Tags Posts tagged with "dan tarcea"

dan tarcea

Mai bine de jumătate din cei care au formulat opinii cu privire la viitorul arterei Bună Ziua vor ca pe această stradă să se amenajeze piste de biciclete. Viceprimarul Dan Tarcea a anunțat astăzi că oamenii optează pentru 3 benzi și pistă de biciclete pe strada Bună Ziua.

“Consultarea publică referitoare la extinderea şi modernizarea străzii Bună Ziua s-a încheiat. 55,6% dintre clujenii care au transmis primăriei punctul lor de vedere au optat pentru varianta I dintre proiectele propuse, anume: 3 benzi de circulație, 2 dintre acestea cu sens de mers înspre Calea Turzii, pistă de biciclete, 2 trotuare. Lățimea trotuarului va fi 2m, lățimea banzilor de carosabil de 3,25m,  iar a pistei de bicicliști de 2,25m”, a spus Tarcea. 

Viceprimarul a mai adăugat că următorii pași ai proiectului privind redimensionarea arterei Bună Ziua, care tranzitează cartierul cu același nume dezvoltat în Cluj după 2000, vizează transferul arterei de la Compania de Autostrăzi la Primăriei, prin hotărâre de Guvern. Apoi se va trece în următoarea etapă, care implică realizarea studiului de fezabilitate și a exproprierilor necesare.

Măsurători de trafic realizate de UTCN au arătat că, dacă nu se vor lua măsuri, în cel mult doi ani de zile zona Bună Ziua va intra în colaps din punct de vedere al traficului.
Bună Ziua este un nou cartier al Clujului amenajat începând cu anul 2000  ca dezvoltare nouă a orașului, cu străzi, spații verzi, trotuare, dotări de cartier. Asta a funcționat doar pe planșe. Practic, fiecare a construit cum a vrut și ce a vrut. Specialiștii îl critică și evită să-i spună cartier. Aceștia îl dau exemplu ca zonă unde construcțiile au luat-o înaintea dotărilor pentru oameni (trotuare, spații verzi publice, servicii, străzi capacitate pentru trafic). Artera Bună Ziua este principala stradă colectoare rezidențială din acest cartier. Pe vremea administrației Apostu s-au mai făcut eforturi similare de a se reconfigura strada Bună Ziua, însă s-a ajuns la asfalt tot pe două benzi de circulație și un trotuar.

Cu sau fără piste de biciclete în “Pipera” Clujului? Noua întrebare pusă de primărie riveranilor din Bună Ziua

Calcule pentru “Bulevardul Clujului Nou”: strada Bună Ziua, aproape de blocaj. Se mai aprobă proiecte noi?

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

sursa foto: Alin Tișe (Facebook)

Prezența lui Cătălin Predoiu la ședința Biroului Politic Județean al PNL Cluj este un prim semn că acesta se bucură de sprijinul taberei Boc-Buda-Tișe, pentru alegerile generale din 17 iunie. Sigur, vechii liberali clujeni au anunțat deja că se pregătesc să-l primească în vizită și pe Ludovic Orban (contracandidatul lui Predoiu), numai că decizia privind impunerea noului președinte la nivelul PNL se va lua, oricum, tot de către grupuarea care gravitează în jurul lui Klaus Iohannis. Astfel, e de așteptat ca în perioada următoare să apară și cel de-al treilea candidat la șefia PNL, cel care, cel mai probabil va și câștiga alegerile, aflându-se sub girul prezidențial – spun sursele Actualdecluj.ro

Într-o echipă cu Predoiu, liderii liberali clujeni ar câștiga mai mult  teren în politica centrală, având în vedere relațiile de susținere și amiciție avute atât cu Emil Boc cât și cu Alin Tișe. Însă, chiar dacă Predoiu nu va câștiga alegerile din 17 iunie, PNL Cluj va avea oricum asigurat un loc de prim-vicepreședinte la nivel central, având în vedere rezultatele electorale obținute la alegerile din iunie și decembrie, 2016. De altfel, acest lucru a fost negociat la ultimul Consiliu derulat la nivel central, iar Predoiu n-a făcut decât să le confirme încă o dată liberalilor clujeni că vor putea miza pe unul dintre cele patru mandate de prim-vicepreședinte.

În baza acestui argument, calculele la Cluj par să fie deja făcute. Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, va candida  la nivel național pentru obținerea unui mandat de prim-vicepreședinte. Daniel Buda ar urma să câștige un nou mandat la nivelul organizației județene a PNL. La nivelul organizației municipale este anunțat același Dan Tarcea (viceprimarul care vine din tabăra veche a liberalilor, dar care n-a avut nicio rezervă să se tranforme în obedientul din ograda lui Emil Boc).

Când sunt alegerile la nivelul PNL Cluj

În cadrul Biroului Politic al PNL Cluj (întrunit vineri) s-a stabilit ca alegerile interne să aibă loc în 23 aprilie (la nivelul organizației județene) și în 19 aprilie (la nivelul organizației municipale).  După alegerea noii conduceri, se vor forma și listele cu delegați pentru alegerile generale, programate în 17 iunie.

Șantierele pentru descongestionarea traficului plănuite de municipalitatea și anunțate încă de la finele anului trecut se vor instala și în cel mai mare cartier al Clujului, Mănășturul.

Mai precis, o certitudine pentru 2017 rămâne reconfigurarea străzii Izlazului, arteră de 8000 mp pe care circulația se derulează pe două benzi, având în vedere mașinile parcate. Viceprimarul Dan Tarcea a declarat la emisiunea “Dimineți în realitate” difuzată la Realitatea fm că pe respectiva arteră nu sunt solicitări de la riverani privind acordarea de locuri de parcare, motiv pentru care reconfigurarea arterei și redimensionarea locurilor de parcare devine prioritară.

Potrivit oficialului există niște “pinteni” care încurcă circulația, dar care vor fi eliminați concomitent cu aducerea parcărilor oblice existente în poziție paralelă cu bordura. Urmează chiar un sens giratoriu la intersecția cu strada Mehedinți.

Chiar se analizează și posibilitatea introducerii de locuri de parcare cu plată orară, însă după ce va fi reconfigurată artera. Tarcea a mai spus că sigur vor fi și clujeni nemulțumiți, însă este convins că cei mai mulți cetățeni vor apreciat proiectul.

img_6618

De lucrări se va ocupa Regia primăriei, cea de Admininistrare a Domeniului Public. Tot RADP va lărgi anul acesta, pe o porțiune, o altă arteră problematică din cartierul Mănăștur – strada Câmpului.

Aceasta la fi capacitată la trei benzi de la intersecția cu Mehedinți până la intersecția cu Izlazului și Frunzișului, prin îngustarea trotuarelor.

Tot anul acesta va fi făcut și sensul giratoriu la intersecția Calea Mănăștur –  Câmpului, sens giratoriu despre care Tarcea spune că va descongestiona serios traficul în zonă.

DESPRE PROIECTELE PRIMĂRIEI PRIVIND FLUIDIZAREA TRAFICULUI ÎN CLUJ-NAPOCA:

“Revoluția” pentru descongestionarea traficului începe în 2017. Cum a fost la dezbaterea privind majorarea taxelor de parcare în centrul Clujului

 

 

 

 

Două chioșcuri multifuncționale pentru vânzarea de carte, flori sau reviste urmează să apară la kilometrul 0 din Cluj, pe nouă latură pietonală a Pieței Unirii, la care acum se lucrează.

Pentru un asfel de chioșc, primăria a plătit aproape 55.000 de euro, adică peste 5700 de euro pe metru pătrat! La finalul anului trecut tot la Cluj, administrația a fost de acord să accepte costuri exorbitante propuse de proiectanți pentru un proiect de parcare supraterană în Cluj în care, pentru amenajarea unui loc de parcare, municipalitatea urma să plătească circa 24.000 de euro.

sursa: primariaclujnapoca.ro
Despre chioșcuri, direcția de specialitate a primăriei spune că vor avea dotări – curent, apă și aer condiționat sursa: primariaclujnapoca.ro

Liderul consilierilor PSD, Dan Morar, a cerut explicații cu privire la prețul plătit pentru un astfel de chioșc, costuri “camuflate” în cadrul unui proiect prin care consilierilor locali li s-a cerut votul pentru documentația aferentă viitoarei licitații pentru închirierea respectivelor chioșcuri.

Oficialii primăriei au evitat în primă fază să ofere explicații. Votul pe proiectul care privea chioșcurile și viitoarele terase de pe pietonala din Piața Unirii a fost amânat spre finalul ședinței.

Morar a revenit și a mai întrebat o dată cum se poate ca primăria să plătească 5700 de euro pe metru pătrat pentrun un chioșc din care să se vândă flori sau cărți. Mai ales că este vorba despre bani publici, a adăugat consilierul, și nimeni nu se întreabă cum se cheltuiesc ei. “Așa a fost și cu parkingul din Mănăștur, de pe Primăverii unde urmează să plătim 25.000 de euro pentru amenajarea unui loc de parcare”, a adăugat Morar.

chiosc 1

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Primarul Emil Boc a ținut să spună că aceste chioșcuri au fost cumpărate la inițiativa proiectanților.

“În cazul parkingului de pe Primăverii am cerut completări proiectanților și nu n-au mai venit cu ele. Trebuie să reziliem contractul și să facem o nouă procedură. Vă dați seama în ce lume trăim? Cu chioșcurile, atâta au spus proiectanții că ele costă în centrul Clujului. Suntem Capitala Transilvaniei. Dacă nu vă plac, să aduceți cutii de carton pe care să le pună PSD-ul în centru”, a replicat Boc.

În plus, Dan Tarcea, a ținut să ofere și o pildă: “Dumneavoastră ce ați alege dintr-o mașină germană și una chinezească?”.

Morar a parat: “Pe SRL-ul nostru ne luăm de care vrem noi. Însă nu putem să acceptăm dacă așa spune proiectul, așa facem, cumpărăm cu 5700 de euro metrul pătrat un chioșc multifuncțional”.

Grupul de consilieri PSD s-a abținut să voteze proiectul care făcea referire și la chioșcurile multifuncționale. Aceștia se află în minoritate iar votul lor n-a contat. Majoritatea PNL+UDMR a primarului Boc (19 consileri prezenți) a votat pentru iar proiectul a trecut fără probleme.

Anul trecut, în noiembrie, Consilierii Locali au girat pentru amenajarea unui parking pe primăverii-Aleea Gârbău cu 400 de locuri de parcare, evaluat la circa 9 milioane de euro de către proiectanții de la Bodo Invest, fiind cel mai scump parking din cartier care urma să se construiască în oraș. Adică, amenajarea unui loc de parcare ar costa municipalitatea 24.000 – 25.000 de euro.

Cel mai scump parking de cartier propus în Mănăștur se va construi

Programul ambițios relansat în 2016 de Primăria clujeană pentru a schimba fața centrului Clujului începe să scârțâie. Municipalitatea a decis anul trecut să uzeze de pârghia impozitului mărit pentru proprietarii de clădiri din centrul orașului care refuză să-ți întrețină fațadele, însă n-a procedat ca la carte. A decis cota la supraimpozitare la 500%, maximul prevăzut de lege, apoi a nominalizat proprietarii care, fiind somați, nu au făcut demersurile legale pentru a-și repara fațadele degradate.

Numai că, atunci când autoritățile locale au a fost puse în fața listei negre, o proprietară înstărită de spații pe B-dul Eroilor a reușit să întoarcă lista și să nu mai fie supraimpozitată, demonstrând culpa primăriei, care n-ar fi notificat societățile prin care deține spații.

Acum, în februarie, la ședința ordinară a Consiliul Local din data de 28, privilegiul obținut de respectiva doamnă (o milioanră care încasează mii de euro lunar din chirii, Gabriela Mureșan) produce efecte și municipalitatea e pe cale să-și recunoască și alte greșeli. Deja în luna ianuarie, cu prilejul ședinței ordinare din 31, alți proprietari de apartamente de pe Kogălniceanu, Baba Novac și Horea au primit și ei privilegiul de a nu li se majora impozitul, deși inițial se aflau pe lista neagră a Primărei.

Pe  ordinea de zi a ședinței forului deliberativ local din 28 februarie mai sunt și alte multe propuneri de revocare a Hotărârilor de Consiliul Local privind supraimpozitarea unor proprietăți luate în luna decembrie 2016. Potrivit propunerii, proprietarii a peste 20 de apartamente din centrul orașului nu vor mai plăti impozite mărite.

Lista inițială a primăriei cuprindea 500 de apratamente din 56 de clădiri pentru care proprietarilor li s-a mărit impozitul cu 500%. Din 2017, această listă începe să intre la apă. Deja în jur de 40 de apartamente au fost scoase (sau urmează să fie) de la supraimpozitare.

“Au fost niște disfuncții legate de notificările făcute inițial către proprietari pentru a-și repara fațadele în sensul în care existau, de exemplu, apartamente deținute de societăți comerciale. În aceste cazuri, notificările primăriei au fost trimise la adresele unde se aflau aceste apartamente și nu la sediile sociale ale acestor firme. Apoi au fost cazuri în care, de exemplu, aveam avocați cu cabinete pe respectivele artere care, de fapt, aveau sediul socieal la adresa din buletin și nu în spațiile din clădirile degradate unde au fost trimise notificările.

Sunt situații particulare. Doar în aceste cazuri am inițiat hotărâri de Consiliu pentru revocarea supraimpozitării. În toate celelalte cazuri ne menținem deciziile. Nu sunt multe apartamente taxate inițial și apoi întoarse din drum. Undeva sub 5% din numătul total de apartamente cu proprietari supraimpozitați. Este primul an în care am inițiat programul și este loc de optimizări”, a spus viceprimarul Dan Tarcea, cel care coordonează programul.

În plus, reprezentanții primăriei au spus că multe dintre clădirile din centrul orașului reprezintă și acum un pericol pentru siguranța trecătorilor. Vorbim de clădiri ale căror proprietari au fost supraimpozitați deoarece au refuzat să le repare.

Săptămâna trecută, joi, 23 februarie, un ornament de pe o clădire aflată pe Bulevardul Eroilor nr. 30-32 a lovit ușor o femeie care trecea prin zonă. Culmea, în clădirea respectivă deține apartamente tocmai Gabriela Mureșan, cea care a deschis cutia pandorei și a obținut votul Consiliul Local pentru a nu fi împozitată cu 500% pentru mai multe spații pe care familia sa le deține pe Eroilor, deși inițial era pe lista neagră. “Primăria a intervenit de urgență și a îndepărtat elementele care prezentau pericol. Un ornament a lovit însă o trecătoare. Noi sperăm ca aceasta să facă plângere penală împotriva proprietarilor. Din punctul nostru de vedere, ca primărie ne-am făcut datoria. Am somat proprietarii să-și repare clădirea, ei au refuzat și apoi li s-a aplicat cota majorată de impozit. Astfel de cazuri demonstrează însă că tot există pericol în centrul orașului și că proprietarii de clădiri neîntreținute continuă să fie iresponsabili”, au spus reprezentanții primăriei.

Chiar apartamente de la adresa de pe B-dul Eroilor pentru care proprietarii au fost suprataxați sunt pe lista Consiliul Local la ședința din 28 februarie pentru a se întoarce la situația inițială (prin revocarea hotărârilor de supraimpozitare).

Primăria a aplicat fără justă măsură programul de refațadizare a centrului orașului

Potrivit evidențelor administrației locale, au fost verificate 372 de clădiri din centrul orașului, adică 3082 de apartamente/proprietari care au primit somații să își repare fațadele. Din acest total, proprietarii a 56 de clădiri au cerut deja autorizații de construire pentru lucrări de refațadizare/reparații capitale ale acestora. Alte 47 de clădiri au parcursul lucrări de refacere a fațadelor fără autorizație de contruire având în vedere că au presupus doar intervenții de vopsire a fațadei cu păstrare culorilor sau de refacere partială a tencuielii. Încă 213 de obiective din această listă nu prezintă semne îngrijorătoare de degradare, însă anul acesta vor fi din nou monitorizate și în cazul în care prezintă semne de deteriorare vor parcurge procedura pentru reabilitare, plus supraimpozitare. Celelalte 56 de imobile de pe listă, însumând un total de  500 de apartamente, au fost supraimpozitate, având în vedere că proprietarii au refuzat să se conformeze și să inițieze lucrări de reabilitarea a clădirilor. S-a aplicat supraimpozitarea cu 500% pentru proprietăți situate în Piața Unirii, pe strada Kogălniceanu, Universității, Virgil Fulicea, Victor Babeș, Regele Ferdinand, Nicolae Cristea, Memorandumului, Moților, Samuil Micu, Iulis Maniu, Cloșca, Geroge Coșbuc, Episcop Ioan Bob, Emis Isac, Brătianu, Horea, F.J Curie, B-dul 21 Decembrie 1989, B-dul Eroilor, Piața Ștefan cel Mare sau Baba Novac.

O bucată din clădirea fostului hotel Continental s-a desprins rănind un trecător, incident care a deschis discuția privind starea în care se află centrul istoric degradat al orașului. Multe alte clădiri lăsate de izbeliște de ani de zile în “zona 0″ așteptă în continuare intervenții de “salvare”. Nu sunt bani sau nu a fost timp destul pentru inițiarea unor lucrări, după cum s-au plâns proprietarii. Timpul lăsat pentru intervenții nu e suficient pentru lucrări de calitate și pentru îndeplinirea procedurilor, au reclamat alții. Proprietarii au avut ca termen finalul lunii noiembrie 2016 pentru a obține autorizații de construire sau pentru a efectua reabilitarea. Cei care nu au reușit, au de plătit impozit majorat. Zeci de proprietari au protestat și au cerut primăriei încă de la finalul anului trecut păsuire pentru lucrări sau reducerea procentului de majorare, având în vedere că timpul ar fi fost prea scurt pentru a îndeplini aceste obligații, cu tot cu procesul birocratic. În plus, merită menționat că pentru unele clădiri nu a fost nevoie de Autorizație de Construire pentru începerea șantierelor, iar felul în care s-au monitorizat lucrările nu garantează că intervențiile realizate sunt de calitate. Acesta este reproșul principal adus de proprietari și de proiectanții clujeni primăriei, că a tratat diferențiat lucrările din centrul istoric: pe unii i-a lăsat să văruiască clădirile de formă, ca să nu fie supraimpozitați, iar pe alții i-a ținut luni de zile și le-a cerut autorizație de consturire. 

DETALII AICI: Scandal la primărie pe centrul istoric degradat. Impozitele “+500%” rezistă, proprietarii amenință cu procese

 De ce s-a ajuns în situația ca proprietarii de clădiri neîngrijite să fie discriminați

Consilierii locali au decis în noiembrie 2016 să aplice nivelul maxim de supraimpozitare prevăzut de lege pentru proprietarii care nu își întrețin fațadele clădirilor.  500%, ceea ce a însemnat că proprietarii clujeni din această categorie urmau să plătească impozite de 6 ori mai mari către bugetul local.

În decembrie, administrația a pregătit pentru Consiliul Local o listă pentru supraimpozitare. Mai precis, au fost propuși proprietari ai 500 de apartamente din 56 de  clădiri din centrul orașului foarte degradate și pe care aceștia au refuzat să le repare.

Numai că la ședința Consiliul Local din luna decembrie, socoteala inițială nu a stat în picioare. Gabriela Mureșan, a cărei familie deține mai multe spații în centrul municipiului, pe B-dul Eroilor, inclusiv spațiul ocupat de Banca Transilvania s-a dovedit extrem de vocală, reușind să-l convingă pe primarul Emil Boc s-o scutească de la supraimpozitare pentru  aproximativ 10 dintre spațiile pe care le deține (în trei imobile de pe strada Eroilor). Cum? Foarte simplu: a cerut primăriei să-i demonstreze că societățile prin care deține respectivele spații au fost notificare că trebuie să repare clădirile. Cum s-a ajuns în această situație, ca unii proprietari să se poată prevala de faptul că nu au fost înștiințați? Actualdecluj.ro a aflat că la nivelul Primăriei s-au purtat discuții aprinse pe această temă, și că responsabilitatea ar fi fost aruncată în cârca firmei de curierat Rapid Pay, angajată de Primărie. Din informațiile vehiculate la nivel de Primărie, firma de curierat ar fi distribuit înștiințările/somațiile, fără să obțină semnături de primire de la toți “destinatarii” vizați, deși solicitarea era ca scrisorile să fie distribuite cu “confirmare de primire”. Vorbim de o firmă de casă care aparține familiei unui PDL-ist, Ovidiu Călin, fost director la Regionala de Poștă în guvernarea PDL, omul care în 2012 candida pentru un mandat de senator și pe care Boc îl promova.

DETALII AICI: Ca să-și menajeze firma de casă și să-și acopere o eroare proprie, Primăria a optat pentru discriminarea a sute de clujeni

Privilegiul obținut de milioanara Gabriela Mureșan a deschis acum ușa și pentru alte societăți care dețin spații pe arterele din centrul orașului, străzi pe care primăria a decis să supraimpoziteze proprietarii de clădiri.

Chiar un consilier local a semnalat primarului Emil Boc că primăria îi discriminează pe proprietarii din centrul orașului. Consilierul local din partea ALDE, Adrian Mureșan, la rândul său proprietar de spații în zona centrală, l-a întrebat pe Boc în decembrie: “ce se întâmplă în cazul celorlalți proprietari, care nu au primit somații și care n-au ajuns în ședința de Consiliu să-și apere drepturile”? Iar Boc i-a oferit un răspuns simplu: “cei care vor să demonstreze contrariul, se pot duce în instanță”. Cu toate acestea, Mureșan, inițial supraimpozitat pentru că n-a întreținut spațiul deținut printr-o societate pe strada Horea, este unul dintre proprietarii cărora li se va revoca măsura (propunerea se află pe ordinea de zi a ședinței din 28 februarie).

Trebuie menționat că mulți dintre proprietarii de apartamente din centrul orașului care au fost supraimpozitați au formulat plângeri prealabile împotriva Hotărârilor de Consiliu Local prin care au fost supraimpozitați. La ședința din luna inauarie, primăria a propus, prin aparatul de specialitate, ca aceste plângeri să fie respinse. Pe ordinea de zi a ședinței din luna februarie mai sunt zeci de astfel de plângeri, recomandarea specialiștilor primăriei fiind aceeași: să se mențină vechile hotărâri.

“Plângerile prealabile reprezintă potențiale procese. Este primul pas legal, după care proprietarii nemulțumiți se pot adresa instanței. Cu siguranță vor fi procese. Este dreptul acestor proprietari. Încă nu există o evidență pentru că hotărârile de Consiliul Local sunt încă în termenul legal pentru atacarea în instanță”, au mai spus reprezentanții Primăriei clujene.

Victimele nepăsării: se prăbuşeşte Conti

Operațiunea fațada: 500 de proprietari din centrul istoric arși la buzunar cu impozite de 5 ori mai mari

Cum se pregătește primăria de marea refațadizare. Cumpără schele, plase și tunele de protecție

Marea refațadizare debutează “ca-n Meșterul Manole” în Cluj

Arhitectul cetății Alba Iulia și firma care a prezis viitorul pentru “casa” primăriei clujene vor să lucreze pe clădirile degradate ale Clujului istoric

“Cosmetica” de urgență pe patrimoniu: intervenții după rețeta corectă a ministrului și licitație pentru angajarea unui expert atestat de Ministerul Culturii

Cum se intervine în centrul istoric al Clujului, pe clădirile de patrimoniu: “Remedierea trebuie să se facă după o rețetă. La Cluj văd doar bâta”.

UPDATE #Stopucidereamonumentelor. Hastag și petiție pentru salvarea clădirilor istorice din Cluj-Napoca

Cazul “Intervenții cu pompieri pe clădirile din centrul istoric”. Explicațiile primarului

Ministrul Culturii a cerut stoparea intervențiilor la clădirele monument din Cluj-Napoca

Primarul Boc către ministrul Culturii: Dacă vrea, îl așteptăm să vină el, să dea țigla jos

Alegerile interne la nivelul PNL au fost stabilite pentru 10-11 iunie, 2017,  astfel că și organizațiile din teritoriu au sarcina ca până la acea dată să-și impună noi lideri.

Singurul candidat anunțat la nivelul PNL Cluj Napoca

La nivelul organizației municipale a PNL, singurul care și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat de președinte este actualul viceprimar Dan Tarcea (foto dreapta). De altfel, Tarcea conduce și în prezent organizația municipală a PNL, el fiind unul dintre vechii liberali care s-au integrat destul de ușor în structura noului partid, după fuzionarea cu PDL. Tarcea este de părere că PNL trebuie să rămână o forță în Cluj Napoca și consideră că experiența sa îl recomandă drept cel mai bun candidat, în acest scop.

Surpriză: Nicoară nu se laudă cu Șulea

La nivelul organizației județene a PNL, singurul care și-a anunțat public intenția de a candida la președinția organizației județene este primarul din Florești, Horia Șulea (foto stânga). El face parte din vechiul PNL, însă, interesant este faptul că liderul taberei liberale, senatorul Marius Nicoară, nu se arată prea dornic să-l susțină. “Nu pot să spun de pe acum pe cine voi susține, pentru că este posibil să candidez chiar eu. Încă nu știu, dar este foarte posibil să o fac. Până la data alegerilor mai curge multă apă pe Someș, așa încât se poate întâmpla orice. Vom vedea”, a comentat fostul președinte al PNL Cluj, Marius Nicoară, pentru Actualdecluj.ro. El a adăugat că Șulea, asemeni oricărui alt liberal, are dreptul statutar de a candida, însă, nicidecum n-a întărit ipoteza că ar putea să-i susține candidatura.

Alin Tișe nu zice că l-ar vrea pe Buda

Este interesantă reacția lui Marius Nicoară, dacă este să avem în vedere că nu cu mult timp în urmă, Șulea era unul dintre amicii și susținătorii săi. În prezent, însă, majoritatea liberalilor din tabăra lui Nicoară au trecut fie în tabăra lui Emil Boc și Daniel Buda, fie în tabăra lui Alin Tișe (liderii vechiului PDL Cluj). Este și cazul lui Horea Șulea, care în ultima perioadă a primit mult sprijin din partea liderului Consiliului Județean, Alin Tișe, în special în problema administrativă care viza managementul deșeurilor la nivelul comunei Florești.  Chestionat de Actualdecluj.ro, dacă-i susține lui Horia Șulea candidatura la șefia PNL Cluj, Alin Tișe n-a negat. E drept că nici n-a aprobat lucrul acesta, însă, n-a aprobat nici că-l va susține pe mai vechiul său coleg de partid, Daniel Buda. “Nu știu încă, rămâne să mă decid ce voi face la nivel de PNL Cluj. Să vedem cine va candida, poate mă decid să candidez și eu. La nivel național voi candida cu siguranță pentru una dintre pozițiile de conducere: președinte, prim-vicepreședinte sau secretar-general. La nivel de Cluj încă nu m-am decis”, a răspuns cu diplomație Tișe, evitând să-și exprime un punct de vedere ferm.

Daniel Buda, dorit de vechii PDL-iști 

Liberalii proveniți din tabăra PDL se așteaptă, evident, ca actualul președinte al organizației, Daniel Buda, să câștige un mandat oficial în fruntea PNL Cluj, însă, acesta a evitat, până în prezent, să-și anunțe oficial candidatura. Primarul Emil Boc a subliniat în mai multe rânduri că nu va candida la nivelul organizației clujene, ceea ce ar presupune că-l va susține pe Daniel Buda. Când și-a anunțat candidatura într-o emisiune TV, Horea Șulea a sugerat că PNL Cluj ar duce lipsă de o mână “bărbătească” și că s-a decis să candideze tocmai din acest motiv. Buda nu a comentat în niciun fel obrăznicia lui Șulea, mulțumindu-se să afirme că orice liberal are dreptul să candideze.

 

 

sursa foto: panoramio.com, Ciprian Ciprian

Primăria clujeană va amenaja un mini-parc public în cartierul Bună Ziua, binecunoscutul cartier nou al Clujului dezvoltat haotic, fără trotuare, spații verzi publice și alte dotări pentru locuitorii acestuia. Părculețul va fi de fapt un loc de joacă fiind situat ca în zona marelui hotel din Bună-Ziua și urmează să fie gata în 2-3 luni.

Potriviti primăriei s-a reușit, după multă vreme, ca administrația locală să aibă un teren disponibil în noul cartier al Clujului, Bună Ziua, pe care să poată genera un loc de joacă pentru riverani. Primul loc de joacă public din acest cartier născut pe planșe în urmă cu 16 ani. Acest loc de joacă urmează să fie amenajat pe un teren de 700 mp din zona Grand Hotel Italia donat primăriei de beneficiarii privați ai unor locuițe colective cu două etaje. Oficialii primăriei spun că mini-părculețul va fi gata în 2-3 luni de zile.

Administrația locală face eforturi de anul trecut să lărgească strada Bună-Ziua cu încă două benzi de circulație. Pe vremea administrației Apostu s-au mai făcut eforturi similare, însă s-a ajuns la asfalt tot pe două benzi de circulație și un trotuar. Acum, primăria lucrează din nou la deziderat, mai ales că un studiu de trafic realizat de Universitatea Tehnică din Cluj a arătat că, dacă nu se iau măsuri, zona Bună Ziua va intra în colap din punct de vedere al traficului în doi ani de zile.

sursa: primăria clujnapoca.ro
sursa: primăria clujnapoca.ro

Cel care a preluat acum problema Bună Ziua este viceprimarul Dan Tarcea, după cum a anunțat primarul Boc încă de anul trecut.

Contactat de Actualdecluj.ro, Tarcea confirmă reușita legată de locul de joacă. În ceea ce privește viitorul arterei Bună Ziua, spune că încă se fac demersuri pentru lărgirea sa – negocieri cu proprietarii, preluare donații de teren. Se iau în calcul chiar și exproprierile.

Tot în Bună Ziua, acum câțiva ani s-a mai amenajat un mini-mini loc de joacă privat în zona ansamblului Bonjour Residence. Acesta are 350 de mp și a fost gândit să deservească sute de riverani din blocurile amenajate în zona respectivă.

În locul actualei Dezvoltări Bună-Ziua, acum mai bine de 30 de ani era un câmp, după cum a spus fostul arhitect-șef al Clujului Ligia Subțirică, și este firesc ca, în timp, să apară construcții. Cartierul a apărut în urma unui Plan Urbanistic Zonal aprobat în anii 2000 de primăria lui Funar. De atunci, însă, s-a construit masiv.

Dezvoltarea din zona Bună Ziua a fost botezată Pipera Clujului, cu referire la dezvoltarea urbanistică haotică din Capitală. Este un cartier de tip dormitor, unde, potrivit specialiștilor, dezvoltarea s-a gândit inițial pe hârtie bine (în anii 2000 în care s-a aprobat PUZ-ul comandat de primăria lui Funar), însă, la punerea în operă, a domnit haosul și s-a permis de toate, tuturor. A rezultat un cartier fără trotuare, fără spații verzi publice, fără dotări de învățământ, cu străzi necapacitate pentru traficul care a rezultat în urma dezvoltărilor autorizate de primăriei. Este o cipercărie, după cum au spus specialiștii, cu blocuri înalte și locuințe colective mici, presărate fără nicio logică urbanistică, unele lângă altele. Bună Ziua este o zonă pe care nu toţi arhitecţii se încumetă să o numească deocamdată cartier din cauza deficienţelor de infrastructură şi servicii. E şi una dintre primele zone pe care urbaniştii le dau de ani întregi ca exemplu de dezvoltare haotică în boom imobiliar la Cluj: o extensie a oraşului unde locuinţele au luat-o înaintea infrastructurii, cu imobile realizate fără să existe artere de acces amenajate corespunzător ori servicii pentru locatari, unde multe dintre şcolile, grădiniţele ori spaţiile medicale au rămas pe planşetele de centre de cartiere desenate pentru proiectele dezvoltatorilor. Locuitorii care au ales să se mute aici se confruntă cu deficienţe de infrastructură: străzi fără trotuare sau chiar fără asfalt, probleme cu iluminatul sau lipsa de servicii de învăţământ. Chiar și autobuzul introdus recent în zonă are întârzieri considerabile.

Vezi și:

Turnurile cu 10 etaje de pe Trifoiului rămân în picioare. Noul Consiliu Local instalat la Cluj e pregătit să condamne la colaps zona Bună Ziua

Proaspăt însemnate cu marcaje colorate pe trotuare, benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun pe care primăria dorește să le realizeze pe o bucățică a unui bulevard central din oraș au fost prost gândite. Potrivit dorinței primăriei, acestea urmau să ducă la reducerea considerabilă a trotuarelor de pe B-dul 21 Decembrie, între Prefectură și intersecția cu Bulevardul Regele Ferdinand. Societatea civilă a criticat această practică, una contrară principiilor urbanistice din vest. Recent, comisia de monumente a avizat negativ propunerea primăriei de a face benzi dedicate pentru transportul public pe B-dul 21 Decembrie 1989, prin reducerea trotuarelor pentru pietoni. După discuții, s-a convenit ca benzile pentru transportul în comun să se facă pe carosabil, soluție pe care primăria o va implementa de această manieră, explică viceprimarul Dan Tarcea.

Pe B-dul 21 Decembrie, din zona catedralei Mitropolitane și până la intersecția cu B-dul Regele Ferdinand au apărut, luna aceasta, marcaje colorate pe ambele trotuare pietonale. Acestea pregătesc benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun, în continuarea celei deja amenajate în Piața Cipariu ca proiect pilot al primăriei, care a debutat în vara acestui an. Potrivit acestuia, pentru noile benzi dedicate se va jertfi o parte din trotuarele pietonale de pe ambele părți a B-dului 21 Decembrie. Mai precis, după cum informau oficialii primăriei, trotuarele urmau să aibă în noua formă în jur de 1,90 metri.

Inițiativa a fost criticată de societatea civilă, care a menționat că e inadmisibil să reduci spațiul pietonal pentru benzile dedicate, într-un oraș în care oricum pietonii nu au pe unde circula pentru că există trotuare de câțiva centimetri în centru sau altele care sunt pline de mașini parcate.

Recent, Comisia de Monumente (care are competențe pe subiect, având în vedere că B-dul 21 Decembrie este zonă protejată) a avizat negativ propunerea primăriei. “S-a discutat pe niște schițe care prevedeau să se taie trotuarele și să se realizeze benzile dedicate trasportului public, cu cei de la Serviciul de Siguranță a Circulației. Nu știu cine le-a gândit. Propunerea era prea de tot pentru că râmânea foarte puțin spațiu pentru pietoni în centru. Rezulta un trotuar cât pentru un cartier de case și puteau apărea disfuncții majore. 1,5 metri pentru pietoni, pe un bulevard central, este sinistru. Normativele în vigoare cer minim 3 metri. Așa, noi le-am propus să realizeze banda dedicată pe carosabil, cu interzicerea virajului auto la dreapta, spre B-dul Regele Ferdinand, variantă pe care am agreat-o. La discuții accent s-a pus pe intersecție (cu Piața Unirii și Regele Ferdinand – n.red.), acolo era durea mare, la legătura cu Piața Unirii. Restul traseului, sper să nu fie afectat, la nivel de trotuare”, a explicat arhitectul Adrian Borda, membru în Comisia Zonală a Monumentelor.

Viceprimarul Dan Tarcea a confirmat faptul că primăria a renunțat la ciuntirea trotuarelor de pe Bulevard și că noile benzi dedicate vor fi realizate pe actualul carosabil. “Noi am cerut oricum opinia arhitecților, nu am venit cu această variantă de capul nostru. Pănescu (Eugen Pănescu – de la Planwerk, consultant al primăriei pe proiectul de amenajare din Piața Unirii – n.red.) a susținut formula propusă de noi la nivelul intersecției. La Monumente, în schimb, propunerea a fost criticată. Vehement a fost alt arhitect (Borda – n.red.) care ne-a zis că nu e bine ce susținem. Apoi, toate oalele ni se sparg tot nouă în cap. Avem o groază de opozanți care ne acuză că am făcut trotuare prea mari în Piața Unirii. Când facem ceva, tot timpul vine câte cineva și ne acuză că nu e bine. Facem benzi pentru transportul public, vin cetățenii și ne acuză că n-au pe unde circula. Facem trotuare, vin șoferii și ne spun că n-au unde parca. Și tot așa. Cu benzile dedicate, vom merge pe varianta discutată la Monumente: pe carosabil, cu interzicerea virajului la dreapta, spre strada Ferdinand. Și nu ne atingem de trotuare”, a subliniat viceprimarul.

La ședința Consiliului Local din 26 octombrie, edilul Emil Boc a mai spus că există o altă variantă pe care primăria o studiază, în afară de interzicerea virajului la dreapta, și anume ca acesta să fie păstrat, iar vehiculele și autobuzele să aibă traseu comun pe o porțiune de 200 de metri. De asemenea, primarul a menționat că administrația trebuie să studieze aceste benzi dedicate pe întreaga axă est-vest a orașului.

 

O nouă piațetă a fost promisă de primărie în fața Operei Maghiare din oraș după finalizarea lucrărilor din cadrul proiectului de reabilitarea a tramei stradale de acces la zona industrială, pornit cu bani europeni. DIn 2011. În realitate, zona a fost amenajată cu locuri de parcare care acum sunt motiv de gâlceavă și presiuni “interetnice”, între decidenții de la primărie. Societatea civilă clujeană a sesizat încă din vara anului că o bandă roșu/abă blochează accesul publicului în piațeta nou amenajată, încă din vară, dar și că această folie este de fapt simbolul faptului că, contrar practicilor europene dar și a celor din alte orașe din România, piațeta din fața instituțiilor de cultură urmează să fie confiscată. Acum, aceeași activiști spun că, de fapt, cele două entități ar fi obținut aprobarea Primăriei Cluj-Napoca pentru montarea a două bariere care vor bloca accesul publicului definitiv în zonă.

În realitate, spun oficialii primăriei, chestiunea adjudecării piațetei nu a fost încă tranșată, dar e prilej de presiuni și argumente între specialiștii maghiari și români din primărie. Unii susțin cauza instituțiilor maghiare, alții pe cea a publicului larg.

Așa se lăuda primăria în “oficiosul” său, Jurnalul Municipal din 2011, că va da orașului trei noi piațete, printre care și cea de a Opera/Teatru Maghiar.

piateta

 

În vară, piațeta de a Opera Maghiară arăta așa:

13815193_1305654976112105_1588901294_n

13815175_1305653342778935_323573243_n

Și așa arată instituții de cultură simiare din Paris sau Timișoara.

14263959_1106065196138669_2813814396310674277_n

14305431_1106084862803369_4033169282511616808_o

 

Societatea civilă clujeană a penalizat practicile primăriei clujene care nu știe altceva decât să înghesuie mașinile peste tot în centrul orașului, ba în plus să permită tuturor să parcheze la scară și să confiște domeniul public al orașului. “Între timp banda care blochează accesul publicului pe domeniul public a rămas acolo. Mai mult, aflam de la angajații Operei Maghiare că au obținut aprobarea Primăriei Cluj-Napoca pentru montarea a doua bariere care vor bloca accesul publicului definitiv”, au semnalat activiștii clujeni, săptămâna trecută.

În vară, viceprimarul Dan Tarcea spunea că piațeta din fața Operei/Teatrului Maghiar amenajată de primărie are 18 locuri de parcare pe care le-a solicitat în integralitate să le utilizeze cele două instituții de cultură. Tarcea mai adăuga că dreptarea va fi împărțită ca rabinul, primăria urmând să împace și capra și varza: o parte din locurile de parcare pentru instituții, altă parte să rămână cu acces public.

Toamna schimbă situația. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că pe lângă solicitarea pentru atribuirea tuturor locurilor de parcare mai există și o alta pentru montarea de bariere care să limiteze accesul publicului în piațeta de la Opera/Teatrul Maghiar. “Nu s-a aprobat această solicitare. Eu nu sunt de acord cu ea. Cele două instituții de cultură ar trebuie să primească 6-7 locuri, iar restul să rămână cu acces public. Decizia o luăm noi, împreună cu specialiștii din primărie, de la Direcția Tehnică. Bariera e susținută de viceprimarul Anna Horvath. Vom decide, în curând, pentru că boala lungă e moarte sigură. Să vedem cu va dori și primarul. Să sperăm că nu vor fi mai mulți cei pro barieră”, a spus Tarcea.

În schimb, Anna Horvath spune că nu e vorba despre o dispută sau de presiuni, ci este o necesitatea pentru Opera/Teatrul Maghiar să aibă intrarea liberă pentru a intra cu mașile care aprovizionează decorurile pentru spectacole, iar bariera este singura care poate proteja intrarea de mașini parcate neregulamentar. “Problema a pornit de când s-a reabilitat acest spațiu din fața celor două instituții. Cei de la Operă/Teatru Maghiar s-au plâns că tot timpul intrarea este blocată. Și la Teatrul/Opera Națională a fost aprobată o soluție similară din aceleași considerente. În plus, locurile de parcare nu sunt pentru angajații instituției ci pentru oaspeți. Eu, Horvath pot parca în parkingurile din zonă dacă merg la operă. La fel și angajații celor două instituții au parkingul de la sala polivalentă la dispoziție. Dar orice instituție de cultură are musafiri dau invitați. Vorbim și de festivalul Interferențe. Oricum nici nu sunt multe locuri de parcare acolo și susțin solicitarea de a se amplasa o barieră pentru că e o soluție echitabilă, nu ține de confort. Ei n-au alte locuri de parcare”, a explicat Horvath.

Directorul Teatrului Maghiar, Tompa Gabor sublinia la finalul săptămânii trecute, când a prezentat noua stagiune, că modul în care primăria a gândit sistematizarea zonei după modernizarea arterei Splaiul Independenței nu a fost unul fericit și a a dus, practic, la izolara instituției care a fost lăsară fără parcarea de la intrare.