Tags Posts tagged with "copacei"

copacei

sursa foto: pixabay.com

O nouă toamnă a copăceilor urmează în Cluj. Primarul Emil Boc a anunțat că în acest an s-au selectat specii în colaborarea cu specialiști de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV), iar primăria a cumpărat exact ceea ce au dictat aceștia, urmând să planteze acești arbori în oraș. Adică: castani, platani, ginkgo biloba, salcâmi, sălcii chiar și pomi fructiferi. Furnizor este firma Ro-Verde Landscaping care se ocupă și de transportul resturilor de vegetaţie de pe spaţiile verzi din Cluj Napoca. Este vorba despre una dintre societățile omului de afaceri Ionuț Olteanu, supranumit părintele spațiilor verzi din capitală. El a fost scos din cărți de firma Rosal, după ce a câștigat de la Primăria și contractul pentru administrarea spațiilro verzi din Cluj cu o altă firmă de a sa, Garden Center Grup, contract de care acum se ocupă regia forului local clujean.

 

“1.423 de arbori vor fi plantați pe domeniul public, pe diverse străzi din oraș, iar 317 vor fi plantați în școli și grădinițe”, a anunțat primarul Emil Boc. Edilul a ținut să precizeze că în această toamnă vor fi plantați copaci agreați de Primărie cu specialiști din cadrul USAMV. După respectivele consultări, Primăria a decis să cumpere: castani, platani, ginkgo biloba, salcâmi, sălcii chiar și pomi fructiferi.  Arborii vor fi plantați în centrul orașului, pe aliniamentul arterelor stradale dar și în curțile școlilor.

De exemplu, castani vor fi plantați în Piața Cipariu, unde recent primăria a demarat lucrări de lărgire a carosabilului soldate cu tăieri în mierz de noapte a arborilor care existau în această zonă. DETALII:

Noaptea ca hoții! Clujenii supărați că Primăria rade vegetația și trotuarele ca să facă loc pentru mașini

Alți castani s-au mai tăiat la comanda Mitropoliei Clujului din zona Catedralei Ortodoxe din Piața Avram Iancu generând nemulțumiti în rândul societății civile care a condamnat practicile municipalității.

DETALII:

Mesaje anti-tăieri de copaci la Zilele orașului

Soarta copacului de Cluj: lăsat să fie distrus de “cancer” și molii ca să fie tăiat

În noiembrie 2016, administrația locală și-a asumat 200 de copăcei care au fost platați pe aliniamentul urnor artere importante din Cluj – Traian Vuia (intrarea în oraș dinspre aeroport) sau în cartierul Zorilor unde locuiește edilu Emil Boc. Speciile plantate au fost tei, arțari sau platani. De asemenea s-a plantat și  gard viu (50.000 de fire) pe aliniamentele stradale pe direcția centru-cartiere, intervenție cerută de asociațiile de locatari. Pentru îmbunătățirea aspectului urban, în toate spațiile verzi din oraș s-au plantat și arbuști ornamentali cu țepi din specia Berberis (rosiatici, verzi), cantitatea anunțată fiind de 1800 de bucăți.

Furnizor a fost Eco Horticultura, o firmă de care se leagă numele lui Ionuț Olteanu, supranumit de media ”părintele spațiilor verzi din capitală” care a câștigat cu o altă firmă, Garden Center Grup contractul de întreținere a spațiilor verzi cu Primăria Cluj-Napoca. Apoi firma a fost scoasă din cărți de Rosal Grup (cei care deținuseră contractul înainte) după procese în instanță. În prezent, de întreținerea spațiilor verzi se ocupă regia Primăriei.

Noul furnizor de copăcei al municipalității clujene este firma Ro-Verde Landscaping la care acționar este tot Ionuț Oltean. Acordul cadrul pentru furnizarea de arbori este de peste 2,2 milioane lei. Firma a mai câștigat un alt contract cu Primăria la începutul anului și anume acela de încărcarea, transportarea și depozitarea resturilor vegetale de pe zonele verzi din Cluj-Napoca. Contractul este de peste 5 milioane lei.  

Vezi și:

Toamna târzie a copăceilor în Cluj: 6 străzi primesc 200 de arbori noi

UPDATE Pentru cine se pregătește o afacere de peste 1,2 milioane de euro de la primărie?

Emil Boc a făcut declarații la emisiunea DImineți în Realitate difuzată pe postul de radio Realitatea FM Cluj. 

Peste 30 de copaci seculari s-au tăiat în centrul Clujului în luna februarie pentru a face față unui hotel dorit de un om de afaceri sibian în zona istorică a Clujului, pe strada Avram Iancu nr. 23-25. Este vorba despre arbori care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp plantați cu specii din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cele din Grădina Botanică a Clujului. Primăria a autorizat la respectiva adresa în octombrie 2015 un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase  Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 (de unde se va face accesul auto către hotel) au reclamat că tăierile sunt ilegale și au cerut autorităților competente din Cluj să ia măsuri. Poliția a început o ancheta și a deschis un dosar pentru infracțiune silvică. Aceeași vecinii au cerut în instanță și stoparea construcției și anularea autorizației de construire, însă au pierdut în primă instanță.

Potrivit unei decizii a Tribunalului Cluj de săptămâna aceasta, solicitarea vecinilor de stopare a șantierului a fost respinsă, după cum arată muzicainstanțelor.ro. Beneficiarul privat au invocat lipsa unei proceduri prealabile la cererea formulată de vecini și a câștigat o primă acțiune. Vecinii pot ataca cu recurs soluția instanței.

MAI MULTE DETALII pe muzicainstantelor.ro, CIOATELE SECULARE DIN GRĂDINA UCISĂ DE INVESTITORI CU DRUJBELE AU ÎNVERZIT.

Vecinii au mai sesizat și toate instituțiile cu atribuții de control din oraș. Ce au făcut acestea, mai jos:

Poliția a deschis dosar în cazul masacrării copacilor din centrul Clujului. Este infracțiune silvică

 

Mai jos, DETALII PE LARG DESPRE CAZ:

Ilegal sau imoral? Cazul celor 33 de copăcei de 300 de ani puși la pământ în centrul Clujului

S-au tăiat copaci vechi de 300 de ani în centrul Clujului. Primăria: privații “scriu” legea când vine vorba de construirea în centrul istoric

 

Garda de Mediu a cerut Inspectoratului de Stat în Construcții Cluj să verifice legalitatea emiterii de către primărie a autorizației de construire pentru plantarea unui hotel cu 4 niveluri în zona istorică a Clujului, pe Avram Iancu nr. 23-25, în locul unor scuaruri care figurau în registrul spațiilor verzi.

Aceasta după ce a fost informată de primărie că peste 1700 de mp de pe Avram Iancu nr.23-25 sunt înregimentați în registrul spațiilor verzi, ca scuar. Garda de Mediu a cerut și verificarea respectării Procentului de Ocupare a Terenului.

Potrivit proiectului care a stat la baza autorizației de construire, suprafața construită la sol este de peste 1000mp, circulațiile pietonale auto 655 mp, circulațiile auto 180 mp, parcări amenajate la sol 37 mp, iar spațiile verzi amenajate de peste 102 mp. Asta înseamnă o parcelă de 2000 de metri pătrați.

ac copacei

Potrivit primăriei, peste 1700 de mp din această parcelă de pe Avram Iancu nr. 23-25 figurează în registrul spațiilor verzi ca scuar.

Capacitatea hotelului autorizat de primărie este de 103 camere, a restaurantului încorporat de 88 de persoane, acesta cuprinzând și trei săli de conferințe cu o capacitate de 351 de persoane. Zona unde a fost autorizat este una protejată.

Garda de Mediu n-a luat încă o decizie, după cum a spus comisarul-șef Marius Triță. Încă așteaptă puncte de vedere de la poliție și Inspecția în Construcții, după cum i-a informat și pe vecinii proiectului imobiliar de pe Avram Iancu în 27 februarie.

 

sursa: Garda de Mediu
sursa: Garda de Mediu

Amintim că de pe parcela respectivă situată pe strada Avram Iancu nr. 23-25, în luna februarie a fost rasă toată vegetația – 33 de copaci care formau fosta grădină a casei conților Bethlen, peste 1200 de mp din zona istorică a orașului plantați cu arbori din Orient despre care se spune că sunt mai vechi decât cei din Grădina Botanică a Clujului. Primăria a autorizat la respectiva adresa în octombrie 2015 un hotel cu două niveluri de subsol, parter, două etaje și două retrase  Vecinii de pe Kogălniceanu nr. 8 (de unde se va face accesul auto către hotel) au reclamat că tăierile sunt ilegale și au cerut autorităților competente din Cluj să ia măsuri.

AICI DETALII PE LARG DESPRE CAZ: S-au tăiat copaci vechi de 300 de ani în centrul Clujului. Primăria: privații “scriu” legea când vine vorba de construirea în centrul istoric

Ce s-a făcut până acum: Poliția a deschis dosar în cazul masacrării copacilor din centrul Clujului. Este infracțiune silvică

Poliția a deschis un dosar de cercetare privind cazul respectiv după ce garda forestieră a spus că este infracțiune silvică – tăierea, ruperea, distrugerea, degradarea ori scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național și din vegetația forestieră situată pe terenuri din afara acestuia, indiferent de forma de proprietate. Aceasta se pedepsește conform Codului Silvic cu închisoarea sau cu amendă contravențională.

 

Jumătate din arborii pe care administrația locală și-a propus să-i planteze în această toamnă târzie pe aliniamentul unor străzi din oraș ajuns pe artera de intrare în Cluj, dinspre aeroport. Această stradă a fost modernizată cu peste 4 milioane de euro acum doi ani pentru a primi turiștii cum se cuvine în 2015, când orașul a fost Capitală Europeană a Tineretului.

Norma de plantări asumată de primărie pentru luna noiembrie se cifrează la 200 de copaci cu balot, după modelul celor plantați în centrul orașului, care urmează să ajungă pe aliniamentul mai multor străzi din Cluj-Napoca. Potrivit unui anunț făcut de primăriei, primii 15 arbori și anume arțari au fost plantați în zona industrială, pe strada Plevnei.

Cei mai mulți copaci urmează să ajungă pe strada Traian Vuia unde urmează să se planteze 100 de tei. Artera este o poartă de intrare în oraș, deservind și ruta dinspre aeroportul internațional “Avram Iancu”. Primăria a modernizat-o acum doi ani cu asfalt proaspăt pentru a face față, potrivit declarațiilor din 2014 a oficialilor instituției, turiștilor care urma să vină în 2015, când orașul a deținut titlul de Capitală Europeană a Tineretului. Deși s-a investit 4 milioane de euro în lucrări, clujenii au sesizat că la câteva luni de la finalizare, astfaltul s-a deteriorat pe anumite porțiuni sau în zona gurilor de canal. Deficiențele au fost remediate pe garanție, însă specialiștii au pus la îndoială de foarte multe ori felul în care lucrează primăria pe străzi, fără proiecte aprofundate care să genereze pe lângă calitate și o îmbunătățire a peisajului sau mediului. Chiar și Planul Urbanistic Genral a venit cu modele privind profilele de străzi care includeau alveole, copăcei, unde e cazul, piste de biciclete, primăria încă acționează gospodărește.

sursa foto: Emil Boc (Facebook)
sursa foto: Emil Boc (Facebook)

De anul trecut s-a probat în centrul orașului plantarea de arbori de mari dimensiuni, cu balot, prima zonă de intervenție fiind semipietonalul Eroilor. Apoi s-au făcut platări pe arterele modernizare pe proiecte cu bani europeni (orașul comoară – Brătianu, Moților, Memorandumului, Avram Iancu și trama stradală cu linie de tramvai – Primăverii, Plopilor, Splaiul Independenței, Barițiu, Horea, Piața Gării, Oașului plus Calea Baciului), artere de pe care s-au tăiat masiv copaci pentru că s-au operat corecții de aliniament pentru ca, la final, să se ofere un aspect unitar zonelor. Pe unele dintre străzile din respectivele priecte aceste corecții au fost asistate de arhitecți clujeni care au făcut recomandările pentru plantarea de arbori noi – arțari și tei, după cum a informat primăria. Potrivit datelor oferite de instituție, pe aceste artere s-au plantat aproape 400 de copaci. Cea mai afectată de tăieri a fost strada Horea unde existau deja arbori dezvoltați și în cazul căreia societatea civilă clujeană s-a revoltat arunci când firma care făcea lucrările s-a apucat să intre cu drujba și îndepărteze copacii.

Dacă pe Horea s-au tăiat copacii după consultări și recomandări de la specialiști, pe Plopilor, arborii au fost tăiați de la sine putere de către constructor pentru a face loc parcărilor. La momentul respectiv primăria a spus că arborii tăiați se vor înlocui. Luna aceasta urmează să se planteze pe Primăverii și pe Plopilor, 35, respectiv 40 de arțari.

Și în cartierul în care locuiește primarul Emil Boc urmează să se planteze 10 arțari, mai precis, 2 pe strada Zorilor și 3 pe Viilor/Sighișoarei.

Tot în această perioadă se fac plantări și de gard viu (50.000 de fire) pe aliniamentele stradale pe direcția centru-cartiere, intervenție cerută de asociațiile de locatari. Pentru îmbunătățirea aspectului urban, în toate spațiile verzi din oraș vor fi plantați și arbuști ornamentali cu țepi din specia Berberis (rosiatici, verzi), cantitatea care urmează să ajungă în oraș fiind de 1800 de bucăți.

sursa foto: Emil Boc (Facebook)
sursa foto: Emil Boc (Facebook)
sursa foto: Emil Boc (Facebook)
sursa foto: Emil Boc (Facebook)

Teii plantați în centrul orașului, pe Eroilor, au costat în jur de 1000 de euro bucata, iar arțarii undeva la 300 de euro. Prețul (portrivit unui acord cadru al primăriei încheiat cu Eco Horticultura) pentru un arbust ornamental este de peste 20 de euro.

Val nou de tei “vânjoși” și gard viu pentru oraș

Aici detalii despre numărul de copacei pe care și-l dorește primaria și de ce are nevoie de aceștia

Se cumpără copăcei “vânjoși” de aproape 500.000 euro

Toamna copăceilor: 197 de arbori plantați în orașul comoară și peste 200 pe linia de tramvai, din centru, la gară

„Soarta nefericită” a copacului de Cluj: a fost maltratat, acum se taie. Strategia: „Numărul arborilor va fi sporit, nu e vorba doar de înlocuiri”

 

Marea recepție a început pentru lucrărilor executate de Viarom Constrcut pe cele patru artere din proiectul primăriei cu bani europeni, refacerea infrastructurii Orașului Comoară, adică pietruirea și asfaltarea a patru mari artere din centrul Clujului, Moților, Memorandumului, Brătianu și Avram Iancu.

De când s-a instalat șantierul șantierul în orașul comoară, în octombrie 2014, după ce la începutul toamnei s-a reușit atribuirea contractului de execuție a lucrărilor de modernizare a celor patru artere câtre Viarom, nimeni n-a mai înțeles nimic cu privire la eficiența unor lucrări demarate pentru a schimba fața orașului.

S-au lăsat trotuare nepavate pe strada Brătianu, luni de zile, pentru că n-a ajuns piatra din China necesară derulării lucrărilor, s-a încurcat traficul și pietonii în zona centrală care au mers luni de zile prin tranșee iar, la finalul lucărilor, s-a constatat că pe multe porțiuni s-a lucrat de mântuială și s-au dispus refaceri. Acesta a fost singurul argument al primăriei, că nu recepționează lucrările (deci nu eliberează garanția de bună execuție depusă de constructor) și că remedierile se fac din banii firmei, administrația neplătind niciun leu pentru lucrările proaste.

Săptămâna trecută muncitorii săpau din nou în orașul comoară, pe prima stradă care a intrat în execuție în cadrul proiectului, I.C Brătianu, în zona canalelor de la trecerile de pietoni deja marcate și înroșite pe respectiva arteră.

IMG_1849

Potrivit managerului de proiect, Ovidiu Cîmpean, director în cadrul primăriei de săptămâna trecută a fost demarată recepția la finalizarea lucrărilor, pe toate cele patru artere din proiect. Așa se explică și lucrările reluate din nou în Orașul Comoară. “Nu sunt avarii ci sunt remedieri pe care le-am dispus firmei din perspectiva asigurării calității lucrărilor. Comisia de recepție a primăriei a făcut obervații pentru fiecare arteră în parte și s-a dispus, după caz, înlocuiri de borduri, de pavaje, asigurarea unei mai bune planeități a parcajelor, aducerea la cote a trotuarelor, corecții la alveolele pentru arbori, asigurarea scurgerii apelor pluviale. Pe Brătianu, canalele nu erau la cota carosabilului și exista și o problemă de scurgere a apelor pluviale. Astea s-au corectat. Perioada de recepție a lucrărilor, după care curge perioada de garanție este de 90 de zile. Dar firma a promis că se achită mai repede de observații”, a spus Cîmpean.

IMG_1880

Potrivit primăriei, Viarom a încasat deja peste 14 milioane de lei de la primăriei, pe contractul de lucrări de peste 16,9 milioane de lei, încheiat în seprembrie 2014 cu administrația locală.

IMG_1882

În decembrie 2015 (când înceta contractul de finanțare din bani europeni) progresul fizic al lucrărilor din orașul comoară era de 95%. Adică, după decembrie 24, nu se mai putea cere restul de bani europeni din respectivul contract. Iar lucrările rămase de executat se suportă din banii primăriei. Lucrările de modernizare a imobilului de pe strada Avram Iancu de la nr. 1 și cele de la turnul primăriei au împiedicat finalizarea trotuarului din dreptul acestora. Aceasta este una dintre „restanţe”. Apoi, mai spun responsabilii de proiect, pe amplasamentul proiectului s-au derulat lucrări ale altor regii în această perioada.

Restanţele din cauza cărora se pierd bani europeni: 10 proiecte ale primăriei au ieşit din graficul fondurilor UE

Chiar și așa, în cadrul proiectului cu bani europeni, s-au încheiat mai multe contracte pentru lucrări suplimentare în cadrul contractului cu Viarom. Acestea însumează peste 1 milioan de lei și au implicat lucrări de pavare dar și pentru fundațiile la stâlpii electrici sau centuri de beton pentru protecția rădăcinilor viitorilor arbori prevăzuți în proiect și plantați pe Moților, Memorandumului, Avram Iancu și I.C Brătianu.

Lucrări suplimentare de peste 1 milion de lei în orașul comoară

Lucrările suplimentare au revenit tot constructorul Viarom Construct, marea parte. Apoi, un alt contract a fost încheiat cu societatea Baand Product pentru lucrări de pavare care n-au fost calculate în contractul inițial. Aceste lucrări au fost contractate la valoarea de peste 606.000 lei. La achiziția în cauză, primăria a primit și o ofertă de preț mai mică din partea unei societăți cu rădăcini în PNL Oradea, Chintoflor, însă aceasta a fost descalificată deoarece nu a respectat caietul de sarcini.

Situația din Orașul Comoară a fost similară cu cea din celălalt proiect al primăriei, de refacere a tramei stradale de pe parcursul arterelor cu linie de tramvai plus Calea Baciului.

O parte bună a proiectului, spune managerul, este faptul că toți copacii plantați pe arterele cuprinse în proiect (arțari și platani, cu garanție) au înfrunzit și vor asigura un climat de conform pentru cetățeni.

 

Proiectul de refacere a infrastructurii orașului comoară, finanța prin PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013 , Axa prioritară 1 ,, Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere’’, sub-domeniul ,,Poli de creştere’ a demarat în 25 ianuarie 2014.  Valoarea totală a proiectului era de 31.079.886,90 lei, din care valoarea nerambursabilă solicitată era de 30.458.286,16 lei iar durate de implementare de 16 luni.

Obiectivul specifice vizut modernizarea străzilor – Strada Memorandumului (5.701 mp), Calea Motilor (26.668 mp), Str. Avram Iancu (16.696 mp), Str. I.C.Bratianu (6.014 mp) – în așa fel încât traficul să fie fluent și să crească accesibilitate spe punctele turistice din centrul Clujului dar și viteza medie de circulație la 29 de km/h.

IMG_1885

sursa foto: Arh. Marius Moga

Primăria a instalat, din nou, șantierul pe malul Someșului, pentru a continua lucrările de modernizare a arterei Splalaiul Independenței. Dar, nu așa cum s-a dorit pe proiectul european, cu bandă suplimentară de circulație, ci cu trotuar pentru pietoni și un singur fir pentru traficul auto, cum s-a început anul trecut, după ce primăria a făcut voia societății civile – protestatară.

Societatea civilă și specialiștii din oraș au reușit să oprescă administrația locală clujeană să lărgescă o stradă pentru trafic și să nu sacrifice cei peste 100 de copaci de pe malul râului care traversează orașul. Protestând pe malul Someșului și redactând cea mai lungă petiție pentru un spațiu public destinat pietonilor. Chiar dacă proiectul era unul cu bani europeni. Cât s-a pierdut pentru ce s-a câștigat în urma protestelor din Cluj-Napoca și a celei mai lungi petiții împotriva unei benzi de circulație pe malul Someșului?

Potrivit primăriei, artera Splaiul Independenței de 1,2 kilometri trebuia modernizată cu bani europeni pe proiectul care viza trama stradală de acces la zona industrială, valoarea lucrărilor care urmau să fie executate pe această stradă fiind de 4.376.159,95 lei.

Până în prezent, a fost executat tronsonul de stradă cuprins între puntea pietonală și podul din zona hotelului Napoca ( o bandă de circulație și trotuar), adică lucrări în valoare de 605.795,68 lei, puse în operă de asocierea Diferit-Kiat Grup Construct, care a lucrat pe proiectul de modernizare a tramei stradale de acces la zona industrială pe care primăria l-a derulat cu bani europeni.

Protestul “Clujul. Inimă. Someşul”: “Am câştigat!” sau “Trenul e dus”?

Anul acesta, administrația locală a mai demart un șantier pentru continuarea lucrărilor începute anul trecut, pe acceași stradă, între cele două poduri mari peste Someș. Se va lucra, cum s-a început, adică se va păstra trotuarul și vegetația de pe mal și se va amenaja doar o singură bandă pentru trafic. Lucru confirmat de oficialii primăriei.

Se mai deschide un șantier în Cluj; ce stradă să eviți și ce alternative ai

Reprezentanții administrației locale au menționat că noul șantier instalat pe malul râului va presupune presupune lucrări de circa 1,5 milioane lei.

sursa foto: arh Marius Moga
sursa foto: arh Marius Moga

Verdele ne-a costat, pe hârtie, peste 2,3 milioane de lei, pierduți din bani europeni. Plus șantierul de continuare a modernizării, cel instalat anul acesta, care trebuie suportat din bugetul local, de primărie.

Un preț infim, spun specialiștii, față de câștigul pentru oraș. Mai ales că PUG-ul susține întoarcearea orașului cu fața spre Someș, dosarul de candidatură al Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană se concertrează pe proiectele de revitalizare a malurilor Someșului iar politica din capitalele europene este cea de descurajare a traficului auto, mai ales pe maluri de râuri.

Ieşim pe malul Someşului în 2016? Care e locul de văzut apa la ediţia nouă de Someş Delivery

De atfel, primima inițiativă civică din Cluj care a atras atenția asupra Someșului și a inițiat un concurs de proiecte temporare pentru a reînvia malurile râului, Someș Delivery, și-a propus și  în 2016 să îi aducă pe clujeni mai aproape de apă. Anul acesta, va fi rândul malului de pe Splaiul Independenței și urmează lansarea unui concurs amenajări temporare și evenimente în zona  salvată prin protestele din 2015 de la “distrugerea” programată de primărie.

“Am decis segmentul de râu pe care ne vom concentra în 2016: cel cuprins între podurile Garibaldi și Napoca. Ne-am oprit asupra lui atât din dorința unei continuități în raport cu ce am analizat anul trecut (porțiunea Napoca-Horea), cât și din cauza situației incerte a malului verde de pe Splaiul Independenței, al cărui rol credem că merită evidențiat în continuare. E vorba de un segment extins, dificil din cauza malurilor taluzate și flancate de trafic auto, care presupune relații problematice cu Parcul Central, Cluj Arena, Sala Polivalentă și cartierul Grigorescu. Provocator așadar! Îl anunțăm de pe acum pentru aceia dintre voi care vreți să vă implicați, participând la concursul de amenajări temporare și evenimente pe care-l vom lansa, cel mai probabil, în februarie, Vă puteți gândi până atunci, alături de noi, cum v-ați dori să arate partea asta de Someș și de Cluj”, au anunțat cei de la Someș Delivery.

Cover foto: arhitect Marius Moga

 

 

 

by -
0 281

Tei, pruni, platani, pruni, gard viu și hibiscus, asta vrea să cumpere primăria clujeană toamna aceasta și a scos la licitație contractarea unor furnizori de astfel de material dendrofloricol. Licitația este programată în 10 noiembrie.
Administrația locală clujeană a scos la mezat un acord cadru pe un an pentru furnizarea de copaci și gard viu estimat la aproape 2,2 milioane lei. Primăria vrea să cumpere tei de 5 metri, tei de 6 metri, platani, pruni, gard viu și hibiscus. Licitația este programată în data de 10 noiembrie.

Primăria clujeană are deja un furnizor de material dendrofloricol, pe patru ani, începând cu 2015 și anume firma Garden Center Grup, cea care a realizat dinozaurii din buscus la primăria de sector condusă de Piedone. Despre, reprezentanții primăriei spun că e parte a grupului. În cadrul acestui acord cadru semnat în 5 martie, administrația a comandat deja de la Eco Horticultura, parte a grupului, tei la 4400 lei bucata pe care i-a plantat pe B-dul Eroilor sau în Piața Unirii.

acord copaci

Din păcare, spun reprezentanții Serviciului  spații verzi din cadrul primăriei, există multe aliniamente stradale cu lipsuri în Cluj-Napoca care trebuie completate cu arbori. De asemenea, există cereri de la asociațiile de locatari din cartiere pentru gard viu. Așa se explică noua licitație pe care a lansat-o administrația locală, să se achiziționeze copaci mai mari care să și reziste odată plantați în oraș, dar și material dendrofloricol care să ajungă în cartierele clujene.  „Am plantat tei pe Eroilor și tuturor le-au plăcut cum arată. Pentru aceștia am avut furnizor contractat. Noi am mai luat arbori mai subțirei pe care i-am plantat pe aliniamentele străzilor din oraș, dar din păcate n-au rezistat. De exemplu, pe 21 Decembrie 1989 am plantat copaci până la Regionala CFR. După o noapte, toți au fost rupți. Mi s-a rupt sufletul când am văzut. Am făcut plângeri la politție în acest sens, dar acum trebuie să completăm alveolele. De aceea am făcut propunerea să luăm copaci ceva mai mari ca să nu fie necesare nici lucrări de excavare a trotuarului, nici să mai poată fi rupți copacii. Am făcut un necesar în oraș ni undeva ar fi nevoie de 300 de bucăți. Mai mult, în cartiere există multe cereri de la asociațiile de locatari pentru gradviu. Cred că avem undeva la 400 de cereri. De aceea achiziționăm și gard viu și hibiscus. Acesta din urmă este verde dar face și flori și va fi ca o pată de culoare în cartiere. Pentru că și în cazul spațiilor verzi din jurul blocurilor noi facem lucrările de plantare”, a explicat Vasile Moldovan, șeful Serviciului de Spații Verzi din cadrul primăriei.

by -
0 327

Chiar dacă pe unele artere din proiectele primăriei privind trama stradală și infrastructura din orașului comoară lucrările de reabilitare se apropie de final, deocamdată arterele nu pot prelua copăceii propuși și promiși a fi plantați în acestea zone. Cei aproape 400 de copaci de 5-7 metri urmează să apară pe străzile din centrul orașului la final de octombrie-început de noiembrie.

Anul acesta, odată cu lucrările de modernizare a străzilor cuprinse în proiectul de refacere a tramei stradale de pe arterele cu linie de tramvai dar și a celor patru artere din centru prinse în proiectul de refacere a infrastructurii din orașul comoară, s-au tăiat foarte mulți arbori de pe respectivele străzi.
Primăria a anunțat, după ce foarte mulți clujeni au sesizat situația și s-au arătat indiganți de faptul că în Cluj-Napoca se taie copaci în loc să se planteze, că pe toate arterele din cele două proiecte se vor planta tei sau platani, așa cum s-a făcut și în cazul B-dului Eroilor. Pe această arteră s-au plantat tei de mari dimensiuni care au înlocuit vechii copaci uscați care existau în zonă.

CITEȘTE ȘI 

Toamna copăceilor: 197 de arbori plantați în orașul comoară și peste 200 pe linia de tranvai, din centru, la gară

Astfel, pe artere ca Horea sau Moților se vor planta tei sau platani cu dimensiuni între 5 și 7 metri care sunt incluși în costurile de modernizare a arterelor, din contractele încheiate de primărie cu Kiat și Viarom Construct, firme care se ocupă de modernizări.
În total, urmează se se planteze în jur de 400 de noi arbori, din Piața Gării, pe Horea, Barițiu, Emil Isac, Memorandumului, Moților, Avram Iancu și I.C Brătianu. „Deocamdată nu putem trece la plantări pentru că trebuie să vină perioada rece în care vegetația intră în repaos. Undeva la finalul lunii octombrie, început de noiembrie ne-am propus să începem plantările pe arterele din oraș”, au explicat reprezentanții primăriei.

197 de copăcei în orașul comoară
În cifre: se vor planta 57 de arbori pe Avram Iancu, 10 pe I.C. Brătianu, 110 pe Moților și 20 pe Memorandumului.
200 de copaci pe trama de acces la zona industrială

În cazul proiectului de refacere a tramei stradale de pe arterele cu linie de tramvai, plus Calea Baciului și Emil Isac și acesta presupune plantări de noi arbori.

În cifre: se vor planta 7 arbori pe Emil Isac, 11 pe Barițiu, 162 pe strada Horea, 36 în Piața Gării.

sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficiala) Facebook