Tags Posts tagged with "CTATU"

CTATU

Suras imagine: Proiect Arhimar

O firmă controlată de investitori francezi anunța în urmă cu aproape 10 ani un proiect de 55.000 mp, cu apartamente, birouri și chiar și un hotel. Regim maxim de înălţime: 21 de etaje! În 2017, pe terenul vizat din zona Buftea – Scorțarilor nu a apărut niciuna din aceste funcțiuni. Acum, proprietarii de la Stemmer Development revin cu un nou proiect, pe care tocmai l-au prezentat arhitecţii în şedinţa Comisiei de Urbanism a oraşului. Ce-i drept, cu nişte clădiri departe de înălţimile desenate în urmă cu ceva ani. Nu departe de această zonă unde se anunţă un nou proiect imobiliar de amploare, investitori belgieni vor să reactiveze o fostă platformă industrială şi au propus chiar în acest an un proiect pentru fostul Argos – proiect criticat dur în Comisia de Urbanism şi ulterior modificat. Dintre îngrijorările exprimate acum în Comisia de Urbanism: ce se întâmplă cu traficul din zona deja “sugrumată”? Asta în condiţiile în care cele două mari proiecte – Argos şi Stemmer – ar aduce peste 460 de apartamente noi în zonă, dar şi birouri, care la rândul lor sunt generatoare de trafic.

Conform propunerii firmei Stemmer anunțată în 2008, ansamblul din zona Buftea – Scorţarilor urma să cuprindă spaţii rezidenţiale, un hotel şi clădiri de birouri. În 2019, apăreau detalii şi ansamblul primea chiar şi aviz de opotunitate în comisia de urbanism de atunci: proiectul era botezat “Les Tours de Cluj” şi aduceau turnuri de până la 21 de etaje. Acum, o nouă versiune de mobilare a terenului de 11.000 mp a fost prezentată în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU): se vorbeşte de 6-7 etaje. Arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, a precizat că proiectul actual vizează un teren lăsat în paragină de 10 ani. “Proiectul aprobat anterior avea un regim de înălțime prea mare, care nu era viabil”, a explicat arhitectul. Terenul are acces la străzile Scorţarilor şi Buftea, e foarte aproape de cel mai mare complex de birouri din Cluj – The office – şi, alături de proiectul Argos, promite să regenereze zona, dar şi să atragă trafic.

Arhitectul care a susţinut proiectul Stemmer a făcut şi o trecere în revistă a situaţiei actuale: pe amplasament există o serie de construcţii în paragină – un “schelet” de biserică în ruină, care a început să fie demolată, două clădiri anexe ce urmează la rândul lor să fie demolate și un fost atelier de reparații. Ca urmă de fostă industrie, acesta ar putea fi păstrat. “Am propus păstrarea clădirii, restaurarea și integrarea sa în concept. La sud avem Canalul Morii, aproape e platforma Argos, în curs de dezvoltare. Avem şi o locuinţă cu două etaje şi pod, pe limita de proprietate, o situaţie atipică, aşa că ne-am retras de la acel imobil”, a mai precizat Bănuţ. Înspre Canalul Morii se păstrează zonă de protecţie şi, potrivit proiectantului, spaţiile verzi amenajate pe sol reprezintă 30% din parcelă. Vor fi amenajate două niveluri de parcări subterane. Ansamblul în sine ar urma să aducă trei imobile noi: unul de birouri şi două clădiri de locuințe colective, iar clădire dinspre strada Scorțarilor ar avea parter comercial, cu servicii. Pentru clădirea care ar urma să fie reabilitată, arhitecţii au propus realizarea unui spațiu de co-working, pe modelul deja operaţionalului Cluj Hub. Proiectul prevede 225 de apartamente şi 350 de parcări. Răspunzând unor observaţii din comisie, arhitectul a mai precizat că va mai exista o piațetă și spaţii pietonale între clădirile de birouri, iar traseul acestora se va corela cu traseul propus de vecinii de la Argos; retragerea de 9 metri faţă de Canalul Morii este respectată.

Primele observaţii din Comisia de Urbanism au vizat traficul care ar urma să fie generat de noile construcţii, mai ales în contextul în care şi proiectul Argos vine cu un ansamblu de mari dimensiuni.
“Zona de studiu de circulaţie ar trebui extinsă, e o zonă unde deja sunt probleme de trafic”, a menţionat şefa Serviciului siguranţa circulaţiei, Mirela Mărincean. Bănuţ a precizat însă că a fost deja întocmit un studiu de trafic pe suprafaţă extinsă (la comanda beneficiarului), acesta a fost depus la primărie şi ar fi luat în calcul dezvoltarea oraşului pe următorii ani, dar şi proiectul Argos din vecini.

Despre proiectul Argos, mai multe detalii aici:


Ansamblu imobiliar pentru terenul fostei fabrici Argos. Proiectul, “desenat” de arhitecții noului PUG, a fost criticat în Comisia de Urbanism fiindcă nu respectă… PUG-ul

şi

Cum s-a schimbat proiectul imobiliar de la Argos, după ce arhitecţii noului PUG au fost “certaţi” la Urbanism

“Dacă ajungem la “roșu” cu traficul, tăiem din apartamente”, a intervenit primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele de urbanism şi edil într-un oraş care a ajuns deja să fie, uneori, “paralizat” de trafic. Viceprimarul Dan Tarcea a avut de făcut o altă observaţie: proiectul propus are cu trei etaje peste ceea ce există construit în zonă (patru etaje). “Ce le spun oamenilor la o asemenea observaţie?”, a întrebat Boc, sugerând că proiectul nu trebuie obligatoriu să meargă spre maximul admis în regulamente. La rândul său, arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut de făcut o recomandare în ceea ce priveşte regimul de înălţime: dacă Argos are clădiri de cinci etaje la stradă, la fel se poate şi în cazul proiectului Stemmer. “Să tratăm cu aceeași unitate de măsură ambele investiții. Văd două investiţii majore care se doresc în această zonă, ar putea să rezolve ce înseamnă circulaţii prin proiectele de utilitate publică propuse prin PUG. Strada Scorțarilor e propusă pentru expropieri, până la Buftea. Ai două ansambluri, dar ceea ce propune PUG-ul aduce o rezolvare”, a spus Salanţă. S-a mai pus în discuţie şi necesitatea unor dotări de utilitate publică: dacă la Argos se face grădiniţă, aici să fie creşă. O astfel de funcţiune e şi în folosul beneficiarilor şi chiar poate fi o foarte bună unealtă de marketing pentru un astfel de proiect, a admis reprezentantul investitorilor, care a precizat că s-a gândit un asemenea spaţiu la parterul clădirii rezidenţiale. “Creșa nu poate fi la parterul unei clădiri, trebuie respectate nişte norme”, a intervenit primarul. “Nu mai putem trece cu vederea sub nicio formă astfel de servicii de utilitate publică. Încercăm acum să găsim soluţii pentru Bună Ziua, unde investitorii au promis astfel de servicii şi nu le-au făcut. Mai sunt terenuri rezervate, dar nu sunt făcute dotările”, a amintit Boc, vorbind de o zonă asaltată de construcţii inclusiv în mandatele sale precedente. “Blocul de la Canalul Morii are un parter cu funcțiuni publice destinate în special locatarilor – o grădiniță în regim privat adresată celor din zonă e o opţiune – să rezolve o problemă existentă în zonă, dar nu exclusiv pentru locatarii din acest proiect”, a spus Bănuţ.

Arhitectul Marcel Crișan, membru CTATU, a atras atenţia asupra amenajărilor din zonă, dar şi asupra aspectului clădirilor propuse. “Dacă vrem să activăm zona pietonală, o zonă pentru bicicliști, trebuie şi terase. Propunerea are blocuri standard cu balcoane – poate ar fi interesant să gândiţi retrageri, nişte logii”, a spus Crişan. Şi, încă o dată, s-a trasat paralela cu Argos. “Proiectul Argos a adus spaţii deschise 24 de ore. Cu dotări de cartier, bine conectate pietonal, această zonă ar deveni una cu identitate mult mai bună. Sunt două pete mari, dar ar fi mult mai frumos să fie percepute unitar”, au spus membrii comisiei. S-a mai recomandat restudierea mobilării pe parcelă, pentru că între unele clădiri distanţele ar fi foarte mici.

Un vecin dintr-un bloc vechi de 70 de ani a intervenit cu perspectiva locuitorilor zonei. Ovidiu Rusu a atras atenţia că o parte din canalizarea care deserveşte blocul său e realizată pe terenul investitorului, dar arhitecţii de la Arhimar au explicat că au primit deja notificările pe acest subiect, iar varianta actuală de proiect a rezolvat acest aspect. “Asociația pe care o reprezint a ridicat problema de trafic. Strada Scorţarilor are o bandă pe sens, iar cea de pe latura de nord e ocupată de parcări. În anumite momente ale zilei se creează un grav blocaj pe Scorțarilor, la intersecţie cu Buftea. Clădirea de birouri existentă nu face față, pe zona unde ați propus dvs clădirea de birouri se parchează acum – sunt vreo 100 de mașini parcate. Sigur, asta nu e problema dvs, dar tot ne întrebăm ce se va întâmpla cu ele. Vom avea încă alte 200 de locuri de parcare pentru apartamentele din acest proiect, încă 200 de maşini, ceea ce va fi o mare problemă, încă 200 de mașini la Argos. Traficul generat de cele două investiţii majore va crea probleme foarte mari şi, din păcate, nu prea există posibilităţi de lărgire a străzii”, a spus clujeanul care locuieşte în zonă.

Bănuţ a mai amintit o dată că studiul de trafic realizat pentru acest proiect există şi ar urma să fie analizat în comisia de trafic şi discutat cu specialiștii. Mai mult, a susţinut că problemele de trafic au soluţii. “Strada Scorțarilor se blochează la intersecţia cu Buftea din cauza a ceea ce se întâmplă la intersecţia Buftea – 21 Decembrie. De acolo începe problema şi există recomandări în acest sens, pentru deblocarea situaţiei. Din valori simulate de trafic reiese că se poate ajunge la pragul maxim, dar nu se ajunge la un blocaj. Avantajul acestei parcele e că are intrare-ieșire la două străzi. Şi mai e un aspect. Clienții dau bani să stea în centru, tocmai ca să fie aproape de locul de muncă. Asta înseamnă că mulţi dintre ei nu sunt participanți activi la trafic. Chiar am făcut un studiu în acest sens. Am fost la investiții, proiecte de-ale noastre din zona centrală și am văzut câte mașini sunt în parking în timpul zilei. Aceasta e o realitate”, a mai precizat Bănuţ.

Proiectul va trebui să revină în analiza comisiei de urbanism. Au rămas ca puncte de interes major: problema traficului şi corelarea cu proiectul Argos în această analiză, integrarea urbană în ceea ce priveşte regimul de înălţime şi problema creşei. Bănuț a remarcat însă că ansamblul Argos are 5 etaje doar pe porţiuni, dar ansamblul e, de fapt, mai înalt. Salanţă a precizat însă că se referă la alinierea laturii dinspre stradă. “E nevoie de regenerare urbană, sunt zone care arată mizerabil, trebuie să aveți sprijin instituţional, dar să iasă niște lucruri minunate. În urma acestor proiecte să rămână ceva de urmat în toată țara, ca stadionul domnului Ţigănaş”, a ţinut să precizeze Boc, în sala în care era prezent şi preşedintele OAR, “semnatar” de Cluj Arena. “Nu spunem “NU” proiectului, suntem convinși de necesitatea investițiilor, nu vrem să blocăm pe nimeni, dar îmi doresc să rămână lucruri de calitate”, a declarat Boc în şedinţă publică.

Proiectul Stemmer-Arhimar poate fi consultat AICI

Bloc lângă bloc, plus încă vreo câteva şantiere pe terenurile disponibile şi trotuare transformate în locuri de parcare prin deciziile şoferilor. Recunoaşteţi probabil peisajul şi îl puteţi asocia cu multe dintre străzile Clujului, dar de data aceasta este vorba despre una dintre arterele principale ale oraşului: Calea Mănăştur, care leagă centrul de ieşirea spre Vest. Problema e deja veche, dar a fost repusă pe tapet cu prilejul discutării în Comisia de Urbanism a unui proiect de birouri. Una dintre locatarele dintr-o clădire vecină a arătat că problema zonei e mai amplă şi deja acută: lipseşte privirea de ansamblu în dezvoltarea oraşului şi, o dată cu noile construcţii şi şantierele în lucru, s-a îngreunat şi traficul. Mai mult: trotuarul a fost acaparat de fapt de maşini pe o mare porţiune.

Societatea Nolimit a venit în Comisia de Urbanism din această săptămână cu propunerea pentru un Plan Urbanistic de Detaliu necesar pentru construirea unui imobil mixt – cu birouri, servicii şi comerţ – pe Calea Mănăştur nr. 26-28. Clădirea ar avea şase etaje şi, ca funcţiune, preponderent birouri. Este vorba de o suprafaţă mică de teren – 520 mp – în vecinătatea unui imobil recent construit, care are calcan spre parcela deţinută de Nolimit. “Unul din scopurile proiectului e acoperirea calcanului. Beneficiarul vrea un imobil de birouri, cu parter comercial, probabil sediu de firmă IT”, a menţionat arhitectul Claudiu Botea de la Arhimar, cel care a prezentat documentaţia. Acesta a subliniat că proiectul respectă indicii urbanistici impuşi în zonă: clădirea propusă ar avea o înălţime de 21 metri, faţă de 25 maxim admişi, CUT de 1,98 şi POT de 28%, faţă de CUT 2,8 şi POT 50% maxim admise. “În perioada PUG-ului vechi era un PUZ aprobat ce azi nu apare în PUG-ul nou. Exista prevăzut un drum, iar proprietarul a dezmembrat teren pentru ca acel drum din PUZ-ul vechi să poată fi realizat. Sunt peste 30 de metri liniari până la imobilul din spate”, a mai precizat Botea.

La şedinţa de urbanism au venit şi câţiva vecini, cu nemulţumiri în ceea ce priveşte proiectul. “Planşele nu corespund cu realitatea și cu CF-urile. Un proprietar trecut acolo nu mai e de actualitate. Blocul nostru nu figurează corect pe planşe. Apoi, ar fi trebuit să fim consultaţi cu privire la includerea în PUD a drumului de acces, noi suntem coproprietari acolo”, a spus una dintre vecinele parcelei. Aceasta a mai susţinut şi că zona va fi aglomerată excesiv şi că ar fi prea puţine locuri de parcare. Având în vedere că suprafaţa totală construită e de 900 mp şi în proiect sunt prevăzute 9 locuri de parcare pentru clădirea de birouri, normele ar fi însă respectate. „Acel drum a fost obligatoriu, exista acel PUZ vechi, cu prevederea pe care noi am respectat-o. Noi nu avem nevoie de el, proprietarul a făcut-o ca să îi ajute pe proprietarii din spate. Noi avem acces din Calea Mănăştur. Dar dacă va exista acel drum, îl vom folosi”, a precizat arhitectul.

Primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele CTATU, a sugerat ca beneficiarul proiectului să discute cu vecinii. “Dacă rămâne drumul, să discutaţi cu proprietarii! Acela nu a fost gândit degeaba, ci pentru comunitate. Să se reglementeze circulația”, a spus Boc. Aşa că arhitectul şi-a asumat că va discuta cu investitorul. Cât despre probleme de însorire, Botea a susţinut că nu e cazul de aşa ceva, având în vedere că distanţa între clădirea propusă şi blocul vecinilor nemulţumiţi e de 30 de metri, ipoteză susţinută şi de arhitectul Adrian Iancu.

 

Politica anunţată pentru viitorul: deplasarea cu bicicleta, pe jos, cu transportul în comun

Un vecin a ridicat însă o altă problemă din zonă. “Avem un bloc de 6 etaje la 6 metri, făcut de același constructor, avem probleme cu alimentarea din cauza proiectului”, a spus vecinul. Arhitectul a intervenit însă cu precizarea că beneficiarul proiectului susţinut acum în CTATU nu a construit altceva în Cluj. O clujeancă din zonă a atras însă atenţia asupra unei probleme mai ample a căii care duce spre ieşirea din oraş. “Zona s-a aglomerat foarte mult, sunt trei șantiere deschise pe Calea Mănăștur, lipsește privirea de ansamblu. Noi folosim mijloacele de transport în comun, dar tot te izbești de mașini parcate dreapta – stânga şi nici nu vorbesc de mașinile şi utilajele de șantiere. Între strada Berăriei şi Tarniţa, trotuarul e blocat. Nici numărul locurilor de parcare pentru noua clădire de birouri nu e corelat cu realitatea zonei”, a spus clujeanca. Proiectul respectă însă normele în vigoare. “Legal atâta se cere. Eu nu aș da niciun loc de parcare. Să vină cu bicicleta, pe jos! Viitorul orașului acesta este: deplasarea cu bicicleta, pe jos, cu transportul în comun. Nu mergi cu mașina tot timpul la birou, în centru, vremurile astea s-au dus”, anunţă Boc politica oraşului. Cu toate acestea, admite că deocamdată autorităţile nu fac faţă în controlul legalităţii parcărilor. “De-abia reușim să ținem sub control lucrurile pe marile bulverde. Mă va preocupa zona Calea Mănăștur. Dar mai multe locuri de parcare nu fac decât să genereze trafic”, a spus Boc.

“Toate blocurile de asemenea dimensiuni ar trebui să aibă spațiu verde. Blocurile nou construite nu au”, a spus un vecin, care a explicat că în faţa unor clădiri noi, construite recent spaţiul e folosit pentru parcări. “Acolo nu au fost autorizate locuri de parcare, ci retragere faţă de artera principală”, a spus şi Corina Ciuban, aşa că s-a anunţat că poliţia locală va face verificări în zona respectivă. Arhitectul Adrian Iancu a reiterat soluţia pentru a-i împiedica pe şoferi să parcheze în astfel de spaţii: stâlpișori, ca să blocheze accesul maşinilor pe trotuar. “Apreciem totuşi în acest caz comunicarea. În cazul proiectului de la nr 28-30 nu am știut de proiect. Ne-am trezit cu o clădire de şase etaje la 6 metri de noi”, a mai spus vecina. Şi în cazul proiectului de birouri mai sunt însă chestiuni de clarificat. Parcela e foarte îngustă, e neclar unde s-ar realiza spaţiile verzi necesare şi sunt şi probleme de acces, au sesizat arhitecţii din CTATU. “Noi trebuie să corelăm lucrurile, chiar dacă proiectanţii PUG au uitat. Trebuia să ia PUZ-uri vechi. Se știa că trebuie făcută această legătură. Nu văd nicio retragere, trebuia 5-6 metri pentru drum (proprietarul ar fi cedat 4, din prezentările de proiect). Viitoarea stradă de 14 nu poate fi realizată, dacă faceți acces spre parking. Să se aducă încadrare în PUZ-ul anterior, o situație reală de azi cu construcţiile existene și atunci vom putea să ne lămurim”, a sintetizat Iancu.

 

 

Fostul teren industrial al fabricii Argos, vecin cu imobilul de birouri care a luat locul fostei fabrici Tricotaje Someşul pe B-dul 21 Decembrie, se pregăteşte să urmeze traseul, clasic de acum, al fostelor fabrici bine poziţionate în oraş: de la industrie la Imobiliare. După ce Jolidon (care a preluat Argos cu ani în urmă) a mutat producţia, proprietatea a rămas disponibilă. Noul proiect a fost prezentat în ședința Comisiei de Urbanism din această săptămână: un ansamblu cu funcțiuni mixte, dar și cu spații pentru artiști, cu funcțiuni de sport și cu zone publice, cu scuar și promenadă pe Canalul Morii, conform expunerii proiectantului. După prezentarea cu randări colorate, mai mulți arhitecți din Comisia de Urbanism au atras însă atenția că proiectul e departe de a fi ideal. Mai mult, ar încălca o serie din regulile aduse de noul Plan Urbanistic General al orașului, la care Planwerk a și lucrat de altfel. Printre problemele marcate în ședința de Urbanism: dimensiunea ansamblului e prea mare, lipsesc spațiile verzi în forma cerută de regulamentul de urbanism și nu se respectă retragerea necesară față de Canalul Morii.

 

Investitorii străini au venit la primărie. Ce proiect au adus

Prezent la şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a primăriei din această săptămână, dezvoltatorul belgian, Didier Balcaen, CEO al companiei Speedwell, a precizat că pe terenul Argos se doreşte un ansamblu cu funcţiuni mixte, fiind o investiţie de tip brownfield (care valorifică un teren anterior utilizat). “Vrem funcţiuni mixte, un loc unde să se poată face de toate: e şi spaţiu de locuinţe şi de birou, va exista şi grădiniţă, vrem un loc unde să se poată ajunge pe jos şi cu bicicleta. Suntem atenţi la trecutul parcelei (fostul ştrand Record era în zonă) şi vom avea şi facilităţi de relaxare”, a spus Balcaen. După o scurtă introducere făcută de reprezentantul dezvoltatorilor, salutată, în engleză, de primarul Emil Boc, prezentarea proiectului a fost preluată de arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk, care a expus intenţiile de restructurare a parcelei vizate. “Proiectul rezolvă o situaţie urbană într-o zonă centrală prin restructurarea unei zone industriale. Am cercetat în arhive, e parcela unei unităţi industriale şi de depozitare. Una dintre clădirile pe care le mai avem a putut fi identificată în planuri de arhivă. Această clădire e o clădire de patrimoniu industrial neclasată, în situaţie fragilă, care a fost conservată în forma ei de azi; prin funcţiunea pe care o prevede proiectul, acest spațiu se conectează direct la proiectele strategice din dezvoltarea oraşului: vor fi acolo spaţii pentru industrii creative, ateliere pentru cercetare, spaţii care fac legătura între Tehnologie, artă şi cultură. Acest proiect sprijină din zona privată proiectele publice”, a susţinut Pănescu. Arhitectul a făcut referire şi la partea de circulaţii şi accese. “Acest proiect deschide legătura către Mărăşti, există posibilitatea legăturii cu transport în comun și se conectează cu un proiect mare în curs de finalizare, The Office. Prin reîntregirea parcelei iniţiale acest proiect devine transparent şi zona devine accesibilă 24 de ore din 24”, a subliniat Pănescu. S-a făcut referire şi la spaţiile comune şi zonele verzi, ar exista acces pentru pietoni şi biciclişti. De-a lungul Canalului Morii se păstrează profilul unei promenade, cu vegetaţie. Vor mai fi amenajate două poduri, conform proiectului. De asemenea, a fost elaborat şi un studiu de trafic, a mai precizat Pănescu. Fosta bază Record, împărţită între doi proprietari, e un alt subiect de menţionat. “Acest proiect a putut să cumpere jumătate din terenul bazei sportive şi să îl amenajeze ca parc, cu acces public”, a mai spus Pănescu, completând că noul proiect îmbină funcţiuni de locuire, muncă, agrement şi cultură. Conform prezentării, proiectul prevede şi un scuar public, are aviz de la Mediu, iar construcţia clădirilor va urma procedura de certificare pentru clădiri “verzi”, conform standardelor BREEAM. Noul ansamblu va avea şi apartamente. 250, mai precis.

 

 

După derularea imaginilor cu spaţii verzi şi prezentarea în care s-a vorbit de spaţii pentru artă, accese publice şi promenadă pe Canalul Morii, a urmat însă reacţia CTATU. Unul dintre membrii Comisiei, arhitectul Vlad Negru, a “desfiinţat”, rând pe rând, o serie de aspecte ale proiectului, arătând că acesta nu respectă norme din Planul Urbanistic General, la care biroul Planwerk chiar a lucrat.

“Sunt lucruri de principiu, care, venind de la proiectantul PUG, mi se par periculoase”.

“Tata locuieşte pe strada Onisifor Ghibu. Suntem în total accord cu propunerile dvs, dar ar fi nişte probleme. Între ce vedem în planşe şi regulamentul de urbanism aferent PUG există mari discrepanţe”, a început Negru. “Regimul maxim de înălţime e de 9. Nu P+5. Accesul la spaţii verzi trebuia să fie public şi nelimitat. La UTR (Unitate Teritorială de Referinţă) Argos, vedem 0 procent de spaţii verzi, necum 30%. 0 mi se pare foarte puţin. Sunt lucruri de principiu, care, venind de la proiectantul PUG, mi se par periculoase. Un principiu ce se regăseşte în toate UTR-urile din PUG e retragerea garajelor de la frontul străzii. În proiectul dvs, la strada Onisifor Ghibu se prevede un front perfect opac. Aici ar putea fi locul ideal pentru desenatorii de grafitti. Vizavi de un liceu, acest front opac e o vecinătate neprimitoare şi unde controlul social devine redus”, a menționat arhitectul din Comisie. Proiectul redefineşte principiile a ceea ce înseamnă un etaj retras, creându-se premisa ca acestea să devină etaje, a mai remarcat Vlad Negru, adăugând că distanţa dintre clădiri impusă în regulament nu va putea fi respectată de acest proiect. “Distanţa între clădiri nu poate fi asigurată, nu văd de ce am deroga de la principiul PUG. Se redefineşte “aliniamentul”. Venind de la proiectantul PUG, asta mi se pare grav”, a spus arhitectul din CTATU. Un alt aspectat punctat de acesta: valorificarea spaţiului dinspre Canalul Morii. Asta în contextul în care Eugen Pănescu e unul dintre arhitecţii care se implică în activităţi ce promovează deschiderea oraşului spre apă (Someş Delivery, de ex.). “Se defineşte acest spaţiu ca aliniament, nu ca limită posterioară de proprietate. Clădirea The Office are 12 metri retragere, acest proiect are mult mai puţin. Pe 5 metri nu se pot asigura promenade, spaţii verzi. Dacă merge această reglementare aşa, toţi posesorii de parcele lângă Nadăş, Canalul Morii vor veni să construiască pe partea din spate. Mai există și problema de reconfigurare a terenului Argos”, a mai spus Negru. “Ca această parcelă să fie construibilă, trebuie să îşi asigure acces auto. Asta înseamnă un fir de intrare, două de ieşire. Al doilea se rezolvă prin UTR de spaţiu verde (V). Alei carosabile se pot face doar pentru a deservi funcţiuni de V. O altă problemă e regimul de înălţime excesiv. Pentru această clădire e nevoie de un adăpost de protecţie civilă de mari dimensiuni, care se amplasează la distanţă de h/3 de clădiri. Nu poate fi realizat. E vorba şi de nerespectarea avizului de oportunitate unde se prevăd spaţii publice cu acces nelimitat.  În “UTR Argos”, spaţiul verde nu există”, a constatat Negru. Şi problemele nu se opresc aici, potrivit acestuia. “Profilele stradale nu sunt respectate, conform PUG, nici nu e necesar, fiind un număr mare de parcări. Dar se ratează oportunitatea de piste de biciclete, care ar putea lega inclusiv liceele din zonă. Grav mi se pare că am cerut la alte proiecte ca restructurea să se refacă conform procedurii din PUG – conform unui contract de restructurare.  Să nu facem excepţii! Documentaţia în forma asta nici nu ar fi trebuit să ajungă aici”, a conchis Vlad Negru.

După prezentarea extinsă, primarul Emil Boc a intervenit, cu un comentariu care a părut să atenueze gravitatea situaţiei: o parte din aspectele prezentate de arhitectul Vlad Negru ar fi fost “exagerate”. “Consider că o parte din lucruri trebuie verificate, o parte le consider exagerate şi nu cred că pot pune piedici proiectului, dacă se respectă legalitatea. Zidul de grafitti mi se pare o chestiune neimportantă vorbind de regenerarea unei zone mari. Aţi amestecat lucrurile serioase cu cele mai puţin serioase. Aţi alunecat pe o pantă a can-can-ului”, a susţinut primarul care conduce şedinţele de Urbanism. “Distanţele de la Canalul Morii sunt importante”, a admis totuşi Boc.

Negru nu a fost însă singurul membru CTATU care a avut de semnalat probleme în documentație. Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru CTATU, a atras atenţia că sunt probleme şi la studiul de trafic: acesta e nesemnat şi nu are precizată perioada în care a făcut, potrivit lui Burnete. Voicu Bozac a intervenit şi el cu mici observaţii. “Apare o legătură carosabilă pe sub Canalul Morii între parking-ul The Office şi acest ansamblu. E necesară? Mie personal mi se pare un lucru bun că se deschide o zonă”, a intervenit Bozac.

Proiectul vizează parte din baza sportivă Record, au mai sesizat membrii CTATU, iar schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive se pot face doar cu hotărârea guvernului şi cu construirea în prealabil a unor baze sportive similare. Pănescu a intervenit însă cu o precizare. “Această funcţiune se păstrează – bazin, teren de sport. Dar bazinul de înot are o situaţie aparte, e tăiat în două, între doi proprietari”, a menţionat Pănescu.

Pe parcursul prezentării proiectului, primarul Boc a anunţat că se retrage pentru a ajunge la un alt eveniment, dar a precizat că la şedinţa următoare proiectul va fi rediscutat. Nu a uitat să mai facă o remarcă despre importanţa zonei şi a proiectului. “E un proiect important, e vorba de o zonă ce are nevoie de restructurare. Totul trebuie făcut cu respectarea tuturor elementelor legale şi a PUG-ului”.

Întrebare de la arhitectul șef al Județului: Ce câștigă comunitatea?

Arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut şi el de făcut o serie de precizări. “Nu înţeleg. Sunt 86 de UTR-uri în PUG. De ce acesta trebuie să fie “UTR Argos”?”, s-a întrebat Salanţă. “Se propune şi se realizează Record-ul?”, a mai vrut să se lămurească arhitectul. Pănescu a menţionat că proiectul se va realiza doar pe terenul beneficiarului. Salanţă a adus şi el în discuţie lipsurile proiectului. “Practic, proiectul aduce trei construcţii mari, cu CUT de 3, peste cel din PUG de 2,8 (3 e CUT-ul din studiul de oportunitate, a precizat Pănescu, n.red.). Dacă îl dezbrăcăm de imaginile frumoase pe care le-am văzut şi lăsăm ce se va întâmpla prin proiect o să constatăm că avem 3 clădiri şi una reabilitată. Ţin minte tot discursul de la PUG, cu spaţii publice, cu ceea ce trebuie să se întâmple cu zona de râu şi un pic parcă e un moment pierdut. The Office dă o retragere, clădirea lungă din proiectul dvs nu se retrage nici măcar ca imobilele existente. Văd acelaşi lucru, aceeaşi atitudine: “de ce să nu?” Aş vedea această investiţie, dar trebuie să punem în balanţă ce pierde oraşul. De la Canalul Morii nu ne retragem 9 metri, ci 5 metri. Şi ce câştig? Un spaţiu de birouri P +6, o super parcare dedesubt şi încă două blocuri. Ce câştig, ca comunitate?”, a spus Salanţă. În replică, Pănescu a ţinut să precizeze că în şedinţă s-au făcut afirmaţii care nu sunt exacte.

După Negru şi Salanţă, şi fostul arhitect şef Adrian Iancu a avut de ridicat o serie de probleme. Menţionăm că Iancu a contestat aspecte ale PUG-ului încă din perioada elaborării acestuia şi după intrarea sa în vigoare, având divergenţe cu echipa de proiect. “Numai PUG-ul poate schimba UTR V. Spaţiile verzi trebuie să fie 30% pe UTR-ul respectiv, fără nimic dedesubt (de pildă parcări). Grădiniţa trebuie să asigure suficiente locuri raportat la numărul de locuitori pe care îi va aduce noul ansamblu și trebuie să aibă și spațiu verde. Ieşirea din parking nu e în regulă, unul face plajă în zona de relaxare – altul iese cu maşina”, a remarcat Iancu. Pănescu a precizat însă că cele două garaje sunt despărţite şi au acces propriu. “Regimul de înălţime poate fi schimbat prin PUZ. CUT-ul poate fi atins. Pentru respectarea normei de spaţiu verde şi a UTR-ului V insist. E foarte interesant cum se dă aviz de la Mediu pentru aşa ceva”, a mai observat Iancu. Acesta a ţinut să amintească şi de o recomandare pe care ar fi făcut-o elaboratorilor PUG, în contextul propunerii acelui nou mod de lucru: “contractul de restructurare”, pe care beneficiarii ar trebui să îl încheie cu municipalitatea. “Printre observaţiile mele apropo de PUG era şi cea în care spuneam să eliminaţi prevederi care nu sunt cuprinse în legi. Nu aţi făcut-o”, a amintit Iancu. “Acel contract de restructurare a fost discutat, e la dosar”, a răspuns Pănescu.

Discuţia pe acest subiect s-a încheiat fără ca proiectul să primească girul CTATU – urmează ca membrii Comisiei să îşi formuleze în scris întrebările şi observaţiile, iar proiectanţii Planwerk să vină cu răspunsuri.

O altă parcare supraterană dorită de primărie în zona n zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran este privită cu scepticism de riverani. Oamenii spun că și-ar dori mai degrabă o parcare îngropată cu terasă verde și loc de joacă în cartier sau chiar o grădiniță pe respectivul teren al primăriei.

Proiectanții de la Marbo Construct Consult contractați de primăriei ca să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de regenerate în Mănăștur pentru a putea face loc unui parking pe strada Mogoșoaia au studiat o zonă de 8 hectare.  Inițial au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare într-o zonă unde există 105 garaje și 57 de parcări la sol la un număr de peste 300 de apartamente.

Parcarea a fost găsită agresivă și s-a recomandat să fie mai mică ca niveluri și mai verde. La ședința Comisiei de Urbanism din 24 mai, proiectanții au revenit cu trei variante de parcări în zona Mogoșoaia: una cu trei etaje, una cu nivele subterane și un parter cu spații de servicii și parcare de biciclete și mașini electrice și o a treia care le îmbină pe primele două – cu subsol, demisol, parter și etaj cu un volum mai mic. Despre ultima variantă proiectanții au spus că a fost agreată de membrii comisiei și că va aduce 300 de locuri de parcare. La acestea, au mai spus proiectanții, se vor adăuga locuri de parcare la sol rezultate prin reconfigurarea parcărilor din întreaga zonă studiată prin PUZ. Adică un total de 550 de locuri de parcare pe toată zonă, cu mențiunea că în cazul locurilor la sol urmează să se planteze un copac per loc de parcare.

Despre viitorul parking cei de la Marbo Construct Consult au mai spus că va avea 7 metri înălțime și terasă înierbată.

sursa foto: PUZ parking Mogosoaia, varianta cu terasă verde

Riveranii din zona Mogoșoara și Almașului au ținut să reamintească Comisie de Urbanism că, potrivit studiilor de mediu, traficul este principala sursă de poluare din oraș și că el n-ar trebui încurajat în cartiere prin aceste proiecte de parcări supraterane. Mai civilizat, au subliniat riverani din zonă, ar fi un parking îngropat care să aibă la sol o terasă verde.

O altă variantă avansată de locuitorii din Mănăștur vecini cu viitorul parking a fost aceea prin care primăria să ia în considerare utilizarea terenului nu pentru o parcare ci pentru o grădiniță. “Nu stăm bine cu grădinițele în acest cartier al nostru. Eu zic că este mai importantă grădinița decât parkingul suprateran. Peste câțiva ani o să vină alt primar și va zice că nu mai are teren în zona noastră ca să facă o grădiniță pentru că pe el stă o parcare”, a subliniat un alt riveran. Alte probleme semnalate de cetățeni s-au legat de distanțele prea mici între parking și blocurile în care locuiesc dar și de faptul că acesta va genera trafic pe niște alei foarte înguste.

 

Arhitectul Voicu Bozac, mebru în comisie a înclinat către varianta doi propusă de proiectanți, cu parcare îngropată, însă îmbunătățită. El a mai cerut să  se prezinte o propunere de etapizare a investițiilor din PUZ-ul de regenerare, cu mențiuni privind poziționarea parcărilor alternative – temporare pe parcursul edificării parkingului. O altă problemă, după cum a atras atenția arhitectul Mihai Racu, este legată de modul în care Marbo a propus regenerarea singurului parc mai mare din cartierul Mănăștur, cel din zona bisericii de pe Primăverii. Potrivit lui Racu, părculețul a fost înlocuit cu triunghiuri reziduale și cu alei betonate. Proiectanții au replicat că în opinia lor, parcul nu funcționează, nu are copaci și de aceea a fost gândit gragmentat.

În schimb, arhitectul Adrian Iancu a spus că propunerea trebuie îmbunătățită. În final a intervenit și primarul Emil Boc care a recomandat proiectanților să muncească și după 10 iunie să prezinte o varinată și mai bună pentru parcarea de cartier care să țină cont de toate obiecțiile oamenilor. De asemenea, a cerut ca noua variantă să aducă și date legate de amplasarea viitoarelor parcări față de blocurile de locuințe.

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

Pentru 2017, Boc a anunțat șase parkinguri de cartier. Două dintre acestea au fost prezentate deja la Comisia de Urbanism și contestate de vecini. Parcarea de pe Primăverii nr. 8 – Aleea Peana și acest proiect al unui parking de pe Mogoșoaia.

VEZI ȘI:

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

 

 

 

 

 

 

Se va revizui prospătul Plan Urbanistic General (PUG) al Clujului, în vigoare de doi ani. Vom avea un arhitect-șef angajat prin concurs și o nouă comisie de urbanism. Acestea sunt efecte ale modificării Legii 350 care se vor resimți la Cluj, a anunțat primarul Emil Boc în fața Consiliul Local. De fapt, oamenii cărora li s-au aprobat în 2015 și 2016 plângerile prealabile de modificare a PUG-ului prin Hotărâri de Consiliul Local s-au plâns că acestea nu mai intră niciodată în vigoare. Iar primăria a fost nevoită să descuce lucrurile după ce s-a constatat că aceste Hotărâri prin care CL a aprobat plângeri prealabile erau nelegale; acestea au fost chiar atacate de prefect pentru că nu respectau procedura legală de modificare a PUG-ului, după cum au informat specialiști clujeni.

Când apar în noul PUG (și intră în vigoare) modificările acceptate prin admiterea plângerlor prealabile deja admise? În câteva luni sau în câțiva ani? E o întrebare la care ar dori răspuns cetățenii cu plângeri acceptate. Tema a reapărut în ședința ordinară a Consiliului Local din 31 ianuarie, când pe ordinea de zi a fost un nou calup de plângeri prealabile, care, de altfel, au curs de la intrarea în vigoare a noului PUG.

Vin mai multe noutăți în domeniul urbanismului, anunță în acest context primarul Emil Boc – noutăţi ce apar ca urmare a modificării legii. În următoarea ședință va fi prezentată o nouă componență a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, există un nou arhitect șef interimar și… se pregătește modificarea PUG-ului.

Potrivit lui Boc, a fost numit un arhitect-șef interimar, funcționar public din cadrul Direcției de Urbanism a primăriei. Vorbim despre Dan-Claudius Pop, despre care Actualdecluj.ro a scris AICI: Cine va fi noul arhitect-șef al orașului – “un băiat tânăr, arhitect, dinamic, pe care-l duce capul”

Pleacă, dar rămâne.

Cea care a ocupat funcția de arhitect-șef la primăria Cluj din 2009 până în 2017, fără concurs, Ligia Subțirică, trece în linia din umbră și rămâne arhitect expert al primăriei, care îl va ajuta pe actualul arhitect-șef interimar, dar se va ocupa și de organizarea concursurilor de soluții. De altfel, Ligia Subțirică e deja pensionară, însă mai lucrează pentru primărie pe un post de personal contractual, după cum a explicat primarul. Administrația ia în calcul chiar să beneficieze de expertiza lui Subțirică fără ca aceasta să-și piardă răspunderea de pe actele oficiale. Așa că, pe lângă semnăturile care se pun pe actele de urbanism (primar, director urbanism, juridic, arhitetct-șef) să apară și semnătura unui arhitect expert al municipalității, nimeni altcineva decât Ligia Subțirică.

Primul an cu noul PUG, din interior. Prin vârful stiloului arhitectului-șef al orașului

 

Despre Comisia Tehnică de Amenajarea Teritoriului. Boc a spus că aceasta trebuie revizuită potrivit noilor prevederi ale legii urbanismului, modificată. “Am cerut deja propuneri de la structurile profesionale din domeniu și de la universități. Vrem să intrăm în februarie cu această comisie modificată, cum spune legea”, a susținut Boc.

 

Noul PUG, ediţie cu corecturi

Tot anul acesta trebuie tranșată situația plângerilor prealabile formulate de cetățeni pentru modificarea Planului Urbanistic General. De exemplu, în 2015, potrivit datelor oficiale de la primărie, s-au formulat circa 200 de plângeri prealabile, din care 18 s-au finalizat cu hotărâri de Consiliu Local prin care s-au modificat prevederile PUG-ului.

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunile

Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

În februarie sau martie, după cum reușim să adunăm plângerile prealabile admise, urmează să aprobăm procedura de inițiere a revizuirii PUG, cu toate procedurile parcurse pentru PUG, cu avize de la Ministere, Consiliul Județean. Când vom veni în CL vom putea da și o estimarea clară de timp. E o procedură prevăzută de noua lege. Trebuie hotărâre de CL, iar modificarea va fi operată după procedura în care a fost aprobat PUG. Vom veni cu hotărârea: „au trecut doi ani, au apărut următoarele probleme, plângeri, strategii, venim cu aceste lucruri coerente pentru corectarea PUG”. O echipă tehnică de specialitate va lucra la asta. După ce această echipă va avea proiectul gata, acesta va sta în dezbatere publică, va parcurge etapele necesare. Prin aceste plângeri prealabile nu se poate modifica PUG-ul”, a spus primarul.

Legea 350/2001 spune că o documentație de urbanism aprobată nu se poate modifica decât printr-o altă documentație de urbanism. Altfel spus, PUG-ul se poate modifica prin PUZ-uri sau alt PUG. Primăria a mers pe o abordare juridică, în sensul asimilării hotărârilor locale de aprobare (pentru plângeri prealabile) ca acte administrative care se pot contesta. Admiterea contestației, duce la modificare PUG. Or acest lucrur nu este posibil, doar dacă se încocmește PUZ pentru că în acest mod PUG-ul va fi mereu contestat.

Potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, HCL-urile de modificare a PUG-ului aprobare în 2015 și 2016 de primărie au fost contestate de prefect pe motive de legalitate. Iar acum, primăria e nevoită să demareze procedura de rezuire a noului PUG ca să-și corecteze abordarea juridică și greșelile făcute. Regulamentul de urbanism în forma revizuită este deja gata și va avea nevoie de avize de la Ministerul Dezvoltării, Ministerul Culturii, Agenția de Mediu, Consiliul Județean sau Comisia de Monumente. După avizarea, se va aproba în Consiliul Local, după care vom avea un PUG nou sau și mai nou.

Între timp, administrația locală, potrivit infromațiilor Actualdecluj.ro este și în faza de contractare (remunerare bănească) a acestei revizuiri a PUG.

Ediţia „revizuită” a noului PUG e deja întocmită şi transmisă către primărie şi Consiliul Judeţean, a precizat şeful de proiect Adrian Borda. „Ei (primăria şi Consiliul Local, n.red.) au început nebunia cu plângerile prealabile aprobate pe rând. Normal era să strângă probleme semnalate de cetăţeni şi să se facă o revizuire a PUG. O ediţie revizuită şi adăugită, dacă vreţi. Norocul a fost că a intervenit prefectul care a atacat această procedură (referitoare la admiterea plângerilor prealabile) şi s-au mai liniştit. Revizuirea de PUG era oricum prevăzută, era o înţelegere de la început – că, după ce vedem cum funcţionează lucrurile, introducem mici corecţii”, spune Borda. „Le-am dat regulamentul editat, cu unele reformulări, ca lucrurile să fie mai clare unde am constatat că erau interpretabile. Acesta a fost trimis şi la primărie şi la Consiliul Judeţean, iar ei urmează să îşi spună punctele de vedere. S-au inclus şi plângerile prealabile acceptate, dar nu sunt lucruri esenţiale. PUG-ul a rămas în esenţă neschimbat şi funcţionează destul de bine. Au apărut şi inadvertenţe, dar asta e baza de date a oraşului… S-au făcut corecturi. Dacă de pildă o parcelă nu mai era una de locuinţă, ci între timp se construire o hală… chestii de genul acesta. S-au introdus precizări, formulări. Cei de la primărie au înţeles unele lucruri mult mai restrictiv decât ne imaginam noi că o vor face. Totuşi, mai bine aşa, decât invers – să se facă orice se doreşte. Oricum, am clarificat şi mici chestii pe care le-am considerat prea restrictive, pentru că au fost introduse într-un anumit context”, spune Borda. Un exemplu: prevederea ca mansarda să fie 60% din aria nivelului. „Până la urmă, nu are relevanţă acest procent, am considerat. Am descris geometria şi suprafaţa reiese din limitarea de CUT. Apoi, am mai găsit „găuri”. Se spunea că în zone de case se pot face funcţiuni turistice şi imediat cineva s-a gândit la un aparthotel (adică la blocuri). Am făcut precizări”, exemplifică Borda. Acesta estimează că au fost acceptate undeva între 5% şi 10% din plângerile formulate. Mai aproape de 5%. Plângeri care au fost de ordinul sutelor. „Majoritatea modificărilor vin din aplicarea PUG, nu din plângeri prealabile. Dacă o plângere prealabilă atingea o temă mai mare, aceasta a fost aplicată în ansamblu. Puţine au fost modificări punctuale. 90% din cereri erau aiurea. Oamenii voiau să rezolve temele lor, să modifice PUG-ul, nu să facă un Plan Urbanistic Zonal sau de Detaliu”, subliniază şeful de proiect. Noua ediţie ar trebui să vină cu precizări: „îmbunătăţeşte, clarifică, echilibrează” prima variantă. Cât despre traseul pe care îl ia acum procedura, acesta nu ar trebui să fie foarte complicat, spune Borda. „La Consiliul Judeţean înţelegerea e să meargă la Mediu şi la Ministerul Lucrărilor Publice. Fiindcă planul nu e schimbat în substanţă, cele două instituţii ar trebui să îşi poată menţine avizul. Urmează analize şi discuţii, desigur, dar sper că aşa se va întâmpla. Aşa ar fi normal. Nivelul de modificare e de aşa natură încât nu ar trebui să impună reavizare”, spune Borda. Noua ediţia a fost înaintată săptămâna trecută, aşa că zilele următoare ar trebui să avem noutăţi din partea instituţiilor.
AICI, despre certurile între consilierii locali, oficialii primăriei și echipa PUG din noiembrie 2015, pe tema modificării regulamentului local de urbanism aferent PUG nou, aprobat de CL în decembrie 2014. Una dintre controverse s-a legat de permiterea construcțiilor în livezile orașului: La tăiatul moțului noului PUG. Cum se ceartă, se acuză și se ofuschează consilierii locali în fața modificărilor de peste an

Reglementarea unui profil urban pentru strada Rakoczi Ferenc a stârnit dispute între primarul Emil Boc și proprietari de terenuri din zonă care vor să-și edifice locuințe pe această arteră. Strada în cauză are acum în jur de 6 metri iar propritarii privați de parcele au spus că sunt dispuși să cedeze din proprietățile lor până la un profil de 8 metri, așa cum are și arera din care se desprinde, Măceșului, asflatată recent de primărie.  Primarul Emil Boc a anunțat că pixul său nu va mai semna pentru construcția de locuințe în extensiile orașului fără să fie asigurată infrastructura rutieră adecvată, drumuri principale de minim 9 metri, așa cum spune legea și PUG-ul. Adică o crâmpee din ceea ce ar putea fi o politică urbană a primăriei. Propritarii privați au spus că vor tranșa situația “oamenilor simpli care au cumpărat un teren și se chinuiesc de 3 ani cu un PUZ ca să-și edifice o locuință unifilială, fără să fie dezvoltatori imobiliari”, în instanță. La finalul ședinței, primarul a confimat că are tot timpul la el, în buzunarul de la piept,…trei pixuri.  Membru în comisia de urbanism și parte a firmei care a realizat documentația pentru reglementarea drumului, arhitectul Șerban Țigănaș a sintetizat situația: Pixul primarului trebuie ascuțit”

stradaaaaaaaaa

12 proprietari de pe drumul Rakoczi Ferenc care vor să-și edifice locuințe pe respectiva arteră au primit ca temă de la Comisia de Urbanism (CTATU) a primăriei să reglementeze situația drumului care este pe un teren accidentat și are o lățime foarte mică. Adică, atât ei, cât și vecinii să fie de acord să cedeze din terenurile lor pentru a crea o stradă decentă, circulabilă pentru toți cei care vor locui în zonă.

Astăzi, la prima ședință a Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din 2016, s-a revenit cu partea de reglementare a drumului, din PUZ-ul deja avizat cu nr. nr. 119067/529/ 2014, dar fără a avea votul Consiliul Local. Documentația a fost întocmită de Dico și Țigănaș.

Ca la aproape orice discuție din Sala de Sticlă a primărie, s-a făcut mai întâi inventarul. Sunt proprietari de terenuri în sală? Da sunt.

“PUZ-ul dumneavoastră pentru construcția de locuințe nu poate fi accesat acum. Drumul are o curbă în pantă, e îngust și se trece și pe un pod vechi agricol care nu va suporta traficul”, a sintetizat, apoi, situația străzii consilierul Radu Rațiu, membru în comisia de urbanism a consilierilor și prezenți și la ședința CTATU.

Proprietarii: primăria să facă strada

Cel care a susținut documentația de urbanism (elaborată de Dico și Țigănaș) și care ulterior s-a recomadat ca fiind unul dintre cei care vor să edifice locuințe pe PUZ-ul avizat, dar neaprobat a spus că o parte dintre proprietarii de pe arteră sunt de acord să cedeze teren pentru lărgirea străzii. Însă a apreciat că nu i se pare corect ca ei să fie cei care să îi convingă pe cei care deja au construit la începutul străzii să cedeze teren din curțile proprii. A avansat ideea ca primăria să fie cea care să facă și această stradă. Primarul a ținut să spună că administrația locală nu are interes public să facă o stradă unde există interese imobiliare pentru că are și așa multe străzi private de preluat. Dar e bucuroasă să participe și să o preia, după ce e lărgită și amenajată.

Apoi, edilul a început să se târguiască cu membrii comisiei și cu specialiștii de la Direcția de urbanism asupra lățiții cerută de lege și de PUG pentru stradă. A opinat că nu cunoște exact cât trebuie să aibă. Dar a ținut să sublinieze că drumul e prioritar autorizațiilor de construire pentru case. S-a convenit că profilul viitor al străzii trebuie să fie de 9 metri.

12696723_10153891385478398_1982174833_o

Proprietarii: cedăm maxim până la profil de 8 metri

Așa că, primarul a inventariat poziții ale unor proprietari de terenuri prezenți la primăriei. Oamenii cu parcele pe strada Rakoczi Ferenc au venit la planșă și s-au pronunțat. Cei care vor să facă locuințe pe a doua jumătate a străzii sunt chiar în regulă să se apuce să amenajeze strada, alții sunt de acord să cedeze teren, cu condiția să nu li se mai ceară să facă PUZ când vor construi, însă doar până la un profil de 8 metri, cât are și strada Măceșului, făcută de primărie cu asflat, nu mai mult. Alții, care au în zona primei curbe grădini, au spus că nu vor să dea din terenul lor, nici un metru, fără să câștige ceva.

12674971_10153891385468398_806870638_o

Primăria: n-avem resurse de investiti în străzi private

“Oameni buni, înțelegeți pentru numele lui Dumnezeu. Fără drumuri, n-ajunge salvarea și mașina de gunoi la voi. Nu puteți lărgi cât vreți ci cât spune legea. Primăria nu are resurse să investească în străzi private. Înțelegeți-vă cu toți proprietarii și atunci, noi vom veni în sprijinul dumneavoastră. Noi nu ne putem asuma peste noapte construcții în cartiere neurbanizate. Pentru că avem destule situații de rezolvat, în Borhanic, în Soport”, a tranșat primarul.

Șefa Direcția de Urbanism a avansat chiar posibilitatea ca cei care au comandat PUZ-ul să cumpere teren de la alți propritari ca să lărgească strada, mai ales la intrarea de pe Măceșului, unde intesecția are o lățime foarte mică.

Primarul: Nu mai facem din astea!

Proprietarii privați au artătat primăriei să în zonă au avizat proiecte de blocuri turn (ansablul Carmel) sau alte locuințe, nu a cerut un drum capacitat la 9 metri. Ba, mai mult, au făcut strada Măceșului din bani publici chiar dacă ea avea un profil de 8 metri. Și au mai ținut să precizeze că ei sunt oameni de rând care au cumpărat parcele de teren și vor să își construiască case, nu sunt dezvoltatori imobiliari și nu au posibilitățile materiale ale acestora, motiv pentru care primăria ar trebuie să intervină pentru dezvoltarea arterei.

“Nu mai facem din astea. Vom susține doar o politică coerentă față de oraș. N-aveți altă cale decât să negocieați cu ceilați propritari. Drumul este o chestiune elementară, de ordinul evidenței. Orașul nu-și permite să finanțeze o investiție neprioritară pentru el. Dacă cineva pe Măceșului și-a pus gardul pe stradă, va fi demolat prin instanță. Dar nu mai este permis să greșim în continuare. Oameni buni, acolo vor locui oameni, nu animale. De aia trebuie să gândim din timp zona. Dacă noi aprobăm ceva care nu este legal mergem toți la pușcărie. Noi răspunde dacă aprobăm 8 metri”, a replicat primarul.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a spus că situația de pe Măceșului s-a creat pe vechiul PUG, dar că, noul PUG fizează clar profilul arterei la 9 metri.

Arhitect: Orașul și prețurile terenurilor trebuie echilibrate. Prețurile din Cluj sunt false!

“8 metri este un precedent care ne duce cu câțiva ani în urmă. De atunci avem drumuri de 6 metri, conflicte și lucruri nebenefice pentru oraș. Acesta al dumneavoastră ar putea fi un caz emblematic pentru oraș. Acest fel de dezvoltări riscante pe suprafețe neaccesibile s-au putea rezolva prin crearea drumului și ar fi un exemplu bun pentru oraș. Ar duce la echilibrarea orașului. Pentru că în Cluj, cele mai multe prețuri sunt false. Cumperi  cu bani mulți ceva care nu are această valoare”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

Concluzia:

Primarul Emil Boc: “Pixul primarului nu mai semnează astfel de documentații (fără drum de acces – n.red.). Astea sunt regulile jocului. Nu mai aprobăm chestiuni care sunt împotriva politicii de dezvoltare a orașului și interesului public”

Propritarii privați: “O să demonstrăm în instanță că lucrurile nu sunt chiar așa cum s-a zis, astăzi, aici”

Riverani de pe Măceșului: zona ar trebui dezvoltată conform legii iar intersecțiile de intrare pe arteră, lărgită pentru că există foarte multe accidente.

Arhitect din CTATU:  “Primăria face drumurile de interes din oraș, nu toate din PUG sunt în interesul orașului”

 În final: 

După ședință, primarul a confirmat pentru Actual de Cluj că pixul care nu va mai semna documentații fără drumuri de acces capacitate, există. De fapt, Boc a spus că are trei pixuri totdeauna la el, în buzunarul de la piept.

Arhitectul Șerban Țigănaș a concluzionat și el, după ședință: “Pixul primaurului trebuie ascuțit”

 

 

 

 

by -
0 256

Alei fără trotuare, prea mici ca să întoarcă mașinile de intervenție – pompierii și salvarea și prelungiri de străzi fără marcare profilelor. Acestea au fost recomandările trasate de speciaștii din Comisia de Urbanism a primăriei arhitectului Sorin Scripcariu, cel care a susținut un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) pentru parcelarea unor trenuri în zona Câmpului – D.D. Roșca.

Primul proiect care a spart „gheațape noul Plan Urbanistic General (PUG)în prima ședință publică a comisiei de urbanism a primit totuși OK-ul cu condiția reașezării drumurilor pe palnșe.

Este vorba despre un teren de peste 1,1 hectare din zona străzii D.D. Roșca, delimitat de strada Câmpului, pârâul Țiganilor și trei proprietăți private. Acesta este cuprins într-un PUZ mai vechi care prevede locuințe colective mici (L3c). Am propus o parcelare pentru realizarea de locuințe semicolective și s-au prevăzut accesele pentru un grup de patru-cinci parcele”, a explicat arhitectul Sorin Scripcariu în prima ședință a comisiei de urbanism (CTATU) de la intrarea în vigoare a noului PUG. 

Primarul Emil Boc a preluat rolul de moderator al ședinței și a cerut membrilor CTATU să pună întrebările de bază: dacă respectă sau nu noul PUG, dacă a mai fost discutat la comisia mică și ce recomandări s-au făcut.

Arhitectul șef al municipiului, Ligia Subțirică, a luat atitudine și a afirmat că proiectanții au primit recomandarea să regândească drumul de patru metri care asigură accesul la parcele pentru că acesta este mult prea îngust, la o lungime de 30 de metri. „Drumul deservește trei parcele și a fost preluat din PUZ. Nu a fost deocamdată dezmembrat dar va fi”, a subliniat Scripcariu.

„Străzile înfundate n-au trotuare și ar trebui să aibă măcar pe o parte. Punctele de întoarcere sunt gândite doar pentru automobile. Gunoiul și salvarea, dacă intră cu fața n-au unde întoarce, trebuie să dea cu spatele”, a atras atenția arh. Mihaela Agachi, membră CTATU.

„Pentru preluarea prelungirii străzii D. D. Roșca trebuie să preluați pe planșe profilul tranversal al străzii. Atunci lucrurile sunt fizate și clare referitor la trotuare, profil și benzi plantate. Pentru că aceste aspecte sunt menționate clar pe planșa noului PUG”, a recomandat și arhitectul Șerban Țigănaș.

Așa că, primarul a cerut sinteza concluziilor: ce se cere în plus. Având în vedere că arhitectul-șef era prinsă într-o discuție privată cu fostul șef de proiect al PUG-ului, Adrian Borda, sarcina de a repeta recomandările a revenit directorului de la urbanism, Corina Ciuban, care după câteva consultări și cu un mic ajutor de la ceilalți membri ai comisiei a tranșat: trebuie să detalieze profilul aleilor care ar trebuie să fie mai late, dar și cel al străzilor care trebuie preluat, ca să nu fie probleme în teren sau să apară artere subdimensionate.

 

 

În Mănăștur curg supermarket-urile unul după celălalt: după Billa și Penny Market, unul lipit de altul, mai apare un magazin pe Calea Florești: fostul service auto se transformă într-un complex cu supermarket, ansamblu de locuințe și chiar un hotel cu 30 de camere.

Proprietarul terenului e Autoservice Societatea pentru Cooperativă Meșteșugărească și a obținut ieri acordul pentru Planul Urbanistic Zonal din partea Comisiei de Urbanism din Primărie, pentru ansamblul pe care vrea să-l construaiscă în zonă și care numără un hotel și un imobil de locuințe cu spațiu comercial de dimensiuni mari la parter. Proiectul a obținut laudele primarului Emil Boc, ceea ce nu e puțin lucru: edilul a lăudat faptul că spațiile verzi cuprinse în proiect sunt generoase.

Șeful arhitecților din Transilvania, Șerban Țigănaș, are însă unele obiecții: “mixul de spații comerciale mi se pare prost amplasat față de calea de acces, ritmul construcțiilor și alinierile care există; cum sunt alocate parcările, de jur împrejur, e atipic și se folosește extrem de dificil. Cât privește locuințele colective – locatarii sunt obligați să traverseze locurile de parcare ale hipermarket-ului, locuințele nu au spațiu alocat și intimitatea necesară în raport cu spațiul comercial cu care se învecinează”, a spus el.

Proiectul cuprinde o clădire cu 9 etaje.

 

hipermarket manastur

by -
9 690

 

Urbanism de bun-simț nu e atunci când lângă blocul de trei etaje ți se face unul de 6, nici atunci când în zona ta de clădiri P+2 ți se ridică imobile de peste 8 niveluri, nici atunci când apar case în câmp, nici atunci când se dezvoltă așa zise cartiere cu apartamente înainte să se facă drumuri și când nici la mulți ani după nu apar servicii. Urbanism de bun-simț nu e atunci când dispar spații verzi și nici atunci când se aglomerează construcții pe mal de lac. Urbanism de bun simț nu e atunci când ai un oraș traversat de un râu, dar îl ignori (și pe râu, și pe oraș), urbanism de bun simț nu e atunci când ai un concurs de amenajare de spațiu public o dată la zece ani, nici atunci când „centre de cartiere” aprobate cu indici „investor-friendly” nu oferă comunității decât poate un magazinaș ori un spațiu de joacă de 1 mp.

 

Și urbanism de bun simț nu se creează atunci când primarul țipă în ședința Comisiei de Urbanism încercând să convingă publicul că el decide în funcție de bunul simț. De fapt, aș crede chiar că el a inventat sintagma, fiindcă eu cel puțin nu am mai auzit înainte de Emil Boc că există o astfel de regulă și, cu mare regret o spun (o scriu), nu am văzut în ultimii zece ani orașul ridicându-se pe bun-simț, nici înainte de mandatele lui Boc, nici între ele, nici în timpul.

 

În ședința din această săptămână de la Urbanism, primarul Emil Boc a făcut show. Cu „bunul simț”. Pe scurt: șeful de proiect pentru noul PUG, Adrian Borda, a venit în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism pentru un aviz. Clientul lui vrea niște clădiri pe platforma fostului patinoar din Gheorgheni, în zona celor două facultăți cu profil economic. Fostul arhitect șef Adrian Iancu zice că Borda, datorită poziției privilegiate de lucrător la PUG (la cel nou, care nu e încă în vigoare, dar pe care îl așteptăm cu toții de vreo 4 ani), e în conflict de interese. Boc își dă seama că și el e de acord cu asta și cere ca Borda să renunțe la prezentarea proiectului pentru a-și lăsa un coleg din firmă să îl susțină. Ca să nu avem un conflict de interese „așa pe față(?!). Buuun. Se schimbă proiectantul și problema devine acum proiectul: apartamente și birouri ar fi de neacceptat în zona care e acum încadrată în PUG (cel realizat în 1999, încă în vigoare) ca fiind “campus universitar”

 

Dacă ne uităm mai aproape o să constatăm că în zona asta, de “campus universitar”, sunt două facultăți și un cămin studențesc. În rest, în ultimii ani, proprietarii de terenuri și dezvoltatorii au înghesuit, în stil mare (a se citi în CUT mare”) cam tot ce au vrut. La câțiva metri, e în construcție un bloc de 10 etaje (proiectul Riviera), iar lângă ar urma să se mai construiască un hotel. De cealaltă parte a străzii sunt alte câteva blocuri înghesuite (dintre care cel puțin o parte au primit avize pe când dezvoltatorii susțineau că fac cămine private). S-a mai construit un complex comercial (mall și birouri) de 155.000 mp, inaugurat în 2007 și e acum în construcție o clădire de birouri (tot a Iulius Group) de zece etaje, pe malul lacului. Tot aproape de mall s-a mai construit un bloc de 11 etaje (al spaniolilor de la Herce, care aveau pe o parcelă de aproximativ 3 ha un proiect cu cinci astfel de blocuri-gigant). Borda, dar și colegii lui Borda (de birou, de afaceri sau de PUG), membri CTATU, încearcă să explice că zona nu mai e de mult campus universitar”. Dar Emil Boc e supărat. E foarte supărat. Vorbește repede, ridică tonul și zice că „el nu aprobă. Punct”, dar că va solicita părerea Consiliului Local. Punct? Cum așa „punct”? “Nu schimb destinația unei zone, fiindcă așa vor trei arhitecți (Adrian Borda, Șerban Țigănaș, Eugen Pănescu, ultimii doi membri CTATU, n.red.)”. Păi.. altă dată aceștia erau „domnii profesori”, “domnii arhitecți”, „specialiștiiinvitați să își spună părerea de experți pentru binele orașului. Sunt membri în comisia de urbanism a PRIMĂRIEI, sunt cei care lucrează la noul PUG al ORAȘULUI. O fi bine? Nu o fi bine? Asta s-a mai discutat, se va mai discuta… Dar bucata cu adevărat savuroasă din „dialoge alta: „Nu aprob un astfel de proiect între cămine studențești. Punct. Cred că nu mă înșeală bunul simț. Merg pe bun simț”. BUNUL SIMȚ! Doamnelor și domnilor, dragi cetățeni ai Clujului, stimați investitori, dragi arhitecți, constructori, iubiți vecini ai monștrilor urbani, da: în Cluj se lucrează/se construiește sau se va construi după un criteriu clar, omologat, decent, obiectiv și asumat: BUNUL SIMȚ. În caz că nu ați observat sau în caz că vă îndoiți că așa se va întâmpla de acum înainte…

 

Nu e prima dată când primarul, care conduce ședințele de urbanism, folosește această sintagmă în dezbateri de proiecte, dar „conceptul” e destul de recent. Și marea mea nedumerire în fața acestei retorici populiste are o explicație simplă: domnul primar Emil Boc nu e primar al municipiului de ieri. Nu e primar de săptămâna trecută. Nu e primar de jumătate de an. Nu e nici măcar la primul mandat de primar. Sigur, nu e el responsabil de tot ce s-a cosntruit în oraș în ultimii ani, dar e, fără îndoială, un factor cu putere de decizie. Iar în echipa de specialitate, în echipa responsabilă de avize, documentații și aprobări din primărie sunt oameni care nici ei nu sunt tocmai nou veniți. Dl Iancu, de pildă, a fost arhitect șef (unii ar zice că, într-un anumit fel, încă mai este), e încă membru în Comisia de Urbanism și e cel ale cărui opinii dl primar și le însușește fără prea mari ezitări (vezi exemplul conflictului de interese). Deci nici consilierii, consultanții, „avizatorii” din echipa primăriei nu sunt de ieri, de săptămâna trecută sau de jumătate de an.

 

Ce să zic? E bine că măcar acum vorbim de bun simț. Putem să fim de acord că, într-adevăr e mai bine mai târziu decât niciodată, e desigur binevenită dezbaterea (mai avem campus universitar sau nu?), e desigur bine să se exprime și alții, nu doar „cei trei arhitecți”. Ar fi interesant poate și să se analizeze propunerea: 183 de apartamente, birouri, clădiri de până la 8 etaje? Dar în urbanismul lui „Nu aprob. Punct!” și al ieșirilor val-vârtej, în urbanismul bătăilor cu pumnul în masă nu prea văd unde e loc de bun simț. Și cu atât mai puțin de analize competente și de dezbateri reale. Și ar mai fi o problemă cu credibilitatea bunului simț în urbanism a primarului. Să nu mergem atât de departe în trecut, în analize de mall-uri, blocuri de zece etaje, invadarea de construcții a ceea ce cândva era desenat a fi Parcul Est. Să dăm un exemplu din 2013. Pentru un teren situat peste drum de zona FSEGA-fost patinoar, în zona “campusului universitar”: anul trecut, dezvoltatorii de la Iulius Group au obţinut şi autorizaţia de construire pentru un imobil de birouri de 10 etaje, pe malul lacului din Gheorgheni. Primarul era chiar bucuros la inaugurarea părculețului pe care dezvoltatorii l-au amenajat în vecinătate (și după inaugurarea căruia, la cinci zile, primeau autorizația pentru birouri pe zece etaje). Sau aici era tot bun simț, fiindcă s-a „negociat” urbanistic un părculeț? Ce să mai înțelegem? Când e vremea lui „nu aprob. Punct”? Să nu mă înțelegeți greșit, nu zic că ar avea dreptate „cei trei arhitecți(nici nu e treaba mea să o fac, nici nu am competențe să o fac), dar, spre deosebire de primar, „cei trei arhitecțisunt.. ei bine, da, sunt arhitecți. Iar în „dialogul” lui „nu aprob. Punct” nu prea e loc de argumente și contraargumente. Asta nu are cum să iasă bine. Nu? Desigur, primarul zicea că va cere opinia consilierilor locali pe subiect. Să vedem câtă democrație (de partid) va fi acolo. Le dăm o șansă, nu?

 

Corect e însă să menționăm și că prin șantierele dezvoltatorilor rar dai de bun simț , iar lanțul celor care luptă împotriva sau pentru decență e lung, desigur, iar primarul e doar una dintre verigi: proprietari de terenuri, proiectanți, autorități (care fac reguli, decid sau dau avize), constructori, cumpărători. Când înghesui mulți metri pătrați pentru câțiva euro în plus pe cam oriunde poți, cam greu poți să vorbești de bun simț. Desigur, dezvoltatorii nu construiesc gratis, iar o economie trăiește din principiul profitului. Dar profit se poate face și cu decență și corect și respectând reguli (atunci când le ai, desigur) și lăsând o șansă cumpărătorilor și vecinilor lor să trăiască civilizat. Aici sunt multe verigi pe traseu. Dar primarul e veriga care semnează autorizații de construirea și e tocmai veriga care conduce ședințe de urbanism.

 

Și acum mai am două P.S-uri personale (desigur tot ce am scris până acum se încadrează la Opinii personale, că doar de-aia e trecut în secțiunea de Opinii). Dar P.S.-urile chiar sunt personale.

 

P.S.1: Bucata cu blocul de 6 etaje lângă unul de 3 etaje e exemplul meu personal și chiar s-a întâmplat. Un PUZ generos de acum șapte ani l-a făcut posibil în 2014 (iar plângerea prealabilă depusă de mine și de vecinii mei sesizând probleme nu a avut desigur niciun efect). Deci… blocul e sus, nu prea mai am ce să fac, dar bunul simț mi-a spus că trebuie să scriu și asta, ca să fie tabloul complet.

 

P.S.2: Pot să fiu surprinsă în fața unui primar de Cluj vorbind despre bun simț în urbanism, în primul rând fiindcă pot să spun, fără ezitare, că știu cum arată bunul simț. Și nu în Clujul construit l-am văzut. Ci acasă la părinții mei (nu zic “acasă la mine”, că eu se prea poate să mă fi contaminat şi cu alte influenţe în anii recenţi). Pentru mine, bunul simț arată ca la părinții mei acasă. Așa arată. Nu ca în ședințele CTATU ale domnului primar Emil Boc & Co.

by -
0 322
Proiectul propus in sudul orasului a fost reanalizat in sedinta CTATU
Proiectul propus in sudul orasului a fost reanalizat in sedinta CTATU
Proiectul propus in sudul orasului a fost reanalizat in sedinta CTATU

 

Un grup de investitori privați pregătește extinderea cu o dezvoltare imobiliară în sudul orașului în zona La Stâni, în prelungirea străzii Câmpului, pe un teren traversat de pârâul Ţiganilor. Utilități sunt deocamdată doar „la intrare” în zona studiată, dar Comisia de Urbanism și-a dat acordul pentru proiect, după ce beneficiarii au revenit cu propunerea modificată la solicitările exprimate toamna trecută.

Planul Urbanistic Zonal pentru parcelare şi construire în zona Fânaţe la Stâni a revenit în ședință a Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) din cadrul primăriei săptămâna trecută. Proiectul a mai fost susținut și în octombrie, când şapte proprietari au iniţiat demersurile de avizare pentru un ansamblu de locuinţe şi servicii pe un teren de 2,3 ha. La vremea respectivă, arhitectul beneficiarilor preciza că terenul aflat în proprietatea a şapte beneficiari este împărţi în 24 de parcele, pentru care se propune realizarea de locuinţe și că proiectul mai prevede şi suprafeţe pentru alte funcţiuni decât locuinţe: un teren de tenis, zonă pentru restaurant, centru after-school. În zona propusei arii rezidenţiale există acum teren-pădure, dar şi cursul pârâului Ţiganilor. Terenul are deocamdată conexiuni deficitare cu oraşul, potrivit urbaniştilor, însă arhitectul a explicat că sunt prevăzute în proiect căi posibile de acces spre noua dezvoltare. Beneficiarilor li s-a cerut atunci să aibă în vedere că nu departe de terenurile lor administraţia a prevăzut o viitoare centură de ocolire a oraşului, iar membrii CTATU au mai cerut proiectanţilor să nu neglijeze calitatea spaţiului public, solicitând revenirea proiectului.

În ședința de săptămâna trecută, proiectul din zona care continuă cartierele Mănăștur și Zorilor a fost readus, cu unele modificări, pentru un aviz din partea CTATU. “Au fost o serie de observații exprimate la prezentarea din octombrie, de care am ținut cont: s-a solicitat lățire de străzi, introducerea de zone verzi și de piste ciclabile de-a lungul brațelor de pârâu care străbat terenul. Aceste solicitări au fost rezolvate”, a susținut arhitectul Voicu Bozac, responsabilul de proiect. Pe terenul de 2,3 ha vor fi construite locuințe individuale sau colective mici, de două apartamente. În zona de locuințe, lotul mediu este de 350 mp, iar în cea de dotări de interes public – de 700 mp. Utilitățile ajung în acest moment doar până la intrarea în zona studiată. După o serie de proiecte imobiliare dezvoltate în zone fără utilități, unde construcțiile au fost realizate înainte să existe infrastructura necesară, reprezentanții administrației se declară acum îngrijorați de felul în care se vor realiza noile propuneri, iar primarul Emil Boc (care nu se află la primul mandat de edil de Cluj-Napoca) a solicitat ca posibilitatea de construire să fie condiționată de conectarea la utilități. În final, CTATU a acordat avizul pentru noul proiect rezidențial din extensia de sud a orașului.