Tags Posts tagged with "Daniel Buda"

Daniel Buda

Lideri ai PNL din toată țara sunt prezenți astăzi la Cluj Napoca pentru a se pune de acord în privința susținerii unui candidat pentru șefia partidului. Sursele Actual de Cluj au informat că sunt prezenți Mircea Hava (primarul din Alba Iulia), Ilie Bolojan (primarul din Oradea), dar și alți lideri de filiale de partid, din țară și din București, marea lor majoritate din aripa PDL. Scopul întâlnirii ar fi acela de a-l convinge pe Ilie Bolojan să intre în cursa pentru președinția partidului. În cazul în care Bolojan ar accepta să candideze, Cătălin Predoiu (care este de asemenea prezent la această întâlnire “sectretă”), s-ar retrage din competiție – au informat sursele Actual. În cazul în care Bolojan nu va accepta să intre în competiția cu Ludovic Orban, Predoiu va face o înțelegere cu Cristian Bușoi (actualul secretar general al PNL), spun aceleași surse.

Ludovic Orban: “Pe mine nu m-a invitat nimeni la întâlnire”

Actual de Cluj a relatat recent că Ilie Bolojan este solicitat de o bună parte dintre primarii din Ardeal, inclusiv de o parte dintre liderii de la centru, pentru a candida la șefia PNL. Acesta, însă, nu prea e doritor să candideze, spun surse din partid. În schimb, Ludovic Orban (care provine din aripa veche a PNL), câștigă teren în campanie și e cotat cu șanse destul de mari să câștige alegerile din 17 iunie. Contactat de Actual de Cluj, Orban a spus că a aflat și el de întâlnirea secretă de la Hotel Napoca. “Cei care au organizat această întâlnire nu m-au invitat și pe mine. Dar nu este nimic. Mergem înainte. Nu am ideea care este tema de dezbatere, nici nu cred că este foarte important. Nu m-au invitat. Eu o să vin, în schimb, duminică, la Conferința filialei județene de partid. Organizația județeană Cluj e importantă pentru mine așa încât o să vin să particip la alegerile interne”, a spus Orban.

Reamintim că duminică, 23 aprilie, în cadrul PNL Cluj vor avea loc alegerile interne, pentru desemnarea noii conduceri a organizației județene. Candidat oficial, Daniel Buda. Evident, acesta nu are vreun contracandidat. Atât Buda, cât și alți lideri din aripa PDL, dar nu numai, inclusiv din aripa vechiului PNL, se tem de posibilitatea ca Orban să câștige președintia PNL, la alegerile din 17 iunie.

La întâlnirea “secretă” care a avut loc astăzi, de la ora 12.00, la Hotel Napoca, au fost prezenți și Cristian Bușoi, Raluca Turcan și chiar și Alina Gorghiu. Vasile Blaga ar fi lipsit pentru că ar fi avut ceva probleme de familie. Au mai participat senatori și deputați, dar și aleși locali și lideri de organizații de partid, din București și din țară.

 

 

 

 

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că în cadrul Comisiei pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, din care face și el parte, s-a adoptat un proiect care are ca scop reducerea risipei alimentare, prin transformarea fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar, în hrană pentru animale.  ‘”Nimic nu se pierde, totul se transformă! Pe baza acestui principiu, se dorește îmbunătățirea acestui circuit, astfel încât ubprodusele din lanțul alimentar uman să fie utilizare ca hrană pentru animale” – a transmis Buda.

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară, competentă în fond, a inclus o serie de sugestii, subliniind faptul că mijloacele de subzistență ale fermierilor depind de comercializarea produselor lor și că pierderile de produse la nivelul exploatațiilor înseamnă pierderi de investiții și de venituri.  S-a solicitat să se ia act de posibilitățile de optimizare a utilizării fostelor alimente și a subproduselor din lanțul alimentar în producția de hrană pentru animale, precum și de importanța acestora pentru producția primară, cu specificația că este nevoie de o mai bună trasabilitate. În același timp, a fost subliniată importanța cooperării, prin intermediul organizațiilor de producători, în vederea unui acces sporit la finanțare pentru inovare și investiții în tehnologii de tratare, precum compostarea și digestia anaerobă sau prelucrarea ulterioară a produselor, ceea ce le-ar putea facilita fermierilor accesul la noi piețe și clienți. A fost subliniat și faptul că risipa de alimente din etapa de producție primară este greu de cuantificat iar solicitarea a fost să se identifice și să disemineze în statele membre cele mai bune practici privind colectarea datelor referitoare la pierderea și risipa alimentară din cadrul exploatațiilor, fără plasarea unei sarcini administrative suplimentare asupra fermierilor. Inițiativele gestionate de fermieri pot oferi soluții economice viabile și pot valorifica produse care, în caz contrar, ar putea ajunge să se irosească – a mai informat Daniel Buda.

Europarlamenteraul clujean susține că a propus câteva amendamente la acest proiect prin care a solicitat statelor membre să monitorizeze și să comunice la timp pierderile înregistrate în consumul de alimente. De asemenea, a atras atenția asupra nevoii unei Platforme de sprijin financiar care să atragă investiții și inovare în vederea reducerii pierderilor, precum și transformarea pierderilor de alimente în energie. Pentru ca acest circuit să funcționeze, e necesar să fie instituit un organism de prognoză coordonat la nivelul UE în vederea evitării blocajelor în urma supraproducției și a volatilității prețurilor.

La șefia PNL se va instala, în sfârșit, o conducere unică, după încheierea fuziunii cu vechiul PDL, dispusă de Tribunalul București încă din 2014. Dacă la nivelul organizației centrale, disputele interne par să nu se mai termine, la Cluj, democrat-liberalii din tabăra lui Emil Boc s-au instalat încă de la început, cu mare lejeritate, la șefia organizației PNL, de parcă nicicând n-ar fi făcut parte din vreun alt partid, cu atât mai puțin din cel al lui Traian Băsescu, partidul care nu demult era dușmanul de moarte al PNL-ului. Liderii clujeni s-au preocupat să păstreze “pacea” în interiorul organizației lor, cunoscându-și fiecare interesele. Așa se face că la alegerile organizate pentru desemnarea noii conduceri a PNL Cluj,  nu se întrevede vreo surpriză. Funcțiile au fost  deja distribuite, iar candidații înscriși nu trebuie să concureze cu nimeni pentru pozițiile lor. În schimb, dacă liderii clujeni vor da greș în privința susținerii candidatului potrivit, la alegerile de la centru (programate în iunie), ei riscă să piardă nu doar influența la nivel de partid, ci și funcții politico-administrative importante.

Cine va conduce organizația municipală

Astăzi, la Hotel Napoca se desfășoară algerile pentru desemnarea conducerii organizației municipale. Viceprimarul Dan Tarcea, din vechea gardă PNL (acomodat cât se poate de bine în orgrada lui Emil Boc), va prelua, oficial, președinția PNL Cluj Napoca. În echipa sa vor intra ca prim-vicepreședinți fostul viceprimar din perioada lui Sorin Apostu, Radu Moisin (în prezent consilier local, avocat de profesie) și consilierul local Sabin Sărmaș (din tabăra  PNL,  IT-ist de profesie). Vor mai fi, de asemenea, 8 vicepreședinți: consilierul local Radu Rațiu (provine din PDL și este șeful Cluj Arena); fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru (aripa PDL), în prezent City-manager în Primăria lui Boc; Ion Pantelimon (tot din aripa PDL și tot un apropiat al lui Boc), în prezent acesta este șeful Regiei Autonome a Domeniului Public; Hadrian Arion, fost șef la Inspectoratul Școlar (aripa PNL) și consilierii locali Ovidiu Florian (aripa PNL), Bashar Molhem (aripa PNL), Constantin Tomoș (aripa PDL), Dan Vaman (aripa PNL).

Șulea nu mai face pe viteazul

La alegerile de duminică (23 aprilie), șefia organizației județene îi va reveni tot actualului președinte, europarlamentarul Daniel Buda (din tabăra vechiului PDL). Deși a existat o tentativă din partea primarului de Florești, Horea Șulea, de a-l contracandida pe Buda, el a fost sfătuit să stea în banca sa, pentru a nu încurca în vreun fel împărțeala funcțiilor. Șulea a înțeles mesajul, spun sursele Actual de Cluj, motiv pentru care nu și-a mai înscris candidatura. În urmă cu câteva săptămâni, primarul Șulea se lăuda prin emisiuni că intenționează să candideze: “pentru că PNL are nevoie să fie condus de un bărbat adevărat”. Viteja lui a ținut cam tot atât cât a durat emisiunea la televizor, pentru că acesta a realizat că nu ar fi primit sprijin nici măcar de la colegii săi din vechiul PNL- spun aceleași surse. În echipa lui Buda vor mai intra senatorul Marius Nicoară (fost președinte al vechilor liberali), dar și deputatul Adrian Oros (aripa PNL).

Teama vine de la centru

Chiar dacă pe plan local funcțiile s-au dat deja, acest lucru nu înseamnă că liderii PNL Cluj au scăpat de emoții. La nivel central, Ludovic Orban (din vechea tabăra liberală) acaparează teren în cursa pentru președinția PNL. O poziționare greșită din partea organizației clujene ar aduce pierderi importante pentru Daniel Buda, Alin Tișe și chiar pentru Emil Boc. Daniel Buda deține un mandat de europarlamentar, pe care intenționează să-l păstreze și în viitor. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, își dorește și el funcția de prim-vicepreședinte la nivel central, iar Emil Boc are la rândul său planuri politice înalte, chiar dacă în prezent nu vorbește despre ele. Or, cei trei s-au cam poziționat în jurul candidaturii lui Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției în Guvernul Boc). În cazul în care președinția PNL va fi câștigată de Orban, e de înțeles că liderii clujeni vor rămâne cam izolați. De altfel, iau și ei în considerare ipoteza ca Orban să câștige președinția partidului. Buda a devenit cam rezervat în a face declarații privind susținere oficială a vreunui candidat. În prezența lui Orban, la conferința de presă, el a spus că delegații clujeni vor primi ordine: “Sigur,  noi vom face recomandări, însă acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i controlăm pe delegați. Fiecare va vota cum va dori”. Emil Boc a avut grijă, de asemenea, să se ducă să-l întâlnească pe Orban (vezi foto jos), chiar dacă la conferința de presă și la ședința de partid nu s-a afișat cu el.

Nu e încă foarte clar dacă actualul secretar al partidului, Cristian Bușoi, se va înscrie în competiția pentru președinție (el fiind considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis), însă, un lucru este cert la acest moment, că mai mulți lideri de organizații, din Ardeal dar și din Sud și Moldova (în special cei din vechea gardă a PNL), i-au făcut promisiuni de susținere lui Orban.

(Foto jos: ultima conferință la sediul PNL Cluj, cu Ludovic Orban și Daniel Buda în mijloc, deputatul Adrin Oros în stânga și senatorul Marius Nicoară în drepata)

by -
0 112

Europarlamentarul clujean Daniel Buda, membru al Grupului PPE şi al Comisiei de Agricultură şi Dezvoltare Rurală, al Comisiei de Dezvoltare Regională şi al Comisiei de Afaceri Juridice din Parlamentul European a iniţiat un raport care vizează “Creșterea implicării partenerilor și a vizibilității în activitatea fondurilor structurale și de investiții europene”.

Ideea principală care a stat la baza raportului inițiat de europarlamentarul Daniel Buda a pornit de la faptul că politica de coeziune este finanțată cu un buget de peste 350 miliarde euro, însă efectele pozitive sunt cunoscute mai puțin de către cetățeni, iar concluzia evidentă a fost că metodele de comunicare nu au fost întotdeuna cele mai eficiente. După cum s-a subliniat și în propunerea de raport, doar o treime din cei chestionați în Euro-barometrul din 2015 au auzit despre proiecte cofinanțate prin politica de coeziune și de efectul pozitiv asupra veții lor.

Politica de coeziune este instrumentul fundamental al UE prin intermediul căruia se reduc disparitățile dintre regiuni, se generează o creștere a ocupării dar, în același timp și o sprijinire a competitivității regiunilor UE. Investițiile prin politica de coeziune au creat un impact pozitiv asupra economiilor statelor membre. În aceeași măsură, au contribuit la creșterea calității vieții de zi cu zi dar, din păcate, avantajele investițiilor nu sunt percepute întotdeauna așa cum ar trebui de către cetățenii europeni.

Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere. Toate acestea au loc în contextul creșterii tot mai accentuate mișcărilor antisistem, a Brexitului iar aceste tendințe de polarizare au generat diferențieri de abordare privind viitorul Europei cu viteze diferite de dezvoltare. Neindoielnic, comunicarea deficitară a contribuit la o astfel de stare de fapt.

Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7 % dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, Iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc.

De aici desigur putem trage o primă conluzie și anume că se impune o mai bună coordonare între autoritățile publice, partenerii sociali și economici dar și societatea civilă pentru o mai bună comunicare a obiectivelor UE cu scopul de a crește interesul cetățenilor față de apartenența la proiectul comun european.

Trebuie să reținem că vizibilitatea în cadrul politicii de coeziune precum și oportunitățile de finanțare sunt mai degrabă o responsabilitate a autorităților locale și regionale, deoarece ele sunt interfața cea mai apropiată de cetățean, iar autoritățile locale beneficiază de cel mai ridicat grad de încredere din partea cetățenilor. Creșterea interacțiunii cu beneficiarii finali și cu partenerii implicați este esențială pentru îmbunătățirea comunicării. Este nevoie ca transmiterea mesajelor să fie pe înțelesul și ținând cont de interesul beneficiarilor.

În concluzie, proiectul de inițiativă legislativă propune îmbunătățiri în cadrul de reglementare actual în trei aspecte principale:

• coordonare mai eficienta în materie de comunicare, vizibilitatea investițiilor și creșterea accesului la mijloacele de comunicare dîntre Comisie, guvernele statelor membre prin intermediul autorităților de management și beneficiari.
• externalizarea rezultatului politicii de coeziune în contextul viitoarei strategii de comunicare.
Pentru a clarifica acest aspect, dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor, ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (ex contribuția la PIB)
• implicarea tuturor partenerilor relevanți în procesul decizional, prin creșterea gradului de asumare a implementării politicilor; în practică înseamnă dezvoltarea unor instrumente sau platforme de animare ținând cont demodelele actuale de guvernanță participativă, prin implicarea cetățenilor într-un proces participativ de întocmire a bugetului.
Doar printr-o comunicare eficientă între autorităţi şi organismele beneficiare se poate asigura nu doar o vizibilitate mai bună a fondurilor europene ci şi o accelerare a absorbţiei acestora iar aceste lucruri, în calitate de membru al Parlamentului European, mi le-am propus încă de la începutul mandatului spre concretizare.

by -
0 193

Europarlamentarul clujean Daniel Buda a anunțat că s-a votat pentru eliminarea Taxei de Roaming, începând cu 15 iunie, 2017.

“Veste excelentă pentru toți utilizatorii de telefonie mobilă care călătoresc în Europa. În ședința plenară de ieri din Parlamentul European, am votat, alături de colegii mei, pentru eliminarea Taxei de Roaming. Astfel, utilizatorii vor putea să folosească inclusiv serviciile de internet, fără costuri suplimentare”, a transmis Buda. Decizia a fost adoptată cu 549 de voturi pentru, 27 împotrivă și 50 de abțineri.  Daniel Buda a adăugat că votul dat în Parlamentul European întărește ideea unei Europe fără frontiere: “vorbim despre o Europă în care consumatorul se bucură de servicii de calitate la prețuri corecte pe de-o parte și, pe de altă parte, piețele interne rămân competitive și nedeteriorate”

Parlamentul European a votat eliminarea taxei de roaming începând cu 15 iunie 2017!

 

Sursa foto: zf.ro, Facebook

România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin. Aceasta în contextul în care țara noastră se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. În acest context, europarlamentarul Daniel Buda a cerut Comisiei Europene o “rețetă” pentru creșterea calității și dezvoltarea sectorului viticol, din perspectiva Politicii Agricole Comune.

“Am solicitat Comisiei Europene să îmi comunice care sunt măsurile pe care instituţia le recomandă cu privire la creșterea standardelor de calitate şi care sunt recomandările Comisiei cu privire la dezvoltarea pieței în vederea stimulării vânzării acestui produs. Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al Politicii Agricole Comune de care şi România trebuie să beneficieze. România se clasează pe poziția 5 la nivelul Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața cultivată cu viță-de-vie și pe locul 11 în lume. Astfel, România deține la momentul actual 180.000 de hectare cu viță-de-vie. Cu toate acestea, doar jumătate din suprafața menționată se ridică la standardele europene. Reprezentanți ai Asociației Producătorilor și Exporturilor de Vinuri semnalează faptul că, deși în România există un potențial remarcabil pentru cultivarea viței-de-vie, doar jumătate din suprafața existentă este deținută de marii producători sau de asociații de producători în comparație cu celelalte state europene în care această pondere este semnificativ mai mare. Mai mult, România exportă doar 4% din producția totală de vinuri, motiv pentru care ocupă penultimul loc la nivelul Uniunii Europene în rândul statelor exportatoare de vin”, a afirmat europarlamentatul clujean Daniel Buda.

Comisarului European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Phil Hogan, i-a oferit câteva soluții.
“Creșterea competitivității sectorului vitivinicol al UE este un obiectiv esențial al politicii agricole comune. Pentru a urmări obiectivul în cauză, Regulamentul (UE) nr. 1308/20131 prevede o serie de măsuri pe care statele membre le pot pune în aplicare prin intermediul programelor lor naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol. România alocă bugetul său disponibil unor măsuri care vizează transformarea sectorului vitivinicol național într-un sector mai competitiv și mai orientat spre export. În acest context, se acordă prioritate restructurării și reconversiei plantațiilor viticole. De asemenea, se pune accent puternic pe măsuri de promovare a vinurilor în țări terțe și pe campanii de informare în statele membre. Sunt finanțate și investiții în instalații și echipamente pentru producerea și comercializarea produselor vitivinicole. În plus, pentru a spori perspectivele de comercializare a produselor viticole, statele membre pot acorda sprijin, prin intermediul măsurii de inovare, pentru investițiile tangibile sau intangibile care vizează dezvoltarea de noi produse, procedee și tehnologii. Programele de dezvoltare rurală pentru perioada 2014-2020 pot sprijini la rândul lor investițiile în sectorul vitivinicol. Complementaritatea cu programele naționale de sprijinire a sectorului vitivinicol este definită la nivel național. Vinurile cu denumire de origine sau indicație geografică protejată, precum și vinurile pentru care se indică soiul de viță-de-vie sunt, de asemenea, eligibile pentru sprijin, în temeiul politicii Uniunii privind promovarea prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 1144/20142”, se arată în răspunsul primit de la Hogan.

 

sursa: Facebook

“România vrea o Europă unită şi solidă (…) BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult (…) PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de a uni Europa”, a declarat președintele României, Klaus Iohannis, la dezbaterea inițiată de Partidul Popular European (PPE), în cadrul Congresului care are loc la Malta. Dezbaterea are ca temă: “Europa asigură viitorul nostru”. La acesta este prezent și europarlamentarul clujean Daniel Buda, alături de delegația liberalilor din România. Trebuie spus că în cadrul Congresului participă toți șefii de state și guverne care fac parte din grupul PPE.

sursa: Facebook

Președintele României, Klaus Iohannis, a ținut să le adrese un mesaj membrilor PPE. El le-a recomandat să lupte pentru întărirea Uniunii Europene, menționând că aceasta este și poziția României, pro Europa unită, în contextul în care a crescut euroscepticismul și a început fragmentarea construcției europene prin BREXIT.

“Suntem la o răscruce de drumuri într-o Europă care se confruntă cu terorismul, extremismul, populismul, Brexit-ul şi creşterea euroscepticismului care au devenit provocările majore de astăzi. Istoria UE ne-a demonstrat că prin solidaritate aceste lucruri ne pot ajuta să trecem peste aceste provocări. Viziunea noastră pentru viitorul UE este clară: România vrea o Europă unită şi solidă. Doar crezând în valori putem construi pacea, securitatea şi unitatea. Acestea vor dărâma barierele care ne vor sta în cale. O adevărată convergenţă între statele membre este necesară în actualul context. Declaraţia de la Roma care a fost semnată săptămâna trecută vorbeşte despre necesitatea de a continua împreună şi de apăra valorile fundamentale ale Europei. Ne-am reînnoit angajamentele faţă de Europa şi ne-am focusat pe unitatea construcţiei europene. Într-o lume globalizată, Europa nu are voie să fie fragmentată ci trebuie să fie o Europă inclusivă iar noi trebuie să recâştigăm încrederea cetăţenilor în UE. BREXIT-ul a dus la un declin al UE însă noi trebuie să fim mai întăriţi şi să găsim soluţii care ne vor uni şi mai mult. Din punctul meu de vedere este extrem de important ca negocierile viitoare cu Marea Britanie să aibă rezultate decente şi sustenabile. Politicile noastre trebuie să se focusese pe ce ne uneşte nu pe ce ne desparte. România nu susţine o Uniune Europeană cu cercuri concentrice sau cu mai multe viteze care o va adânci decalajele între statele membre, ci o Europă care să nu fie divizată. Schengen, zona Euro, politica de coeziune, piaţa unică sunt esenţiale pentru succesul UE. Nu trebuie să uităm pe ce principiu a fost creată Uniunea Europeană de către părinţii fondatori: unitatea în diversitatea. Acest motto trebuie să fie sursă de inspiraţie pentru ce vom face pe viitor. Trebuie să întărim coeziunea Uniunii. PPE e cea mai mare familie politica europeană iar noi trebuie să redăm încrederea cetăţenilor în construcţia UE. Noi avem capacitatea de uni Europa”, a subliniat Iohannis în cadrul Congresului PPE din Malta. 

România se situează pe ultimul loc, în Uniunea Europeană, în procesul de accesare a fondurilor europene din Planul Juncker, arată europarlamentarul clujean Daniel Buda.  “M-am săturat să mă simt umilit la Bruxelles, când vicepreşedintele Comisiei Europene dă România ca exemplu negativ, pentru că nu suntem în măsură să accesăm acești bani, atât de necesari pentru proiecte de infrastructură, inclusiv pentru poiecte de dezvoltare în mediul privat. Până și Bulgaria este înaintea noastră”, a spus Buda.  El i-a cerut premierului Sorin Grindeanu să făcă publică lista cu proeictele pe care le-a trimis la Bruxelles, pentru a solicita fonduri din Planul Juncker.

“Fac un apel public domnului premier Sorin Grindeanu să ne prezinte lista de proiecte care au fost trimise la Bruxelles, pentru accesarea fondurilor din Planul Juncker. În acest moment există peste 350 de miliarde de euro care se pot cheltui pentru diverse proiecte de infrastructură și nu numai, la nivelul statelor membre. La ședința Comisiei de dezvoltare regională, unde sunt membru, vicepreședintele Comisiei ne-a spus că nu înțelege de ce România nu exploatează, nu valorizeaza aceasta oportunitate de a dezvolta și de a face proiecte în cadrul acestui program. Mi s-a comunicat că s-au purtat discuții inclusiv cu Guvernul, cu băncile, dar că, din păcate, lucrurile nu se mișcă în această direcție”.

Europarlamentarul a mai avertizat că Romania este în pericol să intre în procedură de infringement pentru că nu reușește să atragă acești bani.  “Există o discuție consistentă în cabinetele de la Bruxelles, pe diverse paliere, legat de sustenabilitatea bugetului României și legat de faptul că vom intra dincolo de ținta de deficit bugetar”, a mai spus Buda.

Liberalii clujeni din vechea gardă a partidului s-au arătat, astăzi, încântați de vizita lui Ludovic Orban și i-au promis acestuia că-l vor vota în fruntea PNL. Deși în cadrul ședinței Biroului Permanent Județean era prezent și liderul organizației de partid, Daniel Buda (aripa PDL), primari, consilier locali sau județeni nu s-au sfiit să-i aplaude discursul lui Orban și să-și afirme deschis sprijinul indiferent de directiva pe care le-o va trasa conducerea. Altfel spus, în 17 iunie va fi care pe care, Orban explicând că nu se teme  de așa zisa implicare a președintelui României, Klaus Iohannis, sau de directivele șefilor de organizații județene. “Eu sunt un om care m-am implicat în partid și când spun asta mă refer la faptul că am ținut legătura cu oamenii din organizațiile locale și județene, am colaborat cu ei,  i-am sprijinit. De pildă, în județul Cluj m-am implicat până și la alegerile locale din comuna Bonțida, când am reușit să îl impunem în fruntea Primăriei pe candidatul nostru, domnul Cărhaț. Oamenii știu că sunt un om de cuvânt, că ceea ce zic eu și fac. Nu mă tem, așadar, de faptul că delegații vor primi temă să voteze un alt candidat la alegerile din 17 iunie. Vă spun că acest lucru s-a mai demonstrat cu ocazia altor alegeri interene. Indiferent care e directiva șefilor de partid, la vot lucrurile se desfășoară cu totul altfel. Tocmai de aceea avem Congres, ca fiecare delegat să voteze așa cum dorește. În ceea ce-l privește pe domnul președinte al României, Klaus Iohannis, nu are nici un motiv să se implice în alegerile din PNL. Sunt convins că nu va face lucrul acesta”, a comentat Ludovic Orban.

Liderul PNL Cluj, Daniel Buda, a explicat, diplomat, că nimeni nu se va duce să-i verifice pe delegații clujeni dacă au votat așa cum li s-a cerut de acasă, însă, tot el a recunoscut că se va da o directivă în privința susținerii unui anume candidat: “Noi le oferim tuturor candidaților posibilitatea de a veni la noi, de a-și face campanie, de a-și prezenta obiectivele. Spre final, sigur, noi vom avea o poziție cu privire la susținerea unui candidat, dar acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i verificăm pe delegați, să vedem care cu cine a votat. Votul din cadrul Congresului nu este imperativ”, a spus Buda.  El a mai adăugat că indiferent cinva va câștiga alegerile în PNL, nu va putea să ignore organizația clujeană, care a demonstrat că este o forță, având în vedere rezultatele pe care le-a obținut la toate alegerile electorale.

Liderul vechilor liberali clujeni, senatorul Marius Nicoară a subliniat și el că după ce vor fi evaluați toți candidații, PNL Cluj se va alinia pentru susținerea unuia dintre aceștia: “Sigur, faptul că se va decide la nivel de conducere să ne aliniem în spatele unui candidat nu înseamnă că delegații noștri nu vor putea să voteze așa cum doresc. Fiecare va fi liber să își exprime votul cum îi dictează conștiința”, a spus Nicoară.

La Congresul din 17 iunie, pentru alegerea noii conduceri a PNL, vor participa aproximativ 5000 de delagați din toată țara. Dintre aceștia, 250 vor fi doar din județul Cluj. Se preoconizează că vechii liberali clujeni îl vor vota masiv pe Ludovic Orban, chiar dacă liderii din vechiul PDL, Emil Boc, Daniel Buda sau Alin Tișe se vor poziționa de partea lui Cătălin Predoiu.

Trebuie spus că în interiorul PNL se mai fac încă speculații cu privire la candidații care vor intra în cursa pentru șefia PNL. Numele actualului secretar general al PNL, Cristian Bușoi, ar fi propunerea agreată de președintele Klaus Iohannis. De altfel, Bușoi nu a negat ipoteza de a intra în această competiție, când a fost în vizită la Cluj. Un alt nume vehiculat este cel al primarului din Oradea, Ilie Bolojan. Ludovic Orban a apreciat, astăzi, că Bolojan nu se va înscrie la alegeri, pentru că dacă ar fi vrut să o facă, nu avea de ce să țină ascuns lucrul acesta. “Eu l-am auzit în mai multe rânduri pe domnul Bolojan dând un răspuns cât se poate de clar. Din când în când tot mai apare pe câte undeva că de fapt el ar vrea să candideze, însă, nicăieri el nu spune că vrea”, a comentat Orban.

Până în prezent, singurii care și-au exprimat intenția de a candida sunt Ludovic Orban (aripa PNL) și Cătălin Predoiu (aripa PDL).

 

by -
3 2742

Îi hulesc românii pe PSD-iști, îi înjură că-s comuniști (și chiar n-am o problemă cu asta), dar trebuie să spun că eu la Cluj cunosc cel puțin doi, care sunt tineri, citiți, educați, cu mult bun simț, s-ar putea duce oriunde să ne reprezinte interesele și știu, sigur, că s-ar descurca onorabil. Astfel de tineri mai există, fără îndoială, și în PNL, și în alte partide, însă în nici un caz nu l-aș include în categorie și pe individul de mai jos (prim plan), care pe zi ce trece se dovedește tot mai nesimțit și mai tupeist. Fără să-l recomande vreun merit deosebit, Sorin Moldovan – pentru că așa-l cheamă – a devenit deputat în urma scorului electoral obținut de PNL Cluj. În caz că nu vă amintiți, el n-a avut și nu are nicio legătură cu județul nostru, fiind, de fapt, bihorean. Dar nu este acesta cel mai straniu lucru în ceea ce-l privește, ci faptul că deși are mari probleme în a expune două propoziții (din acelea simple), ține cu multă insistență să fie vizibil, să se remarce.

17392758_1468118819926835_1158114515_n

Moldovan povestește pe unde se nimerește că a urmat grădinița la Cluj – o etapă a veiții atât de importantă, nu-i așa? Prin urmare, n-ar fi tocmai un străin la noi. Acum, oricât am încerca să ne imaginăm că modul în care a excelat la grădiniță l-ar fi putut propulsa pe lista candidaților clujeni la alegerile parlamentare, sau că Zâna Măseluța ar fi putut fi responsabilă de saltul său spectaculos, în fapt, realitatea lui Moldovan e mult mai simplistă, ținând doar de niște oportunități. Averea tăticului, relațiile cu greii din partid – sunt unicii piloni care l-au sprijin pe acest tânăr în politica mare, care i-au facilitat ocazia să devină deputat. E, de fapt, rețeta uzitată de toată clasa politică românească, iar aici PNL nu face excepție. Dacă-l întrebi ce știe să facă, n-o să poată să dea un răspuns, pentru că tânărul Moldovan n-a făcut nimic concret, niciodată. Deși are peste 30 de ani, el nu s-a zbătut pentru a obține vreun loc de muncă sau pentru a pune vreo afacere pe picioare. A trăit din bănuții tăticului – câștigați, în mare, din contractele de lucrări derulate cu statul – și a lâncezit pe la sediul de partid din București.

Ca să nu pară că stă chiar degeaba, Guvernul Boc i-a dat și ceva funcție de subsecretar de stat prin Ministerul Tineretului (sunt acele funcții tip sinecură, cu care, de obicei, sunt răsplătite pilele și pupilele de prin partide). Cum Guvernul Boc n-a mai fost, dusă a fost și funcția lui Sorinel, așa că în ultimii ani acesta a cam vegetat. Un lucru e cert, în CV-ul său nu scrie să fi îndeplinit vreo atribuție, să fi lucrat ceva concret, în afară că a figurat pe statul de plata de la firma tatălui. Pentru “răbdarea” sa, dar mai ales datorită perseverenței tăticului, oamenii de bine din partid au acceptat să-l pună pe Moldovan pe un loc eligibil de deputat. Și unde altundeva se putea dacă nu la Cluj, unde foștii lideri PDL, actualmente PNL, sunt atât de buni la suflet și de darnici. A fost cocoțat pe locul al treilea pe lista de candidați și a intrat fără probleme în Parlamentul României.

De când a intrat în Parlament, tot ceea ce face Sorin Moldovan este să stea agățat de Facebook, să pozeze și să ne relateze despre cum și pe unde calcă. Nu are niciodată nimic interesant de spus, dar insistă să fie prezent. La fel a insistat și astăzi, așezându-se la masă alături de președinții PNL, în cadrul unei conferințe de presă. Nimeni nu a înțeles ce căuta Moldovan la conferință, cu atât mai mut cu cât el a fost întrebat chiar de președintele PNL Cluj, Daniel Buda, dacă are ceva de transmis, iar răspunsul a fost, evident, negativ. De fapt, Moldovan a îngăimat niște mulțumiri, la adresa Ralucăi Turcan, o propoziție absolut neinteligibilă, iar imediat după a avut grijă să se tragă în poză pentru a posta ceva proaspăt pe Facebook. Și nici măcar n-ar fi fost aceasta așa o mare problemă, dacă nu i-aș fi remarcat impertinența. În postarea sa, după cum se vede mai jos, îi enumeră pe liderii PNL, iar pe Marius Nicoară, om de aproape 60 de ani, îl tutușiește cu “colegul meu”, senatorul. Și nici aceasta n-ar fi devenit așa o chestiune demnă de consemnat, dacă n-aș fi constatat că tânărul Moldovan poate să-și ducă și mai departe nesimțirea.

17361373_1253018248066891_1501701758_n

La întâlnirea din cadrul Biroului Permanent Județean al PNL Cluj, la masa liderilor s-a postat același Sorin Moldovan, după cum se poate vedea din prima imagine, preluată de pe contul de Facebook al președintelui interimar al partidului, Raluca Turcan, dar și din a doua imagine, preluată de pe contul de Instagram al lui Sorin Moldovan. E cam trist, da, să descoperim cum la o întrunire a PNL Cluj, pe rândul din față stau numai PDL-iști. Vechii liberali, în frunte cu Marius Nicoară, au fost lăsați în spate.

Acum, poate că lui Nicoară, fost președinte al PNL Cluj, i se pot reporoșa destule lucruri, printre care delăsarea din ultimii ani sau maniera în care a promovat tot soiul de personaje, unele de-a dreptul obscure. Un lucru este, însă, cert, că PNL s-a menținut la Cluj în primul eșalon politic datorită lui. Toți liberalii, slujbași ajunși în diferite funcții care se grăbesc astăzi să-i pupe mâna lui Emil Boc, au fost promovați, ajutați și susținuți de Marius Nicoară. În campanii electorale, cuvântul și prezența lui Nicoară au contat, încă mai contează, indiferent cât insistă acum PDL-iștii să-l catalogheze drept un “penal” pe seama căruia s-ar fi pierdut voturi la alegerile parlamentare. În 2012, Nicoară l-a contracandidat pe Emil Boc la Primăria Cluj Napoca și puțin i-a lipsit să-l și bată. A fost meritul lui, și al PNL-ului, evident, dar mai ales al lui, de aceea mi-a fost mereu imposibil să iau în considerare ipoteza că Nicoară ar putea fi o mână moartă, la alegerile care au urmat. Nu stau acum să enumăr lucrurile bune (și sunt multe), pe care le-a făcut pentru partid, și chiar pentru Cluj din calitatea sa de fost președinte al Consiliului Județean. Spun doar atât, că PDL-iștii ar trebui să se simtă și să-i acorde respect. Ar trebui să-l onoreze măcar cu un loc la masa lor, pentru că Nicoară este omul care a pus umărul la fondarea și dezvoltarea acestui partid, care s-a zbătut să țină această structuă închegată timp de peste două decenii, și nu e puțin lucru.

E rușinos ca un mucos ca Moldovan să fie așezat la loc de cinste la masa liderilor care se adresează membrilor de partid. Marius Nicoară, cel care s-a aflat la conducerea PNL Cluj în ultimii 20 de ani, a fost ținut pe margine. Pe margine îl vedem și pe secretarul general, Mircea Abrudean, omul care a coordonat mai toate campaniile electorale ale partidului din ultimii ani și care îi este net superior lui Moldovan, din toate punctele de vedere. Tânărului Moldovan nu i s-a părut deloc nepotrivt să stea în față, pentru că el, probabil, așa a învățat din partidul din care provine, că nesimțirea și tupeul te pot face mare în politică. Am putea continua jalnicul tablou cu fosta PDL-ista Raluca Turcan, ființă delicată dar goală de conținut, ajunsă președinte interimar al PNL, sau cu cel mai anost dintre liberali, Cristian Bușoi, care se simte îndreptățit să aspire la șefia partidului. Cam acesta e materialul cu care PNL-ul se pregătește să se “revigoreze”, să-și reclădească indentitatea. Și ne mai mirăm că PSD-ul prosperă în România…