Tags Posts tagged with "consiliul judetean cluj"

consiliul judetean cluj

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, condamnă articolele denigratoare care au apărut la adresa sa în unele ziare locale, după adoptatarea Hotărârii de aplicare a noilor prevederi legale pentru funcțiile de conducere din cadrul regiilor/companiilor subordonate. Reamintim că Ordonanța 109/2011 (cu modificările ei ulterioare), obligă autoritățile publice să organizeze concursuri pentru ocuparea funcțiilor din executivul acestor regii/companii, inclusiv pentru mandatele din Consiliile de Administrație. Într-o primă fază a avut loc procedura de selecție a membrilor din Consiliile de Administrație. Potrivit deciziei Consiliului județean, acestea își intre în atribuții din 17 octombrie.  Din acel moment, actualii directori își vor pierde funcțiile. Ei vor avea posibilitatea să se înscrie la concursuri. Consiliile de Administrație ar putea ca, până la momentul definitivării concursurilor pentru posturile din executiv, să opteze să-i păstreze pe actualii directori în funcții, în regim de interimat. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a apreciat însă că aceasta nu ar fi o măsură benefică, având în vedere că actualii directori vor participa și ei la concursuri, iar o candidatură din postura de director nu i-ar avantaja pe ceilalți candidați. S-a decis, prin urmare, ca actualele Consilii de Administrație să asigure conducerea acestor regii/companii până la momentul finalizării concursurilor pentru posturile de directori. Cel mai nemulțumit de decizie s-a declarat directorul aeroporutlui clujean, David Ciceo, care i-a acuzat pe consilierii județeni, și pe președintele Alin Tișe, că ar sabota activitatea Aeroportului și că măsura adoptată ar pune în pericol aviația civilă. Ciceo a spus că nu are o problemă cu faptul că se aplică Ordonanța 109, ci cu faptul că puterea de decizie din cadrul Aeroportului este transferată Consiliului de Administrație, adică unor persoane care nu au competențe în domeniul aviației civile.

Articole mincinoase. Tișe spune că nu e intimidat

Imediat după adoptarea deciziei Consiliului Județean, în presa locală au apărut mai multe informații cu privire la o așa zisă intenție a președintelui Alin Tișe, de a-l înlocui pe Ciceo cu Mircea Avram (considerat un apropiat de-al lui Tișe, fost președinte în Consiliul de Administrație la Aeroport. De altfel, Avram a câștigat un nou mandat în acest Consiliu de Administrație). Legea spune, însă, foarte clar că membrii Consiliilor de Administrație nu au dreptul să fie parte din executiv, la fel cum nici membrii din executiv nu au voie să facă parte din Consiliile de Administrație (regulă care a fost încălcată de David Ciceo ani la rând, cu știința plenului Consiliului Județean).  Mircea Avram a precizat în mod oficial că nu are interesul sau dorința să ocupe vreo funcție în executivul regiei Aeroportului, însă, articolele de denigrare la adresa lui Tișe au continuat. Tișe a transmis un comunicat de presă, subliniind că nu se simte deloc intimidat de toată această campanie. El l-a acuzat pe Ciceo că finanțează articolele de denigrare din banii Consiliului Județean:

“Atitudinea iresponsabilă a unor directori de regii / societăți aflate în subordinea Consiliului Județean, de a comanda articole de atac denigratoare, plătite din bani publici, la adresa Consiliului Județean și a președintelui Consiliului Județean, intră în sfera ilegalității și nu va rămâne fără consecințe. Bugetele pentru publicitate aprobate prin votul consilierilor județeni pentru aceste subordonate s-au făcut, spre exemplu în cazul Aeroportului, pentru a-l mediatiza ( chiar dacă este singurul din județ!) și nu pentru a mediatiza companiile aeriene sau zborurile acestora. Banii respectivi nu au fost aprobați pentru ca directorii acestor instituții subordonate să comande articole denigratoare împotriva Consiliului Județean care, de fapt, a aprobat acești bani, ceea ce a dus, implicit, la reducerea profitului ce altfel trebuia vărsat la bugetul județului. Comportamentul acestor directori care își permit să își cumpere imagine și să comande articole denigratoare la adresa instituțiilor tutelare care finanțează aceste regii / societăți și în subordinea cărora legal se află este nepermis, inadmisibil și ilegal. Cei care au confiscat aceste instituții se comportă asemeni unor afaceriști pe bani personali, realizând pe bani publici adevărate execuții împotriva celor care nu acceptă voința lor”, a transmis Tișe.

Președintele administrației județene a mai ținut să informeze că prin adoptarea măsurilor de aplicare a Ordonanței 109 nu s-a comis nicio eroare. “Sunt cel puțin trei aeroporturi din țară – Suceava, Tulcea și Oradea – care au anunțat concursurile pentru opcuparea funcțiilor din executiv și de nicăieri nu reiese că s-ar cere vreo condiție specială pentru poziția de manager, așa cum invocă domnul Ciceo din nu știu ce regulament european.  Am subliniat că rolul Consiliului de Administrație va fi și acela de a delega atribuții, în funcție de competențe, pentru că lucrurile și acum funcționează la fel. Sunt oameni de specialitate care lucreză în Aeroport, sau în afară, și care au diferite sepcializări. E o prostie imensă să creadă cineva că membrii Consiliului de Administrație și-ar permite să comită vreun abuz, vreo ilegalitate în sensul acesta”, a comentat Tișe.

Cine se înscrie la concurs?

După insitituirea noilor Consilii de Administrații, prima sarcină pe care o vor avea va fi aceea de a organiza concursuri pentru posturile din executiv. Sunt vizate toate regiile și companiile Consiliului Județean: Aeroportul Internațional “Avram Iancu”, Societatea Tetarom, Compania de Apă “Someș”, Societatea Agro Transilvania, societatea Clujana, Societatea de Pază și Protecție, Societatea Univers T, Societatea de Drumuri și Poduri. Cel mai probabil, o firmă de specialitate se va ocupa de acest proces, exact cum s-a întâmplat și în cazul selectării membrilor din Consiliile de Administrație.  Toți, directorii din executivul acestor regii/companii, vor avea obligația să participe la concurs. În cazul Aeroportului, doar David Ciceo a informat, pentru adevărul.ro, că va candida pentru un nou mandat de director. Reamintim că el conduce Aeroportul de mai bine de 20 de ani, fiind implicat și în celebrul scandal de dare și luare de mită care l-a vizat și pe fostul președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu. Ciceo e acuzat de procurorii DNA, că împreună cu omul de afaceri Ioan Bene, ar fi trucat licitația privind o serie de lucrări la noua pistă a Aeroportului. Procurorii spun că David Ciceo ar fi primit ca mită un imobil de 764 de metri pătraţi, prin intermediul părinţilor săi. Pe de altă parte, la cererea lui Ciceo, Consiliul Județean Cluj a pompat zeci de milioane de euro în  lucrări de modernizare, astfel că Aeroportul clujean s-a dezvoltat imens în ultimii ani. De altfel, zilele trecute s-au marcat un prag important, de 2.000.000 de pasageri, o creștere semnificativă dacă ne raportăm la numărul de 35.000, înregistrat în 1996.

Începând din 17 octombrie, 2017, conducerea Aeroportului Internațional “Avram Iancu” Cluj va fi asigurată de membrii noului Consiliu de Administrație, selectați printr-o procedură independentă de recrutare. Consiliul Județean Cluj, care este proprietar al regiei Aeroportului, a luat această decizie în ședința publică de astăzi, în ciuda protestelor exprimate de actualul director David Ciceo.  Administrația județeană aplică ad litteram prevederile  OUG nr. 109/2011(cu modificările și completările ulterioare), luându-i puterea celui care a gestionat Aeroportul timp de mai bine de 20 ani. Trebuie precizat că măsura se aplică la toate celelate regii și societăți aflate în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, însă, numai directorul Aeroportului, David Ciceo, a găsit de cuviință să-și exprime revolta la adresa hotărârii Consiliului Județean. Ciceo a subliniat că transferul puterii către Consiliul de Administrație ar pune în pericol siguranța aviației civile. El l-a amenințat pe președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, că îi va informa pe toți partenerii Aeroportului (companii aeriene), despre această situație.

“Se încalcă regulamentul european 139, privind condițiile pentru exercitarea funcțiilor executive în Aeroporturi. Conducerea executivă poate fi asigurată numai de persoane competente.  Prevederile din Hotărârea Consiliului Județean încalcă acest regulement care este mai presus de orice lege. Vă atrag atenția că această decizie pune în pericol siguranța aviației civile și mă văd nevoit să-i informez pe toți partenerii noștri despre această situație, și toate instituțiile europene abilitate”, a spus Ciceo. El a mai adăugat că administrația județeană nu a respectat procedura legală privind afișarea în timp util a proiectului de hotărâre adoptat astăzi. “Am văzut acest proiect doar dimineață, la ora 7.00, deși legea spune că trebuia afișat cu cel puțin cinci zile înainte. Dacă îl vedeam în timp util aș fi putut să transmit un punct de vedere”, a comentat Ciceo.

Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, i-a cerut lui Ciceo să nu mai exagereze și să nu mai folosească cuvinte atât de mari: “Ce veniți să insinuați, domnule director, că noi vrem să sabotăm Aeroportul, de asta suntem aici? De ce folosiți asemenea cuvinte? Nu facem decât să urmăm procedura legală. Numim temporar Consiliul de Administrație la șefia Aeroportului, până când se va finaliza concursul pentru directori. Nu înțeleg care e problema dumneavoastră, cum e afectată activitatea Aeropotului? Oamenii din Consilul de Administrație au fost selectați pe criterii de competență. Ei au sarcina de a delega atribuții tot pe criterii de competență. Dacă pentru o anumită atribuție se cer avize de legalitate, sarcinile se vor delega numai acelor persoane care îndeplinesc legal competențele în cauză. Legea este foarte clară, nu văd de ce e necesar să veniți cu exagerări ca și cum cineva de aici ar vrea să saboteze aeroportul, sau aviația. Mai lăsați-mă cu poveștile astea”, a spus Tișe.

Consilierul județean PNL, Călin Tuluc, i-a ceut lui Ciceo să indice exact care articol din regulamentul european 139 ar fi încălcat prin decizia aprobată de Consiliul Județean. Ciceo a replicat că va formula plângeri la insituțiile abilitate, în sensul acesta. Tișe a intervenit apreciind că orice punct din decizia aprobată astăzi se va reglementa, în cazul în care el ar încălca vreo lege sau vreun regulament.

Noul consiliu de administrație al Aeroportului, care își va prelua atribuțiile din 17 octombrie este format din:

  1. POP IOAN- reprezentantul Ministerului Finanțelor Publice
  2. AVRAM MIRCEA CONSTANTIN- reprezentantul Consiliului Județean Cluj
  3. POPA IRIMIE EMIL
  4. LUPAȘ MIRELA
  5. CIOTLĂUȘ PAUL
  6. FEDERIGA VIOREL
  7. POP LEOPOLD OVIDIU

După instituirea noilor CA-uri. Se vor organiza concursuri pentru numirea unor directori.  Procedura este valabilă la toate regiile și societățile subordona Consiliului Județean Cluj. Prin urmare, actualii directori, daca mai sunt interesați să ocupe aceste funcții, se vor prezenta la concurs. Trebuie precizat că nu doar funcția de director executiv va fi scoasă la concurs, ci inclusiv funcțiile tehnice de conducere. De exemplu, în cazul Aeroportului și funcția de director tehnic, și funcția de director de securitate.  Un alt aspect important e faptul că decizia privind delegarea conducerii pentru fiecare regie sau societate în parte, va rămâne strict o atribuție a Consiliului de Administrație. Altfel spus, în cazul Aeroportului de pildă, după ce funcțiile de directori se vor ocupa, tot Consiliul de Administrație va decide căruia dintre cei trei directori îi va atribui conducerea.

by -
0 391

Aeroportul Internațional “Avream Iancu” din Cluj a atins pentru prima oară pragul de 2.000.000 de pasageri. Pasagerul cu numărul 2.000.000 a aterizat pe aeroport astăzi, în jurul orei 13.25, venind de la Varșovia, cu o cursă LOT Polish Airlines (LO). Președintele și vicepreședintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe și Marius Mînzat, au participat joi la ceremonia organizată de conducerea Aeroportului clujean cu acest prilej. „E un moment fericit pentru Cluj și pentru întreaga regiune, o nouă dovadă a faptului că suntem pe drumul cel bun în ceea ce privește viitorul Aeroportului, acest veritabil catalizator al dezvoltării economice a întregii zone. El este rezultatul firesc al unei strategii ambițioase și al investițiilor extrem de consistente pe care le-am realizat în mod continuu la Aeroport. Desigur, sprijinul nostru va continua, următoarea țintă fiind cea de 7 milioane de pasageri, nivel preconizat pentru anul 2030” a transmis Tișe.

Atingerea acestui nou prag vine după ce, în luna iunie a anului în curs, Aeroportul clujean – regie aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj – a sărbătorit pasagerul cu numărul 1.000.000, cifră care a fost atinsă cu două luni mai repede comparativ cu anul 2016, respectiv cu jumătate de an mai devreme decât în urmă cu șapte ani, atunci când Aeroportul atingea pentru prima oară acest prag. În ceea ce privește nivelul estimat al traficului aerian de pe Aeroportul „Avram Iancu”, se preconizează ca la finalul anului 2017 acesta să ajungă la aproximativ 2,8 milioane de călători. Pentru consolidarea poziției înregistrate în acest moment de aeroportul clujean dar și în vederea unei optime gestionări a unui număr de pasageri aflat într-o continuă creștere, Consiliul Județean Cluj și Aeroportul Internațional „Avram Iancu” Cluj au luat deja o serie de măsuri printre care se numără reconfigurarea părţii de plecări externe, înființarea a două noi porți de îmbarcare la etaj și construirea a trei locuri noi de parcare a aeronavelor.

 

Se anunță licitația pentru atribuirea unui nou contract extrem de generos: lucrări pentru consolidarea versantului nordic al Dealului Hoia, în valoare de 11, 6 milioane de euro. Consilierii județeni s-au tot codit din pricina acestei sume estimative, considerând-o mult prea mare, însă, în final s-au văzut nevoiți s-o accepte și să aprobe proiectul tehnic realizat de Universitatea Tehnică din Cluj Napoca. Reamintim că aceste lucrări condiționează finalizarea unei alte investiții majore, de extindere a parcului industrial Tetarom, situat la baza versantului Hoia. Reprezentanții Consiliului Județean au explicat că noua hală care s-a realizat nu va putea fi pusă în funcțiune fără un drum de acces, iar acest drum nu poate fi construit în acest moment, din pricina alunecărilor versantului de Nord a dealului Hoia. De altfel, alunecările din zonă au blocat complet proiectul de extindere a parcului Tetarom, iar în prezent nu e foarte clar dacă lucrările care se vor licita vor putea asigura stabilitate versantului Hoia pe termen lung.  Săptămâna viitoare, anunțul de licitație va fi publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), urmând ca administrația județeană să atribuie contractul în termenii prevăzuți de lege. Firma care va câștiga acest contract, va avea la dispoziție 12 luni pentru a stabiliza versantul.

Stabilizarea versantului costă mai mult decât proiectul de extindere a parcului Tetarom  

Nedumerirea consilierilor județeni legat de costul estimativ din studiul efectuat de UTCN a pornit de la o comparație cu valorile din proiectul de extindere a parcului Tetarom. Pentru lucrări de  extindere a parcului – care au cuprins viabilizarea amplasamentului și construcția unor hale, costurile s-au ridicat la aproximativ 10,5 milioane de euro. Consiliul Județean acoperă doar jumătate din această sumă (în jur de 6 milioane de euro), restul fiind suportată din fonduri europene. Alunecările de teren care s-au produs în zonă, odată cu demararea acestui proiect de investiție, dau complet peste cap bugetul Consiliului Județean. Se dovedește că pe lângă cei 6 milioane de euro investiți în extinderea parcului industrial, sunt necesari încă 11,6 milioane de euro pentru consolidarea versantului Hoia, la baza căruia se află parcul. Interesant este că alunecările de teren au început încă din 2015 (vezi foto jos), și că s-au mai făcut două încercări pentru stabilizarea acestui deal, fără vreun rezultat. Mai concret, s-au cheltuit 437.000 euro (ACI S.A, Nord Conforest, Electromontaj) și încă 604.000 euro (Hidroconstrucția) – pentru lucrări de terasamente dren, taluze, betoane, rigole,  etc., dar dealul a continuat să o ia la vale. A fost necesar, prin urmare, să fie comandate studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, apelându-se, în sensul acesta, la specialiștii din cadrul UTCN. Aceștia au apreciat că pentru stabilizarea versantului sunt necesare lucrări mult mai complexe: piloți forati, grinda de coronament, ancoraje, înclinometre, rigolă aval, șaibă drenantă, coloane drenante etc. Nu au putut, însă, să confirme că realizarea acestor lucrări vor garanta o stabilitate de durată pentru versantul în cauză, chiar dacă în joc sunt costuri de peste 11 milioane de euro.

Poluarea masivă declanșată de mormanul de deșeuri care s-au scurs în pârul Zăpodia a condus la o conclcuzie clară: declanșarea stării de urgență, având în vedere situația rampei de la Pata Rât care plutește pe o mlaștină de levigat, existând un risc major ca gunoiul să ajungă și în râul Someș. Prefectul a convocat în această dimineață Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, pentru a răspunde notificării Comisiei speciale privind  “starea de poluare masivă de la Rampa Pata Rât, cu risc major de impact asupra mediului” – au transmis reprezentanții Consiliului Județean Cluj. Președintele Alin Tișe a explicat că declanșarea stării de urgență implică o intervenție rapidă și eficientă, pentru a se stopa scurgerea levigatului în Someș. “Noi trebuie să luăm măsuri în regim de urgență, nu putem aștepta până când se finalizează raportul tehnic. E nevoie de o stație de epurare mult mai mare care să îndepărteze levigatul. Dacă stăm după proceduri legale, privind achiziția prin licitație, procedurile de avizare și alte asemenea, pierdem foarte mult timp. Declanșarea stării de urgență ne va ajuta să intervenim imediat”, a comentat Tișe. Zilele trecute, el l-a criticat pe prefectul Aurel Cherecheș, pentru că acesta a refuzat inițial să declanșeze procedura de stare de urgență, apreciind că situația nu e într-atât de gravă încât administrația județeană să nu o poată gestiona în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Situația a fost, însă, clarificată de șeful Gărzii Naționale de Mediu, care a făcut o vizită în teren, constatând pericolul major de poluare, în urma alunecărilor de la rampa de deșeuri. În urma acestei vizite s-a constituit o comisie specială care a emis un punct de vedere favorabil Consiliului Județean.

Se caută responsabilii 

Încă nu este evident cine se face responsabil de alunecările de la Pata Rât. Reamintim că un bloc imens de deșeuri s-a scurs în pârâul Zăpodia în timp ce se lucra la etapa de închidere și ecologizare a acestei rampe de depozitare. Reprezentanții firmei de construcții Nord-Conforest (care au un contract semnat cu Consiliul Județean, în sensul acesta), au precizat că au respectat întocmai prevederile din Studiul de Fezabilitate, care fuseseră avizate și aprobate în prealabil de către instituții abilitate. Pe de altă parte, reprezentanții Consiliului Județean Cluj consideră că firma de construcții avea obligația să se adapteze condițiilor din teren, mai ales că a elaborat și un proiect tehnic, care, în mod normal, trebuia să indice starea mlaștinii de sub gunoi.  În prezent se lucrează la expertize. Constructorul a comandat o expertiză, iar Consiliul Județean o altă expertiză. Sunt foarte multe costuri suplimentare în joc, au transmis reprezentanții Consiliului Județean, motiv pentru care nimănui nu îi este indiferent dacă acestea vor fi suportate din bugetul public, sau dacă vor fi asumate de constructori.

Părculețul pentru copii, din vecinătatea stadionul Cluj Arena (str. Parcului f.n.), va fi extins pe amplasamentul dinspre str. Splaiul Independenței. Suprafața de 1800 de metri pătrați (foto sus), care se află în patrimoniul Consiliului Județean Cluj, stătea nefolosită, o parte fiind utilizată ca parcare pentru autovehiculele din zonă. Primarul Emil Boc a anunțat că pe acest teren ar urma să fie amenajat inclusiv un patinoar.

Consilierii județeni au decis, în ședința de astăzi, să respundă favorabil solicitării Primăriei, aprobând transferul acestui teren e 1800 de mp, care va completa actualul părculeț de joacă din vecinătate. Au votat favorabil, în unanimitate, în ciuda faptului că administrația județeană nu mai dispune de alte terenuri publice în fondul funciar pe care-l are în gestiune. Singurul amendament a fost propus de reprezentanții UDMR. Ei au cerut ca Primăria să-și asume obligația că va utiliza acest parc exclusiv în beneficiul public și că toți clujenii se vor putea bucura de acces gratuit.

În Hotărârea privind transferul acestui teren – de la Consiliul Județean Cluj către Consiliul Local și Primăria Cluj Napoca – nu se specifică concret obiectul investiției. Solicitarea Primăriei de a prelua acest teren e rezumată simplu, prin realizarea unui parc de joacă. Primarul  Boc a anunțat, însă, în mai multe rânduri, că intenționează să realizeze un patinoar. Nu este clar dacă Primăria are în plan să investească într-un patinoar închis, care să fie folosit pe tot parcursul anului, sau dacă are în plan amenajarea unui patinoar pe perioada iernii, după modelul celui din Piața Unirii.

Vom reveni cu detalii pe marginea acestui subiect.

 

Tribunalul Comercial Cluj a decis falimentul Cluj Arena SA, societatea care a administrat stadionul cu acelaşi nume, pentru o datorie de peste 3 milioane de euro, fonduri ce ar fi trebuit  meargă în bugetul de stat. PSD Cluj condamnă situația și spune despre ea că reprezintă cel mai rușinos eșec al celor care administrează Clujul. 
Stadionul Cluj Arena cu 30.000 de locuri și o investiție de peste 36 de milioane de euro a fost inaugurat în toamna lui 2011. Pentru administrarea lui, Consiliul Județean (CJ) Cluj a înființat societatea Cluj Arena. În 2015, Primăria a imputat societății taxe și impozite de circa 15 milioane lei, după un control al Curții de Conturi. Județul a refuzat să plătească respectiva sumă.
În toamna lui 2016, forul județean a decis să retragă societății Cluj Arena dreptul de administrare al stadionului, astfel că societatea a rămas fără obiect de activitate, urmând să parcurcă procedura de insolvență și faliment prevăzută de lege. Președintele CJ Cluj, Alin Tișe, a optat pentru înființarea unei direcții în cadrul instituției care se ocupă de administrarea stadionului. Chiar, înainte s-a încercat cedarea stadionului către Primăria lui Boc pentru ca acesta să fie administrat în comun cu Sala Polivalentă și să nu mai fie nevoie de plata impozitelor către municipalitate. Consilierii locali au aprobat și un proiect de hotărâre în acest sens, însă la nivelul Consiliului Județean propunerea nu a fost acceptată.
Tribunalul Cluj a dispus în 23 august intrarea în faliment a societății Cluj Arena. Despre această situație PSD Cluj spune că este una rușinoasă. “Falimentul societății Cluj Arena este dovada incompetenței crase a președintelui Consiliul Județean Cluj, Alin Tișe, a majorității liberale din instituției și a sinecuriștilor din PNL Cluj care în ciuda lipsei expertizei profesionale au fost numiți în funcții de conducere, singurul criteriu fiind carnetul de partid. Sfârșitul lui august 2017 rămâne o perioadă neagră în istoria județului Cluj și a Consiliului Județean Cluj, în care Executivul instituției a stat cu mâinile în sân, impasibil, la Falimentul societății Cluj Arena, cel mai rușinos eșec administrativ al Clujului”, a subliniat președintele PSD Cluj, Horia Nasra.
Ce presupune falimentul Cluj Arena

Conform procedurii simplificate, lichidatorul trebuie să stabilească în următoarele 6 săptămâni cauzele şi persoanele cărora le-ar fi imputabilă falimentarea societăţii.

Stabileşte în sarcina lichidatorului judiciar provizoriu obligaţia de a depune la dosar în termen de 40 de zile de la deschiderea procedurii un raport asupra cauzelor şi împrejurărilor ce au dus la apariţia stării de insolvenţă a debitoarei, cu menţionarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă

Debitoarea care a fost dizolvată nu mai poate administra societatea, are bocate conturile bancare şi trebuie să pună al dispoziţia lichidatorului lăţile din ultimele 6 luni şi transferurile aptrimoniale din ultimii doi ani.

Stabileşte în sarcina debitoarei obligaţia de a pune la dispoziţia lichidatorului judiciar provizoriu toate informaţiile şi documentele apreciate ca necesare cu privire la activitatea şi averea sa, precum şi lista cuprinzând plăţile efectuate în ultimele 6 luni anterioare deschiderii procedurii şi transferurile patrimoniale făcute în cei 2 ani anteriori deschiderii procedurii.

Creditorii pot anunţa până în luna octombrie datoriile pe care le are societatea faţă de aceştia, în caz contrar pierzând aceste drepturi.

Fixează termenul limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanţelor asupra averii debitoarei la data de 06.10.2017, termenul de verificare a creanţelor, de întocmire şi publicare în BPI a tabelului preliminar de creanţe la data de 16.10.2017 pentru depunerea contestaţiilor faţă de tabelul de creanţe, cu privire la creanţele şi drepturile trecute, sau, după caz, netrecute de lichidatorul judiciar în tabelul preliminar de creanţe, de 7 zile de la publicarea tabelului preliminar de creanţe în BPI şi termenul pentru soluţionarea eventualelor contestaţii şi pentru definitivarea tabelului de creanţe la 08.11.2017.

Fixează termenul limită pentru depunerea de către creditori a opoziţiilor la hotărârea de deschidere a procedurii pentru data de 27.10.2017, precum şi termenul de soluţionare a opoziţiilor pentru data de 08.11.2017.

 

by -
0 146

Consiliul Județean anunță că au demarat lucrările de reparații pe drumul judeţean DJ 107R Băişoara – staţiunea Muntele Băişorii. Lucrările se deruleaz în baza Programului de întreţinere curentă şi periodică a unor drumuri judeţene pentru anul 2017. Pe drumul judeţean DJ 107R Băişoara – staţiunea Muntele Băişorii se execută lucrări de întreţinere şi reparaţii în vederea creșterii gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere.
După ce, în prealabil, pe acest tronson au fost finalizate lucrările de asfaltare și au fost executate marcaje rutiere axiale, în prezent se execută operațiuni de refacere a parapeţilor grei de zidărie pe o lungime totală de peste 5 kilometri de drum, aceste lucrări fiind în plină desfăşurare până la finalizarea tuturor sectoarelor vizate.

Pe acest sector de drum județean s-au realizat și lucrări de montare sau înlocuire a peste 200 de metri de lise – parapeţi semigrei flexibili în zonele de risc.  „Urmărim prin intermediul acestor lucrări să oferim tuturor iubitorilor de natură care parcurg acest traseu posibilitatea de a se bucura de frumusețea zonei Munților Apuseni în condiții de maximă siguranță și confort, contribuind totodată la creșterea potențialului turistic și punerea în valoare a peisajelor și obiectivelor turistice din această parte a județului” a transmis președintele administrației județene, Alin Tișe.

Cei mai avantajați în urma intrării în vigoare a Legii salarizării unitare sunt liderii Primăriei și Consiliului Județean Cluj, respectiv primarul Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emese, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat și Vakar Istavan, care de la salarii nete de aproximativ 4.500 de lei/lună, au ajuns acum să încaseze peste 10.000 de lei. De asemenea, avantajați sunt și funcționarii din aceste instituții, având în vedere că legea le-a permis, Consiliului Local și Consiliului Județean, să le majoreze salariile cu până la 20%. Astfel, o angajată cu o oarecare vechime, care, de pildă, lucrează la Registratură în Consiliul Județean, a ajuns să încaseze un salariu net de peste 5.000 de lei, în timp ce un funcționar debutant, primește un salariu net de peste 3000 de lei.  Mai puțin avantajați sunt șefii de servicii și direcții, cărora le-au fost diminuate veniturile din pricina eliminării sporurilor acordate în baza derulării de proiecte europene. Nota bene, aceste sporuri s-au adăugat la salariile liderilor instituției: primari, vicperimari, președinți, vicepreședinți.

Cum au ajuns liderii Clujului la salarii de peste 10.000 de lei

Dacă adesea liderii de insituții se plângeau de salarii foarte mici, acum aceste funcții au devenit foarte atractive, având în vedere că salariile au crescut mai mult decât dublu. Pe de-o parte s-a acordat o majorare de până la 8.100 de lei – prevăzută prin Lege – pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți, pe de altă parte s-a mai adăugat un spor de 25%, în cazul în care instituțiile au în derulare proiecte europene. Acest spor a fost tăiat din grila funcționarilor care se ocupau în mod direct de gestionarea proiectelor europene și a fost adăugat la salariile liderilor de instituții. În consecință, salariul net de 8100 de lei, obținut atât de primarul Emil Boc, cât și de cei doi viceprimari în funcție, e suplimentat de un spor de 25%, venitul lor lunar ajungând la peste 10.100 de lei. Situația este similară și în cazul liderilor Consiliului Județean, având în vedere că și această instituție administrativă are în derulare proiecte europene.  În schimb, șefii de servicii, direcții s-au trezit cu salarii diminuate chiar și cu peste 1500 de lei, prin tăierea acestui spor. Trebuie menționat că anterior implementării acestei legei, existau șefi de servicii și direcții, în Primărie și Consiliu Judțeean, care încasau salarii de peste 6000 de lei, adică cu mult mai mult decât primeau primarii și viceprimarii, care erau încadrați cu salarii de numai 4500 de lei. În prezent, niciun șef de serviciu sau direcție nu poate să aibă salariul mai mare decât al primarului/viceprimarului/președintelui de Consiliu Județean/vicepreședintelui, adică nimeni nu trece de pragul de 8.100 de lei, conform noii Legi. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că funcționarii pot depăși acest plafon cu o singură condiție, dacă în baza derulării unor proiecte europene sunt prevăzute sume pentru salarii care să nu fie necesar să fie returnate. Numai că, în cea mai mare parte,  Primăria și Consiliul Județean derulează proiecte europene de dezvoltare, în care plățile salariale nu sunt considerate cheltuieli eligibile, drept urmare, pierderea veniturilor suplimentare e de înțeles în cazul funcționarilor care erau obișnuiți să câștige mai mult decât liderii de instituții.

Avantaje pentru angajații fără funcții importante

Majorarea salarială o resimt, în schimb, angajații care nu au funcții de răspundere în cadrul acestor instituții. În cazul Consiliului Județean Cluj, de pildă, care a optat pentru o majorare maximă de 20%, o angajată la Registratură, cu 15 ani vechime în muncă, ajunge la un salariu net de peste 5.000 de lei în timp ce un funcționar debutant ajunge la un salariu de peste 3000 de lei.

 

 

 

UTI Parking&Hotel Management este compania care administrează parcările din incinta Aeroportului clujean, în baza unui contract de concesiune de teren, câștigat în urma cu mai bine de 7 ani.  După ce ani de zile, conducerea Aeroportului a făcut casă bună cu această firmă, lăudându-i investiția realizată, astăzi, o vrea definitiv plecată. Reprezentanții Aeroportului au trimis notificare către Consiliul Județean solicitând ca firmei UTI să i se retragă concesiunea, iar terenurile vizate de investiție să intre din nou în custodia Aeroportului. Inițial, președintele Consiliului Județean a fost de acord să transfere Aeroportului parcelele pe care UTI nu le-a folosit încă (în contractul inițial, firma se angajase să realizeze, pe lângă parcare, și un parking suprateran, și un Hotel).  Reprezentanții UTI au răspuns la rândul lor cu o notificare, avertizând Consiliul Județean că o astfel de intervenție ar fi ilegală, pentru că investițiile prevăzute în contractul inițial n-au mai fost realizate din culpa proprietarului, adică a Consiliului Județean. Consileirii județeni au propus o mediere între UTI și conducerea Aeroportului, urmând ca în perioada următoare să se ia o decizie în această privință.

Ce se ascunde în spatele neînțelegerilor cu UTI

Nu este foarte clar cum a ajuns conducerea Aeroportului în dispută cu reprezentanții firmei UTI – după atâția ani de colaborare și bună înțelegere – un lucru, este, însă cert. Parcarea terană construită de UTI în incinta Aeroportului include și o parcelă care, în cadrul contractului, nu a era prevăzută pentru un astfel de scop. Mai concret, UTI s-a extins cu parcarea pe un teren care nu-i aparține. Sursele Actual de Cluj spun că, de fapt, tot terenul concesionat firmei UTI nu era liber de sarcini, în momentul organizării licitației prin care s-a atribuit acest contract. De altfel, la niciun an de la semnarea contractului – care implica și construcția unui Hotel și a unui parking suprateran – Consiliul Județean a hotărât să suspende o parte din clauzele de concesiune, tocmai pe considerentul menționat. O bună parte din terenul gândit pentru investiție era ocupat, aflându-se în gestiunea unei firme private (Aviatrans), cu care Aeroportul și insituția Consiliului Județean s-au judecat ani de zile. Așadar, UTI a scăpat de cea mai dificilă condiție din caietul de sarcini – condiție care i-a ținut la distanță pe alți posibili investitori, și anume construcția hotelului. Cum situația era neclară și în privința terenului destinat pentru parking, și acest obiectiv a fost amânat de constructor. Anul trecut, după ce Consiliul Județean a câștigat procesul cu Aviatrans, i-a cerut companiei UTI să-și reia angajamentul privind construcția parkingului suprateran. UTI a răspuns că atât clauza pentru parking cât și cea pentru hotel țin de domeniul trecutului, pentru că această parte a fost, între timp, anulată.  În privința extinderii parcării pe un teren aflat în afara contractului de concesiune, UTI a explicat în notificare că ar fi tot vina Consiliului Județean, pentru că nu i-a pus la dispoziție parcela convenită. Mai mult, UTI arată că și-a respectat partea de angajament privind construcția parcării, plătind Consiliului Județean redevență chiar pentru mai multe locuri de parcare decât cele prevăzute în contract. UTI a arătat că administrația județeană a încasat banii fără să se plângă de situația terenului. De altfel, nici Aeroportul nu a făcut vreo sesizare în această privință. Dimpotivă, pe site-ul Aeroportului apar mai multe laude la adresa investițiilor realizate de UTI.

 Cum s-a ajuns aici

Marea afacere din incinta Aeroportului clujean care privea construcția unei parcări, a unui parking și a unui Hotel, a demarat acum mai bine de șapte ani. Consiliul Județean s-a înțeles cu conducerea Aeroportului, decizând să concesioneze terenul prin licitație publică, pentru atragerea unui investitor privat care să suporte costurile acestei investiții. În urma concesiunii, Consiliul Județean avea să se aleagă cu o redevență generoasă, din profitul generat de exploatarea parcărilor și a hotelului. Condițiile impuse în caietul de sarcini au fost de așa natură încât investitorii nu s-au înghesuit să participe la licitație. Doar firma UTI Parking&Hotel Management părea interesată de acest proiect, motiv pentru care a și câștigat rapid contractul, gurile rele susținând, la vremea respectivă, că proiectul a fost atribuit cu dedicație. Investiția nu avea cum să fie realizată, iar conducerea Aeroportului era la curent cu lucrul acesta, având în vedere că o bună parte din terenul implicat în acest proiect nu era liber de sarcini.