Tags Posts tagged with "dan tarcea"

dan tarcea

Oficial, liderii PNL Cluj au transmis că nu le vor cere delegaţilor să voteze cu un anumit candidat, la Congresul din 17 iunie, când se va desemna noul preşedinte al partidului. Neoficial, ei par să fi înclinat  balanţa în favoarea lui Ludovic Orban. Un prim semnal în acest sens îl dă viceprimarul Dan Tarcea, principalul aghiotant al primarului Emil Boc, omul care a a fost repus, recent, în fruntea organizaţiei municipale a PNL. Deşi provine din vechea tabără liberală, Tarcea se numără printre cei care, imediat după fuziune, s-au aliniat conştincioşi în echipa lui Boc. În prezent, fără permisiunea lui Boc, viceprimarul Tarcea nu mişcă deloc în front, dovadă stând şi lista aleşilor în conducerea organizaţiei municipale, presărate cu apropiaţi de-ai primarului. E de înţeles, aşadar, că prezenţa lui Tarcea la Bucureşti, în momementul depunerii Moţiunii lui Ludovic Orban, a fost încurajată de edilul Clujului, mai ales că o bună parte dintre primarii din Ardeal au ales şi ei să se poziţioneze, în mod deschis, de partea lui Orban.

Fostul ministru şi colegul meu, Ludovic Orban, şi-a depus astăzi moţiunea de candidatură la preşedinţia partidului – “PNL, forţa dreptei”.  Susţin această candidatură şi acest proiect alături de peste 100 de liberali din ţară, printre care parlamentari, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene – a scris Dan Tarcea (foto jos, stanga), pe pagina personală de Facebook.

În cazul în care Orban ar câştiga preşedinţia PNL-ului, este evident că Emil Boc şi echipa sa ar beneficia de o deschidere mult mai mare la nivel de partid. Cristian Buşoi, în schimb, rămâne doar omul din umbra lui Klaus Iohannis, preşedintele României, acel preşedinte care l-a ultima sa vizită în Cluj Napoca a ţinut dinandins să-i ocolească uşa lui Boc. În partid, de altfel, nu e niciun secret că Iohannis nu-l agrează pe Boc. La Congresul pentru alegerea conducerii PNL Cluj a participat şi Cătălin Predoiu (între timp acesta s-a retras din competiţia pentru preşedinţie), iar el i-a amintit în mod public lui Boc, că gaşca lui Buşoi nu-l prea iubeşte.

“După discursurile pe care le-am ascultat îmi dau seama că mie nu prea mi-au mai rămas cuvinte frumoase, sau mieroase, pe care să vi le spun. Pe de altă parte, mă simt bucuros pentru că elogiile la adresa primarului Emil Boc vin acum și de la unii care în urmă cu vreun an de zile nu știau cum să ne explice că nu e cazul ca Emil Boc să mai candideze…”, a spus Predoiu, cu ţintă spre Buşoi, care tocmai îşi terminase discursul laudativ la adresa primarului clujean.

Poate că Orban nu este cea mai strălucită variantă pentru şefia PNL, dar cu siguranţă el reprezintă o opţiune pentru majoritatea liberalilor supăraţi pe strategia cooperativei din jurul preşedintelui Klaus Iohannis, acea strategie care a condus la ruşionoase pierdere a alegerilor parlamentare din decembrie, 2016 – spun surse din PNL. La această oră, cei mai mulţi deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de consilii judeţene, aleşi locali şi judeţeni,lideri de organizaţii-filiale sunt de părere că Buşoi reprezintă eşecul, rezultatele sale electorale la nivel de Bucureşti fiind concludente în acest sens. Totuşi, jocul nu este încă închis, iar Cristian Buşoi are destule şanse să câştige alegerile din 17 iunie, având în vedere că se bucură de susţinerea unor structuri de stat importante, şi că oamenii săi sunt direct implicaţi în organizarea  Congresului. Este motivul pentru care, cel mai probabil, liderii PNL Cluj, Emil Boc, Daniel Buda şi Alin Tişe evită să se pronunţe deschis în privinţa susţinerii vreunuia dintre cei doi candidaţi. Altfel spus, dacă ar fi să câştige Buşoi, Clujul să obţină măcar un post pe prim-vicepreşedinte, acela promis lui Alin Tişe. Pe de altă parte, dacă va fi să câştige Orban, primarul Clujului va avea din nou o uşă larg deschisă spre politica mare, şi nu doar el, atâta timp cât negocierile s-au purtat deja în această direcţie.

Printre liderii liberali clujeni care şi-au mai anunţat deschis susţinerea pentru Ludovic Orban se numără deputatul Adrian Oros şi senatorul Marius Nicoară.

 

 

Gradul de utilizare a străzii Buna Ziua, principala arteră a celui mai nou cartier al orașului, a trecut de 90%, semnala Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru nou în Comisia Tehnică de Amenajare a Teritoriului și Urbanism a orașului. Un studiu făcut anul trecut de Universitatea Tehnică din Cluj a avertizat că în maxim doi ani zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului. Ca să salveze situația, Primăria a demarat proiecte punctuale (lărgirea străzii Bună Ziua – cum de altfel figura în documentațiile de urbanism prin care s-a legitimat acest cartier încă din anii 2000, dar de care primăria nu s-a procupat să fie respectate sau chiat stoparea eliberării de avize pentru proiecte noi de blocuri), dar are și un plan de salvare a cartierului.

Intenția administrației locale este să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să aducă relații noi pentru traficul din Bună Ziua. Despre acest PUZ de circulație din Bună Ziua, oficialii primăriei spuneau că va reprezenta provocarea anului în materie de concursuri de soluții în Cluj-Napoca. Fostul arhitect-șef al orașului, Ligia Subțirică, spunea că PUZ-ul de circulație din Bună Ziua a fost introdus pe lista concursurilor de soluții pe care primăria dorește să le lanseze – pentru Turnul Pompierilor (deja adjudecat), pentru master planul Someșului (cu premii aprobate și trimis către SEAP spre publicare), pentru teatrul de vară de pe Cetățuie (cu tema pregătită), pentru zona pieței Lucian Blaga – Napoca – Eroilor, pentru zona Teatrul Național – strada Cuza Vodă. Dar și că acesta va fi cel mai greu dintre concursuri, motiv pentru care va fi lansat cel puțin după cele pentru Someș și Cetățuie.

Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat recent că administrația mizează pe acest PUZ de ciculație ca să salveze traficul din cartierul Bună Ziua de la colaps. Oficialul a menționat că PUZ-ul de circulație urmează să acopere o conă cuprinsă între strada Nordului – Strada Romul Ladea – Brâncuși și până la Calea Turzii. Despre formula în care acesta va fi contractat (prin concurs de soluții sau prin simplă licitație), oficialul s-a abținut de la comentarii. În schimb, a spus că PUZ-ul va aduce cu siguranță sensuri noi de circulație, străzi noi, străpungeri care să fluidizeze traficul din Bună Ziua. Cel mai probabil acest PUZ va fi contractat anul acesta de către municipalitate. Între timp, a mai spus Tarcea, primăria a stopat autorizarea marilor proiecte imobiliare în Bună Ziua.

Primăria are în plan și să lărgească strada Bună Ziua la trei benzi de circulație, plus piste biciclete. Pentru acest proiect așteaptă o Hotărâre de Guvern pentru a prelua din nou artera în administrarea primăriei (de la Regionala de Drumuri și Poduri care s-a ocupat de întreținerea având în vedere că strada a funcționat ca variantă pentru traficul greu din oraș), după care trebuie să demareze o procedură de expropriere a peste 40 de proprietăți din zonă, în așa fel încât, după, să poată demara acest proiect.

Anul trecut, în campania pentru europarlamentare, senatorul PNL Marius Nicoară și deputatul Adrian Oros (ambii realeși) au propus o soluție pentru decongestionarea traficului din Bună Ziua. Aceasta viza instituirea unui sens unic pe strada Bună Ziua, pe direcția de mers dinspre Calea Turzii spre cartierul Gheorgheni până la intersecția cu strada Măceșului și de asemenea, pe strada Mihai Românu, care face legătura între Măceșului și Calea Turzii, să se instituie tot un sens unic, în sens invers străzii Bună Ziua, concomitent cu realializarea unui nou sens giratoriu pe Calea Turzii, la intersecția cu Mihai Românul. Aceștia au mai propus și realizarea unei bretele noi de circulație între Bună Ziua și Mihai Românul.

Propunerea decongestionare trafic Bună Ziua, sursa foto: Facebook

Bună Ziua, cel mai criticat cartier nou al orașului

Dezvoltarea din zona Bună Ziua a fost botezată Pipera Clujului, cu referire la dezvoltarea urbanistică haotică din Capitală. Este un cartier de tip dormitor, unde, potrivit specialiștilor, dezvoltarea s-a gândit inițial pe hârtie bine (în anii 2000 în care s-a aprobat PUZ-ul comandat de primăria lui Funar), însă, la punerea în operă, a domnit haosul și s-a permis de toate, tuturor. A rezultat un cartier fără trotuare, fără spații verzi publice, fără dotări de învățământ, cu străzi necapacitate pentru traficul care a rezultat în urma dezvoltărilor autorizate de primăriei. Este o cipercărie, după cum au spus specialiștii, cu blocuri înalte și locuințe colective mici, presărate fără nicio logică urbanistică, unele lângă altele. Bună Ziua este o zonă pe care nu toţi arhitecţii se încumetă să o numească deocamdată cartier din cauza deficienţelor de infrastructură şi servicii. E şi una dintre primele zone pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşetele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor. Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi fără trotuare sau chiar fără asfalt, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ. Chiar și autobuzul introdus recent în zonă are întârzieri considerabile.

VEZI ȘI: 

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Oficial: pistele de biciclete se instalează în Bună Ziua

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

Primăria face loc printre blocuri și pentru copii. Primul mini-parc public din Bună-Ziua se termină de Ziua Copilului

Primul mini-părculeț public în “Pipera” Clujului după 16 ani de la “facerea” cartierului

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

AȘA NU, exemplu de pistă pe strada Donath - sursa PMUD Cluj-Napoca

Piste înguste, cu obstacole, fără continuitate și care pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa este caracterizată rețeaua velo a orașului. Acum primăria susține că are un proiect prin care vrea să lege pistele de biciclete actuale.

 

Viceprimarul Dan Tarcea a spus chiar că pe anumite străzi administrația dorește să implementeze modelul din orașe europene cu tradiție în utilizarea bicicletei unde trotuarul este utilizat în comun de pietoni și bicicliști. Ca exemplu a dat strada Moților unde administrația poate amenaja o pistă de biciclete doar dacă împarte trotuarul între pietoni și bicicliști, în așa fel încât ambele categorii să poată circula în condiții de siguranță. Tarcea a mai exemplificat că în Munchen funcționează acest sistem și că pietonii și bicicliștii conviețuiesc și se respectă utilizând aceleași spații.

Oficialul nu a avansat însă un orizont de timp pentru acest proiect de unificare a pistelor de biciclete. În schimb, a mai menționat că la nivelul Primăriei se lucrează și la extinderea stațiile de bike-sharing în zone neacoperite prin proiectul european: la intrările în oraș (spre exemplu în zona IRA) unde administrația vrea să amenajeze parcări de tipul park&ride (unde șoferii care au treabă în Cluj-Napoca să-și lase mașinile și apoi să utilizeze mijlocele de transport în comun sau bicicleta) dar și în cartiere. Astfel de stații de închiriere ar urma să apară în Mănăștur (zona Sirena) sau în cartierul Gruia. Nici în acest caz, Tarcea nu a oferit un termen.

Ca politică anunțată de edilul Emil Boc pentru amenajarea de piste de biciclete trebuie amintită practica potrivit căreia noile piste se marchează  pe măsură ce demarează și se finalizează lucrări de reabilitare a unor străzi.

Și așa clujenii au sesizat faptul că multe dintre stațiile de închiriere biciclete nu sunt funcționale și n-au fost reparate (exemplu cea din Grigorescu, de pe strada Mirăslău) de un an de zile, dar că sunt constant alimentate cu biciclete pe care nu le poate utiliza nimeni. Municipalitatea a demarat licitații pentru înlocuirea ecranelor mai multor astfel de stații nefuncționale sau chiar pentru achiziționarea de stâlpișori de cauciuc care să îi înlocuiască pe cei de metal cu care au fost delimitate mai multe trasee velo din Cluj-Napoca în cadrul aceluiași proiect de bike sharing.

Pistele cu stâlpișori de metal (ceruți de poliție) au fost extrem de criticate de societatea civilă care a atras atenția că acestea pun în pericol siguranța bicicliștilor. Așa că primăria chiar a renunțat pe anumite artere să le mai extindă (pe 1 Decembrie sau pe Bucium). Cu toate acestea de peste 1 an nu a făcut nimic să corecteze neajunsurile. Nici măcar pe cele sesizate de organizațiile de bicicliști din oraș care spun de ani de zile că pistele din Cluj-Napoca sunt prea înguste, pline de obstacole, nu garantează siguranța, n-au continuitate.

Alte voci din societatea civilă spun că Primăria, deși verbal susține transportul velo, în practică încurajează mersul cu mașina în centrul orașului. Ca exemplu este dată parcare cu barieră pe care administrația locală a amenajat-o acum circa 8 ani în Piața Unirii și pe care o menține în viață pentru că generează venituri mari la bugetul local. În locul ei s-a propus degeaba zonă pietonală cu stație de autobuz. Maxim, ca să dea un exemplu, municipalitatea clujeană ar putea să o înlocuiască cu o parcare de biciclete, spun aceiași specialiști. Și pe bună dreptate.

De exemplu, în Alba Iulia, celebrul arhitect danez Jahn Ghel (contract pentru un studiu care să dea primăriei soluții de a transforma orașul într-unul pentru oameni) a recomandat municipalității să desfințeze o parcare din fața Primăriei și să o înlocuiască cu una pentru biciclete. De asemenea, în studiu “Alba Iulia spre un oraș pentru oameni și cultură”, specialiștii de la Ghel Architects recomadă administrației albaiuliene să dezvolte o rețea coerentă de piste de biciclete axată pe continuitate și siguranță, dar nu cu orice cost pentru pietoni. “Pistele de biciclete nu trebuie să concureze rețeaua de trotuare destinate pietonilor. Acestea trebuie să coexiste la marginea șoselelor”, s-a artătat în respectivul studiu.

Infrastructura pentru bicicliști din Cluj-Napoca cuprinde 41 km sunt amenajați drept ”trasee adecvate circulației bicicliștilor”, fiind vorba însă doar de montarea unor semne de circulație de restricționare și avertizare, 18,8 kilometri de piste amenajare în cadrul proiectului cu bani europeni al primăriei, cel al rețelei de bike-sharing, plus încă 6,8 kilometri de piste noi deja amenjate.

Pistele de biciclete din Cluj au primit calificativul de „Rezonabiledupă ce au fost analizate după o metodă irlandeză de specialiștii care au întocmit Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) pentru Cluj-Napoca. Multe dintre traseele de ciclism din oraș a fost făcută prin simpla reducere a spațiului dispobil pentru pietoni și așa foarte redus, constată aceiași specialiști BERD-ARUP. Ca să se corecteze situația, în PMUD se propune amenjarea a încă 57 de kilometri de piste în interiorul orașului, dar și a încă 33 km înspre Florești, Feleacu, Apahida și Baciu. Doar așa poate crește cota modală a mersului cu bicicleta în Cluj-Napoca, în prezent foarte redusă.

“Din sondajele la domiciliu a rezultat că doar 0,5 % dintre deplasările în oraș sunt efectuate cu bicicleta. Cota modală foarte redusă este strâns legată de absența infrastructurii dedicate, și este greu de crezut că aceasta va crește, chiar și după implementarea proiectului (de bike-sharing -n.red.), în absența unei rețele de piste de biciclete care să acopere o mare parte din oraș și care să asigure conexiuni sigure și convenabile între principalele puncte de origine și destinație din oraș. Este necesară dezvoltarea unei rețele adecvate de infrastructură de ciclism, întro primă etapă în zona urbană, iar apoi în restul zonei metropolitane”, mai arătau specialiștii.

DESPRE PROPUNERILE DIN PMUD, mai jos:

Bicicleta, încă departe de a fi preferata clujenilor. De ce?

Organizațiile de ciclism din Cluj-Napoca organizează periodic marșuri de protest împotriva modului în care primăria a amenajat pistele de biciclete din oraș -“noi piste de biciclete pe trotuare, prea înguste, fără sapții de siguranță, fără continuitate la intersecții, și aflate în raza portierelor mașinilor parcate la bordură și expunând astfel pericolului de accident bicicliștii care ar vrea să le utilizeze”, au arătat recent reprezentanții Clubului de Cicloturism Napoca, la ediția cu nr 100 al marșului bicicliștilor care a avut loc la începutul lui 2016 în Cluj-Napoca.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații despre pistele de biciclete la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

Vezi și:

Orașe pentru oameni versus Orașe pentru mașini. Un arhitect danez ne arată cum suntem cu zeci de ani în urmă

sursa foto: Facebook

Mini-părculețul public din Bună Ziua, binecunoscutul cartier nou al Clujului dezvoltat haotic, fără trotuare, spații verzi publice și alte dotări pentru locuitorii acestuia, a intrat în șantier. Părculețul va fi de fapt un loc de joacă fiind situat pe strada János Fadrusz și va fi gata, potrivit primăriei, în 1 iunie.

sursa foto: Facebook

Primăria a reușit, după multă vreme, să aibă un teren disponibil în noul cartier al Clujului, Bună Ziua, pe care să poată genera un loc de joacă pentru riverani. Primul loc de joacă public din acest cartier născut pe planșe în urmă cu 16 ani a început să fie amenajat doar în 2017.  Primăria a deschis șantierul peun teren de 700 mp din zona Grand Hotel Italia donat primăriei de beneficiarii privați ai unor locuițe colective cu două etaje.

sursa foto: Facebook

Locul de joacă va fi inaugurat la începutul verii, de Ziua Copilului.

sursa foto: Facebook

Tot în Bună Ziua, acum câțiva ani s-a mai amenajat un mini-mini loc de joacă privat în zona ansamblului Bonjour Residence. Acesta are 350 de mp și a fost gândit să deservească sute de riverani din blocurile amenajate în zona respectivă.

În locul actualei Dezvoltări Bună-Ziua, acum mai bine de 30 de ani era un câmp, după cum a spus fostul arhitect-șef al Clujului Ligia Subțirică, și este firesc ca, în timp, să apară construcții. Cartierul a apărut în urma unui Plan Urbanistic Zonal aprobat în anii 2000 de primăria lui Funar. De atunci, însă, s-a construit masiv.

Dezvoltarea din zona Bună Ziua a fost botezată Pipera Clujului, cu referire la dezvoltarea urbanistică haotică din Capitală. Este un cartier de tip dormitor, unde, potrivit specialiștilor, dezvoltarea s-a gândit inițial pe hârtie bine (în anii 2000 în care s-a aprobat PUZ-ul comandat de primăria lui Funar), însă, la punerea în operă, a domnit haosul și s-a permis de toate, tuturor. A rezultat un cartier fără trotuare, fără spații verzi publice, fără dotări de învățământ, cu străzi necapacitate pentru traficul care a rezultat în urma dezvoltărilor autorizate de primăriei. Este o cipercărie, după cum au spus specialiștii, cu blocuri înalte și locuințe colective mici, presărate fără nicio logică urbanistică, unele lângă altele. Bună Ziua este o zonă pe care nu toţi arhitecţii se încumetă să o numească deocamdată cartier din cauza deficienţelor de infrastructură şi servicii. E şi una dintre primele zone pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşetele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor. Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi fără trotuare sau chiar fără asfalt, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ. Chiar și autobuzul introdus recent în zonă are întârzieri considerabile.

Administrația locală face eforturi de anul trecut să lărgească și strada Bună-Ziua, artera principală a cartierului. În urma unei dezbateri publici s-a stabilit ca strada să mai fie lărgită cu o bandă, plus piste de biciclete. În acest sens Primăria trebuie să demareze și exproprieri. Deocamdată, însă, artera este la Ministerul Transporturilor – Regionala de Drumuri și Poduri și trebuie transferată municipalității prin Hotărâre de Guvern. Un studiu de trafic realizat de Universitatea Tehnică din Cluj a arătat că, dacă nu se iau măsuri, zona Bună Ziua va intra în colap din punct de vedere al traficului în doi ani de zile.

Citește și:

Primul mini-părculeț public în “Pipera” Clujului după 16 ani de la “facerea” cartierului

Vezi și:

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

Clujeni spun că locurile în creșele din oraș sunt insuficiente și cer primăriei soluții. Administrația admite că supra aglomerarea creșelor din oraș este generată și de preferința celor care locuiesc în comunele satelit de a-și aduce copiii în oraș. Așa că, pentru 2018, Primăria vrea să schimbe regulamentul de înschiere la creșe în așa fel încât riveranii din cartiere să aibă prioriate.

Pentru perioada 2017-2018 sunt disponibile 510 locuri în creșele din subordinea primăriei (15 unități). Înscrierile se pot face până în 12 mai.

Per total, în creșele de stat sunt circa 1090 de locuri, însă clujeni au sesizat faptul că în municipiu este foarte greu să prinzi un loc la creșă de stat în cariere ca Mănăștur sau Grigorescu.

Oficialii primăriei recunosc situația însă spun că aceasta se datorează și faptului că părinții care stau în comunele limitrofe municipiului preferă să-și aducă copiii la creșă în Cluj-Napoca. “Vom construi două creșe noi. Una pe Donath cu 80 de locuri și una pe Grigore Alexandrescu cu 120 de locuri. Acestea vor fi gata în 2018 când vom avem cu 20% mai multe locuri decât în prezent. Foarte multe persoane din zonele limitrofe municipiului și-au făcut flotant și își aduc copiii la creșele din Cluj-Napoca. Noi nu putem împiedica acest lucru, însă vrem să modificăm regulamentul de înscriere la creșe în așa fel încât cei care locuiesc și au vechime în zona unde există o creșă să aibă prioritate în fața celor care stau, spre exemplu, de două săptămâni în carier”, a explicat viceprimarul Dan Tarcea. Acesta a adăugat că modificarea regulamentului presupune o perioadă de timp, consultare publică, astfel că doar din 2018 se va putea îmbunătăți.

În ultimii ani primăria a construit din fonduri publice noi creșe creând peste 300 de noi locuri. S-au construit creșe pe Ep. Nicolae Ivan sau pe Moților. În 2015, administrația locală admitea că onorează cu locuirile disponibile în creșe circa 50% din cererea venită de la părinți.

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații la emisiunea Clujul în direct difuzată pe Napoca FM. 

 

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finalul anului trecut se vor instala și în cel mai mare cartier al Clujului, Mănăștur. În 15 mai se dă ordinul de începere a lucrărilor pentru lărgirea străzii Câmpului la trei benzi. Se așteaptă și autorizația de construire pentru reorganizarea străzii Izlazului.

Cea mai importantă veste, însă, pentru Mănăștur vine odată cu intenția primăriei de a comanda un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de circulație care să studieze o nouă legătură rutieră între zona Câmpului și zona Frunzișului-Zorilor.

Viceprimarul Dan Tarcea a menționat că lucrările de lărgire a străzii Câmpului la trei benzi (pentru care se va da ordinul de începere în 15 mai) nu vor rezolva toate problemele legate de aglomerația din trafic. De aceea primăria va comanda un PUZ de circulație care să aducă străpungeri sau legături între arterele existente sau între zona Câmpului și Zorilor.  “E obligatoriu să găsim și alte soluții. O lărgire a străzii Câmpului nu rezolvă toate problemele. Șoferii nu vor mai sta în coloană 20-30 de minute ca să iasă de pe strada Câmpului. Vor sta 15 minute sau mai puțin. De aceea vom face un PUZ de circulație pentru această zonă care să studieze o legătură cu zona Frunzișului. Vorbim și de o bretea le legătură cu viitoarea centură ocolitoare de sud a orașului. Vom studia această legătură ca să fim pregătiți să o facem în momentul în care va fi realizată centura. Când vom avea această bretea, atunci va fi mult mai bine”, a spus Tarcea.

Strada Câmpului fi capacitată la trei benzi de la intersecția cu Mehedinți până la intersecția cu Izlazului și Frunzișului, prin îngustarea trotuarelor.

Un alt proiect de reorganizare a unei alte artere din Mănăștur a primit avizele și urmează să primească în maxim două săptămâni autorizația de construire. Este vorba despre strada Izlazului care va fi modernizată, concomitent cu reorganizarea locurilor de parcare. De asemenea, odată cu reconfigurarea arterei va fi amenajat și un sens giratoriu la intersecția Mehedinți-Mogoșoaia care îl va degreva pe cel de la intersecția Câmpului-Frunzișului.

DETALII: O stradă de aproape un kilometru din cel mai mare cartier al Clujului se reconfigurează anul acesta

 

Tot în 15 mai, potrivit lui Tarcea, vor fi date ordine de începere a lucrări de modernizare și pe arterele Fântânele și Artelor.

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

Viceprimarul Dan Tarcea a făcut declarații în cadrul emisiunii City Puls – Ora de administrație publică difuzată pe Antena 1 Transilvania. 

Oficialii primăriei au anunțat recent că podul Traian la care se lucrează de peste 8 luni pe un contract adjudecat cu un termen de execuție de 6 luni va fi gata în 1 iunie. Acum, aceeași oficiali au spus că, de fapt, termenul a fost avansat pentru a “pune presiune pe constructori” și că, chiar dacă fizic lucrările se vor încheia în iunie, podul nu va fi folosit pentru că are nevoie de o perioadă de cel puțin 21 de zile pentru “a se așeza”.

Cât despre termenul de contract, oficiali ai primăriei spun că cele 6 luni calculate de proiectanți pentru finalizarea lucrărilor și asumate în documentația de licitație, apoi de către firma câștigătoare, sunt efectiv luni de lucru. Ori, în cazul lucrărilor de construcție a podului Traian au fost luni de iarnă în care nu s-a putut lucra.

Închiderea circulație din zona podului Traian a dat peste cap traficul din Cluj. De redeschiderea circulației pe pod depinde și un alt proiect anunțat de primărie pentru a-i încuraja pe clujeni să utilizeze mijloacele de transport în comun – crearea de benzi dedicate pe ruta Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Memorandumului.

“Șantierul a început efectiv în luna septembrie 2016, când s-au încheiat evenimentele din oraș și nu în august când s-a anunțat. Lucrările s-au derulat cu perioade de întrerupere având în vedere lunile de iarnă. Undeva în aprilie ar fi fost termenul de finalizare dacă se lucra în toată perioada 2016-2017. Însă acest lucru n-a fost posibil. Noi am fixat acest termen de 1 iunie pentru finalizarea lucrărilor la podul Traian ca să punem un fel de presiune pe constructori. Chiar dacă podul se finalizează, tot nu se va putea circula pe el. Dacă, după turnarea stratului final de asfalt s-ar da drumul circulației și obiectivul ar fi tranzitat de mijloacele de transport în comun, atunci s-ar produce vibrații care ar afecta podul. Riscăm ca, în timp, acesta să se rupă din nou. Dacă vrem să avem un pod pentru 100 de ani, atunci este nevoie să respectăm toți pașii. Undeva la 21 de zile trebuie să stea în conservare podul după ce vor fi încheiate lucrările”, a declarat pentru Actualdecluj.ro viceprimarul Dan Tarcea.

Oficialul a adăugat că, potrivit datelor sale, podul va fi circulabil undeva în vara anului, în luna iulie. “Exclus să fie circulabil abia fin luna septembrie”, a spus Tarcea. Cât despre eventuale penalități aplicate celor de la Diferit pentru că nu se respectă termenul de contract – cele 6 luni – nu se ia în calcul această variantă. Tarcea a menționat că cei de la Diferit au lucrat foarte bine și au avertizat primăria asupra tuturor ricurilor dacă se urgentează anumite faze de lucrări. “Au făcut tot ce au putut. Au fost și perioade în care nu s-a putut lucra din cauza vremii. Nu se pune problema unor penalități”, a mai adăugat oficialul.

Primarul Emil Boc spunea, la finalul lunii aprilie, că partea complicată a lucrărilor la podul Traian a trecut (aducerea grinzilor, montarea lor) dar și că acestea au intrat în linie dreaptă. Boc a mai spus că următorii pași implică armare, cofrare, hidroizolație placă, turnare asfalt, relocare utilități gaz curent, montare stâlpi ai Companiei de Transport Local, strat final asfalt.

DETALII: VIDEO Cum merge șantierul la podul Traian

În 4 mai, primarul s-a arătat optimist, însă nu a mai avansat termenul de 1 iunie pentru finalizarea lucrărilor. Prezent la Napoca fm, primarul Emil Boc a vorbit acum chiar de o prelungire a termenul contractual ca o măsură pe care administrația ar trebui să o accepte dacă dorește să aibă un pod făcut ca la carte. “Conform unui termen prevăzut în contract, fără să ne uităm la toate condiţionalităţile legate de vreme, au fost şi probleme cu vremea, era termenul în jur de 1 iunie, eu sper ca firma ne va da graficul încât să fie gata. Este exclus ca lucrările să fie gata în toamnă. Sunt convins că va fi gata podul în iunie. Dacă firma Diferit nu are justificare, poate fi penalizată”, a mai declarat edilul.

Primăria se tot chinuiește să facă podul din 2013

O parte din trotuarul podului din zona străzii Traian s-a surpat în 2013 iar de atunci primăria clujeană face demersuri pentru modernizarea obiectivului. În primăvara lui 2014, primaraul Emil Boc a prezentat o variantă privind modul în care va arăta podului, proiectul aparținând Expert Proiect 2002. Designul pentru acesta este unul clasic, cu zona pietonală și piste de biciclete principala condiție a primăriei fiind ca noul pod să fie stabil și să facă față traficului auto din centrul orașului. Potrivit proiectului, podul va fi construit de la zero, va avea la final circa 32 de metri, două benzi pe sens, trotuare și benadă pentru biciclete de 1,6 metri. Termenul de execuție a lucrării este de aproximativ 6 luni.

Lucrările de refacere a podului Traian din centrului orașului au fost estimate de primărie la peste 6,7 milioane lei. Licitația a fost programată în 20 iunie 2014 iar criteriul de adjudecare a fost prețul cel mai scăzut. La procedură au participat patru ofertanți, adică, în ordinea ofertelor: Dacia Faber cu subcontractant Modern Bau (controlată de familia Buzoianu) și cu terț susținător Recon (cel mai mic preț, peste 5,4 milioane lei), Doralex (peste 5,8 milioane lei), Diferit (peste 5.976.000 lei) și ARL (peste 5.994.000 lei). Contractul a fost atribuit abia în martie 2015 către firma Doralex, oferta aflată pe primul loc ca cel mai mic preț fiind descalificată. 

Licitația a fost atribuită inițial unei firme cu o ofertă neconformă. Lucrările n-au început decât în 2016

Diferit a reușit, după contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor să întoarcă rezultatul procedurii, demonstrând că Doralex a avut o ofertă neconformă. În aprilie 2015. În mai, primăria a adjudecat contractul către Diferit. Cu termen de execuție 6 luni și o valoare de peste 5,9 milioane lei.

Lucrările au început abia în august 2016. Primăria a motivat că șantierul n-a putut debuta mai repede întrucât în oraș erau deja în lucru șantiere pe artere din centru și o eventuală închidere a podului ar fi adus doar probleme traficului din Cluj.

La șefia PNL se va instala, în sfârșit, o conducere unică, după încheierea fuziunii cu vechiul PDL, dispusă de Tribunalul București încă din 2014. Dacă la nivelul organizației centrale, disputele interne par să nu se mai termine, la Cluj, democrat-liberalii din tabăra lui Emil Boc s-au instalat încă de la început, cu mare lejeritate, la șefia organizației PNL, de parcă nicicând n-ar fi făcut parte din vreun alt partid, cu atât mai puțin din cel al lui Traian Băsescu, partidul care nu demult era dușmanul de moarte al PNL-ului. Liderii clujeni s-au preocupat să păstreze “pacea” în interiorul organizației lor, cunoscându-și fiecare interesele. Așa se face că la alegerile organizate pentru desemnarea noii conduceri a PNL Cluj,  nu se întrevede vreo surpriză. Funcțiile au fost  deja distribuite, iar candidații înscriși nu trebuie să concureze cu nimeni pentru pozițiile lor. În schimb, dacă liderii clujeni vor da greș în privința susținerii candidatului potrivit, la alegerile de la centru (programate în iunie), ei riscă să piardă nu doar influența la nivel de partid, ci și funcții politico-administrative importante.

Cine va conduce organizația municipală

Astăzi, la Hotel Napoca se desfășoară algerile pentru desemnarea conducerii organizației municipale. Viceprimarul Dan Tarcea, din vechea gardă PNL (acomodat cât se poate de bine în orgrada lui Emil Boc), va prelua, oficial, președinția PNL Cluj Napoca. În echipa sa vor intra ca prim-vicepreședinți fostul viceprimar din perioada lui Sorin Apostu, Radu Moisin (în prezent consilier local, avocat de profesie) și consilierul local Sabin Sărmaș (din tabăra  PNL,  IT-ist de profesie). Vor mai fi, de asemenea, 8 vicepreședinți: consilierul local Radu Rațiu (provine din PDL și este șeful Cluj Arena); fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru (aripa PDL), în prezent City-manager în Primăria lui Boc; Ion Pantelimon (tot din aripa PDL și tot un apropiat al lui Boc), în prezent acesta este șeful Regiei Autonome a Domeniului Public; Hadrian Arion, fost șef la Inspectoratul Școlar (aripa PNL) și consilierii locali Ovidiu Florian (aripa PNL), Bashar Molhem (aripa PNL), Constantin Tomoș (aripa PDL), Dan Vaman (aripa PNL).

Șulea nu mai face pe viteazul

La alegerile de duminică (23 aprilie), șefia organizației județene îi va reveni tot actualului președinte, europarlamentarul Daniel Buda (din tabăra vechiului PDL). Deși a existat o tentativă din partea primarului de Florești, Horea Șulea, de a-l contracandida pe Buda, el a fost sfătuit să stea în banca sa, pentru a nu încurca în vreun fel împărțeala funcțiilor. Șulea a înțeles mesajul, spun sursele Actual de Cluj, motiv pentru care nu și-a mai înscris candidatura. În urmă cu câteva săptămâni, primarul Șulea se lăuda prin emisiuni că intenționează să candideze: “pentru că PNL are nevoie să fie condus de un bărbat adevărat”. Viteja lui a ținut cam tot atât cât a durat emisiunea la televizor, pentru că acesta a realizat că nu ar fi primit sprijin nici măcar de la colegii săi din vechiul PNL- spun aceleași surse. În echipa lui Buda vor mai intra senatorul Marius Nicoară (fost președinte al vechilor liberali), dar și deputatul Adrian Oros (aripa PNL).

Teama vine de la centru

Chiar dacă pe plan local funcțiile s-au dat deja, acest lucru nu înseamnă că liderii PNL Cluj au scăpat de emoții. La nivel central, Ludovic Orban (din vechea tabăra liberală) acaparează teren în cursa pentru președinția PNL. O poziționare greșită din partea organizației clujene ar aduce pierderi importante pentru Daniel Buda, Alin Tișe și chiar pentru Emil Boc. Daniel Buda deține un mandat de europarlamentar, pe care intenționează să-l păstreze și în viitor. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, își dorește și el funcția de prim-vicepreședinte la nivel central, iar Emil Boc are la rândul său planuri politice înalte, chiar dacă în prezent nu vorbește despre ele. Or, cei trei s-au cam poziționat în jurul candidaturii lui Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției în Guvernul Boc). În cazul în care președinția PNL va fi câștigată de Orban, e de înțeles că liderii clujeni vor rămâne cam izolați. De altfel, iau și ei în considerare ipoteza ca Orban să câștige președinția partidului. Buda a devenit cam rezervat în a face declarații privind susținere oficială a vreunui candidat. În prezența lui Orban, la conferința de presă, el a spus că delegații clujeni vor primi ordine: “Sigur,  noi vom face recomandări, însă acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i controlăm pe delegați. Fiecare va vota cum va dori”. Emil Boc a avut grijă, de asemenea, să se ducă să-l întâlnească pe Orban (vezi foto jos), chiar dacă la conferința de presă și la ședința de partid nu s-a afișat cu el.

Nu e încă foarte clar dacă actualul secretar al partidului, Cristian Bușoi, se va înscrie în competiția pentru președinție (el fiind considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis), însă, un lucru este cert la acest moment, că mai mulți lideri de organizații, din Ardeal dar și din Sud și Moldova (în special cei din vechea gardă a PNL), i-au făcut promisiuni de susținere lui Orban.

(Foto jos: ultima conferință la sediul PNL Cluj, cu Ludovic Orban și Daniel Buda în mijloc, deputatul Adrin Oros în stânga și senatorul Marius Nicoară în drepata)

foto: citynews.ro
Oficiali ai Primăriei recunosc faptul că prețurile celor două chioșcuri de pe Bulevardul Eroilor sunt cu mult mai mari față de estimările inițiale, înainte de licitație, însă spun că ele sunt explicabile prin faptul că au fost achiziționate la pachet cu alte lucrări din Piața Unirii, pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Așa primăria n-a pierdut niciun leu, spun aceștia. În plus, ei menționează că o licitație pe bucăți ar fi putut genera poate chioșcuri mai ieftine, însă, per total, primăria ar fi fost în pericol să plătească și mai mult pentru modernizarea pieței Unirii, iar achizițiile ar fi durat și mai mult.
 Inițial, după izbucnirea scandalului din Consiliul Local la ședința din 28 februarie, când un consilier PSD a cerut explicații cu privire la cheltuierea banului public pe două chioșcuri multifuncționale, fiecare de câte 9 mp și de 55.000 de euro cu TVA, care urmează să se pună în Piața Unirii, oficialii primăriei au spus că estimările sunt făcute de proiectanți.
Viceprimarul Dan Tarcea a indicat chiar că proiectanții de la Planwerk, cei care s-au ocupat de proiectul de reamenajare a pieței centrale, ar fi indicați să dea explicații. Primarul Boc a vorbit de standade de calitate, de prețul pentru centrul Clujului care merită ceea ce este mai bun.
Arhitectul Eugen Pănescu de la Planwerk a declarat pentru Actualdecluj.ro că ei nu au sugerat niciun fel de preț pentru respectivele chioșcuri.
“Costul implementării și al obiectelor sunt stabilite în oferta antreprenorului general, justificările prețului sunt în oferta lor, care se bazează pe caietele de sarcini. Chioșcurile sunt sugerate de noi ca poziție, profilul funcțional și specificațiile tehnice folosite sunt aceleași ca pe Bulevardul Eroilor (parametri, dimensiuni, dotări etc) pentru a rămâne un proiect unitar. Acestea sunt explicațiile noastre ca proiectant. Oferta generală a fost aleasă de primărie pentru că era cea mai mică dintre cele eligibile, dar astea sunt explicatii pe care trebuie sa le dea ei. Însă prețul nu e sugerat de noi, asta e clar. Apoi, prețul se recuperează din chirii. Depinde cum se stabilesc condițiile – să fie și atractiv și să se și recupereze într-o perioada aflata în relație cu durata obiectului. Iarăși nu e tema noastră. Detalierea prețului și justificarea lui nu poate veni de la noi pentru că nu noi am stabilit asta. Costul e alcătuit din mai multe poziții nu numai costul propriu-zis al obiectului. De exemplu TVA. Încă o dată. Chestiunile legate de prețul ofertat și acceptat trebuie clarificate de primărie și antreprenor”, a subliniat Pănescu.
 Liderii PSD Cluj și-au făcut campanie pe Facebook penalizând administrația clujeană că plătește pentru un chioșc de aproape 10 mp cât pentru un apartament cu 2 camere de 50 de mp. Ba că și în Elveția metrul pătrat este mai ieftin decât prețul pe care îl plătește primăria în centru per mp de chioșc.  Apoi, oficialii primăriei și-au reconsiderat punctul de vedere.
sursa: Facebook
Viceprimarul Dan Tarcea a invocat licitația la pachet a lucrărilor din Piața Unirii și atribuirea acesteia pe criteriul prețului cel mai scăzut.
Oferta celor de la ARL în care erau incluse și chioșcurile a fost selectată ținând cont de acest criteriu, per total, pentru toate lucrările scoase la licitație. Deci primăria nu a ieșit în pierdere și nici nu a cheltuit nejustificat bani publici. Potrivit oficialului, valoarea chioșcurilor a fost extrasă din această ofertă câștigătoare și raportat la aceasta s-a calculat garanția care se va percepe la licitația pe care primăria o va organiza pentru închirierea chioșcurilor.
sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro
Dacă s-ar fi licitat separat contractul pentru achiziționarea de chioșcuri, era posibil ca primăria să plătească un preț mult mai mare per total, pentru toate lucrările de modernizare din Piața Unirii, spune și Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei.
“Este dreptul unei firme să-și gândească oferta financiară ajustând prețurile articolelor din caietul de sarcini. Condițiile sunt aceleasi pentru toti participantii. Procedura de licitatíe pentru lucrări publice este următoarea: proiectantul transmite o estimare a cantităților și a prețurilor unitare ale articolelor pentru lucrare. Acesta, pe baza listelor de cantități, transmite și estimarea valorii totale a lucrărilor din cadrul unei licitații. Doar această valoare totală se face publică. Lista cu prețuri unitare rămâne la achizitor. Comisia de licitație se raportează la aceasta după ce firmele fac ofertele și se sesizează doar în cazul în care prețurile sunt sublicitate și doar atunci se cer justificări și clarificări ale acestora pentru a nu ajunge în situația în care se practică prețuri de dumping, iar mai apoi firma nu își poate susține costurile din ofertă, intră în insolvență și nu se poate achita de contract. În cazul în care anumite articole au prețuri mai mari, nu putem interveni pentru modificarea acestora. Este dreptul firmei să își calculeze profitul sau să-l repartizeze pe ce articole din caietul de sarcini dorește aceasta. Pe noi ca autoritate publică ne interesează la final să obținem prețul cel mai scăzut pentru intreaga lucrare. Așa a fost și în cazul Pieței Unirii. Peste tot în lume așa se fac licitațiile publice când se merge pe o lucrare, la pachet – de la refacere carosabil, pavaje, la bănci, coșuri de gunoi sau chioșcuri. Este posibil ca în cazul în care se licita pe bucăți proiectul din Piața Unirii să fi obținut un preț mai mare per total. De asemenea, un proiect integrat are avantajul de a elimina inconvenientele legate de corelarea lucrărilor din punct de vedere tehnic, dar și din perspectiva graficului de execuție”, a explicat Cîmpean. 
 Ceea ce nu au precizat cei din primărie a fost că la licitația pentru modernizarea Pieței Unirii, oferta câștigătoare a celor de la ARL a fost pe locul doi ca preț.
Pe primul loc a fost oferta Kiat Group care a fost descalificată pentru că nu respecta caietul de sarcini. Kiat ofertase 7.083.523 lei în timp ce contractul s-a atribuit pentru 7.943.756 lei către ARL (din grupul Strabag).
Cazul chioșcurilor cumpărare de Primărie pe B-dul Eroilor: 15.000 de euro bucata
În 2009, primăria a cumpărat același tip de chioșcuri și pentru pietonala Eroilor. Aici au fost prevăzute şase chioşcuri multifuncţionale, trei mici şi trei mari. Achiziția s-a făcut pe o procedură distinctă față de licitația care a vizat lucrările de amenajare. Chioşcul mare are dimensiunea de 9,45 mp, a costat 64.753 lei, iar chioşcul mic, 7,35 mp, a costat 57.135 lei. Chioșcurile s-au achiziționat de la Asteco Industria din Italia și pentru ele nu s-a plătit TVA.
 Deci pentru un chioșc de peste 9 mp ca cel din Unirii primăria a plătit la vremea respectivă circa 15.000 de euro.
Trebuie precizat că municipalitatea a decis să achiziţioneze chioşcurile după ce nu a reuşit să ajungă la un consens cu cele patru societăţi (Apex Editare, Frau 2003, Sarconis, Seracom), cărora le-a concesionat teren pe Eroilor pentru a amenaja pe proprie cheltuială acele chioşcuri.
Invocând faptul că societăţile nu şi-au respectat termenele de amenajare, Primăria a reziliat contractele la final de 2008. La acea vreme, reprezentanţii celor trei societăţi au acuzat faptul că proiectanţii pietonalei Eroilor, societatea Planwerk, le-ar fi impus să cumpere cu aproximativ 15.000 de euro chioşcuri tocmai de la societatea Asteco Industria din Italia, pe motiv că acestea sunt de calitate, se încadrează în peisajul urban, iar firma este “numărul 1 în Italia”.
Chiar Primăria a impus la şedinţele de urbanism nişte criterii generale pentru chioşcuri, condiţii care, reclamau atunci firmele, i-au pus pe concesionari în imposibilitatea de a le achiziţiona.

Surse ne-au informat că ARL a comandat chioșcurile pentru Piața Unirii tot din Italia, acestea având aceleași caracteristici ca celelalte chioșcuri de pe Eroilor. Furnizorul a dat prețul de 42.000 de euro, fără TVA, iar firma nu a făcut decât să-l includă în ofertă.

Singura problemă morală în cazul chioșcurilor recunoscută de primărie, se leagă de faptul că viitorilor chiriași li se cere o garanție raporată la o valoare exorbitantă, nereală.

 

Mai bine de jumătate din cei care au formulat opinii cu privire la viitorul arterei Bună Ziua vor ca pe această stradă să se amenajeze piste de biciclete. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat astăzi că oamenii optează pentru 3 benzi și pistă de biciclete pe strada Bună Ziua.

“Consultarea publică referitoare la extinderea şi modernizarea străzii Bună Ziua s-a încheiat. 55,6% dintre clujenii care au transmis primăriei punctul lor de vedere au optat pentru varianta I dintre proiectele propuse, anume: 3 benzi de circulație, 2 dintre acestea cu sens de mers înspre Calea Turzii, pistă de biciclete, 2 trotuare. Lățimea trotuarului va fi 2m, lățimea banzilor de carosabil de 3,25m,  iar a pistei de bicicliști de 2,25m”, a spus Tarcea. 

Viceprimarul a mai adăugat că următorii pași ai proiectului privind redimensionarea arterei Bună Ziua, care tranzitează cartierul cu același nume dezvoltat în Cluj după 2000, vizează transferul arterei de la Compania de Autostrăzi la Primăriei, prin hotărâre de Guvern. Apoi se va trece în următoarea etapă, care implică realizarea studiului de fezabilitate și a exproprierilor necesare.

Măsurători de trafic realizate de UTCN au arătat că, dacă nu se vor lua măsuri, în cel mult doi ani de zile zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului.
Bună Ziua este un nou cartier al Clujului amenajat începând cu anul 2000  ca dezvoltare nouă a orașului, cu străzi, spații verzi, trotuare, dotări de cartier. Asta a funcționat doar pe planșe. Practic, fiecare a construit cum a vrut și ce a vrut. Specialiștii îl critică și evită să-i spună cartier. Aceștia îl dau exemplu ca zonă unde construcțiile au luat-o înaintea dotărilor pentru oameni (trotuare, spații verzi publice, servicii, străzi capacitate pentru trafic). Artera Bună Ziua este principala stradă colectoare rezidențială din acest cartier. Pe vremea administrației Apostu s-au mai făcut eforturi similare de a se reconfigura strada Bună Ziua, însă s-a ajuns la asfalt tot pe două benzi de circulație și un trotuar.

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua