Tags Posts tagged with "consiliul judetean"

consiliul judetean

Sunt câteva entități economice puternice care gestionează obiective și resurse importante ale Clujului și care ani de zile au fost conduse de aceiași oameni, chiar dacă mandatele lor de administratori aveau o perioadă determinată. În baza unor înțelegeri de ordin politic, directorii unor entități precum cei ai Regiei Aeroportului Internațional, Companiei de Apă Someș, sau Tetarom, au fost mereu păstrați în funcții,  în tandem cu Consilii de Administrație ai căror membri erau desemnați tot politic. La fiecare ciclu electoral se încheiau trocuri pentru angajarea clientelei politice, iar procedura privind aprobarea mandatelor de administratori pentru aceste regii și companii devenea o simplă chestiune de formalitate pe ordinea de zi a Consiliului Județean. Peste ani, directorii acestor structuri – finanțate la greu cu bani publici – au ajuns să se comporte ca niște patroni, unici decidenți, fără ca cineva să mai îndrăznească să le ceară socoteală pentru modul în care cheltuie bugetele. În unele cazuri, nu s-a ținut cont nici măcar de noile prevederi ale OUG nr. 109/2011, privind guvernanța corporativă în regiile/companiile de stat, pentru că nici un lider din administrația clujeană nu și-a permis să clintească scaunele directorilor matusalemici.

Tișe aplică legea ad litteram

Legea nu mai putea fi încălcată la nesfârșit, iar cum manadatele membrilor Consiliilor de Administrație au expirat, Consiliul Județean avea obligația să aplice noile norme de selecție și noile prevederi de numire a directorilor în cadrul acestor regii/companii. Concursul privind selecția membrilor din Consiliile de Administrație a demarat încă din iunie, o firmă privată de recrutare ocupându-se de întreaga procedură. În ședința de astăzi, plenul Consiliului Județean a aprobat Hotărârea de validare a noilor Consilii de Administrație, pentru fiecare regie și companie în parte. Noile Consilii de Administrație își vor intre în atribuții începând din data de 17 octombrie, 2017. Din acel moment, contractele de mandat ale directorilor actuali încetează de drept. Consiliilor de Administrație le revine sarcina de a numi o nouă conducere pe perioadă de intermiat, urmând ca în paralel să desfășoare noile concursui pentru ocuparea funcțiilor de directori. Trebuie precizat că potrivit regulamentului Consiliului Județean, aceste Consilii de Administrație pot  asigura chiar ele conducerea regiilor/companiilor, până la momentul în care vor fi desemnați noii directori. De asemenea, mai trebuie spus că toate funcțiile din executivul acestor structuri vor fi scoase la concurs. Așadar, toți directorii actualii, fie ei tehnici, de securitate, de marketing etc. vor fi nevoiți să se înscrie la concurs, dacă vor dori să-și păstreze pozițiile.  “Nu am făcut decât să aplic prevederile Ordonanței 109, nimic mai mult. Chiar regret că directorul Aeroportului nu poate să înțeleagă că nu a planificat nimeni să-i ia lui postul. Măsura îi vizează pe absolut toți directorii de regii și companii, și se aplică întocmai după prevederile Ordonanței 109. Nu aveam cum să ne abatem de la lege”, a explicat președintele Consilului Județean Alin Tișe.

Revolta directorului Aeroportului

Măsura delegării conducerii societăților/regiilor, noilor Consilii de Administrație, începând cu data de 17 octombrie, l-a revoltat în special pe directorul Aeroportului Internațional “Avram Iancu”, David Ciceo. Niciun alt director de regie/companie nu s-a plâns se situație, mai puțin Ciceo, care l-a acuzat în mod direct pe Alin Tișe că măsura legală adoptată de Consiliul Județean ar pune în pericol securitatea aviației civile. Potrivit deciziei Consiliului Județean, Ciceo rămâne fără funcția sa de director executiv, începând din 17 octombrie. Consiliul de Administrație poate decide dacă îl va mai păstra ca director în regim de interimat, până la definitivarea concursului pentru desemnarea noii conduceri executive.  Cu toate acestea, Ciceo i-a amenințat pe consilieri că va face plângeri la toate instituțiile abilitate și că-i va anunța pe toți partenerii (compani aeriene), că măsura Consiliului Județea ar afecta bunul mers al Aeroportului.

Apelul lui Tișe

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, s-a arătat șocat de declarațiile lui Ciceo: “Cum poate să spună așa ceva, când Consiliul Județean a răspuns tuturor cerințelor privind investițiile realizate în Aeroport? În ce fel sabotăm noi activitatea Aeroportului, pentru că aplicăm legea? Este vorba despre Ordonanța 109, care vizează absolut toate regiile și societățile de stat, nu am inventat eu procedura, nu l-a avut nimeni în vedere pe directorul aeroportului clujean”, a comentat Tișe. El a dat asigurări că nu se încalcă niciun regulament privind numirea noilor Consilii de Administrație, sau in privința concursurilor pentru desemnarea noilor directori, dimpotrivă. “Membrii acestor Consilii de Administrație au fost selectați pe baza unor competențe. Treaba lor este să administreze cât mai bine aceste regii/companii. Nicio clipă nu am spus că anumite activități din cadrul Aeroportului, anumite documentații, nu ar avea nevoie de aprobarea și avizele unor persoane cu atribuții specifice. Însă, rolul Consiliului de Administrație exact acesta este, să desemneze acele persoane să se ocupe de fiecare problemă în parte, în funcție de competențele avute. Prin urmare ce este necalr aici, de unde atâta agitație și vânzoleală? Nicio persoană care nu este de o anumită competență nu își va putea asuma decât atribuțiile și sarcinile pe care e îndreptățit să și le asume, e logic, pentru că nimeni nu și-ar permite să încalce legea. Aș vrea ca toată lumea să înțeleagă că amenințările nu își au rostul în tot acest proces și că nu am cum să le tolerez. Cum să aduci în discuție securitatea aviației, dar ce facem noi aici? Ce am fost puși să facem, nu să respectăm legea?”, a spus Tișe (foto jos).

Alte regii companii care intră sub incidența Hotărârii Consiliului Județean: Compania de Apă Someș, Tetarom, Univers T, Societatea de Pază și Protecție, Societatea de Drumuri și Poduri,  Societatea AgroTransilvania.

Poluarea masivă declanșată de mormanul de deșeuri care s-au scurs în pârul Zăpodia a condus la o conclcuzie clară: declanșarea stării de urgență, având în vedere situația rampei de la Pata Rât care plutește pe o mlaștină de levigat, existând un risc major ca gunoiul să ajungă și în râul Someș. Prefectul a convocat în această dimineață Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pentru a răspunde notificării Comisiei speciale privind  “starea de poluare masivă de la Rampa Pata Rât, cu risc major de impact asupra mediului” – au transmis reprezentanții Consiliului Județean Cluj. Președintele Alin Tișe a explicat că declanșarea stării de urgență implică o intervenție rapidă și eficientă, pentru a se stopa scurgerea levigatului în Someș. “Noi trebuie să luăm măsuri în regim de urgență, nu putem aștepta până când se finalizează raportul tehnic. E nevoie de o stație de epurare mult mai mare care să îndepărteze levigatul. Dacă stăm după proceduri legale, privind achiziția prin licitație, procedurile de avizare și alte asemenea, pierdem foarte mult timp. Declanșarea stării de urgență ne va ajuta să intervenim imediat”, a comentat Tișe. Zilele trecute, el l-a criticat pe prefectul Aurel Cherecheș, pentru că acesta a refuzat inițial să declanșeze procedura de stare de urgență, apreciind că situația nu e într-atât de gravă încât administrația județeană să nu o poată gestiona în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Situația a fost, însă, clarificată de șeful Gărzii Naționale de Mediu, care a făcut o vizită în teren, constatând pericolul major de poluare, în urma alunecărilor de la rampa de deșeuri. În urma acestei vizite s-a constituit o comisie specială care a emis un punct de vedere favorabil Consiliului Județean.

Se caută responsabilii 

Încă nu este evident cine se face responsabil de alunecările de la Pata Rât. Reamintim că un bloc imens de deșeuri s-a scurs în pârâul Zăpodia în timp ce se lucra la etapa de închidere și ecologizare a acestei rampe de depozitare. Reprezentanții firmei de construcții Nord-Conforest (care au un contract semnat cu Consiliul Județean, în sensul acesta), au precizat că au respectat întocmai prevederile din Studiul de Fezabilitate, care fuseseră avizate și aprobate în prealabil de către instituții abilitate. Pe de altă parte, reprezentanții Consiliului Județean Cluj consideră că firma de construcții avea obligația să se adapteze condițiilor din teren, mai ales că a elaborat și un proiect tehnic, care, în mod normal, trebuia să indice starea mlaștinii de sub gunoi.  În prezent se lucrează la expertize. Constructorul a comandat o expertiză, iar Consiliul Județean o altă expertiză. Sunt foarte multe costuri suplimentare în joc, au transmis reprezentanții Consiliului Județean, motiv pentru care nimănui nu îi este indiferent dacă acestea vor fi suportate din bugetul public, sau dacă vor fi asumate de constructori.

Lacul de levigat în 23 august sursa foto: Facebook

Alunecările care s-au produs la baza rampei de deșeuri de la Pata Rât i-au sensibilizat și pe oficialii de la București. Un comisar de la Garda Națională de Mediu, Octavian Popa a venit să viziteze șantierul, urmând ca împreună cu Prefectul de Cluj, Aurel Cherecheș, și președintele Consiliului Județean, Alin Tișe să iasă în într-o conferință de presă, pentru a prezenta soluțiile care urmează să fie implementate în vederea stabilizării terenului. Reamintim că la mijlocul lunii iulie, un bloc imens de deșeuri s-a prăbușit până în pârul Zăpodia, în urma săpăturilor executate de  firma de construcții Nord Conforest, care a semnat un contract cu Consiliul Județean Cluj pentru închiderea și ecologizarea acestei rampe.

Actual de Cluj a prezentat pe larg acest subiect, subliniind riscul ca o cantitate imensă de deșeuri să ajungă în râul Someș.

Administrația județeană a aprobat, zilele trecute, un buget de 16 milioane de lei, pentru lucrări de consolidare. Vom reveni cu detalii din conferinta de presă.

Mai multe date pe acestă temă puteți citi și aici:

Să ne rugăm să nu vină ploile la Cluj. Cât de mari sunt riscurile alunecărilor de la Pata Rât

by -
0 131
sursa foto: turdanews.ro

Podul numărul 3 de pe traseul de vizitare al Rezervației Naturale „Cheile Turzii” a fost incendiat de persoane necunoscute la finalul săptămânii. Consiliul Județean a anunțat că, până la construirea unui pod nou, timp de șapte zile se vor face lucrări care să permită utilizarea respectivului pod pentru vizitarea obiectivului.

Incendiul  a fost semnalat angajaților Serviciului Public „Salvamont-Salvaspeo” Cluj în 26 august dimineața, în jurul orei 8.00, de către un grup de turiști străini aflați în zonă. Salvatorii montani aflați de serviciu au alertat de îndată, prin sistemul 112, Inspectoratul Județean pentru Situații de Urgență al județului Cluj – Pompierii și Poliția comunei Mihai Viteazu care s-au deplasat de urgență la fața locului. În acest context, angajații Salvamont Cluj împreună cu o echipă operativă de pompieri au acționat pentru stingerea focului izbucnit la podul nr. 3, operațiune dificilă din cauza localizării acestuia în zona de mediană a defileului, greu accesibilă. După stingerea focului, din dorința înlăturării oricărui pericol pentru siguranța vizitatorilor Cheilor Turzii, respectiv a florei și faunei din rezervație, s-a hotărât dezafectarea întregului pod, afectat iremediabil de incendiu și extrem de șubrezit.

Consiliul Județean Cluj, instituție care administrează rezervația, a găsit o soluție tehnică de reamenajare, până la construirea unui nou pod. Având în vedere această situație, instituția a anunțat că, până la refacerea podului, care va fi realizată în aproximativ șapte zile, vizitele turiștilor în Cheile Turzii vor fi posibile doar până la podul numărul 3.

Părculețul pentru copii, din vecinătatea stadionul Cluj Arena (str. Parcului f.n.), va fi extins pe amplasamentul dinspre str. Splaiul Independenței. Suprafața de 1800 de metri pătrați (foto sus), care se află în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, stătea nefolosită, o parte fiind utilizată ca parcare pentru autovehiculele din zonă. Primarul Emil Boc a anunțat că pe acest teren ar urma să fie amenajat inclusiv un patinoar.

Consilierii județeni au decis, în ședința de astăzi, să respundă favorabil solicitării Primăriei, aprobând transferul acestui teren e 1800 de mp, care va completa actualul părculeț de joacă din vecinătate. Au votat favorabil, în unanimitate, în ciuda faptului că administrația județeană nu mai dispune de alte terenuri publice în fondul funciar pe care-l are în gestiune. Singurul amendament a fost propus de reprezentanții UDMR. Ei au cerut ca Primăria să-și asume obligația că va utiliza acest parc exclusiv în beneficiul public și că toți clujenii se vor putea bucura de acces gratuit.

În Hotărârea privind transferul acestui teren – de la Consiliul Județean Cluj către Consiliul Local și Primăria Cluj Napoca – nu se specifică concret obiectul investiției. Solicitarea Primăriei de a prelua acest teren e rezumată simplu, prin realizarea unui parc de joacă. Primarul  Boc a anunțat, însă, în mai multe rânduri, că intenționează să realizeze un patinoar. Nu este clar dacă Primăria are în plan să investească într-un patinoar închis, care să fie folosit pe tot parcursul anului, sau dacă are în plan amenajarea unui patinoar pe perioada iernii, după modelul celui din Piața Unirii.

Vom reveni cu detalii pe marginea acestui subiect.

 

by -
0 269
sursa: tvr.ro

Centrul Agro Transilvania deținut de către Consiliul Județean Cluj practică prețuri decente la fructele și legumele de sezon, a ținut să anunțe oficialii forului județean.

Potrivit acestora, prețurile sunt următoarele:

roșii – 2 lei/kg;

castraveți, gogoșari, ardei Kapia, țelină și roșii rose – 3 lei/kg;

ceapă uscată, varză, morcovi, dovlecel și sfeclă – 1 leu/kg;

cartofi – 0.8 lei/kg;

vinete – 2,5 lei/kg;

gulii – 1,3 lei/kg;

usturoi – 12 lei/kg;

pătrunjel – 1,5 lei/legătură;

ardei gras – 2 lei/kg;

ardei iute – 3,5 lei/kg;

ceapă roșie – 1,8 lei/kg;

varză roșie și brocoli la 6 lei/kg;

pere – 3,5 lei/kg;

pepene verde – 0,6 lei/kg;

pepene galben – 1,3 lei/kg;

struguri – 3 lei/kg; prune – 3 lei/kg,

Prețurile sunt negociabile, în funcție de cantitățile achiziționate, au mai anunțat reprezentanții instituției.

Piața Agro Transilvania este situată la ieșirea din municipiul Cluj-Napoca, pe teritoriul localității Dezmir din comuna Apahida. Există și o linie de transport în comun care desevește piața, respectiv linia 8L care îi transportă pe călători până în incinta pieței.

UTI Parking&Hotel Management este compania care administrează parcările din incinta Aeroportului clujean, în baza unui contract de concesiune de teren, câștigat în urma cu mai bine de 7 ani.  După ce ani de zile, conducerea Aeroportului a făcut casă bună cu această firmă, lăudându-i investiția realizată, astăzi, o vrea definitiv plecată. Reprezentanții Aeroportului au trimis notificare către Consiliul Județean solicitând ca firmei UTI să i se retragă concesiunea, iar terenurile vizate de investiție să intre din nou în custodia Aeroportului. Inițial, președintele Consiliului Județean a fost de acord să transfere Aeroportului parcelele pe care UTI nu le-a folosit încă (în contractul inițial, firma se angajase să realizeze, pe lângă parcare, și un parking suprateran, și un Hotel).  Reprezentanții UTI au răspuns la rândul lor cu o notificare, avertizând Consiliul Județean că o astfel de intervenție ar fi ilegală, pentru că investițiile prevăzute în contractul inițial n-au mai fost realizate din culpa proprietarului, adică a Consiliului Județean. Consileirii județeni au propus o mediere între UTI și conducerea Aeroportului, urmând ca în perioada următoare să se ia o decizie în această privință.

Ce se ascunde în spatele neînțelegerilor cu UTI

Nu este foarte clar cum a ajuns conducerea Aeroportului în dispută cu reprezentanții firmei UTI – după atâția ani de colaborare și bună înțelegere – un lucru, este, însă cert. Parcarea terană construită de UTI în incinta Aeroportului include și o parcelă care, în cadrul contractului, nu a era prevăzută pentru un astfel de scop. Mai concret, UTI s-a extins cu parcarea pe un teren care nu-i aparține. Sursele Actual de Cluj spun că, de fapt, tot terenul concesionat firmei UTI nu era liber de sarcini, în momentul organizării licitației prin care s-a atribuit acest contract. De altfel, la niciun an de la semnarea contractului – care implica și construcția unui Hotel și a unui parking suprateran – Consiliul Județean a hotărât să suspende o parte din clauzele de concesiune, tocmai pe considerentul menționat. O bună parte din terenul gândit pentru investiție era ocupat, aflându-se în gestiunea unei firme private (Aviatrans), cu care Aeroportul și insituția Consiliului Județean s-au judecat ani de zile. Așadar, UTI a scăpat de cea mai dificilă condiție din caietul de sarcini – condiție care i-a ținut la distanță pe alți posibili investitori, și anume construcția hotelului. Cum situația era neclară și în privința terenului destinat pentru parking, și acest obiectiv a fost amânat de constructor. Anul trecut, după ce Consiliul Județean a câștigat procesul cu Aviatrans, i-a cerut companiei UTI să-și reia angajamentul privind construcția parkingului suprateran. UTI a răspuns că atât clauza pentru parking cât și cea pentru hotel țin de domeniul trecutului, pentru că această parte a fost, între timp, anulată.  În privința extinderii parcării pe un teren aflat în afara contractului de concesiune, UTI a explicat în notificare că ar fi tot vina Consiliului Județean, pentru că nu i-a pus la dispoziție parcela convenită. Mai mult, UTI arată că și-a respectat partea de angajament privind construcția parcării, plătind Consiliului Județean redevență chiar pentru mai multe locuri de parcare decât cele prevăzute în contract. UTI a arătat că administrația județeană a încasat banii fără să se plângă de situația terenului. De altfel, nici Aeroportul nu a făcut vreo sesizare în această privință. Dimpotivă, pe site-ul Aeroportului apar mai multe laude la adresa investițiilor realizate de UTI.

 Cum s-a ajuns aici

Marea afacere din incinta Aeroportului clujean care privea construcția unei parcări, a unui parking și a unui Hotel, a demarat acum mai bine de șapte ani. Consiliul Județean s-a înțeles cu conducerea Aeroportului, decizând să concesioneze terenul prin licitație publică, pentru atragerea unui investitor privat care să suporte costurile acestei investiții. În urma concesiunii, Consiliul Județean avea să se aleagă cu o redevență generoasă, din profitul generat de exploatarea parcărilor și a hotelului. Condițiile impuse în caietul de sarcini au fost de așa natură încât investitorii nu s-au înghesuit să participe la licitație. Doar firma UTI Parking&Hotel Management părea interesată de acest proiect, motiv pentru care a și câștigat rapid contractul, gurile rele susținând, la vremea respectivă, că proiectul a fost atribuit cu dedicație. Investiția nu avea cum să fie realizată, iar conducerea Aeroportului era la curent cu lucrul acesta, având în vedere că o bună parte din terenul implicat în acest proiect nu era liber de sarcini.

Costurile pentru consolidarea versantului care susține dealul Hoia, în Parcul Industrial Tetarom, situat pe strada Tăietura Turcului, sunt estimate la 11 milioane de euro – potrivit studiului întocmit de o echipă de specialiști din cadrul Universității Tehnice Cluj Napoca (UTCN). Consilierii Județeani n-au înțeles, însă, argumentele prezentate de specialiști, motiv pentru care au refuzat să voteze pentru adoptarea acestui studiu. Fără lucrări de consolidare, compania Tetarom nu va putea să-și pună în funcțiune hala construită din bani europeni. Mai grav e faptul că dacă până la finalul anului 2018, hala nu va fi recepționată, administrația județeană va fi obligată să returneze comunității europene, 18 milioane de lei, respectiv fondurile pe care le-a accesat pentru realizarea acestei investiții. Lucrările de extindere a parcului Tetarom se ridică la peste 40 de milioane de lei (9 milioane de euro). Din această sumă, peste 18 milioane de lei au fost atrași dintr-un program european de finanțare.

În ceasul al 12-lea s-au trezit că “e prea scump”

Câțiva consilieri județeni au apreciat că studiul prezentat de  profesorul Vasile Fărcaș (șeful catedrei de fundații speciale din cadrul UTCN), implică lucrări prea costisitoare.  De ce costuri atât de mari, de 11 milioane de euro, adică mai mult decât lucrările de extindere a parcului Tetarom? De ce studiul nu dă asigurări că în zonă se va mai putea construi și peste cinci sau șase ani? De ce sunt necesare săpături de o asemenea adâncime? Acestea dar și altele au fost nedumeririle exprimate de consilierii județeni în plenul ședinței de iei. Argumentele oferite de profesorul Vasile Fărcaș nu i-a convins pe aceștia, unii dintre ei chiar refuzând să-și exprime votul. Între timp, versantul din Tetarom se duce la vale cu 0,02 cm/oră, iar tot ceea ce s-a realizat în perimetrul extins al parcului industrial – hale, drumuri, etc. – rămâne la stadiul de “nefuncțional”. Consiliul Județean va avea obligația să returneze finanțarea nerambursabilă accesată de la UE pentru realizarea acestei investiții, dacă până la finalul anului 2018 hala nu devine funcțională. Iar suma nu e deloc mică: 18 milioane de lei. Fără lucrări de consolidare a versantului, hala recent consturită nu poate fi deschisă pentru investitorii, nici drumuri de acces nu se pot construi, totul este compromis din pricina terenului care se duce la vale.

“Venim în Consiliu doar ca să ne strângem mâna?”

Pentru realizarea acestui studiu care prevede tipul de lucrări de consolidare, proiectul tehnic, expertiza pentru teren, procedura de autorizare a lucrărilor, etc. Consiliul Județean trebuie să plătească UTCN-ului 143.000 de lei. Profesorul Vasile Fărcaș a explicat că indifierent de reacția consilierilor, soluțiile din cadrul studiului, costurile estimative pentru lucrările de consolidare, n-au cum să fie schimbate. Procedura de licitație pentru contractarea lucrărilor ar putea aduce, într-adevăr,  costuri cu mult mai mici față de cele estimate, în funcție de tehnologia și dotările de care dispun constructorii ofertanți, însă aceasta este o cu totul altă etapă. Între timp, proiectul Tetarom rămâne blocat. Consilierul PNL Marinela Marc le-a reproșat colegilor ei din Consiliul Județean că dau dovadă de inconsecvență și neseriozitate. “Înțeleg că nu noi eram aici când s-au aprobat lucrările de extindere a parcului Tetarom, însă, dacă această investiție a fost începută normal este să ne asumăm situația și să o ducem lucrăile la bun sfârșit. Vorbim totuși despre un studiu realizat de niște specialiști. Care este sensul să mai venim aici, dacă nu înețelegem că se impune să lăsăm ceva în urma noastră, să ne asumăm decizii pentru investițiile derulate din banii Consiliului Județean? Venim doar să schimbăm o vorbă, să ne strângem mâna?”, a comentat Marinela Marc.

Despre alunecările de teren de la poalele dealului Hoia existau informații încă din momentul în care s-a luat decizia în privința construirii parcului industrial Tetarom, adică dinainte de 2000. Cu toate acestea, echipa de urbaniști a Consiliului Județean, împreună cu liderii instituției de la vremea respectivă, au decis că terenul din zonă e propice pentru construcția parcului și au trecut la realizarea investiției. După primele săpături au apărut alunecările, iar investițiile realizate s-au făcut cu destul de mare efort financiar din partea Consiliului Județean, dat fiind faptul că alunecările care surveneau în urma săpăturilor afectau inclusiv permietrul parcului etnografic din vecinătate. În ciuda problemelor cu acest amplasament, s-a decis ca parcul să fie extins, mai ales că exista un program european de finanțare, care asigura 50% din costurile investiției. Consiliul Județean a accesat finanțarea și a demarat proiectul de extindere. În urma săptăturilor, s-au declanșat noi alunecări de teren. Specialiștii au soluții tehnice pentru stabilizarea terenului, însă acestea sunt extrem de costisitoare. Consiliul Județean fie va găsi finanțarea pentru a stabiliza terenul, fie rămâne cu banii investiți într-un proiect de investiție nefuncțional.

 

 

 

Toate regiile și companiile cu acționariat de stat au fost și încă mai sunt conduse de indivizi mandatați pe criterii politice, fie că vorbim de personalul din executiv, fie de membrii din Consiliile de Administrație. Directorii ajunși la cârma acestor companii/regii au reușit să se mențină în funcții – după fiecare ciclu electoral – datorită capacității lor de a colabora cu oricare dintre formațiunile politice aflate la putere. În general, colaborarea consta în a le pune la dispoziție politicienilor zeci de locuri de muncă pentru unii membri de partid, pentru pile, rude etc.

Locurile din Consiliile de Administrație (CA-uri) ale acestor companii/regii erau, de asemenea, distribuite de către partide, conform unui algoritm politic. Mai precis, partidele care ajungeau să decidă soarta municipalității și a județului își împărțeau aceste locuri pe baza procentului electoral obținut la alegeri. Practic, partidele deveneau, în mod direct, patroane peste aceste regii/companii, decizând după bunul plac cine sunt indivizii care trebuie să primească mandate în CA-uri. Așa se face că partidul nominaliza la masa Consiliului Local sau Consiliului Județean, persoanele convenite la nivel de partid. Nimeni, sub nicio formă, nu avea vreun motiv să verifice dacă cei nominalizați au sau nu vreo competență economică, juridică sau de altă natură. Pe nimeni nu interesa expertiza acestor oameni care intrau, contra cost, să supravegheze managementul conducerii unui Aeroport, a unei Companii de Apă, a unui Tetarom, a unui Hotel Univers T, a unei Societăți de Drumuri și lista poate continua. În felul acesta, CA-urile deveneau o simplă formalitate, întreaga putere de decizie fiind în mâna directorilor serviabili. Până nu demult, acești directori aveau posibilitatea de a ocupa și pozițiile de președinți ai CA-urilor, conflictul de interese fiind în mod legal acceptat/încurajat.

Ce se schimbă

Noile reglementări legislative aduc o serie de schimbări majore în ce privește constituirea CA-urilor și a numirii noilor directori la nivelul acestor regii/companii de stat. Desemnarea membrilor în CA-uri nu mai este treaba partidelor aflate în Consiliul Județean sau în Consiliul Local, ci a unor firme de resurse umane/consultanță, angajate să asigure transparență în procesul de selecție a canidaților interesați să preia aceste mandate. Firmele de resurse umane au fost angajate prin licitație publică și devin direct răspunzătoare de maniera în care selectează candidații pentru CA-uri. Desigur, în calitate de acționari majoritari, Consiliul Județean și Consiliul Local impun propriile condiții privind selecția membrilor din CA-uri, însă, acestea pot fi apliacate numai în baza unui concurs pentru ocuparea mandatelor disponibile, la care sunt invitate să participe toate persoanele intersate.

Un alt aspect important care s-a stipulat de ceva timp în lege se referă la funcția de director. Directorii nu mai au voie să dețină, concomitent, și funcțiile de președinți de CA-uri, tocmai în ideea de a se elimina conflictul de interese. La fel de important este faptul că directorii nu vor mai fi mandatați de către acționari în mod direct, ci prin intermediul Consiliilor de Administrație. Astfel, după ce vor fi instituite noile CA-uri, ele vor avea obligația să organizeze concursuri pentru atribuirea mandatelor de directori. În felul acesta, oricare persoană care va considera că are competențele necesare se va putea prezenta cu un proiect de management, primind o șansă de a câștiga postul.

Eliminarea conflictului de interese

Potrivit noilor reglementări legislative, acționarii majoritari au dreptul să impună regulamentul de funcționare a managementului la nivelul acestor companii/regii, lucru care s-a și întâmplat deja, în cazul Consiliului Județean Cluj. Concret, la ultima ședință de Consiliu s-a adoptat o Hotărâre care prevede ca niciun membru din executivul acestor companii/regii să nu mai facă parte din CA-uri.  CA-urile vor rămâne complet independente, strict la dispoziția acționarilor,  fără a mai avea tangențe cu personalul din conducerea acestor unități, fie că e vorba despre Aeroport, Compania de Apă, Tetarom, Univers T, Societatea de Drumuri și Poduri, AgroTransilvania etc. De asemenea, Hotărârea mai prevede ca CA-urile să decidă cui anume delegă puterea executivă, la nivelul fiecărei regii/companii, directorului sau președintelui de CA. În felul acesta, administrația județeană își conservă putere de control în procesul de management, directorii devenind niște simpli executanți în funcția de conducere.

Preșdintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a explicat că ar fi cazul să se termine cu domnia foștilor directori, care de ani de zile se comportă ca niște moșieri, uitând că rolul acestor regii și companii este acela de a aduce profit administrației județene. Până în prezent, a arătat Tișe, toate aceste societăți și regii care se pretind profitabile n-au făcut altceva decât să consume fonduri din bugetul public pentru investițiile lor, dar n-au întos niciun ban în bugetul Consiliului Județean. “Ce rost mai are, atunci, să avem societăți și regii dacă ele nu ne aduc niciun profit? Directorii trebuie să înțeleagă că ei administrează niște bunuri ale județului. Noi le-am dat bani pentru investițiile pe care le au de făcut în ideea că ne vor crește veniturile, iar ei tot ce pot să facă este să-și producă bani pentru salariile angajaților. Aceasta nu înseamnă că fac management performant. Consiliul Județean a băgat zeci de milioane în lucrări de investiții pentru Tetarom, pentru Aeroport, neglijând multe alte proiecte importante, cum ar fi modernizarea drumurilor, de pildă. Ce primim la schimb? Unde este managementul performant care să justifice că n-am făcut degeaba aceste cheltuieli?”, a comentat Tișe.

Trebuie precizat că noile CA-uri se vor constitui până la finele acestei luni. Firma angajată de Consiliul Județean se află în plin proces de selectare a candidaților care și-au depus dosare pentru a obține mandate în CA-urile de la absolut toate regiile și companiile subordonate. Din informațiile Actualdecluj.ro, câte trei, patru persoane candidează pe fiecare loc disponibil. În fiecare regie/companie există câte 6, 7 locuri în CA. După ce vor fi validate, CA-urile vor organiza concursuri pentru desemnarea noilor directori. Actualii directori vor avea posibilitatea să se înscrie la concurs cu noi proiecte de management.

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.