Tags Posts tagged with "consiliul judetean cluj"

consiliul judetean cluj

Cum statul Român nu a reușit să se achite de obligația de a închide toate gropile de deșeuri neconforme, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement, astfel că România riscă să plătească amenzi drastice, în prioada următoare. Printre puținele județe care n-au reuști să pună la punct un sistem ecologic de management al deșeurilor, se numără și Clujul. Consiliul Județean avea sarcina să realizeze un centru de depozitare, să închidă Pata Rât-ul, precum și celelalte  gropi de deșeuri neconforme din județ, iar în paralel să pună la punct un serivicu unitar de colectare a deșeurilor menajere din întreg județul.  Actual de Cluj a relarat în repetate rânduri despre blocajele survenite în cadrul acestui proiect.

Consiliul Județean a transmis o informare, explicând că declanșare procedurii de infringement nu vizează doar România, ci încă 13 state care, de asemenea, s-au confruntat cu problemele în privința finalizării obiectivului de ecologizare a spațiilor de depozitare a deșeurilor.  Reprezentanții Consiliului Județean merg mai departe, subliniind că situația nu are legătură cu județul Cluj:

“Inițierea acestei proceduri a fost determinată de nerespectarea de către autoritățile centrale a obligației de raportare către Comisia Europeană a modului de implementare a unor norme europene din domeniul managementului deșeurilor. În același context, Comisia Europeană a solicitat tot autorităților centrale din România și din alte trei state europene să transpună integral în legislația internă normele Uniunii referitoare la instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură.  Faptul că declanșarea acestei proceduri nu are nicio legătură cu județul Cluj este, pe de altă parte, mai mult decât evident câtă vreme proiectul cu finanțare europeană privind realizarea Sistemului de Management al Deșeurilor în județul Cluj este încă în implementare iar fazarea acestuia a fost aprobată de către chiar Comisia Europeană”, a transmis Consiliul Județean. În concluzie, nu exista nicio rațiune pentru ca aceeași Comisie Europeană să aplice vreo sancțiune care să aibă orice fel de legătură cu proiectul derulat în prezent de administrația județeană, consideră liderii administrației clujene.

“Declanșarea procedurii de infringement nu înseamnă în niciun caz că aceasta se va finaliza în mod automat cu aplicarea sancțiunii financiare, procedura fiind una extrem de complexă și bazată pe o corespondență amplă prin intermediul căreia autoritățile centrale vor avea ocazia să își susțină punctul de vedere” – se mai spune în comunicat.

Directorul Clubului Sportiv Municipal, Ioan Mănăștureanu, îi cere președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, să publice criteriile în baza cărorar a alocat fondurile pentru activitățile sportive, pentru anul 2017. Mănăștureanu se declară stupefiat de faptul că dintr-un buget de 1,2 milioane de lei, Clubul pe care-l conduce a primit doar 8.000 de lei, deși a înregistrat performanțe deosebite (8 medalii internaționale la Campionate Mondiale și Europene, la Sporturi olimpice, și 266 medalii naționale). Reamintim că în ședință extraordinară de luni, Consiliul Județean a împărțit fondurile pentru culte, pentru activități de tineret dar și pentru sport. La capitolul sport, dintr-n buget de 1.200.000 de lei, suma de 110.000 de lei a ajuns la Clubul Sportiv Universitatea Cluj. Clubul Sportiv U-BT Cluj Napoca a încasat 130.000 de lei. Olimpia Univeristatea Cluj Napoca a obținut 90.000 de lei. CS Politehnica Cluj Napoca a primit 75.000 de lei. CS Clujul Pedalează a luat 15.000 de lei. Asociatia Tenis de Masă a luat de asemeena 15.000 de lei. Clubul Sportiv Voința 20.000 de lei. Zeci de alte cluburi și asociații din județul Cluj au împărțit sume care variază între 2000 și 10.000 de lei. Clubul Sportiv Municipal va primi doar 8000 de lei, iar Ioan Mănăștureanu consideră că acest lucru nu face decât să arunce o umbră asupra activității Consiliului Județean Cluj.

“Nu discut care club sau asociație sportivă cât a primit, dar fără îndoială în jumătatea superioară a listei respective, funcție de valoarea sumei primite, am întâlnit entități care mie, om de sport de peste 40 de ani, îmi sunt necunoscute. Nu este posibil să pui la egalitate cluburi sportive cu peste 10 secții și sute de medalii naționale, zeci de medalii internaționale și prezențe la jocurile olimpice sau chiar medalii, cu asociații sportive sau clubul copiilor” – subliniază Mănăștureanu în scrisoarea pe care a transmis-o presei.  El a mai precizat un aspect important și anume că administrația județeană are beneficii de pe urma Clubului pe care-l conduce și că firesc era ca măcar din această perspectivă, alocarea financiară să fi fost una mai generoasă: “Cu regret trebuie să o afirm, CSM Cluj susține Consiliul Județean și nu Consiliul Județean sportul promovat de CSM Cluj. Asta întrucât doar anul trecut noi am plătit 90.000 de lei chirii la sălile de la Cluj Arena unde își desfășoară activitatea diferite secții, adică în jur de o sută de sportivi”, a spus Ioan Mănăștureanu, directorul clubului CSM Cluj”.

Scrisoarea integrală transmisă de Clubul Sportiv Municipal

(cu mențiunea ca vom reveni cu un punct de vedere al președintelui Consiliului Județean, Alin Tise)

 Conducerea executivă a Clubului Sportiv Municipal Cluj a aflat cu stupoare că din cele 1,2 milioane lei pe care Consiliul Județean Cluj i-a repartizat sportului, îi va reveni infima sumă de 8 mii lei.  Directorul clubului CSM Cluj, Ioan Mănăștureanu, consideră acest aspect ca fiind unul ce aruncă o umbră pe activitatea Consiliului Județean și cere public președintelui CJC, Alin Tișe, să facă cunoscute criteriile în funcție de care s-au acordat sumele în discuție.  “Indiscutabil, sportul clujean trebuie susținut, iar această susținere trebuie să se regăsească pe toate palierele. Însă, totuși, precum la fondurile alocate de primărie de exemplu, consider că trebuie realizată o ierarhizare, trebuie să se țină cont de anumite criterii. De performanță, de valoare, de reprezentativitate, de competiții organizate sau la care se participă, de număr de sportivi implicați în acțiuni. Nu discut care club sau sociație sportivă cât a primit, dar fără îndoială în jumătatea superioară a listei respective, funcție de valoarea sumei primite, am întâlnit entități care mie, om de sport de peste 40 de ani, îmi sunt necunoscute. Totuși, nu este posibil să pui la egalitate cluburi sportive cu peste 10 secții și sute de medalii naționale, zeci de medalii internaționale și prezențe la jocurile olimpice sau chiar medalii, cu asociații sportive sau clubul copiilor. Până la urmă, CSM Cluj are un număr de 26 de angajați, din care 21 la cele 14 secții sportive, unde activează peste 300 de sportivi. În 2016 CSM Cluj a avut 3 sportivi și un antrenor la JO Rio, a obținut un loc V la Olimpiadă precum și o medalie olimpică, bronz, la Jocurile Paraolimpice. Anul trecut, CSM Cluj a obținut la sporturile olimpice 8 medalii internaționale (Campionate Mondiale și Europene), iar pe plan intern a câștigat un total de 266 medalii dintre care 97 de aur.
Potrivit anuarului sportiv 2015 al Ministerului Tineretului și Sportului, în clasamentul general pe județe, Clujul cu 63 de medalii (22 aur – 22 argint -19 bronz) este pe primul loc. În clasamentul pe probe olimpice, Clujul este pe locul secund (17 medalii: 5 aur – 6 argint – 6 bronz), CSM Cluj fiind principalul club clujean care a punctat în acest sens. De altfel, CSM Cluj în clasamentul general internațional, pe cluburi departamentale, ocupă un excelent loc 19, din 388 cluburi (inclusiv Steaua, Dinamo, Farul, CSS Bistrița, CSU Știința București, Olimpia București, Sportul Studențesc, etc), cu 14 medalii. Situația stă cu totul altfel la probele olimpice, unde CSM Cluj este pe un teribil loc 3, din cele 133 cluburi care au punctat. În 2015, CSM a obținut la probele olimpice 11 medalii (2 de aur, șase de argint și 3 de bronz), clubul clujean condus de Ioan Mănăștureanu fiind devansat de Steaua și Dinamo doar. Mai departe, în clasamentul cluburilor din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, CSM Cluj se află pe locul 6 la general din 43 de cluburi (clasamentul fiind condus, în ordine, de CS Farul Constanța, Olimpia București, CS Chimia Râmnicu Vâlcea, CS Botoșani și CSM Iași). Și, normal, pe primul loc la probele olimpice, urmat de CSM Bistrița, CS Botoșani, CS Farul Constanța și Olimpia București.

DNA-ul a luat urma banilor obținuți de Coral Impex din bugetul public județean, în urma unei presupuse mite – transmit sursele Actual de Cluj.

Concret, reprezentanții acestei firme de dezinsecție și dezinfecție, care într-un mod dubios deține monopol pe municipiul Cluj Napoca încă din 2006, l-ar fi mituit pe fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, să le asigure niște plăți pentru niște servicii care, de fapt, nu fuseseră contractate. Directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, pare să nu fie deloc impresionat de ancheta DNA. Acesta a declarat pentru Actualdecluj.ro, că DNA-ul pierde timpul pe banii noștri.

Ieri dimineață, ofițerii DNA s-au prezentat la sediul Consiliului Județean Cluj pentru a solicita documente care stau la baza unor plăți efectuate către firma Coral. S-au ridicat documente care vizează o serie de sume direcționate în 2013 spre firma Coral, deși instituția Consiliului Județean nu avea niciun contract încheiat cu această firmă. Cum a fost posibilă o asemenea “performanță”? Simplu. În 2012, firma Coral și-a însușit mai multe atribuții decât cele prevăzute în contractul cu Primăria. În speță, a asigurat servicii de deratizare nu doar pentru entitățile subordonate municipalității (Primăriei Cluj Napoca), ci și pentru cele subordonare Consiliului Județean Cluj. Mai exact, s-au făcut deratizări în școli care aparțin Consiliului Județean, chiar dacă instituția nu avea un contract semnat cu această firmă. Lucrările au fost decontate de Primărie. Când Curtea de Conturi a venit în control, a sesizat că Primăia a plătit servicii în favoarea unor entități care nu-i aparțineau.

În consecință, Curtea de Conturi i-a cerut Primăriei să-și recupereze banii de la firma Coral. În replică, firma Coral s-a deplasat la Consiliul Județean pentru a obține acești bani. Președintele Consiliului Județean de la vremea respectivă, Horea Uioreanu, ar fi acceptat să plătească lucrările, chiar dacă nu exista un contract semnat în prealabil. Potrivit informațiilor pe surse, anchetatorii au informații că firma Coral i-ar fi dat mită lui Uioreanu pentru a obține acești bani dar și pentru a-și asigura lucrări în continuare în școlile respective.  Din bugetul aprobat în 2013, Uioreanu ar fi avut grijă să direcționeze o sumă importantă către școlile care au beneficiat de serviciile firmei Coral.

Cât de tupeist se dovedește reprezentantul Coral

Noul președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, susține că și în prezent Consiliul Județean alocă fonduri pentru școlile care au nevoie de astfel de servicii: “Școlile au atribuția să contracteze astfel de lucrări sau servicii. Noi le alocăm fonduri”.

Diferența constă în faptul că pentru serviciile plătite în 2012 nu exista o comandă fermă nici din partea școlilor și cu atât mai puțin din partea Consiliului Județean. Contactat de Actual de Cluj, directorul de marketing al firmei Coral, Ciprian Bogaciu, s-a arătat cât se poate de insolent la adresa anchetei DNA. “Dar ce, unde scrie în lege că aveam nevoie de contract? Prestăm servicii și fără să avem un contract”, a spus Bogaciu. El a recunoscut că firma Coral a prestat servicii la câteva școli ale Consiliului Județean și că s-ar fi intervenit la “cerere”.  Așadar, lui Bogaciu nu i se pare nimic în neregulă să încaseze banul de la entitățile de stat fără a dispune de un contract în prealabil. El a mers chiar mai departe, arătând că nu-i pasă câtuși de puțin de ancheta procurorilor: “DNA-ul pierde timpul pe banii mei și ai dumneavoastră. O să vedeți că nu găsesc nimic în neregulă” , a spus el.

Firma Coral a intrat în atenția DNA încă din 2015, când doi funcționari din Primăria clujeană au fost trimiși în judecată, pentru că ar fi luat mită de la firma Coral.

Cum a ajuns Coral să aibă monopol în Cluj Napoca

În 2006, primăria i-a concesionat societăţii Coral Impex, prin licitaţie, serviciul de deratizare, dezinfecţie şi dezinsecţie a municipiului, la o redevenţă de 5.000 de euro/an, pentru o perioadă de cinci ani. Contractul cu Coral urma să expire în 2011, însă administrația locală, în mandatul fostului primar Sorin Apostu condamnat pentru fapte de corupție, l-a prelungit înainte (în 2010), cu încă 7,7 ani. Consilierii locali din opoziție atrăgeau atenția la vremea respectivă, că motivația privind prelungirea contractului ține de domeniul fantasticului. Coral a invocat că ar fi realizat o serie de investiții, adică ar fi achiziţionat utilaje pentru a face faţă cerinţelor Primăriei, și că nu a reuşit să le amortizeze pe parcursul celor patru ani de contract, motiv pentru care s-ar impune prelungirea. Cum PDL avea majoritate în Consiliul Local, monopolul firmei Coral (firmă din Prahova), a fost prelungit cu mulți ani.  Așa se face că în ultimii 9 ani, firma Coral a încasat din bugetul Primăriei Cluj Napoca peste 15 milioane de euro.

Citiți și

Exclusiv: DNA a parcat la Consiliul Județea

Consiliul Județean Cluj se pregătește să reabiliteze două drumuri de pe un traseu turistic din zona Valea Drăganului. În acest sens, va fi scos la bătaie un buget extrem de generos, de peste 159.284.470 de lei (35,4 milioane de euro). Din această sumă, 156.098.780 de lei ar urma să fie accesați prin Programul Operațional Regional (fonduri europene). Solicitarea de finanțare va fi depusă până la finalul lunii mai, au informat reprezentanții administrației județene. În maxim 6 luni, finanțarea ar trebui să fie disponibilă, astfel că tot atunci va demara și licitația de atribuire a lucrărilor. De menționat că cele două drumuri adună puțin peste 25 de km, iar costurile pentru lucrări prevăzute în cererea de finanțare sunt imense, de peste 1,4 milioane de euro/ kilometru. Reprezentanții administrației județene au explicat că, fiind vorba despre un traseu turistic, dintr-o zonă montană, lucrările de modernizare implică o anumită complexitate. Nu e vorba doar de o simplă asfaltare, ci despre lucrări de consolidate, lărgirea unor tronsoane de pe traseu, construirea unor ziduri de sprijn etc. E de înțeles că bugetul generos va deveni o atracție în special pentru firmele de construcții care s-au obișnuit să stea agățate de banul public, iar din păcate, Consiliul Județean Cluj nu are deloc o experiență prea plăcută cu astfel de proiecte de investiție care au ajuns pe mâna unor constructori penali.

Bunele intenții care s-au lăsat cu prejudicii imense pentru Consiliul Județean

Demersul administrației județene de a asigura finanțări pentru o serie de proiecte importante de investiție, precum construcția Centrului ecologic de depozitare a deșeurilor, modernizarea drumului turistic Răchițele – Ic Ponor sau construcția noii piste a Aeroportului clujean, s-a lăsat cu prejudicii imense care, din păcate, sunt suportate tot din bugetul public. Consilierii județeni au atras atenția conducerii instituției că există riscul ca și această investiție să aibă soarta proiectelor căpușate de firmele deja celebre, abonate la fonduri de stat. E vorba despre acei contructori care în ultimii ani au avut acces la zeci de contracte finanțate din fonduri bulice, fără să-și fi onorat pe deplin obligațiile, sau care și le-au onorat de abia după ce beneficiarii au acceptat să tripleze costurile de execuție.

Situația centrului de deșeuri e un exemplu concret în privința modului în care poate fi periclitată o investiție destinată comunității. Firma principală din asocierea care a câștigat acest contract a intrat în insolvență. Fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu – arestat pentru luare de mită – a acceptat într-un mod mai mult decât dubios să continue lucrările cu firmele din asocierea respectivă, iar în locul contructorului principal a intrat, pe șest, firma clujeană, deja celebră, Construcții Napoca (al cărei patron,  Ioan Bene, e acuzat de DNA că i-a dat mită lui Uioreanu). Plățile din bani publici au curs spre conturile firmei, din păcate lucrările au fost complet date peste cap. S-au inventat lucrări suplimentare, ba chiar se speculează că ar fi fost provocate în mod intenționat alunecări de teren, astfel încât administrația județeană să fie obligată să plătească și mai mulți bani. Funcționarii Consiliului Județean au făcut plângeri penale împotriva firmei Construcții Napoca și cam asta a fost tot, instituția a rămas cu prejudiciul. Șanitierul a fost blocat timp de doi ani, iar statul Român se vede obligat azi să plătească penalități imense comunității europene, pentru că nu a reușit să-și respecte angajamentul de a construi în timp util un sistem ecologic de gestionarea deșurilor menajere.

Proiectul de modernizare a drumului turistic Răchițele – Ic Ponor rămâne, de asemenea, în istorie. Consiliul Județean a pierdut fonduri importante de la comunitatea europeană pentru că nu a reușit să finalizeze lucrările în timp util, și a rămas și cu un prejudiciu de câteva milioane de euro. Cei 20 de km de drum s-au finalizat în aproximativ 7 ani, în loc de 3. Firma de consturcții MBS – care aparținea unui om de afaceri turdean, extrem de bine conectat la contracte publice, în vremea guvernării PDL – s-a trezit că nu are capacitatea de a finanța lucrarea în termenii inițiali prevăzuți în contract. După mai multe încercări de a obține o majorare a bugetului – se presupune că demersul său s-ar fi lăsat și cu șpăgi, împărțite pe la fosta conducere a Consilului Județean (adică pe la echipa lui Uioreanu) – s-a intrat într-un nou blocaj, iar ulterior neînțelegerile s-au mutat în instanță. Cert este că administrația județeană nu a rămas doar cu prejudiciul, ci și cu lucrarea neterminată, fiind obligată să contracteze un alt constructor.

Scandalul care a stat în spatele investițiilor derulate în Aeroportul clujean este tot de notorietate. Firma Construcții Napoca a ajuns să realizeze pista de aterizare/decolare, de numai 2,2 km, cu fabuloasa sumă de 42 de milioane de euro.  Oamenii nu s-au mulțumit numai cu atât, au vrut și au primit chiar mai mult, pentru alte lucrări conexe. De altfel, scandalul de la Aeroport îl implică pe patronul firmei, Ioan Bene – care pentru a-și asigura lucrările și banii ar fi împărțit șpăgi nu doar lui Uioreanu, ci și directorului Aeroportului, David Ciceo (potrivit procurorilor DNA, care recent l-au și trimis în judecată). De menționat că toți banii care au intrat în conturile acestei firme nu proveneau din profitul înregistrat de Aeroport, ci din bugetul public al administrației județene.

E justificată, prin urmare, îngrijorarea unor consilieri județeni privind posibilitatea compromiterii noului proiect de modernizare a drumurilor DJ 108K (limita jud. Bihor – Baraj Drăgan) de la km. 26+455 la km. 29+495 și DJ 764B (Baraj Drăgan – intersecție DN1) de la km. 0+000 la km. 22+164,500. Deja s-a pierdut timp foarte mult cu pregătirea documentației de finanțare. Reprezentanții Consiliului Județean au explicat că birocrația i-a ținut pe loc.  Avizele necesare, de la Mediu, Ape, procedura de intabulare de la Cadastru, totul a durat mai bine de 9 luni. În acest moment, documentația de finanțare e completă, urmând ca dosarul să fie depus luna aceasta.

 

 

 

foto Mircea Țetcu / wikipedia.org

Consiliul Județean Cluj va aloca, în ședința de astăzi, 1.320.000 de lei, pentru diferite lucrări de investiții, sau pentru activități derulate de Biserica Ortodoxă, în anul 2017. Cele mai importane sume au fost adjudecate de Arhiepiscopia Vadului Feleacului și Clujului, respectiv 130.000 de lei pentru lucrări la mozaicul din Catedrala Mitropolitană și 70.000 de lei pentru construcția unui centru misiona de tineret “Sf. Apostol”, în Câmpeneşti. Tot pentru un Centru Misionar în Cluj Napoca, Arhiepiscopia mai primește încă 100.000 de lei. Pentru lucrări de instalații în Parohia Ortodoxă Română Sf. Petru și Pavel din Mănăștur va fi direcționată suma de 140.000 de lei. Multe alte sume urmăresc reabilitarea unor parohii din județ, și chiar lucrări de construcție a două noi parohii.

Celelalte culte religioase împart 2.000.000 de lei. 

O sumă semnificativă merge către Biserica greco-catolică, respectiv  279.000 lei pentru continuarea lucrărilor la catedrala din Piaţa Cipariu. Biserica reformată obține 246.000 lei,  Biserica Romano-Catolică 73.000 lei, Biserica Unitariană 26.000, Biserica Penticostală 21.000 lei, iarBiserica Baptistă 10.000 lei.

500.000 de lei scoate la bătaie administrația județeană pentru evenimentele culturale organizate, anul acesta, de ONG-uri clujene. Peste 140 de evenimente vor fi sprijinite cu diverse sume, care variază, în funcție de anvergură, între 1000 și 25.000 de lei. Dintre evenimentele finanțate, peste 30 vizează comunitatea maghiară din județul Cluj.  De altfel, pentru Zilele Culturale Maghiare a fost direcționată cea mai mare sumă din bugetul alocat de Consiliul Județean, respectiv 25.000 de lei. Prin comparație, Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) i s-a alocat doar 15.000 de lei. De menționat că ambele evenimente sunt finanțate cu sume consistente și din bugetul administrației locale. Consiliul Județean Cluj va aproba, în ședința de mâine, bugetuld defalcat pentru activitățile culturale pentru care s-au solicitat fonduri. De menționat că ONG-urile au avut termen până la finele lunii trecute să depună dosar pentru evenimentele pe care le organizează în decursul acestui an.

Societatea Univers T – deținută în proporție de 100% de Consiliul Județean Cluj – și-a inaugurat astăzi stația de încărcare a autovehiculelor electrice.
Stația de încărcare a fost amplsată în parcarea Hotelului Univers T din cartierul Gheorgheni, aflat în  vecinătatea Iulius Mall.
Partenerul ,,Univers T” în acest demers este o societate care vinde mașini.

“Iniţiativa de a amplasa o astfel de staţie de încărcare a maşinilor electrice în parcarea proprie a hotelului vine în contextul unei lipse acute pe piaţa clujeană a unor asemenea facilităţi de încărcare a autovehiculelor de tip hibrid sau electric, concomitent cu o creştere a cererilor pentru folosirea acestui gen de dispozitive”, a transmis directorul UNivers T, Valentin Lungu.

Prin implementarea acestui proiect, Univers T şi-a propus să vină, în principal, în sprijinul clienţilor proprii, atât a celor care se vor caza în hotel cât şi a celor care vor vizita restaurantul sau terasa acestuia, oferindu-le oportunitatea de a beneficia, în mod gratuit, de avantajele acestui serviciu modern.  ,,Felicit echipa managerială a hotelului pentru acest proiect prin intermediul căruia a reuşit nu doar să răspundă, ci chiar să anticipeze trendul pieţei de profil şi cerinţele clienţilor. Este o iniţiativă mai mult decât lăudabilă pe care ne-am dori-o a fi preluată de cât mai multe alte entităţi publice sau private. Chiar dacă acest tip de autoturisme sunt încă relativ costisitoare, e evident că aceasta este tehnologia viitorului, una nepoluantă, pe care ne-o dorim şi pentru Cluj”, a declarat vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vákár István.

În prezent, complexul hotelier Univers „T” dispune de o parcare proprie cu o capacitate de aproximativ 80 de locuri, accesibilă atât autoturismelor cât şi autocarelor cu turişti. Alături de turiştii cazaţi în hotel care vor putea să îşi încarce autoturismele pe parcursul întregii nopţi, de încărcarea gratuită vor putea beneficia şi cei care vor decide să mănânce în restaurantul hotelului sau cei care se vor destinde pe terasa hotelului.

by -
0 301

Consiliul Judeţean Cluj a fost notificat, în mod oficial, de către Federaţia Română de Fotbal (FRF), cu privire la decizia de a organiza pe Cluj Arena partida amicală de fotbal dintre echipa naţională a României şi reprezentativa statului Chile, eveniment programat pentru data de 13 iunie 2017.
În vederea pregătirii în condiţii optime a acestei confruntări fotbalistice de excepţie ce urmează să se desfăşoare pe stadionul clujean, reprezentanţii FRF au solicitat Consiliului Judeţean Cluj, în calitatea acestuia de proprietar şi administrator, elaborarea Contractului de Utilizare a Cluj Arena. În acest sens, reprezentanţii Federaţiei au transmis forului administrativ clujean aspectele esenţiale care se doreşte a fi stipulate în cadrul convenţiei, în vederea derulării în condiţii optime atât a meciului propriu-zis, cât şi a antrenamentelor oficiale ale celor două echipe, precum şi a conferinţelor de presă aferente.
,,Ne bucurăm că arena clujeană a devenit una dintre locaţiile favorite ale echipei naţionale de fotbal a României şi îi asigurăm pe această cale atât pe organizatori, cât şi pe toţi iubitorii de fotbal că ne vom respecta şi de această dată statutul şi că în ziua meciului stadionul se va prezenta în cele mai bune condiţii”, au transmis reprezentanţii Consiliului Judeţean Cluj.

Consiliul Judeţean Cluj, prin direcţia de specialitate care administrează arena, îşi asumă obligaţia de a lua toate măsurile de securitate necesare în vederea menţinerii ordinii pe toată durata evenimentului şi de a pune la dispoziţia organizatorilor toate echipamentele tehnice în perfectă stare de funcţionare.

by -
0 58

Administrația județeană anunță că în incinta pieței agro-alimentare de gros a Clujului (Centrul AgroTransilvania din Dezmir), a fost amenajat un punct autorizat pentru sacrificarea mieilor. Așadar, clujenii intersați au posibilitatea chiar de astăzi să achiziționeze carne proaspătă de miel. Punctul de sacrificare va fi deschis până sâmbătă, 15 aprilie, inclusiv, și va funcționa zilnic între orele 08:00 și 18:00.
„Prin deschiderea acestui punct autorizat ce corespunde tuturor normelor igienico-sanitare am dorit să venim în întâmpinarea clujenilor care vor să păstreze tradițiile și să respecte obiceiurile sărbătorilor Pascale. În acest fel, toți cei interesați pot cumpăra carne proaspătă de miel direct de la crescători, potrivit propriilor preferințe, având astfel certitudinea unui produs sigur și de calitate” au transmis reprezentanții Consiliului Județean Cluj. Reamintim faptul că transportul clujenilor până în incinta Centrului Agro Transilvania din Dezmir este asigurat de autobuzele liniei 8L.

Trei pătrimi din clădirea Palatului Bánffy (în care funcționează Muzeul de Artă Cluj), au fost retrocedate, anul trecut, printr-o decizie definitivă a instanței. Paraschiva Roșca, o femeie de 88 de ani, din județul Sibiu, legatara universală a lui Nicolae Roșca, a moștenit nu doar imobilul ci și despăgubiri financiare din partea statului, având în vedere că în curtea Palatului se afla și un cinematograf, care a fost demolat după ce clădirea a fost naționalizată.  Consiliul Județean Cluj a decis, totuși, să investească peste 1 milion de euro, pentru a cosmetiza această clădire, având în vedere că se află în plin centrul orașului.  De altfel, Primăria Cluj Napoca a trimis o notificare Consiliului Județean, solicitându-i să demareze cât mai repede lucrăile de refațadizare. În acest scop, e invocată Legea privind măsurile de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor, Primăria aflându-se în plin proces de refațadizare a imobilelor din centrul orașului.

Reprezentanții administrației județene au explicat că deși clădirea a fost retrocedată anul trecut,  Consiliul Județean figurează ca deținător al imobilului, astfel că are obligația de a asigura lucrările de întreținere și de cosmetizare, încă patru ani de acum înainte, adică până în 2021. Mai trebuie spus că decizia instanței prevede ca Muzeul să își poată desfășura activitatea în cadrul acestui imobil până în 2026, astfel că moștenitorii Paraschivei Roșca nu vor putea decât, fie să aștepte, pentru a putea intra în posesia imobilului, fie să accepte să vândă, iar statul – Consiliul Județean și Ministerul Culturii – ar urma să-și exercite dreptul de preemțiune. De altfel, liderul Consiliului Județean, Alin Tișe, a transmis că dacă la finalul acestei perioade proprietarii vor decide să vândă cota-parte care le revine, administrația județean va putea decide să cumpere imobilul, urmând, evident, să se țină seama și dei sumele care se investesc acum în lucrările de refațadizare.

Cum a ajuns o bătrână de 88 de ani să moștenească Palatul Bánffy

Nicolae Roşca, soțul Paraschivei Roșca, era un negustor din Săliște, Sibiu, care se împrietenise cu Dionisie Bánffy, fiul lui Albert Bánffy. Împreună au pus bazele unui cinematograf, în incinta Palatului. Nicolae Roșca era omul care proiecta filmele. Soția lui spune că el ar fi fost cel care ar fi realizat întreaga investiție. De altfel, Roșca era cunoscut drept un mic milionar în zonele din Sibiu, Alba și Cluj, arată Pressone, care a mers pe urmele Paraschivei Roșca pentru a afla întreaga poveste care a transformat-o în proprietară a clădirii Muzeului. Femeia a mai relatat c, soțul ei l-ar fi împrumutat cu mulți bani pe Dionisie Bánffy. Cum acesta n-a mai putut să-i restituie, a acceptat să-i dea la schimb apartamente în incinta Palatului. Așa a devenit negustorul Nicolae Roșca proprietar și peste cinematograf și peste apartamentele din clădirea Bánffy. Istoricul clujean Ucu Bodiceanu a confirmat pentru Pressone, că în clădirea Palatului din Piața Unirii a existat un cinematograf Corso, care și-a schimbat numele în Capitol.  În perioada 1940-1944, când nord-vestul Ardealului s-a aflat sub stăpânire maghiară, cinematograful a primit numele de Mátyás Király (Regele Matei). După 1948 a devenit cinematograful Progresul. A fost desființat, apoi, în 1970.