Tags Posts tagged with "dan tarcea"

dan tarcea

sursa: Primaria Cluj

După lucrările pornite în Piața Cipariu prin care se dorește îngustarea trotuarelor pentru a face loc unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun, municipalitatea mai anunță că dorește să reorganizeze circulația în întreg cartierul Gheorgheni.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că traficul din cartierul Gherogheni urmează să sufere niște schimbări. Perimetrul afectat va fi între străzile C-tin Brâncuși-B-dul Nicolae Titulescu-Rebreanu și Albac. În principal intenția este de a se institui sensuri unice, mai ales că în această zonă există foarte multe străduțe paralele care permit astfel de măsuri. De asemenea se dorește crearea de locuri de parcare, mai ales că în prezent se parchează oricum pe multe dintre aceste artere și astfel traficul este îngreunat.

Măsurile dorite în Gheorgheni vor fi centralizate și urmează să fie supuse dezbaterii publice în perioada următoare. Despre această dezbatere, viceprimarul Dan Tarcea a spus că va avea loc cel mai probabil la Primărie și că va fi anunțată din timp.

Recent Primăria a pornit lucrări la limita cartierului Gherogheni, în Piața Cipariu, acestea vizând lărgirea carosabilului. Specialiști arhitecți au criticat măsurile deoarece se îngustează zona pietonală și se taie copacii în favoarea traficului.

Detalii:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Primăria s-a apărat susținând că lărgirea carosabilului se face pentru a se extinde banda dedicată mijloacelor de transport în comun.

În plus, Viceprimarul Dan Tarcea a spus pentru Actualdecluj.ro că s-au tăiat 7 copaci din Piața Cipariu, dar că la finalul lucrărilor aceștia vor fi replantați plus încă 4 noi arbori.

Oradea vrea să-și revitalizeze centrul istoric, de la fațade, la magazinele care funcționează în această zonă prin supraimpozitare și orar de funcționare minim obligatoriu.

Nu se mai doresc spații comerciale fără activitate dar nici ca în cele existente să funcționeze second-hand-uri, case de amanet, săli de jori de noroc sau spălătorii auto. Măsurile urmează să fie luate etapizat, până în 2020 și acum sunt în dezbatere publică.

Specialiști și arhitecți spun deja că, în ceea ce privește centrul istoric, Oradea a depășit Clujul. De exemplu, urbanistul Vasile Mitrea remarca faptul că primarul de acolo a înțeles foarte bine să folosească resursele intelectuale în favoarea dezvoltării orașului și deja s-au început multe proiecte ambițioase pentru centrul istoric de acolo. În schimb, în Cluj, încă se fac pași haotici și timizi, iar măsurile recente pe care Oradea vrea să le testeze sunt privite sceptic de oficialii de la Primărie.

În Cluj-Napoca unde există aceeași problemă cu atractivitatea centrului istoric, s-au încercat diferite măsuri până acum, însă nu s-a adoptat o strategie centralizată.

În trecut s-a dorit un Plan Urbanistic Zonal pentru centrul istoric, însă acesta nu s-a mai materializat. Ideea a fost abandonată, mai ales că a existat un litigiu în instanță cu proiectantul contractat. Fostul arhitect-șef al Primăriei spunea că PUG-ul are regulament pe centru care ține foarte bine locul unui PUZ pe centrul istoric.

Așa că, în centrul istoic s-au luat măsuri punctuale. Exista un program (asumat prin HCL) pentru ca în spațiile neîntreținute să fie afișate imagini cu Clujul vechi însă măsurile nu se respectă, se mai dau sancțiuni, dar există zeci de spații neocupate și dezolante în centru.

Anul acesta s-a pornit și programul de refațadizare în centru cu supraimpozitarea clădirilor cu fațade degradate, însă Primăria are zeci de procese cu proprietarii nemulțumiți și prea puține fațade renovate.

Încă în centrul orașului nu există, de exemplu, măsuri ferme pentru ca firmele de pe clădiri să aibă aceeași coloristică, nici pentru fațadele clădirilor nu există exigențe de acest fel. Încă se pun la greu termopane pe clădirie istorice din centru, se pornesc procese care duc nicăieri, iar termopanele rămân.

În schimb, Oradea studiază impunerea unor măsuri pentru stimularea proprietarilor din centrul istoric pentru a-și schimba profilul de activitate pentru a crește atractivitatea acestei zone. Printre altele, primarul Ilie Bolojan a anunțat că se dorește supraimpozitarea cu 50% a impozitului pe clădirile şi terenurile aferente spaţiilor comerciale în care se desfăşoară următoarele activităţi economice: case de amanet, magazine cu produse second-hand, jocuri de noroc, service sau spălătorii auto.

„E greu cu magazine second-hand, cu case de amanet sau jocuri de noroc să ai o mare atractivitate a centrului. Dorim să acţionăm asupra acestora şi să-i stimulăm să-şi schimbe profilul de activitate sau să-l adapteze la un centru care este viu, prietenos cu oamenii şi în care aceştia să aibă ce face, inclusiv în weekend”, declara recent primarul Ilie Bolojan în cadrul unei conferințe de presă.

Despre ambițiile lui Bolojan în ceea ce privește supraimpozitarea spațiilor care găzduiesc second-hand-uri, săli de jocuri sau case de amanet, viceprimarul din Cluj, Dan Tarcea, crede că au șanse mici să fie puse în practică. “Este o măsură anticoncurențială și cred că poate fi anulată în instanță. Eu imi doresc eliminarea acestor activități din zona centrală, însă trebuie găsite niște pârghii legale care să stea în picioare. Vom studia și noi propunerea, dar deocamdată este doar o ideea la Oradea”, a declarat Tarcea.

Măsurile propuse la Oradea în vederea stimulării activităţi economice în centrul istoric:

1. Orar minim obligatoriu de funcţionare pentru activităţile economice de la parterul imobilelor cu front la străzile cuprinse în zona centrală, în perioada 15 aprilie – 15 octombrie, intervalul orar 10-21, iar în perioada 16 octombrie – 14 aprilie, intervalul orar 10-19. Aria de aplicare vizează zona centrală, reprezentată de str. Republicii (de la Magazinul Crişul la str. Iosif Vulcan), Piaţa Ferdinand, str. Moscovei (tronsonul adiacent Pieţei Ferdinand), Piaţa Unirii, str. V. Alecsandri, str. Independenţei.

2. Majorarea cu 50% a impozitului pe clădiri şi teren pentru spaţiile comerciale din zona centrală în care nu se desfăşoară activităţi economice (neutilizate/închise) mai mult de 30 de zile calendaristice într-un an. Aria de aplicare vizează zona centrală.

3. Supraimpozitarea cu 50% a impozitului pe clădirile şi terenurile aferente spaţiilor comerciale în care se desfăşoară următoarea activităţi economice: case de amanet, magazine cu produse second-hand, jocuri de noroc, service sau spălătorii auto. Aria de aplicare vizează atât ansamblul urban „Centrul istoric Oradea”, cât şi principalele artere ale municipiului – Bdul Dacia, Decebal, Ştefan cel Mare, Calea Aradului, Calea Armatei Române, Calea Borşului, Calea Clujului, Mareşal Alex. Averescu, D. Cantemir, Matei Corvin, Nufărului, Transilvaniei, T. Vladimirescu.

Cea mai mare parte a acestor măsuri urmează să fie aplicate începând cu data de 1 ianuarie 2018, iar celelalte etapizat, până în 2020.

Cei mai avantajați în urma intrării în vigoare a Legii salarizării unitare sunt liderii Primăriei și Consiliului Județean Cluj, respectiv primarul Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emese, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat și Vakar Istavan, care de la salarii nete de aproximativ 4.500 de lei/lună, au ajuns acum să încaseze peste 10.000 de lei. De asemenea, avantajați sunt și funcționarii din aceste instituții, având în vedere că legea le-a permis, Consiliului Local și Consiliului Județean, să le majoreze salariile cu până la 20%. Astfel, o angajată cu o oarecare vechime, care, de pildă, lucrează la Registratură în Consiliul Județean, a ajuns să încaseze un salariu net de peste 5.000 de lei, în timp ce un funcționar debutant, primește un salariu net de peste 3000 de lei.  Mai puțin avantajați sunt șefii de servicii și direcții, cărora le-au fost diminuate veniturile din pricina eliminării sporurilor acordate în baza derulării de proiecte europene. Nota bene, aceste sporuri s-au adăugat la salariile liderilor instituției: primari, vicperimari, președinți, vicepreședinți.

Cum au ajuns liderii Clujului la salarii de peste 10.000 de lei

Dacă adesea liderii de insituții se plângeau de salarii foarte mici, acum aceste funcții au devenit foarte atractive, având în vedere că salariile au crescut mai mult decât dublu. Pe de-o parte s-a acordat o majorare de până la 8.100 de lei – prevăzută prin Lege – pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți, pe de altă parte s-a mai adăugat un spor de 25%, în cazul în care instituțiile au în derulare proiecte europene. Acest spor a fost tăiat din grila funcționarilor care se ocupau în mod direct de gestionarea proiectelor europene și a fost adăugat la salariile liderilor de instituții. În consecință, salariul net de 8100 de lei, obținut atât de primarul Emil Boc, cât și de cei doi viceprimari în funcție, e suplimentat de un spor de 25%, venitul lor lunar ajungând la peste 10.100 de lei. Situația este similară și în cazul liderilor Consiliului Județean, având în vedere că și această instituție administrativă are în derulare proiecte europene.  În schimb, șefii de servicii, direcții s-au trezit cu salarii diminuate chiar și cu peste 1500 de lei, prin tăierea acestui spor. Trebuie menționat că anterior implementării acestei legei, existau șefi de servicii și direcții, în Primărie și Consiliu Judțeean, care încasau salarii de peste 6000 de lei, adică cu mult mai mult decât primeau primarii și viceprimarii, care erau încadrați cu salarii de numai 4500 de lei. În prezent, niciun șef de serviciu sau direcție nu poate să aibă salariul mai mare decât al primarului/viceprimarului/președintelui de Consiliu Județean/vicepreședintelui, adică nimeni nu trece de pragul de 8.100 de lei, conform noii Legi. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că funcționarii pot depăși acest plafon cu o singură condiție, dacă în baza derulării unor proiecte europene sunt prevăzute sume pentru salarii care să nu fie necesar să fie returnate. Numai că, în cea mai mare parte,  Primăria și Consiliul Județean derulează proiecte europene de dezvoltare, în care plățile salariale nu sunt considerate cheltuieli eligibile, drept urmare, pierderea veniturilor suplimentare e de înțeles în cazul funcționarilor care erau obișnuiți să câștige mai mult decât liderii de instituții.

Avantaje pentru angajații fără funcții importante

Majorarea salarială o resimt, în schimb, angajații care nu au funcții de răspundere în cadrul acestor instituții. În cazul Consiliului Județean Cluj, de pildă, care a optat pentru o majorare maximă de 20%, o angajată la Registratură, cu 15 ani vechime în muncă, ajunge la un salariu net de peste 5.000 de lei în timp ce un funcționar debutant ajunge la un salariu de peste 3000 de lei.

 

 

 

Pasajul de supratraversare a căii ferate în zona Tăietura Turcului – Tudor Vladimirescu menit să degreveze circulația din cartierul Grigorescu, pe o arteră importantă de legătură a parcului industrial al județului cu orașul dar și cu una dintre comunele satelit, Baciu, va intra în șantier cel mai probabil în 2019. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că la finalul verii – începutul toamnei se va lansa licitația pentru studiul de fezabilitate, urmând ca în 2018 să se facă și licitația de execuție. În acest condiții pasajul ar putea să intre în șantier doar în 2019.

Potrivit lui Tarcea, studiul de fezabilitate va fi cel care va stabili indicatorii pentru obiectiv: dacă să fie supra sau subteran, cât sunt investițiile, lungimea, lățimea, etc.

“Am elaborat caietul de sarcini pentru Studiul de fezabilitate. În aceeaşi etapă suntem şi în cazul pasajului rutier din Piaţa Mărăşti, care va fi subteran sau suprateran, încă nu ştim, Studiul de fezabilitate ne va da soluţia. În acest moment aşteptăm un răspuns de la Autoritatea Naţională de Achiziţii Publice pentru a valida Caietul de sarcini pentru demararea licitaţiei pentru Studiul de fezabilitate. Acest studiu de fezabilitate ne va spune pe unde va trece, care va fi lungimea, care va fi lăţimea, care vor fi terenurile afectate de aceste două obiective. Cu siguranţă, aceste două pasaje rutiere vor ajută să avem o circulaţie mult mai bună în municipiul Cluj-Napoca”, a declarat Tarcea, citat de Radio Cluj. Aici detalii: Soluţia pentru fluidizarea traficului în zona Tăietura Turcului

Riveranii din cartierul Grigorescu sunt din ce în ce mai revoltați și cer Primăriei soluții pentru calmarea traficului din cartier. Ceea ce trebuia să salveze și să degreveze traficul de pe cea mai aglomerată rută din România, Florești-Cluj – o centură de ocolire peste dealuri – a ajuns un coșmar pentru locuitorii din Grigorecu. Centura de nord, la pachet cu ansablurile imobiliare autorizate de Primăria Florești sub pădure, în zona Donath Vest, aduce un trafic infernal pe strada Donath prin cartierul Grigorescu. Riveranii spun că nu pot ieși din parcări, că circulă în coloane la anumite ore de vârf, dar și că tot acest trafic care vine dinspre Florești intră în Cluj-Napoca pe o stradă periculoasă, în pantă, unde în fapt, deși există două benzi (fără trotuare) și asflat, în realitate se circulă doar pe o bandă.

De asemenea, alte probleme de trafic sunt generate de parcul Tetarom I și de ansamblurile imobiliare din zona Tăietura Turcului, arteră care leagă Grigorescu de comuna Baciu și cartierul Gruia, dar și parcul industrial al Consiliul Județean de oraș.

“Vă dați seama că și mâine ne-am apuca de lucrări dacă am avea autorizația de construire. Problema în Cluj-Napoca nu sunt banii pentru aceste investiții pentru că avem posibilitatea să mergem pe proiecte multi-anuale. Difucultățile sunt generate de problemele de proieprietate și apoi de pașii bitocratici pentru organizarea procedurilor de achiziție”, a afirmat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Unii riverani au propus Primăriei chiar realizarea (asfaltarea) drumului de pământ prin pădurea Hoia care să scoată traficul dinspre Florești pe centura de nord în zona Muzeului Etnografic, în așa fel încât să nu mai afecteze așa mult cartierul Grigorescu. Numai că respectiva zonă e și așa sufocată de dezvoltările imobiliare autorizate de Primăria Cluj pe Tăietura Turcului sau de parcul industrial Tetarom I.

Ca soluția, Primăria are în mânecă doar acest pasaj subteran, dar și un drum rapid de-a lungul căii ferate, cu prelungire spre comuna Baciu, ambele proieiecte fiind prinse în Planul de Mobilitate, dar aflate într-un stadiu incipient.

Vezi și: VIDEO Grigorescu se revoltă. Oamenii îi cer socoteală lui Boc pentru traficul care intră din Florești, pe Donath

 

sursa: Facebook

Administrația locală a inițiat o serie de controale la școlile din Cluj pentru a se asigura că toate curțile școlilor din oraș sunt deschise în vacanță iar copiii practică sporturi în acestea. Viceprimarul Dan Tarcea a spus că, deși există o hotărâre de Consiliul Local în acest sens, directorii nu o respectă și, în plus, invocă tot felul de chestiuni ca să țină lacătul pe terenurile de sport.

Societatea civilă a cerut Primăriei de câțiva ani buni să deschidă curțile școlilor pentru sport și socializare așa cum a fost deja stabilit printr-o Hotărâre de Consiliu Local aflată în vigoare de peste 7 ani, după-amiaza, în weekend și în vacanță. Deși există această lege locală, în realitate, doar o parte din școli permit accesul copiilor și tinerilor după orele de curs pentru a bate mingea în aceste locuri amenajate ca atare.

Anul acesta Primăria încearcă din nou să disciplineze noii directori de școli instalați recent ca să nu țină curțile școlilor închise. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat că s-au inițiat o serie de acțiuni de control pentru a se depista exact care sunt școlile care nu se conformează, mai ales că Primăria încearcă de ani buni să încurajeze practicarea sportlui de masă și în afara orelor de curs, pe aceste terenuri ale școlilor.

Tarcea a spus că administrația locală nu dorește să aplice măsuri extreme dar a ținut să sublinieze că Primăria este cea care finanțează cheltuielile de funcționare ale școlilor din oraș și are toate pârghiile necesare să intervină în cazul școlilor care nu respectă hotărârea de Consiliul Local privind deschiderea terenurilor de sport. “Să nu uite că Primăria finanțează cheltuilele de funcționare. Nu vrem să ajungem până acolo”, a mai spus Tarcea.

Inspectoratul Școlar a trimis, de asemenea, o circulară către conducerile școlilor pe tema deschiderii curților școlilor de dimineața până seara pentru copiii care doresc să practice sporturi.

Aici detalii:VIDEO Se deschid curțile școlilor, în Cluj: liber la sport pe durata verii

Anul trecut, inspectorul șef Valentin Cuibus spune că doar cu presiuni directorii pot fi lămuriți să deschidă curțile școlilor și să asigure supravegherea acestora cu personal, aceasta fiind chestiune invocată de foarte multe școli din oraș pentru a ține închise terenurile de sport.

Vezi și:

Soluție radicală de la primărie pentru lacătele de pe curțile școlilor

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

by -
1 594

Parking nou pe cea mai aglomerată stradă a Clujului, Mehedinți din Mănăștur – cu toate că vechiul parking promis aici de ani de zile se construiește cu viteza melcului.

Pe strada Mehedinți din Mănăștur ar urma să fie construit un al doilea parking – aceasta în cazul în care Primăria reușește să rezolve problema mai multor loturi de teren cu probleme juridice din zonă, spune viceprimarul Dan Tarcea pentru actualdecluj.ro.  Acesta adaugă că deocamdată Primăria nu are un proiect pentru viitorul parking, doar promisiunea că-l va ridica: o dată problemele juridice rezolvate – Tarcea estimează că în cel mai optimist scenariu clarificarea lor va dura încă cel puțin o lună – proiectul va intra în dezbatere publică, “poate noi propunem P+3 iar locuitorii vor doar P+1”, așa cum s-a întâmplat și cu parking-ul ce ar urma să fie ridicat pe strada Primăverii și unde Primăria a venit cu un proiect, dar locuitorii au cerut modificarea acestuia.

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Amintim, Mehedinți e cea mai aglomerată stradă a Clujului, cu cel puțin 8.000 de locuitori și o cronică problemă a locurilor de parcare pentru mașinile acestora; nu mai departe de duminică pe această stradă mai multe mașini au fost vandalizate iar șoferii s-au trezit cu cauciucurile acestora tăiate în cursul nopții de sâmbătă spre duminică; un incident similar din 2014, cu cel puțin 14 mașini vandalizate în acest mod pe altă porțiune a străzii, a rămas nesoluționat de polițiști până în ziua de azi.

VIDEO Mănăștur: mașini cu cauciucuri tăiate pe cea mai aglomerată stradă din Cluj

sursa foto: Viorel Nistor Facebook

O platformă de 3500 de metri pătrați ocupată cu circa 100 de garaje a fost identificată în cartierul Gheorgheni ca liberă de sarcini de administrația locală și urmează să fie supusă reconversiei. Adică garajele vor fi demolate și în locul lor va fi edificat un parking modular. Primăria a anunțat că intenționează să demoleje garajele din oraș însă că o a face treptat, pe măsură ce va identifica insule mai mari ocupate de acestea care să se preteze pentru proiecte de parcări supraterane sau parkinguri pe structură ușoară cum au propus în mandatul trecut consilierii PSD. Câteva sute de garaje au fost deja demolate și înlocuite cu parkinguri supraterane. Alte sute urmează să fie puse la pământ, pe măsură ce vor începe proiectele de parcări deja anunțate de municipalitate. Mai nou, riveranii au cerut parkinguri subterane cu locuride joacă la suprafață în loc de clasicele “blocuri pentru mașini” edificate deja în cartierele Mănăștur, Mărăști sau Gheorgheni.

 

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi, etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Detalii: Topul garajelor din Cluj. Câți clujeni vor demolarea acestora

În ultimii ani, consilierii social-democrați din Consiliul Local au cerut implementare unui sistem integrat de parcări și nominalizarea de fonduri în acest sens. Pe lângă parkinguri la intrările/ieşirile din oraş şi schimbarea regulilor de tarifare a locurilor de parcare din centru, în acest sistem ar fi trebuit incluse, după cum declarau aceștia şi parcări pe structură metalică, în locul zonelor ocupa de garajele de cartier. Propunerea s-a bucurat de susținere din partea primarului Emil Boc care a salutat-o, însă până acum administrația locală nu a reușit să facă pași concreți pentru implementarea sa.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat în 13 iunie că Primăria a identificat prima platformă de garaje dintr-un cartier clujean pe care dorește să o transforme într-un parking modular – pe structură ușoară sau metalică. Aceasta este situată pe strada Liviu Rebreanu în cartierul Gheorgheni, are 3500 mp, este ocupată cu circa 100 de garaje și este liberă de sarcini. “Pentru această zonă există propunerea să facem un parking modular care să înlocuiască garajele existente. În acest sens vom demara un Plan Urbanistic Zonal de regenerare ca în cazul celor pe care le avem deja în lucru în cartierul Mănăștur. Oricum avantajul parkingului modular este acela că va presupune mai puțin timp pentru amenajarea lui decât în cazul unei parcări supraterane”, a declarat Tarcea pentru Actualdecluj.ro.

Propunerea viceprimarului a fost deja salutată cu aplomb de clujeni mai ales că aceasta implică demolarea maghernițelor sau depozitelor de murături dintre blocuri, așa cum sunt numite în Cluj garajele de cartier. Dar au condamnat faptul că Primăria nu își asumă revoluția estetică a cartierelor cu subiect și predicat.  “Viceprimarul Clujului a anunțat azi, la un post de radio, construirea primului parking modular (pe schelet metalic) între blocuri. Mai clar, pe strada L. Rebreanu 2 (cart. Gheorgheni – Interservisan), a fost identificat terenul de 3 mii mp unde se vor dărâma garajele existente și se va construi ceva civilizat (zice el). Acesta e un detaliu, la urma urmei, mai important poate fi ce-a zis mai apoi viceprimarul Tarcea, că, „odată cu asta, în Cluj, vremea garajelor de tablă a…” și n-am înțeles bine ce a zis. Cred că a vrut să spună că „a trecut” sau „a expirat” și că, în sfârșit, va începe civilizarea feței orașului. Căci cu „maghernițe” colorate printre blocuri, în care se ține mașina iarna și când plouă, dar și murături și „hodoroage” ce nu au loc în casă, nu se poate vorbi despre „smart city”, oricât de drag ți-ar fi orașul și oricât de mulți bani ar avea. „Revoluția estetică” (de pe urmă) a mult-lăudatei noastre urbe are un punct de plecare zero și un preț, ce trebuiesc asumate!”, a scris pe o rețea de socializare profesorul universitar Viorel Nistor. 

Parking modular verde, sursa foto: designbuybuild.co.uk

Parcările supraterane pe care primăria le are deja în plan anunțate spre a înlocui garajele de cartier au fost contestate de riverani. Oamenii au cerut recent Primăriei ca aceste parcări (una pe Primăverii – Peana și una pe Mogoșoaia) să fie subterane, cu terase verzi la suprafață, cu locuri de joacă. Sau chiar în locul lor să fie construite grădinițe. Deocamdată viitorul lor n-a fost lămurit.

Detalii: Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

În plus, în proiectul cultural inițial al orașului candidat la titlul de Capitală Culturală Europeană, un grup de arhitecți clujeni au propus un proiect pilot pentru transformarea unui spațiu de cartier ocupat cu garaje într-unul cu o  o structură pe două nivele, care să ofere spații de parcare la nivelul solului și spații verzi care să fie utilizate ca locuri de joacă, parcuri sau grădini urbane, la nivelul superior. Într-o etapă ulterioară, era propusă îmbunătățirea modelului și replicare sa în zone cu profil similar.

Detalii: Demolăm garajele de cartier? Pilda asumată pentru Cluj-Napoca 2021

Clujenii vor locuri de joacă pentru copii și parcări subterane în locul garajelor de cartier

Noua politică a primăriei: garajele din Cluj se vor demola când vor exista amplasamente libere de sarcini unde să se facă parkinguri

Ca să combată traficul excesiv generat mai ales de școlile din centrul orașului, Primăria Cluj a pus la bătaie un plan pentru a se ocupa de transportul elevilor, înspre/dinspre şcoală. Administrația locală are în plan să introducă, începând cu anul școlar 2017-2018, un autobuz școlar care să preia copiii din cartiere și să-i ducă la școlile din centru unde învață. Traseul acestuia ar urma să fie Mănăștur-Centru-Zorilor și să deservească câteva școli la care merg cei mai mulți copiii de pe respectiva rută.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat că se studiază introducerea unui autobuz școlar pe cel mai aglomerat traseu de mers la școală și anume Mănăștur-Centru-Zorilor. “Mai exista și alternativa Mărăști-Centur, însă din datele noastre ruta Mănăștur-Centru-Zorilor este cea mai aglomerată. Așa că, pe această rută, vrem să avem un autobuz care să ducă copiii la școlaă și să-i preia după treminarea orelor de curs, totul într-o siguranță deplină. Acest autobuz ar urma să circule după un orar prestabilit, cu stații prestabilite și să fie operat prin intermediul Companiei de Transport Local a Primăriei”, a subliniat Tarcea. 

Viceprimarul a mai spus că respectivul autobuz urmează să deservească pentru început două trei școli unde merg cei mai mulți copiii care locuiesc în cartierele Mănăștur sau Zorilor. “Toate detaliile urmează să le stabilim în perioada următoare în așa fel încât să putem lansa acest autobuz la începutul anului școlar și să urmărim efectele sale pentru trafic”, a mai spus oficialul. 

Încă de anul trecut, specialiști clujeni au propus o astfel de soluție pentru decongetionarea traficului în centrul orașului generat de o serie de școli care se află în această zonă – școala Bob, liceul Coșbuc, etc. Și anume, conectarea școlilor din centru (în primă fază) de cartiere prin intermediul unor autobuze cu stații bine definile și o rază de deservire de maxim 500 de metri. Propunerea a aparținut arhitectului județului, Claudiu Salanță. Alte voci din societatea civilă au avansat chiar posibilitatea introducereii unor astfel de autobuze școlare și între comunele saltelit ale Clujului – Baciu, Florești – și municipiu, având în vedere că majoritatea locuitorilor din aceste zone își duc copiii la școală în Cluj-Napoca. 

O altă soluție pentru degrevarea traficului în zona școlilor din centrul Clujului a fost avansată și de Inspectoratul Școlar Județean care intenționeză să facă școli primare dedicate unde să fie mutate structurile deja existente la școlile din centrul orașului. Potrivit studiilor, ciclul primar este cel care genereză aglomerația și blocajele din trafic deoarece părinții își duc și își iau copiii de la școală cu mașina. Deocamdată pentru acest proiect al unor școli primare dedicate se căutau fonduri, după cum a explicat șeful Inspectoratului Școlar Județean, Valentin Cuibus. 

Proiectul fanion al Clujului din dosarul de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană și-a găsit în sfârșit o locație unde să fie pornit. Vorbim de singurul proiect nou de infrastructură asumat de oraș și anume un Centru de Artă Contemporană. Chiar dacă titlul european a fost câștigat de Timișoara, administrația clujeană s-a angajat să susțină o parte din programul cultural al orașului din respectivul dosar, implicit acest proiect fanion.

Deși în programul cultural al Clujului candidat era proiect emblematic, Centrul de Artă Contemporană nu a avut niciodată o locație bătută în cuie. Când s-a conturat ideea în dosarul de candidatură s-a luat în calcul chiar atragerea sa pe platforma CUG, într-o negociere imobiliară între  arhitecții proprietarilor și primărie. Planul nu s-a concretizat. În aplicația propriu-zisă, Centrul a fost gândit să funcționeze în mai multe clădiri – una a primăriei de pe Iuliu Maniu, cinematograful Favorit, Gara Mică, chiar să fie conectat și cu Centrul pentru Industrii Creative din Lomb. Și i s-a repartizat și o investiție de 12 milioane de euro pentru a prinde viață.

În realitatea, niciuna dintre clădirile enumerate nu au fost vreo clipă ale acestui viitor Centru. Primăria n-a reușit să cumpere clădirea cinematografului Favorit, nici să obțină de la Compania de Căi Ferate clădirea gării mici din Cluj care a mai fost utilizată ca spațiu expozițional în cadrul unor experimente făcute de arhitecți cu Scena Urbană sau de artiști clujeni în proiectul de bugetare participativă pornit în Capitala Tineretului.

Cu toate aceste necunoscute, de anul trecut când a pornit “nebunia” intervențiilor de urgență la tencuiala și ornamentele care picau de pe clădirile istorice din centrul orașului (inclusiv de pe cele proprietatea primăriei) și până acum, s-a ajuns la o variantă de compromis. Și anume, să se cantoneze Centrul Contemporan de Artă într-o astfel de clădire degradată care să fie reabilitată înainte. Așa s-ar rezolva mai multe probleme.

Încă de anul trecut când pe terenul de 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106 (pe care primăria l-a cerut și primit de la Armată pentru un proiect de Centru Cultural cu sala de concerte pentru Filarmonică) s-a început amenajarea unei platforme de parcare cu barieră, s-a conturat și ideea folosirii cazarei militare de la stradă, clădire monument, aflată într-o stare avansată de degradare. La vremea respectivă, ideea era privită cu scepticism de oficialii primăriei. Viceprimarul Dan Tarcea susținea că investiția de reabiliatrea era mult prea mare în condițiile în care în respectiva clădire, de exemplu, s-ar muta servicii ale primăriei. Tarcea mai spunea că oricum cazarma este parte din proiectul Centrului Cultural Transilvania și că ar urma să fie făcută pe banii unui potențial investitor.

Anul acesta, optica primăriei s-a schimbat. Intenția este ca respectiva cazarmă să fie utilizată pentru a deservi viitorul Centrul de Artă Contemporană public al Clujului. Viceprimarul Dan Tarcea a confirmat că deja se fac demersuri în acest sens, dar că acestea vor mai dura ceva timp.

Deja administrația locală a inițiati o procedură de licitație pentru optimizarea caietului de sarcini pentru proiectul Centrului Cultural Transilvania în așa fel încât din acesta să fie scoasă clădirea cazarmei care cădea în sarcina viitorului investitor să o amenajeze. La prima strigare a procedurii nu se preznetase nimeni, însă primăria (prin Biroul Mass media) a confirmat intenția de relua procedura.

În plus, de proiectul de reabilitare a cazarmei se ocupă firma K&K Studiou de Proiectare (cei care s-au ocupat și de proiectul turnului cu ceas al primăriei) care are un acord cadru cu primăria pe patru ani și peste 1,4 milioane lei pentru servicii de proeictare cu obținerea autorizației de construire, elaborare studii și expertize tehnice în scopul realizării lucrărilor de reparații curente și întreținere la imobille monument aflate în proprietatea Statului Român și date în Folosință Municipiului Cluj-Napoca.

Arhitectul Szabolcs Guttmann a confirmat și el că se lucrează la respectivul proiect și că în scurt timp vor apărea detalii legate de costurile de reabilitare.

Reparațiile la cazarmă se vor face prin licitație, nu pe un proiect rezultat printr-un concurs de soluții, mai ales că primăria are deja acest contract de proiectare în vigoare și poate economisi fonduri.

De cealaltă parte, directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu a spus că Asociația este pregătită să asigure managementul artistic pentru viitorul Centru Contemporan de Artă, cu condiția ca Primăria să își asume o locație și o administrare a acesteia.

În dosarul de candidatură al Clujului, Centrul Contemporan de Artă a fost gândit ca o structură publică, administrată de primărie prin serviciile de specialitate. Deja un pas în această direcție a fost pregătit, după ce președintele Asociația Cluj-Napoca2021 (redenumită Centrul Cultura Cluj), Florin Moroșanu a fost tranferat ca director temporar  al Casei Municipale de Cultură din subordinea primăriei.

În Cluj a mai pornit un proiect privat de Centru Contemporan de Artă al pictorului Adrian Ghenie care a cumpărat o clădire istorică de pe stradaAVram Iancu nr. 1, cu scopul de a înființa o astfel de structură. Mihai Pop de la Galeria Plan B care se ocupă de respectivul centru spunea – în cadrul unui eveniment cultural organizat chiar la Gara Mică – că proiectul va fi funcțional undeva în 2018.

Cazarma militară monument era un element cheie al ansamblului Centrul Cultural Transilvania (cu sala de concerte pentru Filarmonică) comandat și contractat de primărie prin concurs de la firma Vaal Arhitectură. Ansamblul a fost proiectat pentru a trimite la “atitudinea românească de demnitate, gestul firesc al mamei care îşi protejează pruncul sau cel al unui ţăran din Maramureş care îşi pleacă capul când intră pe poartă”, adică ansamblul proiectat se înclină către clădirea cazarmei. Cel puțin asta spune arhitectul Viorel Hurduc care a condus echipa de proiect.

Nici proiectul Centrului Cultural Transilvania nu mai este de actualitate. Singura șansă a sa era câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021 de către Cluj. Filarmonica Transilvania – recunoscută la nivel internațional – dar care concertează în Casa de Cultură a Studenților este în subordinea Consiliului Județean, iar primăria nu se grăbește să urnească proiectul având în vedere costurile foarte mari la care a fost estimată investiția – peste 50 de milioane de euro.

Cum s-a fabricat și cum s-a îngropat proiectul sălii de concerte pentru Filarmonica Transilvania 

Terenul de 1,3 hectare de pe -dul 21 Decembrie 1989 nr. 106 a fost obținut de primărie de la armată și a primit ca funcțiune un proiect de Centru Cultural, generat prin concurs de idei cu juriu internațional, în timpul administrației Apostu. Chiar primarul Boc și l-a dorit și a făcut posibilă preluarea terenului de către primărie. Proiectul tehnic a fost câștigat prin concurs de firma Vaal Arhitectură care a gândit un ansamblu format din cinci clădiri (sala de concerte, sediul Filarmonicii, o clădire pentru artele dramatice şi plastice, sediul Academiei de muzică, dar şi un hotel cu peste 200 de camere), deservite de o parcare subterană pe patru nivele cu 500 de locuri proiectată pe 80% din suprafaţa terenului de peste 1,3 hectare de pe B-dul 21 Decembrie nr. 106, aflat în proprietatea primăriei.

Întreg ansamblul a fost evaluat la 50 de milioane de euro, bani pe care primăria clujeană nu a fost dispusă să-i găsească de câțiva ani buni încoace pentru a porni proiectul. Surse din administrație susțineau că singura șansă reala pentru ca Centrul Cultural Transilvania (cu sala unică de concerte pentru Filarmonică) să se realizeze era legată de câștigarea titlului de Capitală Culturală Europeană în 2021. Cum Clujul a pierdut titlul în favoarea Timișoarei în toamna lui 2016, proiectul a pierdut ocazia unică să fie susținut și deja e văzut ca unul istoric și nerealizabil.

Contractul privind proiectarea ansamblujului Centrul Cultural Transilvania a fost semnat în decembrie 2011 cu biroul de proiectare din București VAAL Arhitectură. La semnarea contractului pentru realizarea documentației (inclusiv studiul de fezabilitate și proiectul tehnic) necesare pentru licitația de execuție a lucrărilor, în decembrie 2011, s-a stabilit un termen de șase luni pentru finalizarea documentației. În 2012, Primăria a arătat că proiectul tehnic va fi predat în noiembrie, pentru că termenul de șase luni se referă de fapt la aproximativ 180 de zile lucrătoare.

În 2015, contractul de proiectare a intrat în vizorul Curții de Conturi care a imputat primăriei că nu a aplicat penalități contractului du Vaal Arhitectură, având în vedere că documentația nu s-a predat la timp. Aplicând penalitățile, administrația a intrat în litigiu cu Vaal Arhitectură care a contestat măsura în instanță.

Inainte de litigiul cu penalitățile și Vaal Arhitectură, în 2011, primăria a avut o tentativă de a scote la concesiune, prin licitație, lucrările care urmau să pornească proiectul Centrului Cultural Transilvania și a încercat să găsească un partener privat care să construiască parkingul subteran care deservește ansamblul, iar în schimb acesta să primească posibilitatea de a-l exploata și de a construi apartamente în regim hotelier pe amplasament, investiții pe care să le exploateze pe durata a 49 de ani, plătind o redevență anuală primăriei. La licitației nu s-a primit, însă, nicio ofertă.

În 2016, primăria a decis să relaxeze condițiile de licitației și a aprobat o nouă schemă prin care să se concesioneze lucrările: în schimbul realizării parkingului subteran de peste 250 de locuri pe terenul de pe B-dul 21 Decembrie, investiorul privește posbilitatea să construiască și să exploateze imobile de birouri timp de 60 de ani, cu obligația de a plăti anual primăriei o redevență egală cu 3% din veniturile obținute din exploatarea investițiilor pe car ele realizează, dar nu mai puțin de 44.000 de euro anual. Licitația de concesionare a lucrărilor nu a mai fost lansată.

Au frământat, din nou, aluatul din care să se nască Casa Muzicii și Filarmonicii din Cluj

Și 2016 e anul în care primăria “sapă” fundația sediului și sălii de concerte pentru Filarmonica Transilvania. Cum?

Stadiul noii Case a filarmonicii: “still loading”. Negocierile pe proiect au ajuns la 95%

 

Oficial, liderii PNL Cluj au transmis că nu le vor cere delegaţilor să voteze cu un anumit candidat, la Congresul din 17 iunie, când se va desemna noul preşedinte al partidului. Neoficial, ei par să fi înclinat  balanţa în favoarea lui Ludovic Orban. Un prim semnal în acest sens îl dă viceprimarul Dan Tarcea, principalul aghiotant al primarului Emil Boc, omul care a a fost repus, recent, în fruntea organizaţiei municipale a PNL. Deşi provine din vechea tabără liberală, Tarcea se numără printre cei care, imediat după fuziune, s-au aliniat conştincioşi în echipa lui Boc. În prezent, fără permisiunea lui Boc, viceprimarul Tarcea nu mişcă deloc în front, dovadă stând şi lista aleşilor în conducerea organizaţiei municipale, presărate cu apropiaţi de-ai primarului. E de înţeles, aşadar, că prezenţa lui Tarcea la Bucureşti, în momementul depunerii Moţiunii lui Ludovic Orban, a fost încurajată de edilul Clujului, mai ales că o bună parte dintre primarii din Ardeal au ales şi ei să se poziţioneze, în mod deschis, de partea lui Orban.

Fostul ministru şi colegul meu, Ludovic Orban, şi-a depus astăzi moţiunea de candidatură la preşedinţia partidului – “PNL, forţa dreptei”.  Susţin această candidatură şi acest proiect alături de peste 100 de liberali din ţară, printre care parlamentari, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene – a scris Dan Tarcea (foto jos, stanga), pe pagina personală de Facebook.

În cazul în care Orban ar câştiga preşedinţia PNL-ului, este evident că Emil Boc şi echipa sa ar beneficia de o deschidere mult mai mare la nivel de partid. Cristian Buşoi, în schimb, rămâne doar omul din umbra lui Klaus Iohannis, preşedintele României, acel preşedinte care l-a ultima sa vizită în Cluj Napoca a ţinut dinandins să-i ocolească uşa lui Boc. În partid, de altfel, nu e niciun secret că Iohannis nu-l agrează pe Boc. La Congresul pentru alegerea conducerii PNL Cluj a participat şi Cătălin Predoiu (între timp acesta s-a retras din competiţia pentru preşedinţie), iar el i-a amintit în mod public lui Boc, că gaşca lui Buşoi nu-l prea iubeşte.

“După discursurile pe care le-am ascultat îmi dau seama că mie nu prea mi-au mai rămas cuvinte frumoase, sau mieroase, pe care să vi le spun. Pe de altă parte, mă simt bucuros pentru că elogiile la adresa primarului Emil Boc vin acum și de la unii care în urmă cu vreun an de zile nu știau cum să ne explice că nu e cazul ca Emil Boc să mai candideze…”, a spus Predoiu, cu ţintă spre Buşoi, care tocmai îşi terminase discursul laudativ la adresa primarului clujean.

Poate că Orban nu este cea mai strălucită variantă pentru şefia PNL, dar cu siguranţă el reprezintă o opţiune pentru majoritatea liberalilor supăraţi pe strategia cooperativei din jurul preşedintelui Klaus Iohannis, acea strategie care a condus la ruşionoase pierdere a alegerilor parlamentare din decembrie, 2016 – spun surse din PNL. La această oră, cei mai mulţi deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de consilii judeţene, aleşi locali şi judeţeni,lideri de organizaţii-filiale sunt de părere că Buşoi reprezintă eşecul, rezultatele sale electorale la nivel de Bucureşti fiind concludente în acest sens. Totuşi, jocul nu este încă închis, iar Cristian Buşoi are destule şanse să câştige alegerile din 17 iunie, având în vedere că se bucură de susţinerea unor structuri de stat importante, şi că oamenii săi sunt direct implicaţi în organizarea  Congresului. Este motivul pentru care, cel mai probabil, liderii PNL Cluj, Emil Boc, Daniel Buda şi Alin Tişe evită să se pronunţe deschis în privinţa susţinerii vreunuia dintre cei doi candidaţi. Altfel spus, dacă ar fi să câştige Buşoi, Clujul să obţină măcar un post pe prim-vicepreşedinte, acela promis lui Alin Tişe. Pe de altă parte, dacă va fi să câştige Orban, primarul Clujului va avea din nou o uşă larg deschisă spre politica mare, şi nu doar el, atâta timp cât negocierile s-au purtat deja în această direcţie.

Printre liderii liberali clujeni care şi-au mai anunţat deschis susţinerea pentru Ludovic Orban se numără deputatul Adrian Oros şi senatorul Marius Nicoară.