Tags Posts tagged with "curtea de apel cluj"

curtea de apel cluj

by -
0 826

După ani de procese, patronul unei firme de transport public din Cluj își primește sentința – e condamnat la mai bine de trei ani de închisoare, în regim de detenție, pentru dare de mită.

E vorba de soții Olezia și Eronim Cadar, patronii firmei de transport Fany, acuzați de dare de mită într-un dosar alături fosta șefă în cadrul Autorității Rutiere Române Daniela Dobrilă. Curtea de Apel Cluj a decis azi ca Eronim Cadar să fie condamnat la trei ani și patru luni de închisoare în regim de detenție. Instanța a decis azi să desființeze parțial sentința instanței inferioare, Tribunalul Cluj, de exemplu a ridicat sechestrul asigurător și confiscările extinse, despre care spune că au fost aplicate greșit.

Faptele reținute în sarcina celor trei inculpați au fost de asemenea încadrate juridic diferit: Eronim Cadar e acuzat de dare de mită în formă simplă, iar Daniela Dobrilă – luare de mită în formă simplă în loc de forma agravantă de luare de mită în formă continuată. Cadar a fost condamnat pentru mai multe infracțiuni: pentru dare de mită 1 an și 8 luni de închisoare, pentru spălare de bani – 2 ani, pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată în forma participaţiei improprii ca instigator – 6 luni, pentru infracțiunea de punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat – 10 luni, pentru punere în circulaţie pe drumurile publice a unui autovehicul cu număr de înmatriculare fals – un an și 2 luni de închisoare. Instanța a constatat că infracțiunile sunt concurente și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de doi ani închisoare, plus un spor de două luni. Într-un alt dosar judecat la judecătoria Baia Mare acesta a fost condamnat la un an și două luni de închisoare, astfel că în total Cadar va executa o pedeapsă cu închisoarea de trei ani și patru luni în regim de detenție.

Restul deciziilor luate de instanța inferioară, Tribunalul Cluj, au fost menținute: soția sa a primit 3 ani de închisoare cu suspendare, iar șefa ARR Daniela Dobrilă – 3 ani de închisoare cu executare.

Amintim, procurorii anticorupție l-au trimis pe Cadar în judecată în stare de arest preventiv după ce, spun ei, la sfârșitul anului 2013 în înțelegere cu soția sa Olezia a oferit, în repetate rânduri, inculpatei Daniela Dobrilă bani și bunuri în valoare de peste 10.000 de euro pentru ca aceasta să emită acte și să furnizeze informații, deținute în virtutea funcției de director la Direcția licențe și autorizări ARR București, care să permită societății inculpatului Eronim  Cadar să obțină, la licitația organizată în noiembrie-decembrie 2013, un număr cât mai mare de trasee de transport persoane. “La data de 28 octombrie 2013, inculpatul Cadar Eronim Ștefan, în numele societății Fany Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, în înțelegere cu inculpatele Cadar Olezia și Dobrilă Daniela, a dat dispoziție unei angajate să întocmească o factură și o chitanță, prin care se atestă în fals o convenție comercială de vânzare cumpărare a unui autoturism. Aceste acte au fost folosite pentru a crea aparența remiterii licite a acestui autoturism către inculpata Dobrilă Daniela, pentru a disimula adevărata natură a provenienței bunului. În perioada noiembrie 2011 – decembrie 2013, pentru a evita plata taxelor de înmatriculare (aproximativ 20.000 euro), inculpații Cadar Eronim Ștefan și Kelemen Paul Ovidiu au pus în circulație pe drumurile publice două autovehicule de transport călători, cunoscând că acestea au fost substituite vehiculelor anterioare, prin decuparea și sudarea seriilor de șasiu de pe mașinile originale pe cele două autobuze achiziționate în acest scop, fără ca ele să fie înmatriculate potrivit legii”, arată procurorii în rechizitoriu.

__________________________________________________________________________________________________________________

Concret, starea de fapt detaliată în rechizitoriul DNA este următoarea:

La data de 29 noiembrie 2013, la nivel național s-a declanșat procedura de licitație pentru atribuirea traseelor cuprinse în programele județene de transport pentru perioada 1 ianuarie 2014-30 iunie 2019.
În acest context, inculpații Cadar Eronim Ștefan și Cadar Olezia, asociat și respectiv asociat – administrator al societății Fany Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, ar fi apelat la ajutorul inculpatei Dobrilă Daniela, director la Direcția Licențe și Autorizări din ARR București, pentru ca, prin prisma funcției deținută de aceasta, să le înlesnească câștigarea unui număr cât mai mare de trasee din cele scoase la licitație.
Tot la ajutorul inculpatei Dobrilă Daniela ar fi apelat cei doi oameni de afaceri, pentru a obține acte necesare câștigării procesului intentat împotriva Consiliului județean Cluj, în legătură cu scoaterea de la licitație a unor trasee din Zona Metropolitană Cluj.
În vederea câștigării licitației, inculpatul Cadar Eronim Ștefan s-ar fi deplasat în perioada noiembrie – decembrie 2013, în mai multe rânduri, la București pentru „a rezolva” din timp licitația, locuind efectiv, cu aceste ocazii, la inculpata Dobrilă Daniela.
Pentru sprijinul promis în câștigarea licitației, inculpata Dobrilă Daniela ar fi acceptat și ar fi primit de la inculpații Cadar Eronim Ștefan și Cadar Olezia, bunuri și bani cu titlu de mită. Astfel, în perioada noiembrie – decembrie 2013, soții Cadar, nemijlocit sau prin intermediar, ar fi remis inculpatei Dobrilă Daniela suma de 10.000 lei, un autoturism marca Volkswagen Polo aparținând societății Fany Prestări Servicii SRL, contravaloarea unui televizor Samsung, un set de boxe audio, un mp3 player și mai multe obiecte de îmbrăcăminte (valoarea totală fiind de 34.550 lei).
În același scop, inculpata Dobrilă Daniela ar mai fi pretins de la cei doi inculpați remiterea a două laptopuri marca Apple, în valoare de aproximativ 15.000 lei, echivalent a 3500 euro.
În vederea achiziționării televizorului pretins de inculpată, Cadar Ștefan s-ar fi deplasat în repetate rânduri la mai multe magazine din București, însă nu a reușit să realizeze achiziția, deoarece pretențiile inculpatei Dobrilă Daniela legate de performanțele aparatului ar fi tot crescut. Dacă inițial televizorul vizat era unul marca Samsung la promoție, al cărui preț se ridica la 2.000 lei, pe măsură ce aparatul era căutat pentru achiziție, inculpata ar fi solicitat ca acesta să fie mai performant(3D, cu diagonală mai mare, din ultima generație de televizoare Samsung 8000, fără telecomandă), al cărui preț se ridică pe piață la suma de 8.000-9.000 lei. Cum televizorul nu a fost găsit de inculpatul Cadar Ștefan în timpul celor 3 căutări consecutive efectuate la magazinele de profil din câteva mall-uri din capitală, acesta ar fi lăsat inculpatei Dobrilă Daniela contravaloarea televizorului pentru ca funcționara să facă achiziția atunci când aparatul era găsit.
Televizorul ar fi fost efectiv cumpărat la data de 5 decembrie 2013 cu suma de 6.299 lei.
La data de 18 noiembrie 2013, pentru a se ascunde proveniența ilicită a autoturismului VW Polo, acesta ar fi fost înmatriculat pe numele tatălui inculpatei Dobrilă Daniela (ce nu deținea permis de conducere la acea dată), fiind emise, în acest sens, în numele SC Fany Prestări Servicii SRL Cluj Napoca, o factură și o chitanță, prin care se atesta o operațiune comercială de vânzare – cumpărare.
Consecutiv acestor activități, inculpata Dobrilă Daniela ar fi întreprins demersurile necesare și ar fi emis un act (punct de vedere al A.R.R), datorită căruia, la data de 25.11.2013, Tribunalul Cluj a dispus suspendarea actului administrativ al Consiliului Județean Cluj, soluție favorabilă SC Fany Prestări Servicii SRL. Consecința directă a acestei hotărâri, urmărită de soții Cadar, ar fi constat în reintroducerea în licitație a unor trasee de transport persoane.
În vederea câștigării licitației, inculpata Dobrilă Daniela ar fi furnizat inculpatului Cadar Eronim Ștefan date confidențiale, ce nu sunt destinate publicității, din bazele de date ale instituției unde aceasta lucrează, privind ofertele/documentele depuse de ceilalți operatori de transport persoane, concurenți ai societății Fany Prestări Servicii SRL (privind flota de mașini, vechimea acestora, gradul de confort), favorizând astfel, societatea comercială a inculpatului, în procedura de licitație.
La data de 19 decembrie 2013, comisia paritară de la nivelul de Consiliului Județean Cluj, după analizarea actelor transmise de ARR București, a constatat că există erori privind introducerea unor parametri în sistem, în sensul că datele privind atribuirea au fost analizate pe trasee individuale și nu pe grupe de trasee, opinând în continuare că licitația trebuie anulată, însă luarea unei decizii a fost amânată pentru a doua zi.
Aflând de posibilitatea anulării licitației care ar fi atras demararea unei proceduri în care punctajele erau defavorabile societății sale, inculpatul Cadar Eronim Ștefan ar fi luat legătura cu inculpata Dobrilă Daniela și i-ar fi cerut din nou sprijinul, convenind să se întâlnească într-un local din Brașov. În contextul acestei întâlniri, inculpatul Cadar Eronim Ștefan a cumpărat un mp3 player pentru fiul inculpatei Dobrilă Daniela, în valoare de 250 lei și i-a promis acesteia că-i va duce fiul la schi în Austria, în timpul vacanței de iarnă (lucru care s-a și întâmplat la finele lunii ianuarie 2014).
Cu această ocazie, inculpata ar fi luat legătura telefonic cu unul din membrii comisiei și i-ar fi cerut să procedeze la finalizarea atribuirii exact pe varianta stabilită de Centrul Național de Management pentru Societatea Informațională (CNMSI), fără modificări, asigurându-l că, este perfect legal.
Decizia finală a Comisiei paritare a fost luată în data de 23 decembrie 2013 și validată de Consiliul Județean Cluj în ședința din aceiași zi, stabilindu-se varianta agreată de inculpați.

În cauză s-a dispus instituirea sechestrului și indisponibilizarea sumelor de 53.800 lei, 44.700 euro, 370 lire sterline și 800 USD, aparținând inculpatei Dobrilă Daniela în vederea confiscării.
Totodată, s-a dispus și instituirea sechestrului asigurator asupra autovehiculului Volkswagen Polo, aparținând inculpatei Dobrilă Daniela în vederea confiscării speciale.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al S.R.I.

 

by -
0 192
SAMSUNG

Un avocat din Cluj, profesor la Facultatea de Drept, trimite cereri la instanțele din țară ca să vadă câte dintre interceptările de telefoane sunt aprobate de instanță, iar rezultatul, în mare parte, arată că e vorba de aproape toate sau, în multe cazuri, 100%.

Radu Chiriță e doctor în drept constituțional la facultatea de drept din Cluj, unde e și profesor și director al Departamentului de drept public din cadrul facultăţii. E coordonatorul unei societăți de avocați din Cluj și președintele Asociației de Studii în Dreptul Constituțional și Drepturile Omului.

Acum spune pe blogul său că a cerut numărul solicitărilor de autorizare a interceptărilor între 2010 și 2015. “Unele instanţe m-au minţit în faţă că cică nu au astfel de date. După plângerile administrative, unele şi-au amintit că le au şi le-au trimis. Altele nu. Alte instanţe mi-au spus că nu sunt informaţii de interes public sau că nu pot să îmi dea datele pentru că demască identitatea părţilor. Cel mai celebru nume de pe listă, onor Tribunalul Cluj”, scrie el pe blog. Chiriță a obținut date de la 173 de judecătorii din cele 176 existente, de la 40 40 de tribunale din cele 42 existente și de la toate curțile de apel și instanțele militare. Concluzia – “în total s-a cerut autorizarea interceptării telefoanelor de 109,946 ori în cei aproape cinci ani care au făcut obiect al solicitării. Din ele, au fost admise 102,729 cereri. Pentru cine nu ştie pe o cerere, de regulă, figurează mai multe persoane, rar se întâmplă să fie doar unul singur vizat de o cerere. Estimez că, în medie, e vorba de minim 3 persoane pe cerere, ceea ce înseamnă că în aştia patru ani şi ceva bunicuţa a ascultat, cu acte în regulă, vreo 300.000 de oameni. Naţie de infractori, ce să faci”.

Înalta Curte a admis 4522 cereri din 4523 şi a respins doar una. Una. “Probabil că cel vizat o fi fost mort, atfel nu îmi explic”, concluzionează avocatul clujean. Totodată, 6 curți de apel au aprobat toate cererile de interceptare, inclusiv Curtea de Apel din Cluj. Cât privește tribunalele – “în total sunt 61 de instanţe care au admis tot. Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă. Am un feeling că după ce câştig la instanţă, o să le ia faţa ăstora cei de la Tribunalul Cluj, că îndârjirea cu care refuză publicarea datelor poate fi justificată numai de ruşine”, susține acesta, adăugând că singurele instanţe unde se pare că judecătorii chiar examinează cererile și le aprobă doar după caz sunt instanțele militare, Judecătoria Piteşti, Judecătoria sector 5 și Curtea de Apel Galaţi dintre cele cu un număr semnificativ de cereri. Un caz special este cel al Tribunalului Suceava care a respins 39% din cererile formulate, dar are totuşi un număr foarte mare de cereri admise, peste 5.700. “Pe mine m-a şocat şi numărul fantastic de mare de cereri care se adresează Judecătoriilor”, spune avocatul clujean. “Ţinând cont de competenţa acestor instanţe, mă tot întreb pentru ce Dumnezeu de fapte s-a cerut interceptarea de 2200 de ori la Judecătoria Constanţa sau de 1500 ori la Judecătoria Ploieşti”.

Curtea de Apel Cluj: 80 cereri, toate aprobate.
Tribunalul Militar Cluj: 8 cereri, 5 aprobate.
Judecătoria Cluj Napoca: 892 cereri, 850 aprobate
Judecătoria Gherla: 37 cereri, 36 aprobate.
Judecătoria Turda: 176 cereri, toate aprobate.

Judecătoria Huedin: 46, cereri, 37 aprobate

Interceptari Radu Chirita by actualdecluj on Scribd

by -
0 133

Viceprimărița din Cluj-Napoca Horvath Anna va fi cercetată în continuare sub control judiciar pentru presupusele fapte de corupție de care e acuzată de către procurorii DNA; decizia a fost luată astăzi de Curtea de Apel Cluj.

Procesul Annei Horvath începe în sfârșit în 24 februarie – până atunci, instanța a dispus azi ca aceasta să fie cercetată în continuare sub control judiciar.  Menționăm, decizia luată azi, de menținere a controlului judiciar, poate fi atacată în instanță în 48 de ore de la comunicare.

Dosarul a fost trimis în judecată la Curtea de Apel și nu la Tribunal din cauză că Horvath Anna e și avocat, astfel că în acest caz competența de judecare revine Curții de Apel Cluj, instanță la care a fost trimis dosarul cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Horvath Anna a fost trimisă în judecată fiind cercetată sub control judiciar – ceea ce înseamnă între altele că nu-și poate exercita funcția în care procurorii spun că ar fi comis faptele de corupție. Omul de afaceri Fodor Zsolt a fost și el trimis în judecată în același dosar, e acuzat de spălare de bani și cumpărare de influență și cercetat în stare de libertate.

Procurorii o acuză pe Horvath că din februarie până în mai și-a folosit influența pe lângă funcționari publici din cadrul Primăriei pentru urgentarea avizării unor proiecte imobiliare în care inculpatul Fodor Zsolt avea interese economice. “Derularea acestor proiecte imobiliare presupunea obținerea în prealabil a mai multor documente: eliberarea unor certificate de urbanism, confirmarea avizelor de oportunitate, concesionarea unei suprafețe de teren, eliberarea autorizațiilor de construire”, explică procurorii, care adaugă că în 13 mai Anna Horvath i-ar fi cerut lui Fodor 60 de abonamente la două festivaluri de muzică, pe care să le ofere voluntarilor care o sprijineau în campania electorală de la alegerile locale. “Cele două persoane au convenit să disimuleze remiterea abonamentelor sub forma unui contract de sponsorizare, încheiat între o societate administrată de inculpatul Fodor Zsolt și o firmă ‘agreată’ de inculpata Horvath Anna”, explică procurorii, adăugând că au dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra mai unui imobil ce aparține viceprimăriței.

Citește și:

la Cluj: cu ce vrea să câștige alegerile din decembrie PLUS Cazul Anna Horvath – “ne punem întrebări, statul de drept nu funcționează bine”

UDMR, solidar cu Anna Horvath. PSD Cluj îi cere demisia

Viceprimărița din Cluj, prelungire de control judiciar pentru presupusă corupție. Cum a reacționat

Viceprimărița Clujului Horvath, trimisă în judecată; dosarul, înregistrat la Curtea de Apel

Viceprimarul Horvath își ia concediu fără plată cât e cercetată sub control judiciar: poziția de viceprimar “include anumiți factori de risc”

UPDATE Corupție la Cluj? DNA descinde la Primărie, e cercetată Anna Horvath

by -
0 197

Unul dintre cele mai vechi dosare aflate în judecată în Cluj, dar și unul dintre cele mai mediatizate, e făcut praf și pulbere și trebuie rejudecat aproape integral, după ani de amânări: vorbim despre dosarul celebrului guru Gregorian Bivolaru, care astăzi a aflat că verdictul dat de Tribunalul Cluj e casat iar dosarul va trebui rejudecat.

Decizia a fost luată azi de Curtea de Apel Cluj și e una definitivă; astfel, instanța a decis azi să admită apelurile înaintate împotriva sentinței date de Tribunalul Cluj în februarie anul trecut în această speță – de altfel sentința a fost desființată în întregime și, astfel, cauza va trebui rejudecată din temelii. Ultimul act considerat valabil de către instanța Curții de Apel e declarația unui martor din dosar, dată la termenul din 26 noiembrie 2014. Dosarul va trebui rejudecat de aceeași instanță, Tribunalul Cluj, care în februarie 2015 a decis să-l achite pe Bivolaru de acuzațiile aduse. Dosarul e unul foarte amplu: a fost trimis în judecată de DIICOT în 2007 iar de atunci a fost amânat în nenumărate rânduri din cauză că unul dintre inculpații în cauză, Bivolaru, era de negăsit; în final acesta a fost prins în Franța în februarie și adus acum în fața instanței. Bivolaru a fost acuzat în acest dosar de trafic de persoane, inițiere, constituire sau respectiv aderare la un grup infracțional, ultraj contra bunelor moravuri și altele.

Citește și:

Guru MISA Bivolaru, judecat la Cluj pentru trafic de persoane

by -
0 59

Primarul din Baia Mare Cătălin Cherecheș, reales în ciuda faptului că era în arest sub suspiciunea de corupție, va fi mutat în arest la domiciliu: decizia a luat-o azi instanța Curții de Apel Cluj.

Curtea de Apel a admis azi cererea lui Cherecheș de a fi mutat din arestul preventiv de la Gherla în arest la domiciliu. Cherecheș va avea obligaţia de a nu părăsi imobilul în care locuiește în Baia Mare. În plus acesta va trebui să se prezinte în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de câte ori este chemat, și să nu comunice direct sau indirect cu martorii din dosarul în care e cercetat. Dacă nu, Cherecheș riscă să ajungă din nou în arest preventiv la Gherla.

De după gratii, Cherecheș a câștigat un nou mandat la șefia Primăriei Baia Mare, și nu oricum, ci cu o majoritate covârșitoare: peste 70% dintre sufragii.

Amintim pimarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost arestat în 27 aprilie pentru 30 de zile, după audieri maraton cu ușile închise la Tribunalul Cluj.

Cherecheș are pleiadă de avocați care să-l apere, unul dintre ei e Tiberiu Ban, același care a apărat mai multe oficialități publice din Cluj în procesele penale cu DNA Cluj.
Propunerea de arestare a primarului din Baia Mare vine de la procurorii DNA Cluj, care spun că acesta i-a propus unei persoane să ocupe o funcție de conducere, în 2014, cu condiția ca o parte dintre banii primiți să se întoarcă la el. “Inculpatul Cherecheș i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, Cherecheș a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar”, spun procurorii.
“În cursul anului 2014, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, i-a propus unei persoane (denunțător în cauză) să ocupe o funcție de conducere în cadrul Clubului sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare (FCM Baia Mare), propunere cu care aceasta a fost de acord. În continuare, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar. De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Marea susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială. La data de 14 aprilie 2016, pentru o altă tranșă de bani, în același cuantum, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu remiterea sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 30.000 lei”, a arătat DNA Cluj într-un comunicat.

by -
0 58

Judecătorul clujean cercetat de procurorii anticorupție pentru luare de mită a fost suspendat din funcție ieri de colegii săi din Consiliul Superior al Magistraturii.

Secția pentru judecători a CSM a decis în ședința de ieri să-l suspende pe judecătorul clujean de la Curtea de Apel Cluj cercetat de DNA, Gabriel Năsui, ca urmare a trimiterii în judecată pentru săvârșirea, cu intenție, a unor infracțiuni.

Hotărârea CSM a fost luată în temeiul legii privind statutul judecătorilor și procurorilor, potrivit cărora judecătorul este suspendat din funcție când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni.

Citește și:

Cunoscut judecător din Cluj cercetat de DNA pentru luare de mită

by -
0 474

Cutremur în sistemul judiciar din Cluj: un cunoscut judecător e cercetat de procurorii anticorupție și acuzat de luare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

E vorba de judecătorul Gabriel Năsui de la Judecătoria Cluj-Napoca, acuzat într-un dosar de corupție alături de o persoană acuzată de dare de mită și fals în înscrisuri sub semnătură privată, Cristian Baboș.

Procurorii spun în rechizitoriu, rezumat într-un comunicat de presă, că în 2008 Năsui era judecător în cadrul Judecătoriei Cluj Napoca șia acceptat și primit cu titlu de mită de la inculpatul Cristian Ioan Baboș foloase necuvenite în valoare totală de 3.740 euro. “Aceste foloase au fost primite de magistrat pentru a emite o sentință favorabilă într-o cauză civilă în care inculpatul Baboș Cristian Ioan avea calitatea de reclamant”, arat[ DNA.

Mai mult, în mai și iunie 2013 cei doi au întocmit în fals un document antedatat 19 decembrie 2008 în care se făcea, în mod nereal, dovada că magistratul ‘a achitat’ suma de 3.740 euro inculpatului Baboș Cristian Ioan.

Procurorii au dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra sumei de 3.740 euro depusă de Năsui la o agenție bancară iar dosarul a fost trimis spre judecare Curții de Apel Târgu Mureș. Cei doi au fost trimiși în judecată în stare de libertate.

Relația dintre Năsui și Baboș e de notorietate iar presa locală a relatat pe larg că cei doi își făceau vacanțele împreună; de altfel, conform acelorași surse, Năsui și Baboș au fost colegi de facultate. Năsui a fost cercetat disciplinar în mai multe rânduri. Năsui a fost mutat disciplinar timp de șase luni în Alba Iulia de Consiliul Superior al Magistraturii în 2013 după scandalul în care mai multe cotidiane centrale au publicat o fotografie cu Năsui și Baboș într-un jacuzzi, în stațiunea turistică de lux Saint Moritz din Elveția, dar glonțul i-a trecut pe la ureche, căci propunerea inițială era excluderea din magistratură. Cu doi ani înainte a fost sancționat disciplinar cu reducerea salariului cu 15% timp de trei luni pentru conflict de interese după ce și-ar fi favorizat soția.

by -
0 79

Nou-alesul-din-închisoare primar al orașului Baia Mare, Cătălin Cherecheș, rămâne după gratii după ce ieri instanța Curții de Apel Cluj i-a respins recursul.

Instanța a respins ieri ca nefondată contestația formulată de Cătălin Cherecheș împotriva deciziei luate în 7 iunie de Tribunalul Maramureș care prelungea starea de arest preventiv a acestuia. Decizia e una definitivă, ceea ce înseamnă că primarul Cherecheș trebuie să rămână în arest preventiv 30 de zile, așa cum a decis tribunalul Maramureș. În plus Cherecheș a fost obligat la plata unor cheltuieli de judecată de 300 de lei.

Cauza, înregistrată sub numărul de dosar 1109/100/2016, are ca obiect ‘infracțiuni de corupție (Legea nr. 78/2000) — art. 289 alin. 1 CP raportat la art. 6 din L.78/2000′ și este în faza procedurii de cameră preliminară, procedură cu durată de cel mult 60 de zile, în cadrul căreia se verifică, după trimiterea în judecată, competența și legalitatea sesizării instanței, precum și legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală, ulterior încheierii acesteia urmând a fi stabilit primul termen de judecată pe fondul cauzei.

Între timp, din închisoare, Cherecheș a mai câștigat un mandat la conducerea Primăriei Baia Mare – și nu oricum, ci cu peste 70% dintre voturile exprimate.

Amintim pimarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, a fost arestat în 27 aprilie pentru 30 de zile, după audieri maraton cu ușile închise la Tribunalul Cluj.

Cherecheș are pleiadă de avocați care să-l apere, unul dintre ei e Tiberiu Ban, același care a apărat mai multe oficialități publice din Cluj în procesele penale cu DNA Cluj.
Propunerea de arestare a primarului din Baia Mare vine de la procurorii DNA Cluj, care spun că acesta i-a propus unei persoane să ocupe o funcție de conducere, în 2014, cu condiția ca o parte dintre banii primiți să se întoarcă la el. “Inculpatul Cherecheș i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, Cherecheș a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar”, spun procurorii.
“În cursul anului 2014, inculpatul Cherecheș Cătălin, în calitate de primar al municipiului Baia Mare, i-a propus unei persoane (denunțător în cauză) să ocupe o funcție de conducere în cadrul Clubului sportiv Fotbal Club Municipal Baia Mare (FCM Baia Mare), propunere cu care aceasta a fost de acord. În continuare, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a promis acesteia sprijin financiar, atât pentru achitarea datoriilor clubului de fotbal, cât și pentru continuarea în bune condiții a activității clubului, cu condiția ca o parte din banii primiți de club să-i fie remiși edilului. Astfel, în baza înțelegerii dintre cei doi, în perioada martie-august 2015, inculpatul Cherecheș Cătălin a pretins și a primit de la persoana respectivă suma de 70.000 lei, în mai multe rânduri, direct sau prin intermediar. De asemenea, în perioada imediat următoare, inculpatul Cherecheș Cătălin, pentru a propune Consiliului local al municipiului Baia Marea susținerea financiară a clubului de fotbal cu suma de 1.000.000 lei/1.200.000 lei, a pretins denunțătorului să cesioneze pe numele unei anumite persoane o societate comercială. La data de 14 aprilie 2016, pentru o altă tranșă de bani, în același cuantum, edilul i-a solicitat denunțătorului suma de 400.000 lei, bani ce reprezentau mai mult de jumătate din sponsorizarea pe care o firmă o făcuse anterior clubului. În legătură cu remiterea sumei de bani pretinse, la data de 22 aprilie 2016, inculpatul Cherecheș Cătălin i-a transmis denunțătorului să nu scoată din bancă decât sume cuprinse între 10.000 și 30.000 lei, lucru cu care acesta din urmă s-a conformat. În același context, la data de 26 aprilie 2016, procurorii anticorupție au procedat la constatarea infracțiunii flagrante, asupra inculpatului Cherecheș Cătălin fiind găsită suma de 30.000 lei”, a arătat DNA Cluj într-un comunicat.

by -
0 90

Înghesuială pe birourile judecătorilor de la Curtea de Apel Cluj: numărul scade de la an la an, totuși numărul dosarelor raportate la numărul judecătorilor e cel mai mare din țară.

E vorba de 908 de dosare pe cap de judecător la Curtea de Apel Cluj, în medie, cifră care plasează instituția pe primul loc în țară la acest nivel. Pe următoarea poziție se clasează Curtea de Apel Timișoara, cu 824 dosare pe cap de judecător și Curtea de Apel Oradea, cu 809 dosare. Curtea de Apel Craiova are o încărcătură de 515 dosare de soluţionat pe judecător, iar Curtea de Apel Bucureşti , 786 dosare pe judecător.

Anul trecut judecătorii de la Curtea de Apel Cluj, precum şi cei de la instanţele din circumscripţia acesteia au avut de soluţionat, în medie, 828 dosare faţă de 976 dosare în 2014 şi 1.067 dosare în 2013.
În cazul tribunalelor, peste media de 736 cauze de soluţionat pe judecător, s-au situat Tribunalul Cluj (832 cauze) şi Tribunalul Specializat Cluj (834 cauze), iar sub această medie, Tribunalul Maramureş, cu 721 cauze, Tribunalul Sălaj, cu 651 cauze şi Tribunalul Bistriţa Năsăud cu 579 cauze.

Un raport al Curții de Apel Cluj arată că operativitatea cu care au fost judecate dosarele a crescut semnificativ anul trecut, 86% față de 73% în 2014. “O creştere semnificativă s-a înregistrat la nivelul tuturor secţiilor Curţii de Apel Cluj, cu precădere la nivelul Secţiei a II civile, de contencios administrativ şi fiscal, unde operativitatea a fost de 71,57% în anul 2014, crescând spectaculos la valoarea de 95,20% în anul 2015”, arată raportul.

Documentul extins va fi prezentat mâine într-o ședință la care vine și președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Mircea Aron.

Scurt istoric al Curții de Apel Cluj, așa cum apare pe site-ul oficial al instanței:

Curtea de Apel Cluj a fost înfiinţată în baza legii ungare nr. XXV din anul 1890, odată cu curţile de apel din Oradea Mare, Târgu Mureş şi Timişoara. Avea iniţial în raza ei de activitate şapte tribunale, anume cele din Alba Iulia, Bistriţa, Cluj, Dej, Deva, Sibiu şi Turda. După unirea Transilvaniei cu România, Curtea de Apel Cluj a funcţionat până în 1924 pe baza dispoziţiilor normative ale Consiliului Dirigent, iar din 1924, în baza legii din 25 iunie 1924 privind Organizare Judecătorească a Regatului Român. În baza acestei legi Curtea de Apel Cluj cuprindea în sfera sa de competenţă tribunalele din 6 judeţe: judeţul Alba (interbelic), judeţul Cluj (interbelic), judeţul Hunedoara (interbelic), judeţul Năsăud, judeţul Someş, şi judeţul Turda.
În perioada 1940-1944, în urma Dictatului de la Viena, Curtea de Apel Cluj a funcţionat la Sibiu, iar la Cluj a fost instituită Curtea de Apel Regală Ungară, până în anul 1944.
După cel de-al doilea război mondial, în anul 1945, Curtea de Apel a revenit la Cluj şi a continuat să funcţioneze până la reforma justiţiei din 19 iunie 1952, prin care curţile de apel au fost desfiinţate. Concomitent a fost organizat Tribunalul Regional Cluj. Curtea de Apel Cluj a fost reînfiinţată în baza legii nr. 92 din anul 1992.
Curtea de Apel Cluj şi instanţele arondate acesteia funcţionează, în prezent, în baza Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Raza de activitate a Curţii de Apel Cluj cuprinde 4 judeţe: Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Sălaj, acoperind 22.197 km pătrați cu 1.842,7 mii locuitori.
În fiecare reşedinţă de judeţ funcţionează câte un tribunal cu competenţă generală, iar în Cluj-Napoca funcţionează, pe lângă Tribunalul Cluj, şi Tribunalul Specializat Cluj, acesta din urmă având în competenţă soluţionarea litigiilor dintre profesionişti. În cadrul judeţelor sunt organizate judecătorii.

by -
0 58

Sfârșit de telenovelă pentru unul dintre cele mai longevive dosare aflate în judecată la Cluj, cel în care președintele Consiliului Județean Vrancea e acuzat de fapte de corupție.
Președintele instituției, Marian Oprișan, a fost achitat în această dimineață de magistrații Curții de Apel Cluj, într-un dosar ce a numărat până acum zeci de înfățișări.
Instanța Curții de Apel Cluj a respins azi toate apelurile formulate la sentința anterioară, și nu sunt puține – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul Teritorial Cluj, precum şi apelurile declarate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Guvernul prin Ministerul Finanțelor Publice și Direcția Finanțelor Publice Cluj. Aceștia au făcut apel împotriva sentinței date de Judecătoria Cluj-Napoca în februarie 2015, dar apelurile au fost respinse ca nefondate. Decizia de azi e definitivă.

Oprișan a fost trimis în judecată încă din 2006 de către procurorii DNA, sub acuzațiile de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost  acordate, fals şi uz de fals. În acelaşi dosar s-a mai dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați, pentru complicitate la abuz în serviciu şi la folosirea creditelor în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate, precum şi fals intelectual – e vorba de vicepreședintele CJ Vrancea de atunci Mircea Diaconu, de șeful Direcției Economice Valeria Teodorescu, de șeful Direcției Tehnice IOn COsteanu, șeful Serviciului Drumuri și Poduri Liviu Rusu și respectiv dirigintele de șantier Valeriu Iacob.

Procurorii DNA arătau în rechizitoriul din 2006 că în cursul anului 2004, CJ Vrancea a primit suma de 1,9 milioane de dolari din partea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului (MTCT) pentru pietruirea drumurilor comunale din judeţul Vrancea. Potrivit probelor administrate de procurorii anticorupţie, Comisia de licitaţie numită de Oprișan a selecţionat şi a atribuit lucrări de construcţie unor firme neeligibile, conduse de apropiaţi ai acestuia, e vorba de SC Aispa Stars 95 SA (al cărei patron este omul de afaceri  Prunache Corneliu), SC Top Media SRL (al cărei patron este Graur Vasile, fratele inculpatei Teodorescu Valeria) şi SC Utilaj Construct SA (al cărei patron este Mihăiuc Vasile). De altfel, s-a dovedit că cele trei firme nu dispuneau de utilajele necesare efectuării acestor lucrări, iar firma SC Top Media SRL este o firmă fără sediu şi fără angajaţi.

Firmele respective au contractat lucrări de asfaltare pentru un număr de 41 de drumuri comunale dintre care o parte erau asfaltate anterior, iar pe altele nu s-a executat nici un fel de lucrare, însă banii au fost încasaţi. Pe cele câteva drumuri pe care au fost executate, lucrările s-au dovedit a fi de proastă calitate şi efectuate fără proiecte tehnice. În cazul a numeroase lucrări nu au existat inspectori (diriginţi de şantier) autorizaţi de Inspectoratul de Stat în Construcţii, cum impunea legea. 18 drumuri comunale nu au fost supravegheate şi verificate de nicio persoană autorizată. În plus, plăţile s-au făcut integral în contul firmelor selecţionate, la două – trei zile după semnarea contractelor. Ordinele de plată au fost semnate de inculpaţii Oprişan Marian şi Diaconu Mircea.

Spre exemplu, a reieşit că în comuna Boloteşti lucrările de pietruire nu erau necesare, acestea fiind efectuate deja din fondurile locale proprii. În comuna Coteşi, potrivit declaraţiei primarului, modernizarea drumurilor nu era o necesitate, iar reprezentanţii CJ nu i-au cerut părerea când au angajat proiectele legate de modernizarea drumurilor. În comuna Jitia, lucrările au constat doar în împrăştierea de balast pe drum, iar lucrările au  fost executate numai pe un sfert din porţiunea de drum contractată. Primarul comunei a cerut refacerea lucrărilor însă a fost refuzat de reprezentanţii firmei SC Top Media SRL.

Din probele administrate a mai reieşit că din banii destinaţi pietruirii drumurilor, Comisia de licitaţie condusă de Diaconu Mircea şi din care făceau parte Teodorescu Valeria, Costeanu Ion şi Rusu Liviu şi-a însuşit suma de 3,2 miliarde ROL.

Din cercetările efectuate a mai rezultat că în perioada 2004-2005, inculpatul Oprişan Marian a negociat şi achiziţionat, fără hotărârea necesară a Consiliului Judeţean şi fără avizele de specialitate ale comisiilor din Consiliu, Complexul Turistic “Căprioara”, în jurul căruia deţinea, împreună cu membrii familiei, 8 hectare de teren. Pentru această achiziţie, Oprişan Marian a alocat ilegal 17 miliarde lei ROL din fondurile publice al CJ Vrancea. În plus, acesta a întocmit şi  înaintat Guvernului României o adresă falsă prin care a solicitat şi obţinut suma de 3 miliarde ROL din fondul de rezervă al Guvernului. Pretextele invocate în adresă sunt false, iar banii au fost utilizaţi tot pentru achiziţia complexului.

De asemenea, în patrimoniul CJ Vrancea se afla Hotelul “Rucăr” şi “Hanul dintre Vii”, situate în localităţile Soveja, respectiv Câmpineanca. În perioada 2003-2005, acestea au fost utilizate de Marian Oprişan ca locaţii de protocol pentru care inculpatul a alocat din bani publici, pentru aşa-zise acţiuni de protocol, suma de 5,2 miliarde ROL. Potrivit legii, acesta nu putea să finanţeze respectivele locaţii, decât introducându-le în circuitul public.

Prejudiciul în dauna Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului era estimat la 5,5 milioane de lei, aproximativ 1,5 milioane de euro, reprezentând lucrări de asfaltare neexecutate sau de proastă calitate.

Prejudiciul în dauna bugetului Consiliului Judeţean Vrancea se ridică la 2,2 milioane de lei, iar Guvernul a fost și el prejudiciat, spun procurorii, cu 75.000 de euro. În 2006 dosarul a fost înaintat spre judecare Judecătoriei Focșani, de unde în 2010 a ajuns la Cluj, la Judecătoria Cluj-Napoca, unde a avut nu mai puțin de 38 de termene până când, în final, instanța l-a achitat – dar procurorii au atacat decizia.

În aprilie dosarul a ajuns pe rolul Curții de Apel.