Tags Posts tagged with "consiliul judetean"

consiliul judetean

Toate regiile și companiile cu acționariat de stat au fost și încă mai sunt conduse de indivizi mandatați pe criterii politice, fie că vorbim de personalul din executiv, fie de membrii din Consiliile de Administrație. Directorii ajunși la cârma acestor companii/regii au reușit să se mențină în funcții – după fiecare ciclu electoral – datorită capacității lor de a colabora cu oricare dintre formațiunile politice aflate la putere. În general, colaborarea consta în a le pune la dispoziție politicienilor zeci de locuri de muncă pentru unii membri de partid, pentru pile, rude etc.

Locurile din Consiliile de Administrație (CA-uri) ale acestor companii/regii erau, de asemenea, distribuite de către partide, conform unui algoritm politic. Mai precis, partidele care ajungeau să decidă soarta municipalității și a județului își împărțeau aceste locuri pe baza procentului electoral obținut la alegeri. Practic, partidele deveneau, în mod direct, patroane peste aceste regii/companii, decizând după bunul plac cine sunt indivizii care trebuie să primească mandate în CA-uri. Așa se face că partidul nominaliza la masa Consiliului Local sau Consiliului Județean, persoanele convenite la nivel de partid. Nimeni, sub nicio formă, nu avea vreun motiv să verifice dacă cei nominalizați au sau nu vreo competență economică, juridică sau de altă natură. Pe nimeni nu interesa expertiza acestor oameni care intrau, contra cost, să supravegheze managementul conducerii unui Aeroport, a unei Companii de Apă, a unui Tetarom, a unui Hotel Univers T, a unei Societăți de Drumuri și lista poate continua. În felul acesta, CA-urile deveneau o simplă formalitate, întreaga putere de decizie fiind în mâna directorilor serviabili. Până nu demult, acești directori aveau posibilitatea de a ocupa și pozițiile de președinți ai CA-urilor, conflictul de interese fiind în mod legal acceptat/încurajat.

Ce se schimbă

Noile reglementări legislative aduc o serie de schimbări majore în ce privește constituirea CA-urilor și a numirii noilor directori la nivelul acestor regii/companii de stat. Desemnarea membrilor în CA-uri nu mai este treaba partidelor aflate în Consiliul Județean sau în Consiliul Local, ci a unor firme de resurse umane/consultanță, angajate să asigure transparență în procesul de selecție a canidaților interesați să preia aceste mandate. Firmele de resurse umane au fost angajate prin licitație publică și devin direct răspunzătoare de maniera în care selectează candidații pentru CA-uri. Desigur, în calitate de acționari majoritari, Consiliul Județean și Consiliul Local impun propriile condiții privind selecția membrilor din CA-uri, însă, acestea pot fi apliacate numai în baza unui concurs pentru ocuparea mandatelor disponibile, la care sunt invitate să participe toate persoanele intersate.

Un alt aspect important care s-a stipulat de ceva timp în lege se referă la funcția de director. Directorii nu mai au voie să dețină, concomitent, și funcțiile de președinți de CA-uri, tocmai în ideea de a se elimina conflictul de interese. La fel de important este faptul că directorii nu vor mai fi mandatați de către acționari în mod direct, ci prin intermediul Consiliilor de Administrație. Astfel, după ce vor fi instituite noile CA-uri, ele vor avea obligația să organizeze concursuri pentru atribuirea mandatelor de directori. În felul acesta, oricare persoană care va considera că are competențele necesare se va putea prezenta cu un proiect de management, primind o șansă de a câștiga postul.

Eliminarea conflictului de interese

Potrivit noilor reglementări legislative, acționarii majoritari au dreptul să impună regulamentul de funcționare a managementului la nivelul acestor companii/regii, lucru care s-a și întâmplat deja, în cazul Consiliului Județean Cluj. Concret, la ultima ședință de Consiliu s-a adoptat o Hotărâre care prevede ca niciun membru din executivul acestor companii/regii să nu mai facă parte din CA-uri.  CA-urile vor rămâne complet independente, strict la dispoziția acționarilor,  fără a mai avea tangențe cu personalul din conducerea acestor unități, fie că e vorba despre Aeroport, Compania de Apă, Tetarom, Univers T, Societatea de Drumuri și Poduri, AgroTransilvania etc. De asemenea, Hotărârea mai prevede ca CA-urile să decidă cui anume delegă puterea executivă, la nivelul fiecărei regii/companii, directorului sau președintelui de CA. În felul acesta, administrația județeană își conservă putere de control în procesul de management, directorii devenind niște simpli executanți în funcția de conducere.

Preșdintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a explicat că ar fi cazul să se termine cu domnia foștilor directori, care de ani de zile se comportă ca niște moșieri, uitând că rolul acestor regii și companii este acela de a aduce profit administrației județene. Până în prezent, a arătat Tișe, toate aceste societăți și regii care se pretind profitabile n-au făcut altceva decât să consume fonduri din bugetul public pentru investițiile lor, dar n-au întos niciun ban în bugetul Consiliului Județean. “Ce rost mai are, atunci, să avem societăți și regii dacă ele nu ne aduc niciun profit? Directorii trebuie să înțeleagă că ei administrează niște bunuri ale județului. Noi le-am dat bani pentru investițiile pe care le au de făcut în ideea că ne vor crește veniturile, iar ei tot ce pot să facă este să-și producă bani pentru salariile angajaților. Aceasta nu înseamnă că fac management performant. Consiliul Județean a băgat zeci de milioane în lucrări de investiții pentru Tetarom, pentru Aeroport, neglijând multe alte proiecte importante, cum ar fi modernizarea drumurilor, de pildă. Ce primim la schimb? Unde este managementul performant care să justifice că n-am făcut degeaba aceste cheltuieli?”, a comentat Tișe.

Trebuie precizat că noile CA-uri se vor constitui până la finele acestei luni. Firma angajată de Consiliul Județean se află în plin proces de selectare a candidaților care și-au depus dosare pentru a obține mandate în CA-urile de la absolut toate regiile și companiile subordonate. Din informațiile Actualdecluj.ro, câte trei, patru persoane candidează pe fiecare loc disponibil. În fiecare regie/companie există câte 6, 7 locuri în CA. După ce vor fi validate, CA-urile vor organiza concursuri pentru desemnarea noilor directori. Actualii directori vor avea posibilitatea să se înscrie la concurs cu noi proiecte de management.

Consiliul Județean și Tetarom s-au ambiționat să aglomereze Parcul industrial Tetarom I, de pe strada Tăietura Turcului, în ciuda faptului că versantul care susține Parcul Etnografic continuă s-o ia la vale. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, anunță că s-au finalizat noile clădiri de birouri, dar nu spune un cuvânt despre gaura imensă pe care acest proiect o provoacă în bugetul administrației județene, având în vedere situația alunecărilor de teren din vecinătate (vezi foto jos).

Realizarea parcului industrial Tetarom pe terenul din imediata vecinătate a Parcului Etnografic a fost de la bun început o greșeală, au apreciat arhitecții la momentul în care s-au pus bazele acestui proiect. Alunecările de teren au devenit o constantă în ultimii ani, din pricina săpăturilor care au avut loc la baza versantului, astfel administrația județeană a fost nevoită să asigure, din bugetul propriu, mai multe lucrări de consolidare a terenului. În ciuda acestei situații, reprezentanții Tetarom au venit cu acest nou proiect de extindere a parcului industrial, pe cosniderentul că banii vor putea fi obținuți din fonduri europene (prin Programul Operațional Regional- POR). În realitate, sumele acordate prin POR au acoperit doar 50% din valoarea întregii investiții, Consiliul Județean Cluj având obligația să suporte restul de 50% din costuri. Cum era de așteptat, au reapărut și alunecările de teren. Încă de anul trecut a fost ridicată această problemă în forul administrației județene, iar executivul s-a angajat că va aloca finanțările necesare pentru ridicarea unor ziduri de sprijin, astfel încât versantul să n-o mai ia la vale. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat încă. Oricum, din pricina calității terenului, lucrările la clădirile din Tetarom s-au prelungit cu mult peste limita prevăzută în contract.

Preșdintele Consiliului Județean a transmis un comunicat de presă prin care laudă această investiție, deși, clădirile nu au fost încă recepționate, spun surse din Tetarom pentru Actualdecluj.ro. De abia peste câteva luni, noile spații vor putea fi scoase spre închiriere. În paralel, Consiliul Județean are sarcina să asigure lucrări pentru consolidarea terenului din vecinătate.

„Acest proiect a început în anul 2009 când am decis înscrierea lui în Planul Integrat de Dezvoltare Urbană iar roadele acelei decizii se văd acum, constând într-un complex de clădiri ultramoderne. Ceea ce e cu adevărat important e faptul că acestea urmează să fie date în folosința societăților private și vor aduce noi locuri de muncă bine plătite pentru clujeni” a transmis Tișe, într-un comunicat de presă.

Cele patru noi clădiri din incinta Parcului Industrial din zona străzii Tăietura Turcului au fost realizate în cadrul proiectului „Dezvoltare Parc Industrial Tetarom I – Edificare clădiri, extindere şi modernizare infrastructură”, o investiție realizată, în proporție de 50%, din fonduri asigurate prin intermediul Fondului European de Dezvoltare Regională.

DNA-ul a luat urma banilor obținuți de Coral Impex din bugetul public județean, în urma unei presupuse mite – transmit sursele Actual de Cluj.

Concret, reprezentanții acestei firme de dezinsecție și dezinfecție, care într-un mod dubios deține monopol pe municipiul Cluj Napoca încă din 2006, l-ar fi mituit pe fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, să le asigure niște plăți pentru niște servicii care, de fapt, nu fuseseră contractate. Directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, pare să nu fie deloc impresionat de ancheta DNA. Acesta a declarat pentru Actualdecluj.ro, că DNA-ul pierde timpul pe banii noștri.

Ieri dimineață, ofițerii DNA s-au prezentat la sediul Consiliului Județean Cluj pentru a solicita documente care stau la baza unor plăți efectuate către firma Coral. S-au ridicat documente care vizează o serie de sume direcționate în 2013 spre firma Coral, deși instituția Consiliului Județean nu avea niciun contract încheiat cu această firmă. Cum a fost posibilă o asemenea “performanță”? Simplu. În 2012, firma Coral și-a însușit mai multe atribuții decât cele prevăzute în contractul cu Primăria. În speță, a asigurat servicii de deratizare nu doar pentru entitățile subordonate municipalității (Primăriei Cluj Napoca), ci și pentru cele subordonare Consiliului Județean Cluj. Mai exact, s-au făcut deratizări în școli care aparțin Consiliului Județean, chiar dacă instituția nu avea un contract semnat cu această firmă. Lucrările au fost decontate de Primărie. Când Curtea de Conturi a venit în control, a sesizat că Primăia a plătit servicii în favoarea unor entități care nu-i aparțineau.

În consecință, Curtea de Conturi i-a cerut Primăriei să-și recupereze banii de la firma Coral. În replică, firma Coral s-a deplasat la Consiliul Județean pentru a obține acești bani. Președintele Consiliului Județean de la vremea respectivă, Horea Uioreanu, ar fi acceptat să plătească lucrările, chiar dacă nu exista un contract semnat în prealabil. Potrivit informațiilor pe surse, anchetatorii au informații că firma Coral i-ar fi dat mită lui Uioreanu pentru a obține acești bani dar și pentru a-și asigura lucrări în continuare în școlile respective.  Din bugetul aprobat în 2013, Uioreanu ar fi avut grijă să direcționeze o sumă importantă către școlile care au beneficiat de serviciile firmei Coral.

Cât de tupeist se dovedește reprezentantul Coral

Noul președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, susține că și în prezent Consiliul Județean alocă fonduri pentru școlile care au nevoie de astfel de servicii: “Școlile au atribuția să contracteze astfel de lucrări sau servicii. Noi le alocăm fonduri”.

Diferența constă în faptul că pentru serviciile plătite în 2012 nu exista o comandă fermă nici din partea școlilor și cu atât mai puțin din partea Consiliului Județean. Contactat de Actual de Cluj, directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, s-a arătat cât se poate de insolent la adresa anchetei DNA. “Dar ce, unde scrie în lege că aveam nevoie de contract? Prestăm servicii și fără să avem un contract”, a spus Bogaciu. El a recunoscut că firma Coral a prestat servicii la câteva școli ale Consiliului Județean și că s-ar fi intervenit la “cerere”.  Așadar, lui Bogaciu nu i se pare nimic în neregulă să încaseze banul de la entitățile de stat fără a dispune de un contract în prealabil. El a mers chiar mai departe, arătând că nu-i pasă câtuși de puțin de ancheta procurorilor: “DNA-ul pierde timpul pe banii mei și ai dumneavoastră. O să vedeți că nu găsesc nimic în neregulă” , a spus el.

Firma Coral a intrat în atenția DNA încă din 2015, când doi funcționari din Primăria clujeană au fost trimiși în judecată, pentru că ar fi luat mită de la firma Coral.

Cum a ajuns Coral să aibă monopol în Cluj Napoca

În 2006, primăria i-a concesionat societăţii Coral Impex, prin licitaţie, serviciul de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a municipiului, la o redevenţă de 5.000 de euro/an, pentru o perioadă de cinci ani. Contractul cu Coral urma să expire în 2011, însă administrația locală, în mandatul fostului primar Sorin Apostu condamnat pentru fapte de corupție, l-a prelungit înainte (în 2010), cu încă 7,7 ani. Consilierii locali din opoziție atrăgeau atenția la vremea respectivă, că motivația privind prelungirea contractului ține de domeniul fantasticului. Coral a invocat că ar fi realizat o serie de investiții, adică ar fi achiziţionat utilaje pentru a face faţă cerinţelor Primăriei, și că nu a reuşit să le amortizeze pe parcursul celor patru ani de contract, motiv pentru care s-ar impune prelungirea. Cum PDL avea majoritate în Consiliul Local, monopolul firmei Coral (firmă din Prahova), a fost prelungit cu mulți ani.  Așa se face că în ultimii 9 ani, firma Coral a încasat din bugetul Primăriei Cluj Napoca peste 15 milioane de euro.

Citiți și

Exclusiv: DNA a parcat la Consiliul Județea

Direcția Națională Anticorupție (DNA) a poposit în această dimineață la sediul Consiliului Județean Cluj. S-au solicitat mai multe documente care vizează încheierea unor contracte cu firma de deratizare Coral. Această firmă e abonată de ani de zile la contractele administrației publice clujene. Primăria Cluj Napoca i-a concesionat serviciul de dezinsecție și deratizare pe o perioadă de mai mulți ani, iar recent i-a prelungit contractul fără să fi organizat vreo licitație publică. De altfel, în 2015, DNA  a trimis un funcționar din Primărie în judecată, pentru că acesta ar fi luat mită de la firma Coral.

Consiliul Județean are de asemenea încheiate contracte cu firma Coral, pentru o serie de entități publice subordonate, în speță școli dar nu numai. Sursele Actual de Cluj au informat că pocurorii DNA ar fi solicitat mai multe documente care vizează contracte încheiate în perioada 2012-2013. Responsabili de încheierea contractelor sunt reprezentanții Direcției Generale de Buget Finanțe din cadrul Consiliului Județean Cluj.

Vom reveni cu amănunte.

 

Citeste și

Primăria Cluj, vârâtă într-un nou scandal de corupție? DNA a descins de dimineață și verifică câteva contracte

 

Țânțarii, șobolanii și căpușele Clujului cedați fără licitație firmei Coral Impex: o afacere de peste 1,6 milioane de euro pe an

 

by -
0 288
foto facebook.com/ U BT

1,2 milioane de lei va aloca Consiliul Județean Cluj pentru sportul din județ. La cereri s-au înscris sute de asociații sportive,cluburi sportive și organizații care promovează sportul.

S-au aprobat nominalizările pentru 90 de beneficiari.
Suma cea mai mare – 130.000 de lei – o va primi U BT Cluj, formația de baschet masculin care se luptă în acest sezon pentru titlul de campioană. U BT-ul e în semifinale și joacă cu CSM Oradea pentru un loc în ultimul act.

Tot 130.000 de lei va încasa echipa de volei Unirea Dej, la fel ca și Potaissa Turda, proaspăta finalistă la Challenge Cup, handbal masculin.

Clubul sportiv Universitatea va beneficia de 110.000 de lei.

Lista completă a finanțărilor:
JUDEŢUL CLUJ la HCJ nr.___/2017
CONSILIUL JUDEŢEAN

1 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV UNIVERSITATEA CLUJ Promovarea sportului de performanţă 110.000
2 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE ŞAH CLUJ Sprijinirea sportului de performanţă 8.000
3 CLUJ-NAPOCA CLUB SPORTIV IOAN BANDA Sănătate și sport 4.000
4 CLUJ-NAPOCA CS CLUJUL PEDALEAZĂ Cluj Bike Challenge & Cluj Trail Running Challenge 15.000
5 CLUJ-NAPOCA ACS TRANSILVANIA HORSE Promovarea sportului de performanţă 3.000
6 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA CLUB SPORTIV VIITORUL CLUJ JUNIOR Participare la turnee de pregătire şi la campionat 4.000
7 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV KWAN CLUJ-NAPOCA Performanță în ritmul fiecăruia 2.000
8 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE JUDO CLUJ Promovarea sportului de performanţă/sportul pentru totţi 15.000
9 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE TENIS DE MASĂ Susţinerea activităţii curente de înaltă performanţă în anul 2017 15.000
10 CLUJ-NAPOCA CLUBUL DE FOTBAL FEMININ CLUJANA Promovarea sportului de performanţă 5.000
11 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV SAVU RACING Promovarea sportului de performanţă 3.000
12 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE LUPTE CLUJ Promovarea sportului de performanţă şi dezvoltarea luptelor în judeţul Cluj 12.000
13 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV CFR CLUJ Promovarea sportului de performanţă 8.000
14 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA CLUBUL SPORTIV DE FOTBAL JUNIORUL CLUJ Participare competiţii interne şi externe 3.000
15 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV VOINŢA Promovarea sportului de performanţă 20.000
16 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE CICLISM ŞI TRIATLON CLUJ Promovarea sportului de performanţă şi a sportului pentru toţi 7.000
17 CLUJ-NAPOCA CLUB SPORTIV TRANSILVA Promovarea sportului de performanţă 3.000
18 CLUJ-NAPOCA CS MOTORHOME NAPOCA RALLY TEAM Promovarea sportului de performanţă, Sportul pentru toţi 30.000
19 CLUJ-NAPOCA LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanţă în Liceul cu Program Sportiv 10.000
20 CLUJ-NAPOCA ASOCIAŢIA JUDEŢEANĂ DE ATLETISM CLUJ Susţinerea şi dezvoltarea atletismului în judeţul Cluj 20.000
21 CLUJ-NAPOCA CS DANNY UNGUR RACING Promovarea sportului de performanţă 3.000
22 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA POȚI FI ȘI TU CAMPION Promovarea sportului de performanță și a sportului pentru toți 5.000
23 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV U-BT CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanță 130.000
24 CLUJ-NAPOCA CS SĂNĂTATEA SERVICII PUBLICE CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanță 20.000
25 CLUJ-NAPOCA OLIMPIA UNIVERRSITATEA TEHNICĂ CLUJ-NAPOCA Susținerea tinerelor sportive de a practica fotbalul 90.000
26 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE BOX Competiții de Box 8.000
27 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE RUGBY CLUJ Sprijinrea activității rugbystice 2017 22.000
28 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV ȘCOLAR VIITORUL Dezvoltarea sportului de performanță 10.000
29 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE FOTBAL CLUJ Susținerea activității sportive pe anul 2017 2.000
30 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV DE BOX OLIMPIA Sportul pentru toți 4.000
31 CLUJ-NAPOCA CLUB HIPIC TARAXACUM Promovarea sportului de perfomanță 2.000
32 CLUJ-NAPOCA ACS FOTBAL CLUB ARDEALUL Promovarea sportului de perfomanță 7.000
33 CLUJ-NAPOCA CLUB SPORTIV BOX CLUB ARENA CLUJ-NAPOCA Speranțele Olimpice ale Boxului românesc 5.000
34 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV MUNICIPAL CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanță 8.000
35 CLUJ-NAPOCA CS AQUA01 CLUJ-NAPOCA Acoperirea cheltuielilor la bazinul de inot al UTCN 2.000
36 CLUJ-NAPOCA CLUB SPORTIV UMF Campionatul European de Majorete 5.000
37 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA CLUBUL SPORTIV EXTREME EXPLORER Susținerea activității sportive 3.000
38 CLUJ-NAPOCA AS OLIMPIC STAR Promovarea sportului de performanță 3.000
39 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV PRO JUNIOR CLUJ-NAPOCA Susținerea activității sportive 3.000
40 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV PRO SQUASH CLUJ-NAPOCA Organizarea Campionatului Național pe Echipe și Romanian Open Squash 2017 2.000
41 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV MĂNĂȘTUR Promovarea sportului de performanță în rugby 2.000
42 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE KARATE TRADIȚIONAL CLUJ Campionatul Mondial de Karate Fudokan 5.000
43 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV UNIVERS CLUJ-NAPOCA Sportul pentru Toți 2.000
44 CLUJ-NAPOCA CLUB SPORTIV DELTA POWER Promovarea sportului de performanţă 2.000
45 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV WHITE TIGER BUDOKAN Sănătate prin arte marțiale 5.000
46 CLUJ-NAPOCA CENTRUL ȘI CLUBUL SPORTIV SCOȚIAN ROMÂN AL HANDICAPAȚILOR LAMONT Promovarea sportului paralimpic 8.000
47 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA JUDEȚEANĂ DE NATAȚIE ȘI PENTATLON MODERN CLUJ Acoperirea cheltuielilor la bazinul de inot al UTCN 3.000
48 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV BADMINTON CLUB Cupa Clujului la Badminton 3.000
49 CLUJ-NAPOCA PALATUL COPIILOR Cupa Palatului Copiilor – Concurs național de karate 9.000
50 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV GEBEFUGI Susținerea sportului de performanță 2.000
51 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV CLUJ CRUSADERS Promovarea sportului de performanță 2.000
52 CLUJ-NAPOCA CLUBUL SPORTIV AL SURZILOR TĂCEREA CLUJ Și fără auz se poate face sport 5.000
53 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA SPORTIVĂ DE ÎNOT ORCA Competții Sportive 2.000
54 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA SPORTIVĂ DRIBLI CLUJ-NAPOCA Competții de fotbal 6.000
55 CLUJ-NAPOCA CS POLITEHNICA CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanţă 75.000
56 CLUJ-NAPOCA POLI KARATE CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanţă 2.000
57 CLUJ-NAPOCA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV DSA CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului de performanţă 2.000
58 CÂMPIA TURZII ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV ȘOIMII CÂMPIA TURZII Promovarea sportului de performanță și a sportului pentru toți 3.000
59 CÂMPIA TURZII ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV MUNICIPAL CÂMPIA TURZII Sportul pentru tineri 15.000
60 CÂMPIA TURZII ACS INDUSTRIA SÂRMEI 1921 CÂMPIA TURZII Dezvoltarea fotbalului de performanță 2.000
61 TURDA ASOCIAȚIA HANDBAL CLUB POTAISSA TURDA Handbal Masculin 130.000
62 TURDA ASOCIAȚIA POTAISSA CRAP CLUB SPORTIV Campionatul Național de Pescuit Sportiv Staționar 4.000
63 TURDA ASOCIAȚIA CLUBUL SPORTIV STICLA ARIEȘUL TURDA Promovarea fotbalului în Turda 4.000
64 TURDA ASOCIAȚI CLUBUL SPORTIV DELFINII TURDA Delfinașii turdeni spre marea performanță 2.000
65 DEJ ASOCIAŢIA SPORTIVĂ VIILE DEJULUI Susţinerea activităţii sportive 2017 7.000
66 DEJ CLUBUL SPORTIV UNIREA DEJ Sprijinirea echipei de volei masculin 130.000
67 DEJ FC UNIREA DEJ Susţinerea activităţii fotbalistice 35.000
68 DEJ ACS ACADEMIA DE FOTBAL PAUL PAPP DEJ Promovarea fotbalului dejean 2.000
69 GHERLA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV ARMENOPOLIS GHERLA Sportul ambasador al sănătății 10.000
70 GHERLA CLUBUL SPORTIV ATLETIC OLIMPIA GHERLA Sportul, un mod de viață 2.000
71 GHERLA ASOCIAȚIA SPORTIVĂ VIITORUL GHERLA Sportul pentru tineri 2.000
72 HUEDIN CSS CLUBUL COPIILOR HUEDIN Concurs regional de Judo “Judo Club 1983” 10.000
73 APAHIDA ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV FOR YOU APAHIDA Sportul pentru toți 2.000
74 APAHIDA CS SOMEȘUL 2010 APAHIDA Performanță sportivă în anul 2017 7.000
75 CĂMĂRAȘU ASOCIAȚIA SPORTIVĂ UNIREA CĂMĂRAȘU Să iubim sportul 6.000
76 CĂTINA ASOCIAŢIA CLUB SPORTIV GLORIA CĂTINA Finanţarea clubului Sportiv Gloria Cătina 6.000
77 CEANU MARE AFC PLAIUL IACOBENI Sportul pentru toţi 3.000
78 CEANU MARE ASOCIAȚIA SPORTIVĂ STEAUA ROȘIE BOLDUȚ Fotbal pentru toți 3.000
79 CUZDRIOARA ASOCIAŢIA SPORTIVĂ ALVIO CUZDRIOARA Sprijinirea echipei de fotbal 6.000
80 FELEACU ASOCIAŢIA SPORTIVĂ VIITORUL FELEACU Susţinerea activităţii sportive 2017 6.000
81 FLOREȘTI CLUBUL SPORTIV SPORTING CLUJ-NAPOCA Promovarea sportului la nivelul copiilor și juniorilor 2.000
82 GÂRBĂU AS VIITORUL GÂRBĂU Activități sportive 6.000
83 GILĂU ASOCIAȚIA CLUB SPORTIV BOX CLUB GILĂU Sportul pentru toți 2.000
84 JICHIȘU DE JOS AS OLIMPIA JICHIȘUL DE JOS Susținerea activității sportive 6.000
85 ICLOD AS UNIREA ICLOD Echipa competitivă în sport 2.000
86 MICA ASOCIAȚIA SPORTIVĂ PROGRESUL NIREȘ Susținerea activității sportive 3.000
87 MIHAI VITEAZU AS RUGBY CLUB ARIEȘUL CLUJ Rămânem campioni 5.000
88 MIHAI VITEAZU CLUBUL SPORTIV ARIEŞUL Sportul pentru toţi 2017 3.000
89 SUATU ASOCIAȚIA SPORTIVĂ DE FOTBAL AVÂNTUL SUATU Desfășurarea de activități sportive în comuna Suatu 2.000
90 VAD ASOCIAȚIA SPORTIVĂ SOMEȘUL VAD Susținerea echipei de fotbal AS Somesul Vad 6.000

TOTAL 1.200.0000

Și în 2017, Consiliul Județean se vede pus în situația de a acoperi cheltuielile de funcționare cu societatea care administra Cluj Arena, având în vedere că aceasta există și la această oră, chiar dacă nu mai are obiect de activitate. Dosarul pentru procedura de insolvență a fost depus încă din ianuarie, 2017, dar instanța nu a formulat nici acum o Hotărâre.

Reamintim că societatea Cluj Arena, care administra stadionul Consiliului Județean, a acumlat o datorie către Primăria Cluj Napoca, de peste 14,7 milioane de lei, reprezentând taxele de impozitare pentru clădire și teren, plus penalitățile aferente.  Cum societatea nu dispunea de resurse pentru plata acestei datorii, Consiliul Județean a decis să scape de ea, prin intermediul procedurii de insolvență, care în final ar fi condus la faliment. Societatea Cluj Arena a rămas, așadar, fără obiect de activitate, la finele lui 2016. Consiliul Județean a preluat în totalitate sarcina de a administra stadionul.  În mare, personalul de la Cluj Arena a fost transferat în subordinea directă a Consiliului Județean Cluj. Nu este foarte clar cu cât anume și-a majorat instituția Consiliului Județean cheltuielile de funcționare, prelunând activitatea de administrare a a acestui obiectiv, dar un lucru este cert, și anume, că în acest moment, din banii județului se plătesc atât costurile de funcțonare a stadionului, cât și costurile de întreținere a societății falimentare Cluj Arena.

În ședința Consiliului județean de astăzi se va aproba bugetul pentru 2017, pentru societatea Cluj Arena. Veniturile societății sunt preconizate la 100.000 de lei, în timp ce cheltuielile se ridică la peste 700.000 de lei. Pe ce se duc acești bani? Pe de-o parte pe indemnizațiile membrilor din consiliul de administrație, care au sarcina de a derula procedura de insolvență (mai precis de a exista și de a încasa niște bani, atâta timp cât există societatea). Mai sunt prevăzute, de asemenea, costuri de exploatare de peste 600.000 de lei.

Directorul stadionului, Radu Rațiu, a explicat că documentația de insolvență a fost depusă la Tribunal din ianuarie 2017, dar că nu a fost încă emisă o Hotărâre a instanței.

Departe de a se fi încheiat scandalul privind îndepărtarea lui Daniel Tămaș de la șefia Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC). Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, este cel care a decis că Tămaș trebuie să plece din fruntea acestei instituții, după ce în mai multe rânduri l-a acuzat în spațiul public de un comportament abuziv, arătând că a atribuit în mod ilegal o serie de lucrări, că a inventat posturi pentru a putea angaja după bunul plac persoane care nu aveau competențele necesare pe posturile respective. Tișe l-a mai acuzat pe Tămaș că s-a folosit de un imobil al instituției pentru a le oferi cazare gratuită unor tinere angajate. Tămaș nu se dă, însă, plecat din fruntea insituției și-l acuză la rândul său pe Alin Tișe că în mandatul său anterior de președinte al Consiliului Județean ar fi atribuit o lucrare pentru un proiect al DGASPC, firmei de proiecteare care aparținea soțului fostei arhitecte șefe, Sanda Oltean, pe care tot Tișe o angajase la Consiliul Județean. Tămaș mai spune că în mandatul lui Tișe s-ar fi făcut cele mai multe angajari la DGASPC și că în mare parte au fost angajați oameni din vechiul PDL. Tămaș a subliniat că va face o plângere la DNA, pentru a arăta inclusiv faptul că Tișe și-a trimis consilierii pe banii DGASPC în mai multe delegații, în Italia, Olanda, Anglia și Paris.

Foto jos: Daniel Tămaș

Prin dispoziția lui Alin Tișe, o comisie a Consiliului Județean a efectuat o anchetă la nivelul DGASPC, iar în urma raportului, Tămaș a fost adus în fața Comisiei disciplinare din cadrul Consiliului Județean. A fost evaluat cu nota 1. Forul Consiliului Județean a aprobat rezultatele evaluării, iar mâine, într-o nouă ședință publică ar urma să se aprobe demiterea lui Tămaș din funcția de director al DGASPC Cluj. Liderul consilierilor PSD, Remus Lăpușan, a subliniat că în istoria Consiliului Județean nu s-a mai întâmplat niciodată ca vreun funcționar să fie evaluat cu nota 1 de către conducerea administrației județene. “Este pentru prima oară când se întâmplă așa ceva și este evident că e doar ambiția domnului Tișe, de a-l îndepărta pe actualul director la la șefia DGASPC”, a comentat Lăpușan. La rândul său, Tămaș a explicat că a angajat deja o casă de avocatură pentru a-și apăra drepturile în instanță.

“Numai Curtea de Conturi avea atribuții să spună dacă am respectat legile sau dacă am comis vreun abuz. Consilierele domnului Tișe ce calitate au, și ce competențe, pentru a emite păreri despre lucrările și achizițiile DGASPC? Este evident un abuz, dar pe mine domnul Tișe nu mă impresionează. Nu mă tem de el, pentru că eu am dovezile mele, iar mâine voi formula o plângere la DNA. Voi arăta ce a făcut el în mandatul său. Cum consilierele pe care acum le-a trimis să mă evalueze, erau trimise înainte în delegațiile DGASPC. Banii erau decontați de DGASPC. Au fost mai multe delegații în care oamenii lui Tișe erau prezenți. Am deconturile, pot demonstra oricând. În 2009 s-au făcut cele mai multe angajări în cadrul DGASPC. Au fost angajate peste 150 de persoane, din care 77 doar  tineri din organizația fostului PDL. Consiliera domnului Tișe, Ligia Cîinean, s-a ocupat în mod direct de aceste angajări. Domnul Tișe să mai justifice situația centrului de îngrijiri de pe strada Enstein. Lucrările au fost atribuite în mandatul său. Proiectarea a primit-o fosta arhitectă șefă, Sanada Oltean, pe care tot domnul Tișe a angajat-o în instituție. Iar lucrările au fost efectuate de firma Construdava, a domnului Ioan Bene. Spațiul din centru e complet nefuncțional, iar la mijloc e un prejudiciu imens”, a comentat Daniel Tămaș.

În cazul în care Consiliul Județean va adopta mâine propunerea de demitere, Tămaș va mai rămâne în funcție timp de 30 de zile (perioada de preaviz). Tișe spune că nu are de ce să comenteze delecrațiile aberante ale unui individ care nu poate conștientiza ilegalitățile pe care le-a comis. “Există rapoarte oficile, ele pot fi consultate oricând, eu mi-am făcut doar datoria. Tot ceea ce s-a constatat la nivelul acestei instituții este de neimaginat. Nici un om normal la cap nu poate să conceapă asemenea ilegalități. Acest om a ajuns până într-acolo încât a schimbat după bunul plac condițiile de încadrare pentru o serie de posturi, astfel încât să poată să angajeze pe cine a vrut el. A rupt o lucrare în trei părți, pentru a putea atribui contracte prin încredințare directă. A plătit din bani publici cheltuielile de utilități pentru niște angajate, pe care a decis, așa, după bunul plac, să le cazeze într-un imobil al DGASPC”, a spus Tișe.

Trebuie subliniat că dacă Insituția Prefectului va considera că Hotărârea de demitere a lui Tămaș nu a fost adoptată conform procedurii legale, ea va fi suspendată, urmând ca prefectul să o atace în instanță. Acest lucru presupune ca Tămaș să revină în funcție, până când instanța va emite o decizie în  privința sa.

 

 

Strategia Consiliului Județean Cluj de a-și transforma unele regii în societăți comerciale se dovedește un fiasco, având în vedere că acestea n-au reușit să se mențină în piață mai mult de trei, patru ani. Prima care a intrat în procedură de faliment este societatea Cluj Arena, administrația județeană fiind nevoită să-și însușească (prin intermediul unei Direcții), activitatea de întreținere a stadionului. Tot cu falimentul se confruntă, în prezent, și Societatea de Pază și Protecție, iar situația în acest caz este cu mult mai critică, având în vedere că peste 150 de oameni riscă să rămâne fără locuri de muncă. Administrația județeană nu-și va putea permite să-și lărgească organigrama cu un asemenea număr de angajați, după modelul aplicat deja la Cluj Arena.

Cum s-a ajuns aici?

Câțiva angajați ai societății de Pază și Protecție s-au prezentat în plenul Consiliului Județean, solicitând sprijinul acestei instituții, care de altfel este acționarul majoritar al societății: “Majoritatea dintre noi lucrăm în cadrul acestei societăți de 15, 20 de ani, încă de pe vremea când a debutat ca structură a Gardienilor Publici. Vă dați seama, noi avem vârste de 40, 50 de ani, cine ne mai angajează acum?” s-au plâns oamenii (foto jos).

17078457_1236871133014936_1321254534_n

Pentru a le oferi oamenilor un dram de încredere, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, le-a promis că va avea în vedere posibilitatea ca activitatea societății să fie preluată de instituția pe care o coordonează, însă, a avut grijă să sublinieze și că bugetul nu prea permite lucrul acesta.

Tișe a uitat să mai menționeze că ideea privind transformarea acestei regii de pază, în societatea comercială, i-a aparținut chiar lui, în mandatul său anterior de lider al Consiliului Județean. La acea vreme, regia avea și mai mulți angajați (peste 250), și era considerată o povară bugetară, deși aceasta avea pe rol suficiente contracte care să-i asigure funcționalitatea. Sigur, o bună parte dintre serviciile de pază prestate de această regie vizau instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean. Existau, însă, și contracte cu diferite structuri private.

După ce Consiliul Județean a decis să transforme această regie în societate comercială, au venit și primele lovituri. Concret, din noua postură, Societății de Pază și Protecție i-a revenit obligația de a participa la licitații inclusiv pentru serviciile de pază pe care, până la acel moment, le obținuse de la Consiliul Județean prin încredințare directă. Evident că din pricina structurii stufoase de personal, a managementului defectuos, societatea a pierdut contractele de bază, în mod ciudat, chiar și pe cel de pază în incinta instituției Consiliului Județean.

Chiar dacă a funcționat pe avarie în ultimii ani, personalul de bază fiind mult redus, Societatea de Pază și Protecție a continuat să fie o vacă de muls pentru clientela politică. După plecarea lui Alin Tișe de la Consiliul Județean, în 2012, a urmat rândul USL-ului (liberalul Horea Uioreanu – președinte și social-democratul Ioan Oleleu – vicepreședinte). Aceștia și-au impus oamenii pe post de manageri, înlăturând-o pe cea care deținuse anterior funcția de director.  Societatea n-a reușit, însă, să se redreseze, dimpotrivă. Ulterior, un fost consilier județean, Axente Husar – care devenise un fel de amic al celui care devenise președinte al Consiliului Județean (Mihai Seplecan) – a fost numit administrator în cadrul acestei societăți. În afara faptului că societatea i-a plătit salariul de peste 4000 de lei lui Husar, nu s-a petrecut vreo îmbunătățire. Acum, firma va intra în procedură de insolvență, a anunțat conducerea.

 

Procedura de reautorizare a activității Fermei de pui din Florești a fost aprig dezbătută în ultimele zile, mai cu seamă pentru că reprezentanții Primăriei și ai Cosiliului Județean au acuzat Agenția de Mediu Cluj că nu face decât să coopereze cu proprietarul fermei, în detrimentul comunității.  Sigur, Agenția de Mediu s-a apărat, prin vocea directorului Grigore Crăciun. El a arătat că nu-și poate permite să ignore solicitarea firmei BravInvest, pentru că instituția pe care o reprezintă ar putea fi oricând acționată în instanță. Crăciun a subliniat că nu s-a luat încă vreo decizie în privința reautorizării activității fermei, însă, n-a exclus deloc ipoteza ca acest lucru să se întâmple, în perioada următoare. La dosarul depus de Firma BravInvest ar exista un studiu, semnat de Direcția de Sănătate, din care reiese că activitatea fermei nu ar reprezenta un pericol pentru sănătatea localnicilor din zonă. Grigore Crăciun susține că acest studiu ar fi fost acceptat și contra-semnat de proprietarii imobilelor construite în vecinătatea fermei.

 Aritectul județului: “nu abatorul a fost înainte, ci blocurile, ca atare, activitatea feremi nu trebuia autorizată”

Numai că – arată arhitectul județului, Cludiu Salanță – autorizarea fermei de pui constituie de la bun început o problemă, pentru că acest obiectiv s-a construit când deja în zona respectivă era planificat un ansamblu de locuințe (blocurile ANL din Cetatea Fetei). Ca atare, cei care au atorizat construcția și activitatea fermei, aveau obligația să țină seamă de situația din teren.

“La data emiterii autorizației integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006, prin care se autoriza o fermă de păsări de 22.000 capete și un abator, exista o zonă de locuințe (proiect demarat în anul 2002). Această zonă de locuințe se afla la o distanță de mai puțin de 400 m de obiectivele autorizate și drept urmare o fermă care impune o zonă de protecție sanitară de 1000 m, respectiv un abator cu o zonă de protecție de 500 m, nu puteau fi autorizate nici la acea dată cu atât mai mult la această dată”, arată Salanță.

Zona s-a dezvoltat în conformitate cu direcțiile de dezvoltare stabilite prin Planul Urbanistic General -2005 care limita funcțiunea amplasamentului la o activitate ce presupune o zonă de protecție sanitară de maxim 50 m, mai arată arhitectul Județului:  “Planul Urbanistic General al Comunei Florești, în vigoare la data eliberării autorizatiei integrate de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006 a instituit în zona amplasamentului fermei de pui și abatorului o zonă de protecție sanitară de doar 50 m ceea ce implicit conduce la limitarea activității și funcțiunilor ce se pot desfășura pe acel amplasament, iar ferma de pui și abatorul nu se pot încadra într-o asemenea zonă de protectie sanitară și nu puteau să funcționeze din punct de vedere urbanistic pe acel amplasament”.

De asemenea, se poate constata și faptul că abatorul s-a realizat cu încălcarea prevederilor legale privind emiterea autorizației de construire, acesta fiind realizat fără elaborarea prealabilă a unui Plan Urbanistic Zonal – obligatoriu conform PUG-1999 – iar schimbarea destinație din fermă de creștere a iepurilor în fermă de creștere pui s-a facut neautorizat și asta în ciuda faptului că zona de protecție sanitară a fost mărită cu câteva sute de metri – a precizat Claudiu Salanță.

Ce spune Prefectura

Prefectul Gheorghe Vușcan a avut și el o întâlnire de lucru pe acest subiect, cu reprezentanţi ai Primăriei Floreşti, Consiliului Judeţean Cluj, Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Cluj, Direcţiei pentru Sănătate Publică Cluj, Comisariatului Judeţean de Mediu Cluj, Direcţiei Sanitar Veterinare Cluj. Vușcan a exlicat că printre posibilele soluţii, cea mai bună ar fi relocarea fermei printr-o negociere între autorităţile locale şi SC BRAVINVEST SRL. De altfel, această variantă a fost discutată şi în întâlnirile de lucru de la Floreşti pe care prefectul Vuşcan le-a avut în anul 2015 şi 2016. De asemenea, s-a discutat şi despre oportunitatea solicitării unui studiu de impact asupra sănătăţii cetăţenilor şi o analiză mai profundă a situaţiei. „Mai bine măsurăm de cinci ori şi tăiem o singură dată decât să luăm o decizie pripită” a transmis Vuşcan.  Pe de altă parte, Instituţia Prefectului nu dispune de competenţe legale în ceea ce priveşte autorizarea şi reglementarea funcţionării operatorilor economici, indiferent de natura acestora, iar în cazul de faţă emiterea autorizaţiei integrate de mediu este atributul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Cluj.

O inițitivă premieră pentru hotelurile din Cluj urmează să fie pusă în operă de unitatea aflată în subordinea Consiliul Județean Cluj. Vorbim de hotelul Univers T care vrea să amenajeze în parcarea proprie o stație de încărcare pentru mașinile electrice.

Proiectul a fost propus de conducerea Univers T în ideea de a susține tehnilogiile nepoluante și a oferi turiștilor un motiv în plus să apeleze la această unitate de cazare din Cluj-Napoca. Mai ales că, deocamdată, niciun hotel din oraș nu implementat o ideea similară. Stația de încărcare pentru mașinile electrice va fi amenajată în parcarea proprie cu 80 de locuri aflată în fața hotelului situat lângă complexul mall din cartierul Gherogheni.

Managementul Univers T preconizează ca serviciile de reîncărcare electrică ce urmează a fi oferite în mod gratuit clienţilor posesori de autoturisme electrice să contribuie la atragerea unui număr suplimentar de clienţi, cu atât mai mult cu cât se previzionează ca în viitorul apropiat automobilele electrice să fie din ce în ce mai utilizate. Numărul hotelurilor din ţară care oferă deja clienţilor un asemenea serviciu este unul extrem de redus.

În Cluj-Napoca s-au mai amenajat stații de încărcare pentru mașinile electrice la Liberty Tehnology Center dar și la hipermarketul Cora. Și primăria clujeană a anunțat că intenționează să încurajeze transportul ecologic în Cluj, inclusiv mașinile electrice. Recent, consilierii PSD au cerut ca primăria să se ralieze măsurilor deja luate de primăria București și să permită ca meșinile electrice și cele hibrid să parcheze gratuit în oraș. Măsura a fost catalogată ca una inechitabilă de primarul Emil Boc și de consileirii săi care au spus că nu pot susține cu facilități o categoie care își permite să-și cumpere mașini electrice, fiind una bogată, care nu are nevoie de astfel de măsuri.

Se voia prietenoasă cu mașinile electrice. Acum primăria devine ostilă

În schimb, singura măsură reală pe care o va susține primăria vizează amenajarea de stații de încărcare pentru mașinile electrice (în oraș, în actualele sau în viitoarele parkinguri ale primăriei).

În trecut, primarul Emil Boc mai anunța chiar că municipalitatea va permite accesul mașinilor electrice pe benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun. Deocamdată, însă, nici benzile nu există implementate în oraș.

Primăria va fi prietenoasă cu mașinile viitorului. Cum va încuraja clujenii să-și cumpere autovehicule electrice