Tags Posts tagged with "consiliul local cluj-napoca"

consiliul local cluj-napoca

Contestația în anulare formulată de deputatul ALDE de Cluj, Steluța Cătăniciu, a fost respinsă de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), astfel, rămâne în vigoare sentința pronunțată în noiembrie, 2015, prin care s-a stabilit că ea s-a aflat în conflict de interese, într-o situațíe petrecută în 2009, pe când deținea un mandat de consilier local din partea PNL. Chestionată de Actualdecluj.ro dacă nu își dă demisia din Parlament, având în vedere că și-a epuizat și această cale de atac, Steluța Cătăniciu a replicat că nu vede nici un motiv pentru care ar trebui să facă lucrul acesta. Ea spune că s-a creat mult tam-tam mediatic în jurul acestei contestații în anulare, deși, decizia de repsingere pronunțată de ÎCCJ nu i-a  schimbat cu nimic situația.

“Eu mi-am dorit să formulez această Contestație în Anulare chiar dacă am anticipat că soluția va fi de respingere. De altfel, nu-mi aduc aminte ca până în prezent să se fi admis vreo Contestație în Anulare, în afară de cea pe care DNA-ul a formulat-o împotriva Marianei Rarinca (femeia acuzată că a șantajat-o pe șefa ÎNCCJ, Livia Stanciu – n.red). Nu mi-am făcut speranțe, așadar, că o să am vreun câștig de cauză, deși existau toate motivele juridice pentru a-mi fi admisă  contestația și la fond, și în recurs. Pentru liniștea mea am vrut să epuizez și această cale extraordinară de atac, în ipoteza că va trebui să formulez o acțiune la CEDO. Un lucru este cert, însă – că văd că se fac foarte multe speculații în această direcție. Sentința pronunțată de ÎCCJ nu schimbă cu nimic situația mea. Da, s-ar fi schimbat dacă era admisă contestația în anulare, dar cum nu a fost, practic rămâne în vigoare sentința din noiembrie, 2015. Și nu am niciun motiv pentru care ar trebui să demisionez, pentru că eu am respectat această sentință, așa cum de altfel a respectat-o și Parlamentul”, a precizat Cătăniciu.

Numai că această sentință din noiembrie spune că Agenția Națională de Integritate (ANI)  a avut dreptate și că Steluța Cătăniciu s-a aflat în conflict de interese, în 2009, când a votat în plenul Consiliului Local al municipiului Cluj Napoca în favoarea unei persoane juridice pe care Cătăniciu a reprezentat-o și în calitatea sa de avocat. Soluția prevedea ca Steluța Cătăniciu să nu mai aibă voie să ocupe o funcție sau o demnitate publică aleasă sau numită, pe o perioadă de trei ani.

Cătăniciu se apără, însă, afirmând că nici în Legea ANI, conflictul de interese nu reprezintă o cauză de încetare a mandatului: “Conflictul de interse este considerat în lege o abatere disciplinară și se sancționează, vă citez: conform statutului funcției sau demnității publice. Pentru statutul deputaților, sancțiunea pentru conflict de interese presupune reducerea indemnizației cu cel mult 10%, timp de trei luni. Dar vorba cuiva din presă, aceasta nu poate să fie o știre, că mi se taie salariul. Știre este numai faptul că eu ar trebui să-mi pierd mandatul”.

Despre soluția ANI

ANI a stabilit, în martie, 2013 – când Steluța Cătăniciu se afla deja la primul mandat de deputat – că a încălcat regimul juridic privind conflictul de interese în materie administrativă. Potrivit ANI, în 2009, pe când era consilier local în forul administrativ clujean, Cătăniciu a participat la procesul de deliberare si adoptare a Hotărârii Consiliului Local privind prelungirea contractului de asociere pentru spațiul cu altă destinație a Societății Cooperativa Meșteșugărească Foto Optica din Cluj-Napoca. Steluța Cătăniciu a reprezentat în instanță interesele acestei societăți, în litigiul avut cu Primăria Municipiului Cluj-Napoca, prin contracte de asistență juridică încheiate la data de 22 aprilie 2008 și 5 mai 2009. Pentru contractele încheiate, Steluța Cătăniciu a încasat suma de 8.000 lei. Cătăniciu a contestat decizia ANI, însă, și-a epuizat toate căile de atac. Ea se consideră în continuare nedreptățită de instanță:

“Din păcate, acest lucru se poate întâmpla atunci când ești considerat câmp tactic, iar judecătorii își permit să dea soluții după bunul plan pentru că ei nu răspund în fața nimănui. Ei pot să facă orice, știind că nu trebuie să răspundă. Nu îmi explic cum au putut să motiveze la toate aspectele pe care le-am invocat cu nu contează, cu excede obiectulului dosarului sau cu aceasta nu are relevanță“. Ce nu are relevanță? Faptul că mi-am exprimat votul pentru un proiect, împreuna cu alți 26 de colegi prezenți, votul fiind unanim favorabil tocmai pentru că era în beneficiul exclusiv al Consiliului Local? Era vorba despre un spațiu retrocedat. Or, legea 10 /2001 interzice autorităților publice să încheie contracte de închiriere cu alte persoane decât cele care se află în spațiu la data formulării cererii de retrocedare. Prin urmare, Primăria avea două variante, fie să încheie contract cu societatea respectivă, fie să inchidă spațiul și să piardă bani așteptând rezultatul unor procese care s-ar fi extins pe mai mulți ani. Și apoi, unde este – în acest caz – conflictul între interesul privat și interesul public, doar Consiliul Local Cluj Napoca derulează contractul de închiriere cu această firmă de 43 de ani, și îl mai prelungește chiar și acum”, a comentat deputatul.

Steluța Cătăniciu a fost validată într-un nou mandat de deputat în 21 decembrie, 2016. La alegerile parlamentare, ea a deschis lista ALDE obținând în județul Cluj peste 18.300 de voturi. ANI s-a adresat comisiei de validare, solicitând ca mandatul Steluței Cătăniciu să nu fie acceptat. Șeful comisiei a explicat inițial că scrisoarea ANI ar fi sosit prea târziu, însă, ulterior a fost luată în discuție, dar a fost respinsă. Se preconizează ca ANI va face în acest sens o nouă încercare, acum, după ce ICCJ i-a respins lui Cătăniciu contestația în anulare.

Liderul UDMR Cluj, Csoma Botond, a precizat că formațiunea sa nu are încă o propunere concretă pentru înlocuirea Annei Horvath în funcția de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, deși aceasta a anunțat, oficial, că demisionează. “Încă nu s-a stabilit cine o va înlocui pe Anna Horvath. Rămâne să luăm o decizie în cel mai scurt timp”, a punctat Csoma Botand. Au trecut mai bine de cinci luni de când UDMR se încăpățânează să o mențină pe Horvath în poziția de vicerpimar,  deși aceasta a fost trimisă în judecată pentru presupuse fapte de corupție, aflându-se sub control judiciar. Această măsură îi interzicea, printre altele, să-și exercite funcția la nivelul administrației locale. UDMR s-a gândit să-i ofere postul de viceprimar, consilierului local Gergely Balázs. El a informat, însă, pentru Actualdecluj.ro că a respins, categoric, propunerea. Un alt consilier local vizat pentru acest post este Oláh Emese, avocat de profesie. Potrivit surselor Actualdecluj.ro, Oláh ar fi refuzat și ea, inițal, propunerea colegilor de partid, dat fiind faptul că avocatura îi aduce venituri mult mai consistente, în raport cu salariul modest pe care-l câștigă un viceprimar. În prezent, însă, ea pare că a înțeles criza cu care se confruntă UDMR-ul, prin urmare n-o să zică nu, dacă va fi ofertată pentru funcția de viceprimar: “Liderii UDMR vor decide cine este cel mai potrivit să ocupe această funcție. Încă nu s-a stabilit. Desigur, dacă mi se va propune funcția de viceprimar, mă voi gândi serios la această variantă”, s-a limitat să spună Oláh.

De ce se încăpățânează Boc să-i păstreze pe maghiari în fruntea Primăriei clujene

Timp de mai bine de cinci luni de când a intrat în concediu, atribuțiile Annei Horvath au fost împărțite între primar și cel de-al doilea viceprimar, liberalul Dan Tarcea. Nu e clar de ce Emil Boc se încăpățânează să-i păstreze pe UDMR-iști la șefia municipalității clujene, având în vedere că el deține o majoritate confortabilă în Consiliul Local și ar putea foarte bine să desemneze un al doilea viceprimar, tot de la PNL.  Mai cu seamă pentru că UDMR Cluj e cam în pană, în acest moment, la capitolul experți. Liderul Csoma Botond (care avea experiență îndelungată în Consiliul Local) a luat drumul Bucureștiului, câștigând un mandat de deputat. În locul său, în Consiliul Local va intra un tânăr, Daniel Nistor (este maghiar 100% – UDMR ne-a confirmat acest lucru), care până în prezent n-a mai avut nicio tangență cu administrația locală sau centrală. Boc admite că în perioada aceasta s-a lucrat mai mult, în lipsa Annei Horvath, dar susține că activitatea Primăriei s-ar fi desfășurat în parametri normali. “Așa este corect, în virtutea modelului pe care l-am agreat încă din 2004, ca UDMR să aibă prima opțiune în desemnarea unui viceprimar. Este un semn de respect la adresa comunității maghiare, este vorba despre echilibru, până la urmă, despre recunoașterea tuturor lucrurilor bune pe care maghiarii le oferă Clujului”, a adăugat primarul Boc. El mai spune că se așteaptă ca la prima ședință de Consiliu Local, UDMR să vină cu o propunere fermă. “Desemnarea viceprimarului ține de bucătăria internă a UDMR, dar eu sunt convins că vom putea merge mai departe cu acest parteneriat”, a adăugat Boc.

Cine i-a refuzat pe UDMR-iști

Cel mai vehiculat nume pentru funcția de viceprimar a fost, inițial, cel al consilierului local Gergely Balázs. Acesta a fost cooptat pe listele UDMR, la alegerile locale din iunie, 2016, deși, teoretic, el nu este membru UDMR. Extrem de bine ancorat în comunitatea maghiară clujeană, Gergely Balázs a fost propus și susținut mai ales de biserici, pentru a intra în forul administrației locale clujene. El este organizatorul deja celebrului festival “Zilele Culturale Maghiare”, care la Cluj se bucură în fiecare an de un mare succes. Gergely a recunoscut pentru Actualdecluj.ro că UDMR insistă de ceva timp pentru ca el să accepte poziția de viceprimar al municipiului Cluj Napoca, dar că a refuzat categoric. “Nu știu ce alegere va face UDMR, dar cu siguranță eu unul nu voi accepta în niciun caz această funcție. M-au căutat mai mulți din UDMR, au insisitat, dar eu le-am spus, sigur, că nu doresc. Sunt numai de câteva luni în Consiliul Local, chiar nu cred că aș putea să accept acum statutul de viceprimar. Alegătorii m-au trimis în Consiliul Local, sunt aici să le reprezint interesele, nu cred că e corect să-mi asum acum o asemenea funcție”, a subliniat Gergely.

Sursa foto: Facebook

De-a lungul timpului, foarte mulți oameni de afaceri din Cluj au relatat prin intermediul mass-mediei că adesea s-au simțit persecutați, de către politicieni și funcționari, în demersul lor de a primi aprobare pentru unele proiecte urbanistice. Nu de puține ori s-a constatat că anumiți investitori locali au beneficiat de decizii administrative diferite, deși proiectele lor vizau relativ aceeași zonă urbanistică. Așa s-au ivit și speculațiile privind tratamentul preferențial aplicat de liderii politici din fruntea Primăriei, unor oameni de afaceri și unor arhitecți. De altfel, această situație nu se referă doar la Cluj, ci și la restul orașelor mari din țară, motiv pentru care reprezentații Ordinului Arhitecților din România au inițiat o serie de dezbateri, care anul trecut s-au și concretizat prin aducerea unor modificări importante la Legea 350/2001, privind Amenajarea Teritoriului și Urbanismul. Modificările legislative sunt în vigoare din decembrie, anul trecut, iar primii vizați sunt aleșii locali.

Ce obligație au, mai nou, consilierii locali

Concret, consilierii sunt obligați, de acum, să-și justifice în scris votul de respingere a oricăruia dintre proiectele urbanistice de pe ordinea de zi a ședinței forului local. Este arhicunoscut faptul că votul din plenul Consiliului Local este, de regulă, politizat, astfel că una dintre concluziile specialiștilor urbaniști a fost că e necesar ca fiecare ales local să explice, personal, decizia de respingere a acestor proiecte.  Trebuie spus că niciun proiect urbanistic nu ajunge pe ordinea de zi a ședințelor consiliilor locale, înainte ca ele să treacă prin procedurile de validare ale comisiilor de specialitate din interiorul fiecărei administrații locale. Se consideră, așadar, că deciziile Consiliului Local privind aprobarea proiectelor reprezintă, mai mult, o formalitate, și că acestea n-ar trebui să încalce avizele de legalitate emise de comisiile de specialitate din cadrul instituțiilor publice. Potrivit surselor Actualdecluj.ro, unii consilieri locali și-ar fi exprimat, deja, teama că în felul acesta se urmărește tragerea lor la răspundere, prin instanțe, în cazul în care investitorii vor fi nemulțumiți de votul nefavorabil din Consiliul Local.

by -
1 226

Consiliul Județean a finalizat procedura de preluare a administrării stadionului Cluj Arena, însă, costurile de întreținere se dovedesc mult prea mari pentru bugetul acestei instituții, astfel că președintele Alin Tișe este pregătit să transfere stadionul în patrimoniul municipalității. “Din calculele pe care le-am făcut, trebuie să suportăm cam 50.000 de euro pe lună, pentru salarii și întreținerea stadionului. Pe lângă aceste costuri vor apărea, desigur, și cheltuieli de investiții. Este absurd să continuăm să ne asumăm asemenea povară financiară, având în vedere că bugetul nostru este oricum foarte mic. Pentru Primărie ar fi mult mai convenabil să gestioneze acest obiectiv, pentru că mai are în custodie și Sala Polivalentă și ar putea să asigure o administrare unitară. Plus că Primăria are un buget de trei ori mai mare decât al nostru”, a comentat Tișe. El a reamintit că până în prezent Consiliul Județean nu a cheltuit niciun leu pentru întreținerea stadionului, pentru că societatea Cluj Arena s-a întreținut numai din venituri proprii. Mai bine de patru ani, însă, din pricina unei neînțelegeri între Primărie – Societatea Cluj Arena – Consiliul Județean, impozitul către municipalitate nu a fost plătit. Curtea de Conturi a atenționat Primăria că se impune să recupereze această creanță. Cu tot cu penalități de întârziere, Cluj Arena s-a trezit, astfel, că datora municipalității peste 11 milioane de lei. În calitate de acționar majoritar, Consiliul Județean a considerat că ar fi nepotrivită orice formă de sprijin finaciar și a preferat procedura de falimentare a societății Cluj Arena.

Fără sprijin politic, stadionul rămâne povara Consiliului Județean

Planul era ca stadionul să fie transferat municipalității, pentru că numai în acest mod ar fi reușit Consiliul Județean să scape de cheltuielile pentru întreținerea acestui obiectiv. De altfel, anul trecut Primăria și Consiliul Local chiar au inițiat și aprobat o Hotărâre de preluare a stadionului. Numai că spre deosebire de Emil Boc, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, nu deține majoritate în forul deliberativ al administrației județene. “Când eu am propus să dăm stadionul Primăriei, colegii din UDMR și PSD au spus că nu e momentul, că nu este potrivit, că să mai așteptăm. Nu avea niciun sens să insist cu propunerea, de vreme ce nu aș fi obținut 25 de voturi în plenul de ședință. Am acceptat, așadar, să preluăm noi administrarea, dar, cum spuneam, costurile sunt imense și sper ca acum se va înțelege că este absurd să insistăm să ținem stadionul. Cele câteva contracte de închiriere, pentru spațiile din incinta stadionului, nu înseamnă nimic în raport cu sumele pe care le vom avea noi de acoperit. Sunt bani pe care îi vom irosi”, a subliniat președintele Consiliului Județean.

Alin Tișe a anunțat că va relua negocierile cu liderii partidelor din Consiliul Județean, pentru a transfera stadionul Primăriei. Pentru ca inițiativa sa să fie aprobată, are nevoie de 25 de voturi, în forul Consiliului Județean. În acest moment, PNL deține doar 18 mandate în forul administrației județene. UDMR, care are 7 mandate, sprijină în genereal inițiativele PNL-ului, însă, după cum s-a putut observa, acest lucru nu se întâmplă chiar de fiecare dată.

Pe ordinea de zi a Consiliului Local de mâine se regăsește și proiectul de hotărâre ce vizează acordul privind preluarea stadionului Cluj Arena în patrimoniul municipalității. Așadar, dacă reprezentanții UDMR vor susține această inițiativă, primarul Emil Boc nu va întâmpina nici o problemă în ce prievește adoptarea unei Hotărâri definitive. Incertitudinea se află, în schimb, în ograda președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe. Nu toți consilierii sunt dispuși să-și asume transferul arenei în patrimoniul municipalității, având în vedere că administrația județeană a suportat din propriul buget construcția acestui obiectiv. “Esxistă o temere cu privire la modul în care va reacționa Curtea de Conturi, în cazul în care stadionul va fi transferat municipalității. Eu știu că sunt reticenți inclusiv consilieri din PNL. Se tem ca nu cumva să comită vreo greșeală și să fie trași la răspundere”, au informat sursele Actualdelcuj.ro.

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, este de părere că atâta timp cât stadionul se tranferă în domeniul public al municipalității nu ar trebui să existe speculații privind comiterea vreunei nelegalități. “Procedura prevede două etape. În prima etapă Primăria și Consiliul Local își dau acordul că vor să preia stadionul. În a doua etapă, Consiliul Județean scoate stadionului din patrimoniul public al județului și-l introduce în patrimoniul privat al județului. De abia apoi vom putea să-l transferăm municipalității clujene. Ce este important de reținut e faptul că stadionul va ajunge, în final, tot într-un patrimoniu public, deci nu văd de ce s-ar teme cineva că am proceda incorect”, spune Tișe.

Pe de altă parte, Alin Tișe este conștient că poate întâmpina dificultăți la vot, în cadrul forului administrativ județean, așa încât a anunțat deja că are în vedere și o a doua soluție: “Dacă nu vom avea votul necesar pentru a transfera stadionul în patrimoniul municipalității, va trebui să-l preluăm  în administrare chiar noi, Consiliul Județean”.  Concret, stadionul poate ajunge în custodia Direcției de Administrare a Domeniului Public și Privat din cadrul Consiliului Județean. Acest lucru ar presupune, evident, ca administrația județeană să se ocupe în mod direct, de gestionarea activităților derulate pe stadion, prin intermediul acestei Direcții.

Reamintim că societatea care administrează în prezent stadionul (societatea Cluj Arena) se află în incapacitatea de a mai funcționa din pricina datoriilor imense pe care le înregistrează la Primăria Cluj Napoca (11 milioane de lei), pentru impozitul pe clădire și teren.  În prezent, spun sursele Actualdecluj.ro, toate fondurile care intră în conturile societății sunt direcționate în conturile Primăriei Cluj Napoca. Din încasările cash, Cluj Arena de abia reușește să achite utilitățile și salariile personalului societății.

Situație la vot

PNL deține o majoritate fermă în forul Consiliului Local, și chiar dacă trei dintre consilierii lui Boc sunt în conflict de interese (Radu Rațiu – directorul Cluj Arena, Florin Stamatian și Rareș Ferdean – membri în Consiliul de Administrație), se pot obține cele 19 voturi necesare pentru adoptarea Hotărârii de preluare a stadionului, evident cu sprijinul consilierilor UDMR. Rămâne de văzut dacă în ședința din 28 septembrie, consilierii județeni vor fi și ei de acord cu propunerea lui Tișe. Acesta are nevoie de 25 de voturi, iar consilierii PNL sunt doar 20 la număr. Fără sprijinul consilierilor UDMR, nici inițiativa lui Tișe nu va avea nici o șansă de a fi adoptată.

 

by -
1 966

Conștientă că primarul Clujului, Emil Boc, deține o majoritate covârșitoare în plenul Consiliului Local,  nu m-am iluzionat că cei patru membri ai opoziției se vor apuca de acum să incendieze sala de sticlă a Primăriei, sau că se vor lega cu lanțuri de scaune pentru a-și putea impune și ei punctul de vedere. Dar nici nu credeam că lipsa lor de vigoare ar putea fi transformată într-o reprezentanție atât de ridicolă precum cea din ședința administrativă de ieri. Domnilor consilieri ai opoziției, numai pentru că PNL-iștii vă domină ca număr, trebuie să însemne și că sunteți proștii lor? Cum să arătați atâta lipsă de deminitate și de curaj? Cum se poate să irosiți argumente pertinente din pricina bagatelizării practicate de politicianistul Florin Stamatian – această figurină nazală a politicii clujene care înregistrează zero rezultate mai ales pe linie administrativă?

Domnule Dan Morar (consilier PSD), dacă ieri, la masa forului local, pe scaunul dumneavoastră s-ar fi aflat Steluța Cătăniciu, sau poate un Dan Canta (în vremurile în care acesta nu era subjugat de atâtea interese), figurina nazală Stamatian nu ar mai fi îndrăznit astăzi să ridice ochii din pământ. Și chiar n-aș vrea ca cineva să interpreteze, aici, că vă instig la harță, la certuri inutile, însă mi-e absolut imposibil să trec peste faptul că unor indivizi – care au activat toată viața prin spațiul public – le vine atât de ușor să arunce cu 4 milioane de euro din bugetul local, fără a considera că se impune să ofere cuiva vreo explicație, de parcă i-ar cheltui din conturile lor personale. Am văzut, dumneavoastră ați încercat, ați întrebat: sunt totuși 4 milioane de euro, de ce trebuie să-i dăm pentru extinderea sălii polivalente? Și vi s-a răspuns…nimic. Mai exact, un răspuns în bășcălie, tipic pentru Stamatian, că doar exact acesta este motivul pentru care Emil Boc l-a plantat pe individ la cârma ședințelor administrative, ca să bagatelizeze astfel de situații. Iar consilierii din opoziție nu au avut nimic de obiectat. Ba chiar s-au arătat temători. Nu cumva liberalii să-i acuze pe ei că s-ar opune vreunui proiect pentru Cluj. Cui îi pasă, oameni buni, de insinuările lui Stamatian? Voi pentru ce sau pentru cine vă aflați în plenul Consiliului Local, interesele cui le apărați? 15-16% dintre clujenii responsabili care s-au dus anul acesta la vot contează pe voi. Pe acești clujeni și chiar și pe cei care l-au votot pe Boc îi interesează, în mod sigur, cum și în ce fel sunt cheltuiți banii lor. Voi aveți legitimitatea, obligația, să semnalați orice derapaj, să-l trageți pe Boc la răspundere, să votați numai în cunoștință de cauză și să nu cădeți pradă pseudoglumițelor lui Stamatian.

Așadar, domnule Dan Morar, dacă un Stamatian vă acuză în mod direct că vă opuneți unui eveniment de talia EuroBasket, ar trebui să înțelegeți din capul locului ca intenția este să vă facă să renunțați să mai cereți explicații despre cum 4 milioane de euro din bugetul local sunt direcționați în contul societății care administrează sala polivalentă (niște structuri abilitate ar putea spune că măsura e nelegală și neconcurențială, apropo). Or, dacă tot dumneavoastră ajungeți să vă justificați pentru întrebările pertinente pe care le adresați, care mai este rolul pe care îl aveți în aceste ședințe administrative? De ce le ușurați liberalilor (care sunt oricum majoritari), vicleșugul și lipsa de transparență? De teama că ce, atâta timp cât mesajul vostru este bine argumentat și bine intenționat? Din păcate, lipsa de unitate în rândul consilierilor din opoziție se vede chiar și din avion. Consilierul local Horia Nasra, care recent a fost numit președinte peste organizația PSD Cluj, părea ieri în cadrul ședinței, că-și face siesta. N-a găsit de cuviință să-și sprijine cu argumente colegul de partid, de fapt n-a găsit nimic de spus pe tot parcursul ședinței, de parcă el ar fi fost parte din tabăra majoritară a lui Emil Boc.  A tăcut și a dormit, probabil, visându-se deja în Parlament. Dacă lui Boc i-ar fi trecut prin cap să vândă jumătate din oraș unor…chinezi și Nasra tot n-ar fi schițat mai mult de un căscat.

În ceea ce-l privește pe primarul Emil Boc, e absolut revoltător modul în care acesta se sustrage de la explicații. De ce nu ieșiți, d-le primar, să spuneți, transparent, cum Primăria a construit o sală polivalentă (recent inaugurată), pentru care a plătit o căruță de bani, și cum v-ați trezit acum (impulsionați de federațiile sportive), că mai sunt necesari alți bani (4 milioane de euro), pentru niște modificări în interior, astfel încât spațiul de joc să corespundă cerințelor de organizare a unor competiții internațioanle de anvergură? Sigur că vă vine mult mai ușor să vă ascundeți în spatele evenimentului EuroBasket 2017 (ba chiar să-l folosiți ca argument pentru a mai plusa la capitalul dumneavoastră de imagine), dar asta nu înseamnă că putem rămâne toți indiferenți la alocare celor 4 milioane de euro (care reprezintă totuși 2% din bugetul local). Poate ne răspundeți cât de normală e procedura de atribuie a acestei sume, unei societăți pe care ați înființat-o tocmai în scopul de a se descurca din venituri proprii, în privința unor astfel de investiții?

 

În noul for adminstrativ al municipiului Cluj Napoca au intrat și mulți tineri, atât din partea PNL, cât și din partea PSD și UDMR. Sunt tineri între 24 și 35 de ani, pentru care, se pare,  vârsta fragedă nu a constituit un impediment în acumularea unor averi semnificative. Datele sunt preluate din declarațiile de avere de pe portalul ANI și site-ul Primăriei.

13502032_1043185992436892_6673092837221492048_n

De pildă, de numele unui tânăr de numai 26 de ani, de la UDMR (foto sus), se leagă celebra afacere a crematoriului uman, care inițial a fost gândită chiar într-un parteneriat cu Primăria clujeană, vizat fiind, ca locație, cimitirul din Mănăștur. Este vorba despre firma RDK Cremations, unde Racz Levente Zsolt (foto sus) este acționat cu un procent de 51%.  În 2011, Primăria și Consiliul Local aprobau afacerea cu RDK Cremations pentru un crematoriu uman, însă, reacția vehementă a populației clujene a condus la blocarea acestui proiect. Acționarii RDK Cremations s-au reorientat, iar în 2014 au deschis crematoriul uman în comuna clujeană Moldovenești. Tânărul UDMR-ist mai este asociat în firmele Proignis (care de asemenea are legătură cu crematoriul din Moldovenești) și Parapharm. Racz Levente Zsolt mai deține un apartament de 81 de mp în Cluj Napoca și un teren extravilan de 7420 de mp. Are un motociclu din 2007 și a obținut venituri salariale în valoare de 26177 de lei, din profesia de inginer chimist (de la firma Pharapharm).

13517449_1043185952436896_3432012267256878215_o

Olah Emese, de 34 de ani (foto sus), este un alt consilier al UDMR care a adunat venituri frumușele din profesia ei de avocat. A avut câteva contracte prin încredințare directă cu Primările Suatu, Izvorul Crișului dar și cu alte structuri asociative din Mociu și nu numai. Olah Emeșe are un apartament de aproximativ 50 mp în Florești și o motocicletă Suzuki (2000).  Mai are, de asemenea, o mașină Opel Astra (2010).  Deține depozite bancare de peste 28.300 de euro și de peste 21.400 de lei. Din avocatură, în 2015 a avut venituri în valoare de 18.700 de lei.

13510876_1043185709103587_5967941813625347544_n

Proaspăt intrat în Consiliul Local, pe listele UDMR, Gergely Balzs (foto sus), este nimeni altul decât promotorul evenimentului “Zilele mghiare ale Clujului”. Este căsătorit cu Fekete Emoke, fostă vicepreședinte a Consiliului Județean Cluj în mandatul 2008-2012.  Gergely Balazs deține funcția de director la Asociația Clujul Comoară. De aici a încasat aproximativ 4.800 de lei, în 2015. De la Fundația Traditio Transylvanica a mai încasat 36.000 de lei. Împreună cu soția deține un apartament de 49 de mp în Cluj Napoca și o casă în Feleacu cu teren (de 1700 mp). Mai are un Citroen (1988).

Echipa de consilieri PNL, care îi asigură o majoritate confortabilă primarului Emil Boc la masa forului administrativ local, include, de asemenea, mai mulți tineri cu venituri și averi semnificative.

13494784_1043185849103573_6776216186225659475_n

Cel mai tânăr consilier local, Bashar Molhem (foto sus), cetățean român de origine sirian, are doar 24 de ani. Acesta este implicat în afacerile familiei (imobiliare, alimentație publică) și deține și o serie de proprietăți, obținute mai ales prin donație. Conform declarației de avere, este co-proprietar pe un teren de 236 de mp, în Cluj Napoca, alături de tatăl său. Prin donație a obținut trei terenuri în Siria, precum și un spațiu comercial. Deține bunuri (aur și diamant) în valoare de 12.000 de euro. Are un cont curent de 20.145 de lei și totodată declară că a acordat două împrumuturi, în nume personal, unul de 147.000 de dolari și celălalt de 70.000 de lei. Bashar Molhem figurează ca acționar unic în firma SC Molhem Group, însă nu declară vreun venit salarial, în 2015. Deși nu figurează în declarația sa de avere, Bashar Molhem conduce un Mercedes CLS 350 CDI.

13524490_1043185819103576_3959261282137902882_n

Un alt consilier local din garda tânără a PNL este Gabriela Moldovan (foto sus), de 29 de ani. Ea tocmai a descoperit că și-a completat greșit declarația de avere. La capitolul venituri a menționat o sumă imense de 190.000 de lei (aferentă anului 2015), în baza unui proiect european derulat de Patronatul Femeilor de Afaceri din IMM-uri. Chestionată cum a fost posibil să încaseze aproape 16.000 de lei/lunar pentru activități de consiliere și orientare profesională, a realizat că a comis o eroare, adăugând un zero în plus: “Asta este, mii de scuze, toți mai greșim… Voi corecta eroarea dimineață la prima oră. Este o cifră în plus. Salariul a fost unul modest”. Declarația ei de avere a stat pe portalul ANI mai bine de o lună. Ulterior, în calitate oficială de consilier local, actul a fost refăcut, greșeala fiind păstrată și de această dată. Declarația a fost postată și pe portalul Primăriei Cluj Napoca. În afara salariului din cadrul acestui proiect, Gabriela Moldovan a mai înregistrat venituri de la Direcția de Asistență Socială (14.924 lei), precum și de la un Cabinet de Psihologie (1.970 de lei). Mai deține un apartament în Cluj Napoca de 45 de mp și un VW Polo (2002).

13494755_1043186065770218_8562928028583556839_n

Sabin Sărmaș (foto sus) are 31 de ani și este inginer IT de profesie.  Este un tânăr antreprenor în domeniul software. Deține un apartament de peste 60 mp în Cluj Napoca și două motociclete. O motocicletă Harley Davidson a câștigat-o la un concurs, iar pe cea de-a doua, Suzuki (2013), și-a achiziționat-o.  În 2015 a avut venituri salariale dintr-un program derulat prin AFIR (94.584 lei/an) și din realizarea unui program software (14.098 lei). Din calitatea de membru în Consiliul de Administrație al RADP a mai câștigat 9.240 de lei/an.

13533037_1043186039103554_9026348672826157127_n

Un alt reprezentant PNL, aflat deja la al treilea mandat de consilier local – deși are doar 33 de ani – este Radu Rațiu (foto sus), care ocupă și funcția de director al societății Cluj Arena. Rațiu deține mai multe proprietăți imobiliare și este și asociat într-o firmă de construcții (RRF Comserv). În afara celor patru suprafațe de teren agricol pe care le deține în localitatea Căpușu Mare (în total peste 11.000 mp), mai are și două terenuri în intravilanul municipiului Cluj Napoca (parcele de câte 500 mp). Deține o casă de locuit în Cluj Napoca și are o mașină BMW (2004). Este, de asemenea, proprietar al unui spațiu comercial, situat în Cluj Napoca.  De la Cluj Arena a încasat anul trecut 70.848 de lei. Din închirirea spațiului comercial a mai obținut peste 6000 de lei, iar din indemnizația de membru al Consiliului de Administrație din cadrul Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj a încasat 7.608 lei.

13439125_1043185595770265_7747830328623132043_n

Din partea PNL, consilierul local Rareș Ferdean (foto sus), 35 de ani, se laudă că deține o firmă care produce componente de mobilier (Ecomobus). În declarația de avere figurează cu un apartament în Cluj Napoca de 70 de mp. A fost membru în Consiliul de Administrație al Cluj Arena de unde a încasat, anul trecut, suma de 7.600 de lei. Dintr-o bursă de studiu de la UBB a încasat 8000 de lei.  A avut un contract de muncă la firma Mag Print de unde a obținut 12.150 de lei. Ferdean are în conturi bancare 10.000 de lei și 1500 de euro. Mai are într-un fond de investiții 40.000 de lei.

13508833_1043185802436911_3707594124513824564_n

Radu Moisin (foto sus), 34 de ani, a fost viceprimar în mandatul lui Sorin Apostu, avocat de profesie. El și-a trecut în declarația de avere două terenuri de 346 mp și 381 mp. Moisin este singurul dintre consilierii locali care și-a actualizat declarația evitând să precizeze și unde se află aceste terenuri. Chestionat despre acest lucru, a explicat că a procedat conform legii: “Am completat cu toate datele, însă, potrivit Legii, adresa terenurilor se anonimizează”. Într-adevăr, regulamentul precizează că adresele terenurilor trebuie anonimizate înainte ca declarațiile să fie postate pe site-ul instituției Primăriei, însă tot regulementul spune în mod explicit că numele localității este obligatoriu să apară. Moisin a aruncat vina pe reprezentanții Primăriei, motivând că ei sunt responsabili de modul în care a fost publicată declarația sa. El a precizat că cele două parcele se află în intravilanul municipiului Cluj Napoca. Pe unul dintre terenuri se află un imobil de locuit cu două apartamente (de 141 mp). Moisin mai deține un Ford Mondeo (2006). Declară un împrumut bancar în valoare de 286.000 de lei. În 2015, a încasat din avocatură circa 41.000 de lei. Interesant este că Moisin este asociat unic în firma Bavaria Dekor, iar amicul său, consilierul local PNL Radu Constantea are calitate de administrator. Moisin spune, însă, că firma n-a avut nici un soi de activitate anul trecut.

13495285_1043185452436946_4775332042272398015_n

Radu Constantea, 33 de ani (foto sus), se află la cel de-al doilea mandat de consilier local și este fiul managerului Spitalului municipal Clujana. În declarația sa de avere nu figurează cu absolut nici o proprietate sau cu vreun bun valoros, deși toată lumea știe că trăiește pe picior mare. Radu Constantea se declară politolog, însă, nici anterior și nici acum nu și-a declarat vreo sursă de venit dintr-o profesie anume. Singurul său venit oficial în 2015 este indemnizația de consilier local (în total 7.679 lei). În firma tizului său Radu Moisin (SC BAVARIA Dekor), Constantea are calitate de administrator. Însă, această firmă n-a avut vreo activitate, conform spuselor lui Moisin.

13495183_1043185995770225_6759514546060222029_n

Loredana Pop, avocat de profesie, 35 de ani, se află la al doilea mandat de consilier local. S-a format și a crescut sub stricta supraveghere a europarlamentarului Daniel Buda (în prezent liderul PNL Cluj). În declarația de avere, Loredana Pop nu se laudă cu proprietăți imobiliare. Are doar o mașină (Fiat Punto din 2001). Din profesia de avocatură a încasat anul trecut 10.930 de lei.

Consilierii aliați ai PSD/ALDE/UNPR au rolul de a asigura opoziția în forul administrației locale.

13439207_1043185882436903_3849837613761868627_n

Gabriel Horia Nasra (foto sus), 31 de ani, este principalul pion al PSD care tocmai a fost poziționat în fruntea organizației județene de partid, în urma “puciului” dictat de Liviu Dragnea la nivelul Comitetului Executiv Național. Aflat la primul mandat de consilier local, Nasra le-a promis liberalilor că nu va avea altă ocupație decât aceea de opozant. Sirian pe jumătate, absolvent de istorie și antropologie, Nasra se numără și el printre tinerii care nu trăiesc dintr-o profesie anume. În 2015, a avut venituri de 10.922 de lei, din calitate de consilier parlamentar (cabinetul deputatului Aurelia Cristea), și salariul gras de 48.816 lei din activitatea derulată pe un proiect european al AJOFM.

13439092_1043185879103570_6437051515621254901_n

Consilierul ALDE, Adrian Mureșan (34 de ani), se afă și el la al doilea mandat în forul deliberativ local. Împreună cu soția sa, Mureșan derulează câteva afaceri. Mai exact deține firmele Curățătorie Expres și Madcom. În declarația de avere precizează că a crediat cu sume serioase firmele: Discobamboo (424.000 de lei), Curătătorie Expres (350.000 de lei) și Madcom (23.000 de lei). Mureșan are și un credit bancar în valoare de 135.000 de euro. La capitolul venituri figurează cu 9.414 lei, din funcția de director al societății Curățătorie Expres și cu 1287 de lei, de la Universitatea Tehnică (unde are calitate de profesor asociat).

13507089_1043185852436906_5516610875550998255_n

Un alt social democrat aflat la cel de-al doilea mandat în forul administrativ local este Dan Ioan Morar (foto sus), 36 de ani.  Lider al organizației municipale de tineret, Dan Morar nu pare să se afle în relații excelente cu mai tânărul său coleg Horia Nasra. Morar conduce o filială de bancă în Cluj Napoca (Volksbank) și este căsătorit cu Andreea Morar, fost consilier județean din partea PDL (ea a renunțat în urmă cu un an la partidul care a promovat-o în politică). Dan Morar deține pe numele său o garsonieră de 31 mp, un Ford din 2003 și are un depozit bancar în valoare de 59.068 de lei. Are și un credit bancar de 42.000 de lei. La capitolul venituri declară 62.361 de lei (salariu de la Volskbank) și 1.171 de lei de la Casa Confort. Tot Casa Confort i-a adus din dividende suma de 8.422 de lei. Pentru că a fost membru în CA-ul RAADPP, a mai avut o indemnizație de 7.600 de lei.

13494755_1043185562436935_2454595799055536494_n

Corina Croitoru, 29 de ani (foto sus), se află la primul mandat în Consiliul Local, din partea PSD. Profesor de limba română, Corina Croitoru deține un teren de 1530 de mp în județul Gorj. Împreună cu soțul au două garaje (terenuri de câte 16 mp), și două apartamente de 20 și de 64 de mp. Anul trecut, Corina Croitoru a câștigat în calitate de profesor la Liceul Teoretic “Gheorghe Șincai”, suma de 13.700 de lei. 1.800 de lei a câștigat în calitate de profesor asociat la Facultatea de Litere din cadrul UBB Cluj Napoca. A mai avut, de asemenea, o bursă de cercetare care i-a adus un venit de 27.500 de lei. Mai deține bijuterii și obiecte de artă în valoare de 40.000 de lei și un Ford Fiesta (2004).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

UDMR a transmis un comunicat de presă în limba maghiară, în care relata despre negocierile purtate cu liberali în vederea creării unei majorități administrative, atât la nivelul Consiliului Local Cluj Napoca, cât și la nivelul Consiliului Județean Cluj. Liderii UDMR insinuează că o condiție pe care au impus-o liberalilor privind acordarea sprijinului politic se referă la plăcuțele bilingve, subiect arhidisputat de către o serie de organizații maghiare. O traducere aproximativă a comunicatului UDMR:

Zilele trecute am deschis larg poarta negocierilor, către amândouă organizațiile politice intrate în Consiliul Județean și Consiliul Local, cu solicitarea ca printr-un protocol – în concordanță cu dreptul nostru consfințit de legi românești și internaționale – să-și asume acceptarea acelor hotărâri de consiliu care fac posibile și pentru comunitățile unde maghiarii sunt sub 20%, să se afișeze numele localității lor în limba lor maternă pe plăcuțele oficiale de intrare în localități“.

Informarea transmisă de UDMR l-a nedumerit tocmai pe maghiarul Szakáts István, unul dintre marii susținatori ai plăcuțelor bilingve. Acesta s-a arătat sceptic în privința demersului UDMR și s-a exprimat pe Facebook în sensul acesta, stârnind o seamă de reacții răutăcioase, inclusiv din partea liderului UDMR, Csoma Botond.

Postarea lui Szakáts:

“Baiul e că e un mic bai – iar acesta care începe să fie vizibil prin observația că e la mintea cocoșului că PNL și PSD nu semnează așa ceva nici să facă organul de conducere unghie. Argumente: A1. E tautologic să semnezi că îți asumi un HCL – care a devenit de asumat prin faptul că a devenit decizie. Oricât de mult trăim în România. A2. Niciunul din aceste partide nu riscă un jihad tricolor (alimentat elegant de către exact celălat partid) cu 3 luni înainte de noua campanie electorală. Acum, UDMR nu putea să nu știe toate astea de la început (îi creditez cu atâta). Dar atunci întrebarea este de ce ar mai fi cerut-o. Iar în opinia mea nici nu prea au cerut-o. Adică au zis-o, clar, dar sever marcați de autoabsurditatea enunțului (vezi A1 și A2). Și atunci ce folos? Poi folosul e ca ulterior să poată emite măcar acest Komunikat (strict în limba maghiară deci către electoratul maghiar) în care de fapt ei zic, la mica publicitate electorală, așa: Frați maghiari! Noi, reprezentanții voștri unici să știți că am cerut! Iată cum luptăm ca tigrii! Ne ustură că ăia ne-o trag din nou, dar o să astupăm eroic gaura rezultată cu un leucoplast și mergem înainte. Atât am putut. Apropo, să nu ne uitați până-n toamnă, bine? Iar eu numai stau și gândesc. Să scapi săpunul e o chestie.  Să scapi săpunul știind ce o să urmeze e aproximativ aceeași chestie, mă rog, de gustibus. Că o mai și dai în scris, înțeleg beneficiile potențiale. Dar zău nu știu de ce ar trebui să și aplaud”.

Reacția liderului UDMR

Csoma Botond a iești rapid în apărarea UDMR, justificând că acest comunicat a fost transmis în limba maghiară pentru că numai comunitatea maghiară este interesată de subiect. Botond i-a mai răspuns lui Szakats că negocierile cu partidele nu s-ar fi încheiat, astfel că nu avea cum să aibă un răspuns ferm în privința asumării plăcuțelor bilingve. Sursele Actualdelcuj.ro spun, însă, că protocolul UDMR a transmis spre semnare protocolul la PNL încă de marți seara. Singurul motiv pentru care nu a fost semnat până azi se leagă de de absența co-președintelui PNL, Marius Nicoară.  Întrebat dacă a fost sau nu prevăzut în protocol o prevedere clară privind amplsarea plăcuțelor bilingve, Csoma Botond s-a ferit să dea un răspuns direct. “Să așteptăm să fie semnat de PNL, mai întâi, și apoi vom vorbi. Nu-mi permit să spun ceva concret până când nu am certitudinea că protocolul va fi semnat”, a spus Botond. Între timp, UDMR a transmis că va organiza o conferință de presă mâine, după ce se va constitui Consiliul Local, și după ce Anna Horvath va fi impusă ca viceprimar. De la ora 14.00 ar urma să fie validat și Consiliul Județean, iar PNL are nevoie de sprijinul UDMR pentru a-l impune ca președinte al instituției, pe Alin Tișe.

Nu se știe ce conție exact protocolul semnat între PNL și UDMR. Sursele Actualdecluj.ro au informat că sunt referiri strict la sprijinul politic reciproc din consiliile locale în care se vor crea majorități. De asemenea, aceleași surse spun că nu au fost incluse termene sau condiții privind asumarea unor decizii din partea PNL. Mâine vom relata argumentele pe care UDMR le va expune în conferința de presă. Mai jos aveți câteva dintre replicile lui Botond și Szakats pe acest subiect.

cearta

Atât Consiliul Județean Cluj cât și Consiliul Local se vor întruni vineri în vederea validării mandatelor consilierilor, desemnați prin vot la Alegerile Locale din 5 iunie.  In ședința Consiliului Local de vineri (ora 10.00), vor depune jurământul 27 de consilieri locali, în prezența primarului Emil Boc (PNL) și a prefectului Gheorghe Vușcan. Prin intermediul lui Emil Boc, PNL a încheiat un parteneriat cu UDMR, astfel, una dintre funcțiile de viceprimari îi va reveni Annei Horvath. Cea de-a doua poziție de viceprimar îi revine consilierului PNL, Dan Tarcea. Reamintim că PNL deține în forul Consiliului Local Cluj Napoca o majoritate fermă, având în vedere că are 17 mandate de consilieri. PSD se va constitui, evident, în opoziție, cu numai patru mandate de consilieri. Mai jos aveti lista completă a noului for al Consiliului Local.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean

UDMR a semnat protocolul cu liberalii, asumându-și să-l susțină pe candidatul PNL, Alin Tișe, pentru funcția de președinte al instituției.  La nivelul Consiliului Județean, liberalii nu stau foarte bine, dat fiind faptul că nu au reușit să obțină o majoritate fermă în forul deliberativ, precum s-a întâmplat la nivelul administrației locale. Fără sprijinul UDMR, liberalii nu ar fi reușit să obțină președinția Consiliului Județean, iar acest lucru a stârnit destule discuții în sânul partidului. În final, s-a ajuns la o înțelegere politică, astfel că vineri (ora 14.00) va avea loc prima ședință a Consiliului Județean, în care noii consilieri vor depune jurământul, urmând să-l numească în funcție și pe noul președinte al instituției. Conform înțelegerii politice, funcțiile de vicepreședinți revin lui Vakar Istvan (UDMR) și lui Marius Mânzat (PNL).

Componența Consiliului Local Cluj Napoca

PNL

Florin Stamatian, Dan Tarcea, Radu Moisin, Ovidiu Florian, Gheorghe Șurubaru, Florin Gliga, Geacomo Dreoni, Constantin Tomoș, Ioan Pop, Sabin Sărmaș, Radu Constantea, Gabriela Moldovan, Radu Rațiu, Loredana Pop, Rareș Ferdean, Bashar Molhem, Mihaela Suciu

PSD/ALDE/UNPR

Dan Morar (PSD), Horia Nasra (PSD), Adrian Mureșan (ALDE), Corina Croitoru (PSD), Andras Tothfalusi (UNPR)

UDMR

Anna Horvath (UDMR), Gergely Balzs (UDMR), Csama Botond (UDMR), Racz Levente Zsolt (UDMR), Olah Emese (UDMR)

Componența Consiliului Județean Cluj

PNL:

Alin Tişe, Marius Mânzat, Călin Tuluc, Mariana Leş, Dorel Secară, Cosmin Todea, Cristian Haiduc, Ligia Pop, Anca Hodorogea, Horea Simplicean, Dan Gavrea, Nicolae Groşan, Marinel Andro, Iuliu Sâmărtean, Marinela Marc, Dumitru Drăghici, Marius Bălaş ,Gabriela Gârboan.

PSD: Cornel Itu, Remus Lăpuşan, Valentin Cuibus, Vasile Sălătioan, Elena Chiorean, Alin Popovici, Laurenţiu Oprea, Vladimir Mătuşan, Vasile Ilea, Cristian Matei, Călin Fărgaciu, Petre Pop.

UDMR: Vakar Istvan, Deak Ferencz, Balla Fransisc, Lorinczi Zoltan, Eniedy Tamas, Keizer Robert, Szocz Endre.

S-a finalizat procesul de numărare a voturilor și pentru Consiliul Local Cluj Napoca. Așadar, singurele partide care vor intra la masa forului administrativ local sunt PNL, UDMR și Alianța PSD-ALDE-UNPR.

Potrivit scorului centralizat de Biroul Electoral, din totalul celor 79.663 de voturi valabil exprimate, PNL a obținut 49.218 voturi, UDMR 16.490 de voturi, iar PSD+ALDE+UNPR 13.955 de voturi.

Așadar, în această etapă PNL are o majoritate clară în plenul Consiliului Local, respectiv 16 mandate de consilieri. UDMR are 5 mandate, iar PSD tot 5.  Prin redistribuirea voturilor de la partidele care nu au trecut pragul de 5%, PNL mai primeste un mandat de consilier, pentru definitivarea garniturii de 27 de consilieri locali. Cine sunt cei care se vor afla, așadar, la masa primarului Emil Boc, pentru următorii 4 ani:

1.Florin Stamatian (PNL)

2. Dan Tarcea (PNL)

3. Radu Moisin (PNL)

4. Ovidiu Florian (PNL)

5. Gheorghe Șurubaru (PNL)

6. Florin Gliga (PNL)

7. Geacomo Dreoni (PNL)

8.Constantin Tomoș (PNL)

9. Ioan Pop (PNL)

10. Sabin Sărmaș (PNL)

11. Radu Constantea (PNL)

12. Gabriela Moldovan (PNL

13. Radu Rațiu (PNL)

14. Loredana Pop (PNL)

15. Rareș Ferdean (PNL)

16. Bashar Molhem (PNL)

17. Mihaela Suciu (PNL)

18. Dan Morar (PSD)

19. Horia Nasra (PSD)

20. Adrian Mureșan (ALDE)

21. Corina Croitoru (PSD)

22. Andras Tothfalusi (UNPR)

23. Anna Horvath (UDMR)

24. Gergely Balzs (UDMR)

25. Csama Botond (UDMR)

26. Racz Levente Zsolt (UDMR)

27. Olah Emese (UDMR)