu mişcă deloc în front, dovadă stând şi lista aleşilor în conducerea organizaţiei municipale, presărate cu apropiaţi de-ai primarului. E de înţeles, aşadar, că prezenţa lui Tarcea la Bucureşti, în momementul depunerii Moţiunii lui Ludovic Orban, a fost încurajată de edilul Clujului, mai ales că o bună parte dintre primarii din Ardeal au ales şi ei să se poziţioneze, în mod deschis, de partea lui Orban.

Fostul ministru şi colegul meu, Ludovic Orban, şi-a depus astăzi moţiunea de candidatură la preşedinţia partidului – “PNL, forţa dreptei”.  Susţin această candidatură şi acest proiect alături de peste 100 de liberali din ţară, printre care parlamentari, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene – a scris Dan Tarcea (foto jos, stanga), pe pagina personală de Facebook.

În cazul în care Orban ar câştiga preşedinţia PNL-ului, este evident că Emil Boc şi echipa sa ar beneficia de o deschidere mult mai mare la nivel de partid. Cristian Buşoi, în schimb, rămâne doar omul din umbra lui Klaus Iohannis, preşedintele României, acel preşedinte care l-a ultima sa vizită în Cluj Napoca a ţinut dinandins să-i ocolească uşa lui Boc. În partid, de altfel, nu e niciun secret că Iohannis nu-l agrează pe Boc. La Congresul pentru alegerea conducerii PNL Cluj a participat şi Cătălin Predoiu (între timp acesta s-a retras din competiţia pentru preşedinţie), iar el i-a amintit în mod public lui Boc, că gaşca lui Buşoi nu-l prea iubeşte.

“După discursurile pe care le-am ascultat îmi dau seama că mie nu prea mi-au mai rămas cuvinte frumoase, sau mieroase, pe care să vi le spun. Pe de altă parte, mă simt bucuros pentru că elogiile la adresa primarului Emil Boc vin acum și de la unii care în urmă cu vreun an de zile nu știau cum să ne explice că nu e cazul ca Emil Boc să mai candideze…”, a spus Predoiu, cu ţintă spre Buşoi, care tocmai îşi terminase discursul laudativ la adresa primarului clujean.

Poate că Orban nu este cea mai strălucită variantă pentru şefia PNL, dar cu siguranţă el reprezintă o opţiune pentru majoritatea liberalilor supăraţi pe strategia cooperativei din jurul preşedintelui Klaus Iohannis, acea strategie care a condus la ruşionoase pierdere a alegerilor parlamentare din decembrie, 2016 – spun surse din PNL. La această oră, cei mai mulţi deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de consilii judeţene, aleşi locali şi judeţeni,lideri de organizaţii-filiale sunt de părere că Buşoi reprezintă eşecul, rezultatele sale electorale la nivel de Bucureşti fiind concludente în acest sens. Totuşi, jocul nu este încă închis, iar Cristian Buşoi are destule şanse să câştige alegerile din 17 iunie, având în vedere că se bucură de susţinerea unor structuri de stat importante, şi că oamenii săi sunt direct implicaţi în organizarea  Congresului. Este motivul pentru care, cel mai probabil, liderii PNL Cluj, Emil Boc, Daniel Buda şi Alin Tişe evită să se pronunţe deschis în privinţa susţinerii vreunuia dintre cei doi candidaţi. Altfel spus, dacă ar fi să câştige Buşoi, Clujul să obţină măcar un post pe prim-vicepreşedinte, acela promis lui Alin Tişe. Pe de altă parte, dacă va fi să câştige Orban, primarul Clujului va avea din nou o uşă larg deschisă spre politica mare, şi nu doar el, atâta timp cât negocierile s-au purtat deja în această direcţie.

Printre liderii liberali clujeni care şi-au mai anunţat deschis susţinerea pentru Ludovic Orban se numără deputatul Adrian Oros şi senatorul Marius Nicoară.

 

 

După ce Cristian Bușoi și-a anunțat candidatura la șefia PNL, Cătălin Predoiu a cam dispărut din peisaj. Competiția politică s-a mutat, în ultimele zile, în rândul celor două tabere: Cristian Bușoi și Ludovic Orban. La Cluj, liderii filialei PNL se feresc să-l nominalizeze pe candidatul pe care-l vor susține la alegerile din 17 iunie, chiar dacă speculații s-au făcut și se fac destule. Varianta cea mai vehiculată în presă – prin intermediul unor surse – este aceea că liderul Consiliului Județean, Alin Tișe, ar fi bătut deja palma cu Bușoi, la fel cum ar fi făcut-o și președintele PNL Cluj, Daniel Buda. Interesant este că înainte ca Buda, Tișe sau Emil Boc să iasă să se pronunțe oficial în această privință, o face un deputat de Cluj, Sorin Moldovan. În stilu-i juvenil și ușor agramat, Moldovan le transmite colegilor săi din PNL, prin intermediul Facebook, să-l voteze pe Bușoi: “să alegem ceea ce este mai bine pentru partid, să nu votăm unii împotriva altora, doar pentru că îl cheama X , sau că are ochelari, iar celălalt nu are (…)”. Moldovan mai scrie cum își dorește el un președinte care să-și “creioneze” o echipă tânără și cum ar vrea ca în fruntea PNL să ajungă “cât mai mulți tineri” (probabil tot la fel de piloși, tupeiști și agramați ca și el).

Sorin Moldovan este acel deputat care a candidat pe listele PNL Cluj, deși el nu a avut și nu are nicio tangență cu județul Cluj. Este orădean, iar activitate politică și-a desfășurat-o în București, în vechiul PDL. Susține că și-ar fi făcut, totuși, grădința în Cluj. În urmă cu patru ani candida pe un colegiu din Vaslui. A pierdut atunci, dar a câștigat acum, pentru că tăticul milionar a avut grijă, de data aceasta, să-i negocieze o poziție eligibilă pe lista candidaților PNL. Și unde se putea o poziție mai eligibilă dacă nu la Cluj Napoca, unde, se știe, liberalii se află în topul preferințelor electoratului de ani de zile. Cu o locomotivă ca Emil Boc, PNL-ului nu i-a fost deloc greu să scoată la Cluj un scor foarte bun, care, de altfel, l-a și propulsat pe tânărul orădean, deputat de Cluj. De când a ajuns în plen, Moldovan e campion la selfie-uri, precum și la postări agramate pe Facebook, complet lipsite de relevanță pentru alegători. Totuși, la un lucru se pricepe foarte bine acest tânăr, și anume să stea lipit de mesele liderilor. Cu greu poate să închege o frază, însă, acest lucru nu pare să-i creeze vreun disconfort. Moldovan e mereu primul la conferințe, dezbateri interne etc.

Și de această dată, și-a imaginat că se cuvine să fie el primul care să le transmită o directivă colegilor săi din PNL Cluj, de vreme ce liderii filialei se codesc să-și asume o poziție fermă. Numai că, dintre toți liberalii clujeni doar vreo trei i-au apreciat postarea. Cine sunt ei, cei trei din PNL Cluj care vorbesc pe limba lui Moldovan și nu se jenează să o arate? Mihaela Suciu, consilier local (provine din vechiul PDL) și încă vreo doi consilieri de pe la biroul europarlamentarului Daniel Buda, respectiv Florin Steopan și Mirabela Dragoș. În schimb, un membru din Biroul Permanent al PNL Cluj, Zoltan Coroian, l-a pus la punct pe Moldovan, sugerând că Bușoi ar fi susținut de o cooperativă (membri cu diverse interese), și că viitorarea conducere a partidului ar trebui să respecte democrația internă, care se traduce prin trei principii: votul liber, independența organizatorică și decizională a filialelor cu rezultate electorale peste media națională, independență în ceea ce privește stabilirea candidaților în cadrul organizațiilor performante.  Alți tineri îi transmit lui Moldovan că Bușoi are prea multe bube: “Eu unul îl văd pe Bușoi ca pe un mic copil al PSD-ului. Cu Bușoi la cârma partidului vom deveni aghiotanții PSD”; “De ce oameni ca Boc, Hava sau Bolojan stau ascunși. De oameni ca ei avem nevoie în conducerea partidului. Am susținut ca tinerii să preia frâiele partidului, dar nu până acolo încât să fim la picioarele lui Liviu” (Marian Lupascu); Tinere, faptul că un Hellvig îl ține în spate pe Bușoi nu-l face neapărat competent. Cu Bușiu o să ajungeți ca PNȚCD-ul, timpul o să ne arate asta” (George Iorgulesccu).

Despre Cristian Bușoi se spune că este omul președintelui României, Klaus Iohannis. Ca să fie sigur că va fi receptat în maniera acesta, Bușoi și-a anunțat candidatura la șefia PNL folosindu-se de solganul lui Iohannis din campania alegerilor prezidențiale: România lucrului bine făcut. Ulterior, Iohannis a ieșit public pentru a preciza că nu dorește ca numele său să fie implicat în vreun fel în alegerile din PNL și că dezaprobă modul în care Bușoi și-a anunțat candidatura.

Citiți și:

Omul lui Iohannis intră în cursa pentru președinția PNL

Pe cine va susține Clujul la șefia PNL

Mai jos, îndemnul deputatului Sorin Moldovan de pe Facebook (text integral)

Mesaj pentru tinerii din PNL

Dragi colegi,

PNL se află acum în fața unui moment dificil, însă dacă este suficient de matur să treacă și să fructifice Congresul din 17 iunie are șansa să reînvie, așa cum si imnul partidului spune “noi murim spre a renaște”. Trebuie să lăsăm deoparte toate vendetele personale, și să alegem ceea ce este mai bine pentru partid, să nu votăm unii împotriva altora, doar pentru ca il cheama X , sau ca are ochelari, iar celălalt nu are. Este datoria noastră față de cetățenii care ne-au votat să terminăm cu bătăliile interne și să ne axăm pe o opoziție puternică dar în același timp constructivă, în interesul cetățeanului. Este foarte bine ca avem deja 3 candidați anunțați, și cine știe poate chiar mai multi în viitorul apropiat. Ca și membru de partid îmi doresc ca organizația din care provin (PNL Cluj) să fie foarte bine reprezentată la nivelul viitoarei conduceri. Clujul iși merita locul în fruntea conducerii centrale PNL, deoarece a demonstrat de-a lungul timpului că este o echipă puternică, că are oameni de calitate, profesioniști care au confirmat în pozițiile pe care le-au ocupat! În același timp, în calitate de copreședinte TNL Romania îmi doresc să avem cât mai mulți tineri în structurile de conducere. Și de ce nu, un președinte tânăr ! Un președinte care să provină din organizația de tineret, care să sprijine cu adevărat ( si nu doar declarativ ) tinerii din partid. Îmi doresc un președinte care să iși creioneze o echipă puternică, ce va îmbina tinerețea cu experiența, o echipă care să provină și din rândurile TNL și un program politic bun. Sunt convins că acesta este Cristian Bușoi! Timpul liderilor providențiali a trecut! Consider că fiecare își poate găsi locul în partid și poate pune umărul la reconstrucția partidului. Trebuie doar să încercăm. Așa că vă invit să construim împreună un PNL puternic !

PNL Cluj și-a desemnat noua conducere fără frământări sau dispute interne, acum mai rămâne ca liderii clujeni să se poziționeze în privința candidaților de la centru. Daniel Buda –  proaspăt reales președinte – are o sarcină dificilă, aceea de a-i influența, într-un fel sau altul, pe delegații clujeni care vor participa la alegerile generale din 17 iunie, la București. Dacă PNL Cluj nu intuiește să se poziționeze de parta candidatului care va câștiga partidul, riscurile pot fi destul de mari. De exemplu, primul afactat ar putea fi chiar Daniel Buda, care s-ar putea trezi că nu va mai putea candida pentru un nou mandat de europarlamentar.  Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj), s-ar putea trezi și el fără poziția de vicepreședinte al PNL, la care visează atât de mult. Întreaga organizație județeană ar putea fi marginalizată, știut fiind faptul că primarul Emil Boc oricum nu e agreat de președintele României, Klaus Iohannis. La ultima vizită făcută la Cluj, Iohannis a refuzat în mod vădit să se vadă cu Boc, iar oamenii din partid știu că președintele României n-a avut niciodată vreun cuvânt de laudă la adresa lui Boc, după ce acesta a preferat să defileze cu Udrea în campania electorală, deși PDL-ul fuzionase deja cu PNL-ul. Așadar, PNL Cluj va putea să-și mențină influența la nivel central, dacă noua conducere se va poziționa de partea candidatului câștigător. Numai că acest lucru pare, destul de dificil, având în vedere taberele care s-au format deja atât în jurul lui Ludovic Orban, cât și în jurul lui Cătălin Predoiu. În afară de cei doi, este posibil ca un alt candidat – din gruparea lui Iohannis – să fie aruncat în cursa pentru președinția PNL, fie că va fi vorba despre Cristian Bușoi, sau despre vreun alt lider.

Predoiu i-a amintit lui Buda că l-a sprijinit să devină europarlamentar

Liberalilor clujeni nu le va fi ușor să decidă. Cătălin Predoiu i-a reamintit, ieri, lui Buda,  în cadrul Conferinței PNL Cluj, că l-a sprijinit pentru Parlamentul European, sugerând totodată că firesc ar fi să-i întoarcă favorul. “Danile Buda este un om cu experitză și mă bucur că am avut intuiția să-l conving să intre în Parlamentul Europaen, în timp ce alții îl descurajau” – a spus el. Ludovic Orban îi are de partea sa pe foarte mulți liberali clujeni (mai ales pe cei din garda veche). De altfel, mulți alți liberali cu vechime îl preferă pe Orban, așa încât, posibilitatea ca el să câștige alegerile este cât se poate de mare. Se presupune că un al treilea candidat – dacă va apărea – ar lua tot din voturile lui Predoiu, iar lupta internă ar deveni mai ușoară pentru Orban.

Deocamdată, liderii PNL Cluj tratează competiția liderilor centrali cu obiectivitate – cel puțin în spațiul public. Buda a informat că delegații clujeni vor fi lăsați să-și exprime votul după propria conștiință. Însă, tot el s-a implicat în organizarea unei întâlniri secrete cu lideri PNL de la centru și din țară, întâlnire la care Ludovic Orban nu a fost invitat.

Noua componență a Biroului Politic Județean al PNL Cluj

În urma votului exprimat de către cei 427 de delegaţi, prezenţi la Conferința de ieri, Biroul Judeţean  al PNL are următoarea componenţă:

Preşedinte:
Daniel Buda (europarlamentar)

Prim-vicepreşedinţi:
Marius Nicoară (senator)
Mircea Moroşan (primar Huedin)

Secretarul General 

Mircea Abrudean

Vicepreşedinţi:
Tarcea Dan (viceprimar Cluj Napoca)
Moisin Radu (consilier local Cluj Napoca)
Lojigan Dorin (primar Câmpia Turzii)
Haiduc Cristian (consilier județean)
Șulea Horea (primar Florești)
Leș Mariana (consilier județean)
Secară Dorel (consilier județean)
Gavrea Dan (consilier județean)
Membri:
Andro Marinel (consilier județean)
Coroian Alexandru (director la Cluj Innovation Park SA)
Coroian Zoltan
Groșan Giulian
Hodorogea Anca (consilier județean)
Luca Minodora (primar Băișoara)
Marc Marinela (consilier județean)
Marchiş Angela
Mînzat Marius (vicepreședinte Consiliul Județean)
Mureșan Aurelian
Mureșan Marius
Puşcă Mircea
Rigman Ciprian
Sâmărtean Iuliu (consilier județean)
Todea Cosmin (consilier județean)

Potrivit statutului PNL, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe, deputaţii PNL Cluj, Florin Stamatian, Adrian Oros şi Sorin Moldovan vor ocupa funcţiile de vicepreşedinţi iar primarul Municipiului Cluj-Napoca,  Emil Boc va fi membru de drept al biroului.

De asemenea, din noul BPJ mai fac parte, în calitate de membri de drept, preşedinţii organizaţiilor speciale ale PNL şi anume: preşedintele Organizaţiei Femeilor Liberale Cluj, Mihaela Suciu, co-preşedinţii Clubului Studenţilor Liberali Cluj, Cristian Manolachi şi Gheorghe Pop, co-preşedinţii Organizaţiei Persoanelor de Vârsta a Treia Cluj, Otilia Pintea şi Ioan Cătană, co-preşedinţii Organizaţiei Oamenilor de Afaceri Cluj, Ovidiu Florian şi Florin Gliga.

Lideri ai PNL din toată țara sunt prezenți astăzi la Cluj Napoca pentru a se pune de acord în privința susținerii unui candidat pentru șefia partidului. Sursele Actual de Cluj au informat că sunt prezenți Mircea Hava (primarul din Alba Iulia), Ilie Bolojan (primarul din Oradea), dar și alți lideri de filiale de partid, din țară și din București, marea lor majoritate din aripa PDL. Scopul întâlnirii ar fi acela de a-l convinge pe Ilie Bolojan să intre în cursa pentru președinția partidului. În cazul în care Bolojan ar accepta să candideze, Cătălin Predoiu (care este de asemenea prezent la această întâlnire “sectretă”), s-ar retrage din competiție – au informat sursele Actual. În cazul în care Bolojan nu va accepta să intre în competiția cu Ludovic Orban, Predoiu va face o înțelegere cu Cristian Bușoi (actualul secretar general al PNL), spun aceleași surse.

Ludovic Orban: “Pe mine nu m-a invitat nimeni la întâlnire”

Actual de Cluj a relatat recent că Ilie Bolojan este solicitat de o bună parte dintre primarii din Ardeal, inclusiv de o parte dintre liderii de la centru, pentru a candida la șefia PNL. Acesta, însă, nu prea e doritor să candideze, spun surse din partid. În schimb, Ludovic Orban (care provine din aripa veche a PNL), câștigă teren în campanie și e cotat cu șanse destul de mari să câștige alegerile din 17 iunie. Contactat de Actual de Cluj, Orban a spus că a aflat și el de întâlnirea secretă de la Hotel Napoca. “Cei care au organizat această întâlnire nu m-au invitat și pe mine. Dar nu este nimic. Mergem înainte. Nu am ideea care este tema de dezbatere, nici nu cred că este foarte important. Nu m-au invitat. Eu o să vin, în schimb, duminică, la Conferința filialei județene de partid. Organizația județeană Cluj e importantă pentru mine așa încât o să vin să particip la alegerile interne”, a spus Orban.

Reamintim că duminică, 23 aprilie, în cadrul PNL Cluj vor avea loc alegerile interne, pentru desemnarea noii conduceri a organizației județene. Candidat oficial, Daniel Buda. Evident, acesta nu are vreun contracandidat. Atât Buda, cât și alți lideri din aripa PDL, dar nu numai, inclusiv din aripa vechiului PNL, se tem de posibilitatea ca Orban să câștige președintia PNL, la alegerile din 17 iunie.

La întâlnirea “secretă” care a avut loc astăzi, de la ora 12.00, la Hotel Napoca, au fost prezenți și Cristian Bușoi, Raluca Turcan și chiar și Alina Gorghiu. Vasile Blaga ar fi lipsit pentru că ar fi avut ceva probleme de familie. Au mai participat senatori și deputați, dar și aleși locali și lideri de organizații de partid, din București și din țară.

 

 

 

 

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

La șefia PNL se va instala, în sfârșit, o conducere unică, după încheierea fuziunii cu vechiul PDL, dispusă de Tribunalul București încă din 2014. Dacă la nivelul organizației centrale, disputele interne par să nu se mai termine, la Cluj, democrat-liberalii din tabăra lui Emil Boc s-au instalat încă de la început, cu mare lejeritate, la șefia organizației PNL, de parcă nicicând n-ar fi făcut parte din vreun alt partid, cu atât mai puțin din cel al lui Traian Băsescu, partidul care nu demult era dușmanul de moarte al PNL-ului. Liderii clujeni s-au preocupat să păstreze “pacea” în interiorul organizației lor, cunoscându-și fiecare interesele. Așa se face că la alegerile organizate pentru desemnarea noii conduceri a PNL Cluj,  nu se întrevede vreo surpriză. Funcțiile au fost  deja distribuite, iar candidații înscriși nu trebuie să concureze cu nimeni pentru pozițiile lor. În schimb, dacă liderii clujeni vor da greș în privința susținerii candidatului potrivit, la alegerile de la centru (programate în iunie), ei riscă să piardă nu doar influența la nivel de partid, ci și funcții politico-administrative importante.

Cine va conduce organizația municipală

Astăzi, la Hotel Napoca se desfășoară algerile pentru desemnarea conducerii organizației municipale. Viceprimarul Dan Tarcea, din vechea gardă PNL (acomodat cât se poate de bine în orgrada lui Emil Boc), va prelua, oficial, președinția PNL Cluj Napoca. În echipa sa vor intra ca prim-vicepreședinți fostul viceprimar din perioada lui Sorin Apostu, Radu Moisin (în prezent consilier local, avocat de profesie) și consilierul local Sabin Sărmaș (din tabăra  PNL,  IT-ist de profesie). Vor mai fi, de asemenea, 8 vicepreședinți: consilierul local Radu Rațiu (provine din PDL și este șeful Cluj Arena); fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru (aripa PDL), în prezent City-manager în Primăria lui Boc; Ion Pantelimon (tot din aripa PDL și tot un apropiat al lui Boc), în prezent acesta este șeful Regiei Autonome a Domeniului Public; Hadrian Arion, fost șef la Inspectoratul Școlar (aripa PNL) și consilierii locali Ovidiu Florian (aripa PNL), Bashar Molhem (aripa PNL), Constantin Tomoș (aripa PDL), Dan Vaman (aripa PNL).

Șulea nu mai face pe viteazul

La alegerile de duminică (23 aprilie), șefia organizației județene îi va reveni tot actualului președinte, europarlamentarul Daniel Buda (din tabăra vechiului PDL). Deși a existat o tentativă din partea primarului de Florești, Horea Șulea, de a-l contracandida pe Buda, el a fost sfătuit să stea în banca sa, pentru a nu încurca în vreun fel împărțeala funcțiilor. Șulea a înțeles mesajul, spun sursele Actual de Cluj, motiv pentru care nu și-a mai înscris candidatura. În urmă cu câteva săptămâni, primarul Șulea se lăuda prin emisiuni că intenționează să candideze: “pentru că PNL are nevoie să fie condus de un bărbat adevărat”. Viteja lui a ținut cam tot atât cât a durat emisiunea la televizor, pentru că acesta a realizat că nu ar fi primit sprijin nici măcar de la colegii săi din vechiul PNL- spun aceleași surse. În echipa lui Buda vor mai intra senatorul Marius Nicoară (fost președinte al vechilor liberali), dar și deputatul Adrian Oros (aripa PNL).

Teama vine de la centru

Chiar dacă pe plan local funcțiile s-au dat deja, acest lucru nu înseamnă că liderii PNL Cluj au scăpat de emoții. La nivel central, Ludovic Orban (din vechea tabăra liberală) acaparează teren în cursa pentru președinția PNL. O poziționare greșită din partea organizației clujene ar aduce pierderi importante pentru Daniel Buda, Alin Tișe și chiar pentru Emil Boc. Daniel Buda deține un mandat de europarlamentar, pe care intenționează să-l păstreze și în viitor. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, își dorește și el funcția de prim-vicepreședinte la nivel central, iar Emil Boc are la rândul său planuri politice înalte, chiar dacă în prezent nu vorbește despre ele. Or, cei trei s-au cam poziționat în jurul candidaturii lui Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției în Guvernul Boc). În cazul în care președinția PNL va fi câștigată de Orban, e de înțeles că liderii clujeni vor rămâne cam izolați. De altfel, iau și ei în considerare ipoteza ca Orban să câștige președinția partidului. Buda a devenit cam rezervat în a face declarații privind susținere oficială a vreunui candidat. În prezența lui Orban, la conferința de presă, el a spus că delegații clujeni vor primi ordine: “Sigur,  noi vom face recomandări, însă acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i controlăm pe delegați. Fiecare va vota cum va dori”. Emil Boc a avut grijă, de asemenea, să se ducă să-l întâlnească pe Orban (vezi foto jos), chiar dacă la conferința de presă și la ședința de partid nu s-a afișat cu el.

Nu e încă foarte clar dacă actualul secretar al partidului, Cristian Bușoi, se va înscrie în competiția pentru președinție (el fiind considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis), însă, un lucru este cert la acest moment, că mai mulți lideri de organizații, din Ardeal dar și din Sud și Moldova (în special cei din vechea gardă a PNL), i-au făcut promisiuni de susținere lui Orban.

(Foto jos: ultima conferință la sediul PNL Cluj, cu Ludovic Orban și Daniel Buda în mijloc, deputatul Adrin Oros în stânga și senatorul Marius Nicoară în drepata)

by -
0 116

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE şi al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European a iniţiat un raport care vizează “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”.

Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum s-a subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.

Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.

Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt.

Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.

De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor.

În concluzie, proiectul de inițiativă legislativă propune îmbunătățiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:

• coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investițiilor și creșterea accesului la mijloacele de comunicare dîntre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autorităților de management și beneficiari.
• externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor, ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (ex contribuția la PIB)
• implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor; în practică înseamnă dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare ținând cont demodelele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficientă între autorităţi şi organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai bună a fondurilor europene ci şi o accelerare a absorbţiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus încă de la începutul mandatului spre concretizare.

by -
0 210

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a anunțat că s-a votat pentru eliminarea Taxei de Roaming, începând cu 15 iunie, 2017.

“Veste excelentă pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă care călătoresc în Europa. În ședința plenară de ieri din Parlamentul European, am votat, alături de colegii mei, pentru eliminarea Taxei de Roaming. Astfel, utilizatorii vor putea să folosească inclusiv serviciile de internet, fără costuri suplimentare”, a transmis Buda. Decizia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri.  Daniel Buda a adăugat că votul dat în Parlamentul European întărește ideea unei Europe fără frontiere: “vorbim despre o Europă în care consumatorul se bucură de servicii de calitate la prețuri corecte pe de-o parte și, pe de altă parte, piețele interne rămân competitive și nedeteriorate”

Parlamentul European a votat eliminarea taxei de roaming începând cu 15 iunie 2017!

 

Sursa foto: zf.ro, Facebook

România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin. Aceasta în contextul în care țara noastră se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. În acest context, europarlamentarul Daniel Buda a cerut Comisiei Europene o “rețetă” pentru creșterea calității și dezvoltarea sectorului viticol, din perspectiva Politicii Agricole Comune.

“Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt măsurile pe care instituţia le recomandă cu privire la creșterea standardelor de calitate şi care sunt recomandările Comisiei cu privire la dezvoltarea pieței în vederea stimulării vânzării acestui produs. Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al Politicii Agricole Comune de care şi România trebuie să beneficieze. România se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. Astfel, România deține la momentul actual 180.000 de hectare cu viță-de-vie. Cu toate acestea, doar jumătate din suprafața menționată se ridică la standardele europene. Reprezentanți ai Asociației Producătorilor și Exporturilor de Vinuri semnalează faptul că, deși în România există un potențial remarcabil pentru cultivarea viței-de-vie, doar jumătate din suprafața existentă este deținută de marii producători sau de asociații de producători în comparație cu celelalte state europene în care această pondere este semnificativ mai mare. Mai mult, România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin”, a afirmat europarlamentatul clujean Daniel Buda.

Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, i-a oferit câteva soluții.
“Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al politicii agricole comune. Pentru a urmări obiectivul în cauză, Regulamentul (UE) nr. 1308/20131 prevede o serie de măsuri pe care statele membre le pot pune în aplicare prin intermediul programelor lor naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol. România alocă bugetul său disponibil unor măsuri care vizează transformarea sectorului vitivinicol național într-un sector mai competitiv și mai orientat spre export. În acest context, se acordă prioritate restructurării și reconversiei plantațiilor viticole. De asemenea, se pune accent puternic pe măsuri de promovare a vinurilor în țări terțe și pe campanii de informare în statele membre. Sunt finanțate și investiții în instalații și echipamente pentru producerea și comercializarea produselor vitivinicole. În plus, pentru a spori perspectivele de comercializare a produselor viticole, statele membre pot acorda sprijin, prin intermediul măsurii de inovare, pentru investițiile tangibile sau intangibile care vizează dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pot sprijini la rândul lor investițiile în sectorul vitivinicol. Complementaritatea cu programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol este definită la nivel național. Vinurile cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul de viță-de-vie sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin, în temeiul politicii Uniunii privind promovarea prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1144/20142”, se arată în răspunsul primit de la Hogan.

 

sursa: Facebook

“România vrea o Europă unită şi solidă (…) BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult (…) PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de a uni Europa”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la dezbaterea inițiată de Partidul Popular European (PPE), în cadrul Congresului care are loc la Malta. Dezbaterea are ca temă: “Europa asigură viitorul nostru”. La acesta este prezent și europarlamentarul clujean Daniel Buda, alături de delegația liberalilor din România. Trebuie spus că în cadrul Congresului participă toți șefii de state și guverne care fac parte din grupul PPE.

sursa: Facebook

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut să le adrese un mesaj membrilor PPE. El le-a recomandat să lupte pentru întărirea Uniunii Europene, menționând că aceasta este și poziția României, pro Europa unită, în contextul în care a crescut euroscepticismul și a început fragmentarea construcției europene prin BREXIT.

“Suntem la o răscruce de drumuri într-o Europă care se confruntă cu terorismul, extremismul, populismul, Brexit-ul şi creşterea euroscepticismului care au devenit provocările majore de astăzi. Istoria UE ne-a demonstrat că prin solidaritate aceste lucruri ne pot ajuta să trecem peste aceste provocări. Viziunea noastră pentru viitorul UE este clară: România vrea o Europă unită şi solidă. Doar crezând în valori putem construi pacea, securitatea şi unitatea. Acestea vor dărâma barierele care ne vor sta în cale. O adevărată convergenţă între statele membre este necesară în actualul context. Declaraţia de la Roma care a fost semnată săptămâna trecută vorbeşte despre necesitatea de a continua împreună şi de apăra valorile fundamentale ale Europei. Ne-am reînnoit angajamentele faţă de Europa şi ne-am focusat pe unitatea construcţiei europene. Într-o lume globalizată, Europa nu are voie să fie fragmentată ci trebuie să fie o Europă inclusivă iar noi trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor în UE. BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult. Din punctul meu de vedere este extrem de important ca negocierile viitoare cu Marea Britanie să aibă rezultate decente şi sustenabile. Politicile noastre trebuie să se focusese pe ce ne uneşte nu pe ce ne desparte. România nu susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze care o va adânci decalajele între statele membre, ci o Europă care să nu fie divizată. Schengen, zona Euro, politica de coeziune, piaţa unică sunt esenţiale pentru succesul UE. Nu trebuie să uităm pe ce principiu a fost creată Uniunea Europeană de către părinţii fondatori: unitatea în diversitatea. Acest motto trebuie să fie sursă de inspiraţie pentru ce vom face pe viitor. Trebuie să întărim coeziunea Uniunii. PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de uni Europa”, a subliniat Iohannis în cadrul Congresului PPE din Malta.