Tags Posts tagged with "consiliul judetean cluj"

consiliul judetean cluj

Procurorii DNA au început, în sfârșit, ancheta în proiectul Depozitului de Deșeuri, în urma plângerilor formulate de funcționarii din Consiliul Județean Cluj, care au reclamt un prejudiciu inițial de peste 18 milioane de lei. La această sumă s-ar adăuga și costurile pentru remedierea lucrărilor neconforme, executate de firma Construcții Napoca, în valoare de încă 20 de milioane de lei, iar problemele sunt departe de a se încheia aici. Reamintim că lucrările la centrul ecologic de depozitare a deșeurilor – obiectiv care trebuie să deservească întreg județul Cluj – au debutat încă din primăvare anului 2012. Proiectul trebuia finalizat în doar 14 luni, numai că la scurt timp după semnarea contractului, constructorul principal din cadrul Asociarii care câștigase licitația – firma timişoreană Confort (controlată de omul de afaceri Georgică Cornu) – a intrat în insolvență, nemaiavând capacitatea de a-și onora obligațiile contractuale.  În același an – iunie, 2012, Alin Tișe (fost PDL), pierdea alegerile pentru președinția Consiliului Județean, iar în locul său venea liberalul Horea Uioreanu, reprezentant al USL (coalția PSD+PNL). În poziția de vicepreședinte era numit social-democratul Ioan Oleleu. În 3013, acești lideri au decis, pe cont propriu (fără vreo procedură de licitație), să introducă celebra firmă Construcții Napoca, în proiectul Depozitului de Deșeuri și așa au început problemele.

Funcționarii Consiliului Județean, martori în dosarul DNA

După ieșirea firmei Confort din contract, în asociere au rămas Atzwanger SpA, Ladurner Impianti şi Vel Service, intrând și firma Construcții Napoca, într-un mod complet netransparent. Firmele au început să invoce costuri suplimentare, reclamând calitatea proastă a solului și nu numai. Pentru că administrația județeană a refuzat să achite sumele solicitate, s-a intrat într-un blocaj complet, disputa dintre constructori și Consiliul Județean mutându-se în instanță. Reamitim că la începutul anului 2014, acționarul principal al firmei Napoca Construcții, Ioan Bene, era reținut de procurorii DNA pentru dare de mită, într-un alt proiect gestionat de Consiliul Județean, în incinta Aeroportului clujean. Mita o primise tocmai președintele Consiliului Județean de atunci, Horea Uioreanu, care fusese de asemenea reținut. Uioreanu i-ar fi facilitat lui Bene contractele de la Aeroport și de asemenea și intrarea în proiectul deșeurilor.

Ioan Oleleu, țintă în dosarul DNA?

Funcționarii din cadrul Consiliului Județean au reclamat că firma Napoca ar fi furat o cantitate însemnată de pământ de pe șantierul depozitului de deșeuri, pentru a o folosi la lucrările de la proiectul pistei de aterizare-decolare. De altfe, pe rolul Parchetului există, în acest sens, dosarul cu numărul 3849/p/2014.  Și dacă în privința acestui dosar nu avem încă date, în schimb, s-au pus în mișcare procurorii DNA, în cazul prejudiciului imens amintit mai sus, care vizează lucrările neconforme de la depozitul de deșeuri. Este vorba despre dosarul cu numărul  2/P/2015, care ar include inclusiv informații despre niște plăți ilegale – în valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei – pe care fostul vicepreședinte PSD-ist, Ioan Oleleu, le-ar fi autorizat în favoarea Construcții Napoca, fără acceptul funcționarilor de specialitate din cadrul instituției. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, funcționarii Consiliului Județean au calitate de martori în acest dosar și ei au fost deja convocați pentru declarații. Rămâne să vedem cum se va încheia acest subiect, cert este că în prezent Consiliul Județean are sarcina de a-și asuma costuri suplimtare duble pentru un proiect a cărui valoare inițială era suportată din fonduri europene. Prejudiciul este imputat firmelor de construcții, iar reprezentanții administrației județene se arată încrezători că aceștia vor fi trași la răspundere.

Între timp, Consiliul Județean a angajat un nou constuctor pentru depozitul de deșeuri. Este vorba despre aocierea Kranz Eurocenter SRL- Institutul de Studii și Proiectări Energetice – ISPE  care are obligația de a realiza depozitul (costuri la 111.000.000 de lei), dar și sarcina de a remedia lucrările neconforme realizate de Construcții Napoca (costuri în plus de încă 20 de milioane de lei).

by -
0 100

 

Zi istorică, astăzi, pentru municipiul Cluj Napoca.  Aeroportul Internațional „Avram Iancu” aniversează 100 de ani de la primele activități aviatice desfășurate pe Aerodromul din Someșeni Cluj, precum și 85 de ani de la înființarea, pe actualul amplasament, al unui aeroport civil. Pentru a marca evenimentul cum se cuvine, conducerea Aeroportului clujean a ținut să-l premieze pe pasagerul cu numărul 1 milion (eveniment celebrat în ultimii ani, ca urmare a unui trend pozitiv de creștere a numărului de pasageri).

Aeroportul Internațional Cluj atinge pentru a 7-a oară în istoria sa pragul de 1 milion de pasageri înregistrați într-un an calendaristic. Pasagerul cu numărul 1 milion a călătorit pe zborul Wizz Air care a aterizat de la Bologna și a fost întâmpinat de reprezentanții Consiliului Județean Cluj și ai altor instituții locale, precum și de liderii Aroportului.

„Împlinirea unui secol de activitate aviatică la Cluj, îmi oferă fericitul prilej de a felicita întreg colectivul Aeroportului Internaţional Cluj pentru această minunată aniversare. Momentul de azi reprezintă rezultatul mai multor ani de muncă şi de investiţii în infrastructura acestui obiectiv, investiţii care au permis, iată, să fim astăzi al doilea aeroport al ţării şi unul dintre cele mai importante motoare ale dezvoltării economice a judeţului Cluj şi a întregii regiuni” – a informat președintele Consiliului Județean, Alin Tișe.

„Ne bucurăm că la 100 de ani de la înfiinţare, Aeroportul Internaţional Cluj este cel mai dinamic aeroport din această parte a Europei şi de asemenea prin sprijinul Consiliului Judeţean Cluj şi munca unei echipe profesioniste şi dedicate, a crescut în ultimii 20 de ani de aproape 100 de ori, de la un trafic aerian anual de 30.000 de pasageri la aproape 3 milioane”, a spus și directorul Aeroportului clujean, David Ciceo.

Rețeaua de rute a aeroportului clujean oferă în prezent 47 de destinații regulate spre 20 de țări din Europa și Orientul Mijlociu, precum și peste 10 zboruri charter spre cele mai importante destinații turistice. În primele 6 luni ale anului 2017 de pe aeroport au fost deschise 8 destinații noi, a crescut frecvenţa zborurilor pe rutele existente, iar o nouă companie aeriană, Ellinair, a demarat zboruri regulate de la Cluj.

Aeroportul clujean este o Regie aflată în patrimoniul Consiliului Județean Cluj.

 

 

 

 

 

 

Președintele Consiliului Județean Cluj Alin Tișe a pierdut funcția de prim-vicepreședinte al PNL, asocierea cu tabăra lui Cristian Bușoi aducându-i un scor foarte slab la alegeri, de aproximativ 500 de voturi, în timp ce contracandidata lui, Raluca Turcan, a obținut peste 1200 de voturi. După ce a văzut că a primit atât de puține voturi, Tișe n-a mai vrut să candideze nici pentru funcția de vicepreședinte responsabil de regiunea Nord-Vest, șansele cele mai mari revenindu-i fostului deputat Lucian Bode, care are în spate susținerea noului președinte al partidului, Ludovic Orban, precum și pe cea a organizației PNL Bihor. Așadar, Tișe rămâne fără nicio funcție politică la nivel central. El n-a intrat nici în conducerea PNL Cluj tocmai pentru că spera să prindă o poziție de lider la nivel central.

Nu este foarte clar ce l-a determinat pe Tișe să se alăture echipei lui Cristian Bușoi, având în vedere că se știa de foarte mult timp că aceasta va pierde alegerile.  Chestionat de Actual de Cluj, Tișe a motivat că spre deosebire de Ludovic Orban, actualul perdant al președinției partidului, Cristian Bușoi, nu l-ar fi condiționat să semneze pentru moțiunea sa de candidat. “M-au vrut în echipa lor pentru ceea ce am realizat eu, m-au vrut chiar și fără să semnez pentru moțiunea lui Bușoi”, și-a explicat Tișe opțiunea. Surse din PNL spun, însă, că și Ludovic Orban i-ar fi propus din start lui Tișe funcția de prim-vicepreședinte și că inițial, el n-ar fi refuzat. Ulterior, se pare, ar fi decis să meargă de partea lui Bușoi, împreună cu europarlamentarul Daniel Buda. Numai că Buda se dovedește norocos. El a candidat pentru funcția de președinte al Comisiei de Arbitraj și a câștigat, fiind susținut de delegați din ambele tabere. Așa se face că în prezent Buda conduce și PNL Cluj, deține și o funcție politică importantă la nivel central și este și membru de drept în Biroul Perrmanen Național al partidului. Tișe, în schimb, a rămas cu nimic (cel puțin pe linie politică).

 

Prefectul Gheorghe Vușcan i-a stricat planul liderului Consiliului Județean, de a-l demite pe Daniel Tămaș din fruntea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). În calitatea sa de președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe a dispus evaluarea lui Tămaș în cadrul unei comisii de disciplină. Tămaș a obținut nota 2, iar apoi plenul Consiliului Județean a Hotărâr ca el să fie demis. După două luni de la pronunțarea Hotărârii de demitere, prefectul Vușcan a decis s-o atace în Contencios Administrativ. Așadar, actul privind demiterea lui Tămaș e suspendat în momentul de față.

Tișe insinuează că intervenția lui Vușcan e una strict politică. Reamintim că Vușcan este parte din PSD Cluj, la fel cum parte din PSD este și directorul DGASPC, Daniel Tămaș. Prefectura nu avea niciun argument care să justifice atacarea Hotărârii Consiliului Județean, motiv pentru care nici n-a întreprins vreun demers până în prezent, crede Tișe: “După două luni de chinuri, au găsit ce să invoce, cum că evaluarea lui Tămaș nu ar fi respectat procedura, că nu s-a făcut în termen de 15 zile de la predarea mandatului de către fostul președinte al Consiliului Județean, Marius Mânzat. Dar legea nu spune că rezultatele evaluării ar fi nule, chiar dacă evaluarea s-a făcut după 15 zile, atâta timp cât angajatorul și angajatul sunt la același loc de muncă (Marius Mânzat este în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean – n.red). Legea nu spune că evaluarea facută dupa 15 zile este ilegală, din contră, ea trebuie facută tocmai pentru a avea o situație clară pentru următorul an. De altfel, aproape toți angajații din instituțiile subordonate sunt evaluați după trecerea celor 15 zile, pentru că fizic, și practic, nu ai cum să-i evaluezi pe toți în 15 zile”, a comentat Tișe.

“Mă face să zâmbesc…”

Liderul Consiliului Județean arată că nu e deloc impresionat de mișcarea prefectului Vușcan: “Cred că mă confundă domnul prefect cu alte persoane neavizate. Mă face să zâmbesc, dupa 10 ani de administrație publică. Vine după două luni să pretindă că a descoperit apa caldă, sau i-a aratat cineva că e calda. Dar îi promit că o să aibă ceva surprize. Oricum, nu mă miră. Vorba proverbului: Lupul își schimbă părul dar năravul ba”, a comentat Tișe. Consiliul Județean nu are cum să schimbe rezultatele unei evaluări, prin urmare, Tămaș va rămne director cu nota 2. Tișe a precizat că insitituția se va lupta cu Prefectura în această speță, iar dacă va fi cazul, o nouă evaluare a activității lui Tămaș va releva aceleași rezultate care vor conduce tot la demitere.

Prefectul nu a putut fi contactat, în schimb, directorul DGASPC se arată încrezător că-i poare ține piept lui Tișe. “E complet nelegală decizia domnului Tișe. Eu nu mai comentez ce declară el. Oricum, în paralel cu procesul Prefecturii am și eu avocații mei și mă voi judeca în continuare cu Consiliul Județean. Lucrurile nu rămân așa”, a subliniat Daniel Tămaș. El s-a întors deja la muncă, în funcția de director, susținând că în tot timpul cât a lipsit, în DGASPC nu s-ar fi lucrat nimic. “Am găsit un dezastru. Nu vă pot spune. Nimeni n-a mai lucrat nimic aici. Avem probleme și cu personalul. Din 3 psihologi pentru evaluarea adulților am rămas doar cu unul, iar acum oamenii stau la cozi. Nu s-au mai deplasat  echipe în teren, nu s-a făcut nimic, chiar avem mult de lucru”, a spus Tămaș.

 

 

Biblioteca Județeană „Octavian Goga”  se poate lăuda cu o nouă performanță. Din această vară, va implementa un concept unic printre bibliotecile publice din România: o secțiune destinată bebelușilor. “La secția pentru copii, va fi introdusă o bibliotecă pentru bebeluși. Este un concept foarte răspândit în întreaga lume, întâlnit cu preponderență în bibliotecile americane, bazat pe studii demonstrate științific din care reiese faptul că diferența de bagaj de cuvinte dintre un copil căruia i se citește până la vârsta de 3 ani și unuia căruia nu i se citește, este de 30 de milioane de cuvinte”,  a transmis managerul instituției, Sorina Stanca.  Acest proiect va avea, de fapt, urmări pe termen lung: “Dat fiind faptul că în programul meu managerial am ca și obiectiv creșterea numărului cititorilor, formarea viitorilor cititori, acest proiect vine în întâmpinarea acestei idei. Eu sunt de 21 de ani în această bibliotecă, și pot să vă spun că am crescut generații de cititori care vin acum cu copiii la bibliotecă. Ne-am făcut misiunea. În România nu mai există nicio instituție de cultură care să-și asume acest rol”, a explicat Sorina Stanca.

Biblioteca Județeană Octavian Goga este una dintre cele mai dinamice din țară, oferind o gamă extinsă de servicii pentru publicul clujean, precum și un fond de carte de peste 700.000 de documente. Instituția nu se limitează doar la împrumutul de documente/cărți pentru public, ci oferă spații de lucru pentru grupuri, săli de conferințe, săli de lectură, implementând diferite proiecte pentru toate grupele de vârstă.  În ultimii ani, biblioteca a avut o evoluție accentuată, având în vedere și sprijinul financiar acordat de Consiliul Județean Cluj. S-au accesat fonduri și din surse extrabugetare, Biblioteca Județeană fiind partener în diferite proiecte europene încă din 1994.

Scurt istoric al bibliotecii j

În 1987, a devenit director al Bibliotecii Județene “O.Goga”, Traian Brad, fratele scriitorului Ion Brad, care a fost o persoană foarte deschisă, dedicată profesiei și care a luptat pentru ca această instituție să aibă un sediu propriu. În 1921, când a fost deschisă biblioteca publică la Cluj, acest lucru s-a făcut în spațiul Bibliotecii Centrale Universitare, care avea acea clădire impunătoare, existentă și astăzi. De atunci și până în 1985 când s-a obținut terenul pentru construcția sediului propriu, biblioteca a funcționat în diferite spații, în care s-a improvizat un serviciu pentru bibliotecă, propriu perioadei respective. Evoluția tehnologiei a implicat și evoluția bibliotecii ca și ofertă de servicii pentru public. Concomitent cu ridicarea clădirii, s-a instituit și catalogul în format electronic, disponibil prin pagina web a bibliotecii. Totodată, Biblioteca Județeană O. Goga a implementat proiectul „A treia casă”, care este un concept foarte frecvent în rândul bibliotecilor la nivel internațional. Acest lucru presupune oferirea de condiții pentru ca publicul cititor să se simtă precum în a treia sa casă (prima fiind cea în care locuiește, iar cea de-a doua locul de muncă/de studiu). (Anamaria Damian)

 

 

by -
0 135

În fiecare zi,  mii de angajați stau blocați zeci de minute la trecerea peste calea ferată, de la ieșirea din parcul industrial din Jucu (Tetarom 3).  Situația a fost semnalată în mai multe rânduri, de către angajați, de către directorul societății Tetarom, Viorel Găvrea, însă, până în prezent, administrația județeană nu a inițiat niciun demers pentru a rezolva problema.  Senatorul PSD, Vasile Ilea, arată că a făcut o interpelare la adresa Ministerului Transporturilor, privind posibilitatea amenjării unui pasaj care să faciliteze accesul/ieșirea din parcul Tetarom. La ultima ședință de Consiliu Județean, președintele Alin Tișe sugera că Guvernul ar trebui să se implice pentru a rezolva această problemă, dat fiind faptul că e vorba despre un drum aflat în administrarea CNADNR.

Consiliul Județean să se apuce de treabă

Directorul Tetarom, Viorel Găvrea, a semnalat în ultima ședință a Consiliului Județean situația din parcul industrial Tetarom, din Jucu: „gândiţi-vă că acolo, peste calea ferată de la Jucu, spre drumul naţional sau spre Răscruci, trec zilnic peste 200 de tiruri. Și poate nu acesta este cel mai mare bai. Problema îi vizează pe oamenii care merg la lucru. Angajații lucrează 12 cu 24, inclusiv sâmbătă şi duminică. Sunt aproape 8000 de oameni în acest moment care traversează calea ferată cu mijloacele de transport. Este o situaţie foarte neplăcută. Am verificat personal de câteva ori, am stat personal 40 de minute la barieră într-o vineri după-masă, la ora 5 şi jumătate, ca să treacă o locomotivă cu două vagoane ruginite”. Găvra a arătat că în viitor numărul angajaților din parcul din Jucu va crește și că este foarte important să se găsească o soluție. “Există o singură soluţie, pasajul peste sau pe sub calea ferată. În memorandumul cu Nokia din anul 2007 erau trecute, semnate, de către fostul premier Călin PopescuTăriceanu două pasaje, dar nu s-au mai realizat”, a spus Găvrea. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a fost de părere că oricum nici linia de cale ferată, nici drumul nu sunt ale Consilului Județean, prin urmare, responsabilitatea îi revine Guvernului. “Având un guvern atât de puternic ar putea să ne ajute mai mult. Noi și dacă am vrea să facem nu am putea pentru că terenul respectiv este în afara parcului industrial, nu este al nostru, deci nu avem cum să intervenim”, a spus Tișe.

Senatorul Ilea: “Tișe să se apuce de treabă”

O interpelare la adresa Ministerului Transporurilor, pe tema parcului din Jucu, a fost făcută încă din 10 aprilie, arată senatorul PSD, Vasile Ilea. “Din păcate, până în prezent nu s-au găsit soluții, deși, această responsabilitate îi revenea în totalitate Consiliului Județean Cluj, în calitatea sa de acționar majoritar al Tetarom. Numai că președintele Alin Tișe, face în continuare ceea ce știe el cel mai bine – după modelul maestrului său, Emil Boc – adică să-i învinovățească tot pe guvernanți. I-am cerut ministrului Transporturilor să-mi comunice în ce măsură se poate implica pentru amenajarea unui sistem (pasaj), care să faciliteze accesul în parcul Tetarom III. Răspunsul, cum era de așteptat, ne trimite la legea privind amenajările de orice tip pe drumurile publice: Reamenajarea acceselor la diverse obiective economice cade în sarcina beneficiarilor respectivi, după avizarea soluției tehnice în Comisia Tehnică privind Siguranța Circulației împreună cu reprezentanți ai Direcției Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în baza unor documentații întocmite conform reglementărilor în rigoare. Documentațiile și demersul privind realizarea unui astfel de pasaj trebuie făcut de către beneficiari, acționari, în speță de Consiliul Județean Cluj” – arată Ilea. El a transmis într-un comunicat de presă că-l invită pe Tișe să lase cu declarațiile populiste și să treacă la treabă: “Când anume a făcut domnul Tișe demersuri pentru a îmbunătăți partea de acces la parcul industrial Tetarom III? Să-i
reamintim că a mai avut un mandat de președinte? De ce neglijează nevoile celor peste 8000 de oameni care lucrează în parcul Tetarom din Jucu?”

Noile prevederi legale privind numirea conducerilor la nivelul regiilor și companiilor cu acționariat de stat le dă emoții puternice unor “mari” directori care se credeau de neînlocuit. Sunt oameni care au prins aceste funcții prin decizii politice – unii acum mai bine de 20 de ani – și care au reușit să și le păstreze datorită capacității lor de a-și consolida, în fiecare zi, nivelul de influență.  Începând din iulie, unii dintre ei vor zbura definitiv, având în vedere că le expiră mandatele. O dată cu noile reglementări, directorii vor fi numiți în baza unei selecții de proiecte de management, organizate de consiliile de administrație, consilii care la rândul lor vor fi selectate în baza unor criterii aplicate de o firmă privată. Consiliul Județean Cluj a mai luat o hotărâre importantă, ca directorii să aibă voie să rămână în funcții maxim două mandate. Iar lucrurile nu se opresc aici

Recunoaște că politicienii și-au creat obligații personale față de unii directori de companii/regii 

Pentru prima oară, un președinte al Consiliului Județean Cluj a recunoscut, în ședință publică, faptul că politicienii clujeni și-au creat “relații personale” cu unii dintre acești directori, dându-le, astfel, motiv să simtă mai puternici decât legea.  Alin Tișe a admis că până să se clarifice legea, șefii de la Aeroport, Tetarom, Compania de Apă etc. dețineau atât funcțiile de președinți ai consiliilor de adminsitrație, cât și pe cele de directori, comportându-se ca niște patroni, gestionând bugete de zeci de milioane de euro după bunul plac, cheltuind, în același timp, și din bugetul administrației județene – instituția care și-a asumat să le suporte investițiile din propriile fonduri, neglijând alte proiecte majore precum modernizarea drumurilor județene. “Acești directori au senzația că sunt niște jupâni, că numai ei pot să decidă asupra a ceea ce se întâmplă în cadrul unor obiective care aparțin, de fapt, județului Cluj. Din păcate, ei trăiesc cu senzația că au devenit de neînlocuit. Și-au creat relații personale cu politicienii și au senzația că nu trebuie să răspundă în fața nimănui. Dar această situație trebuie să înceteze. Acum avem obligația să ne asumăm niște decizii”, le-a transmis Tișe consilierilor județeni. Liderul consilierilor PSD, Remus Lăpușan, a propus ca niciun director să nu fie păstrat în funcție mai mult de două mandate, iar Tișe a fost întru-totul de acord cu această propunere.

Angajatorul numărul I pentru pile politice, amante de politicieni și neveste de jurnaliști

Cum au reușit acești directori să capete o asemenea influență, încât să devină de neînlocuit în funcțiile lor? Pentru că de-a lungul timpului n-a existat niciun politician care să nu fi apelat la serviciile și la “bunăvoința” unor directori. Și n-au făcut-o doar politicienii clujeni, ci și avocații puternici, abonați la resursele financiare inepuizabile ale unui Aeroport sau Companie de Apă; jurnaliștii, cumpărați cu așa zisele contracte de publicitate sau seduși cu favoruri de angajare a unor rude – neveste, iubite, amante; constructori, beneficiari ai unor contracte cu valori imense; oameni din justiție și din servicii secrete etc. Tișe este primul politician care deconspiră aceste “relații personale”, relații care, iată, îi fac pe unii directori să se creadă dumnezei, iar pe politicieni și pe jurnaliști să se simtă extrem de serviabili, chiar șantajabili.

Un politician, care nu demult avea o funcție importantă, a povestit pentru Actual de Cluj – sub protecția anonimatului – că în momentul în care și-a permis să sugereze că greva comandată de directorul Aeroportului, David Ciceo, printre sindicaliștii săi era artificială și nelegală, ar fi fost șantajat. Politicianul cu pricina obținuse la rândul său favoruri din partea directorului de la Aeroport, care le oferise un loc de muncă unor oameni din echipa sa, prin urmare, s-a văzut nevoit să-și țintă în frâu părerile. Despre șantajul la adresa unor politicieni – unii dintre ei au fost chiar înregistrați de Ciceo, s-a mai relatat în presă. Despre contracte nejustificate pe care directorul le semna cu firme de avocatură, pentru zeci de mii de euro (deși Aeroportul deține un departament juridic propriu), de asemenea s-a vorbit în spațiul public. Despre angajările dubioase, însă, prea puțin. De ce? Pentru că toți cei care au ajuns să se perinde prin diferite funcții și-au angajat, la un moment dat, o rudă, un prieten, un cunoscut, în cadrul acestor regii/companii.

Iată cum se fac angajări la cel mai mare Aeroport din Transilvania 

Regiile și companiile cu acționariat de stat consumă fonduri imense din bugetul public, pentru lucrări de investiții și nu numai, fără ca administrația județeană să aibă vreun beneficiu direct de pe urma lor. Situația a fost însă îngăduită de toată lumea, pentru că aceste regii și companii reprezintă o garanție mai ales pentru efectivele de partide, dornice să prindă niște locuri de muncă stabile, la stat. Mai jos, un exemplu mărunt, despre modul în care se comportă politicienii o dată ajunși în funcții de conducere. Fotograful fostului președinte al Consiliului Județean, Horea Uioreanu, relatează singur, pe pagina sa de Facebook, cum a fost el angajat la Aeroport – deși n-avea nicio treabă cu respectivul obiectiv – atâta doar că trebuia să i se facă un loc, iar în cadrul instituției pe care o conducea Uireanu, organigrama nu permitea. Nota bene: omului i se părea că salariul de la Aeroport era “de cacao”, deși el n-a trecut vreo zi pe la muncă acolo.  Au fost și probabil mai sunt mulți astfel de angajați care figurează în aceste instituții doar pe hârtie. De asemenea, au fost și mai sunt angajați care au ajuns acolo prin filieră politică, prin intermediul unor jurnaliști, etc. Iar situația e valabilă și la Compania de Apă și la Tetarom, dar nu numai.

Ce se schimbă?

Conform noilor reglementări ale legii, privind numirea conducerilor la șefia acestor companii/regii, responsabilitatea selectării membrilor din Consiliile de Administrație (CA) revine unei firme private. Înainte, membrii din CA-uri erau numiți pe criterii politice, de către onor Consiliul Județean, iar în fruntea CA-urilor se instalau tot directorii. Acum, Consiliul Județean a angajat o firmă de resurse umane, care are sarcina de a încheia procedura de selecție a membrilor din CA-uri până în 15 iunie 2017. După ce se vor institui noile CA-uri, acestea vor avea, la rândul lor, obligația să numească un director pentru fiecare regie/companie în parte, tot printr-o procedură de selecție. Așadar, directorii cărora le expiră mandatele (și cam toți sunt în această situație), se vor prezenta ca simpli candidați, la un concurs organizat de fiecare CA în parte. Nu se știe care dintre ei vor mai obține sau nu un mandat, cert este că dacă îl obțin, nu vor mai avea dreptul să facă parte din CA-uri nici măcar ca simpli membri, plus că-și pierd și puterea de a acționa, în favoarea șefilor de CA-uri.

Consiliul Județean a decis să se comporte și să se implice ca un acționar responsabil, iar prima directivă asumată este aceea ca oricare director numit să nu mai aibă dreptul să dețină mai mult de două mandate.  Un alt aspect important, aprobat în ultima ședință de Consiliul Județean se referă la maniera în care vor fi conduse aceste regii/companii subordonate. Concret: CA-urile vor putea decide cui anume delegă puterea de conducere, directorului sau preșdintelui de CA. Cu alte cuvinte, directorii numiți, vor putea acționa ca simpli membri din executiv, fără a mai avea vreo putere de decizie. CA-urile vor răspunde direct în fața acționarului principal (adică administrației județene). Astfel, puterea din cadrul acestor regii/companii se mută exclusiv la Consiliile de Administrație, care vor acționa numai la comanda Consiliului Județean (foto jos).

 

by -
0 662

Se cam termină vremurile în care directorii șantajabili  din structuri publice finanțau cu bani grei anumiți patroni de ziare, pentru a-și asigura liniștea. Consiliul Județean a decis să impună conducerilor din cadrul companiilor și regiilor pe care le are în patrimoniu, să aplice un regulemant de selecție transparent, astfel încât toate entitățile de presă care respectă niște norme în domeniu să aibă acces la acest tip de contracte.

Președintele administrației județene, Alin Tișe, apreciază că ceea ce s-a întâmplat până în prezent trebuie să înceteze. Directorii unor entități publice, precum Aeroportul, Compania de Apă, Tetarom, Univers T dar nu numai, nu au niciun drept, nici legal și nici moral, de a împărți niște bani publici după bunul plac, conform propriilor lor interese. “Eu dacă aș cere vreunui ziar să-mi publice un comunicat de presă pe banii Consiliului Județean, a doua zi ar veni și m-ar lega. Prin urmare, cum este posibil ca acești directori să aibă voie să împartă banii, cum și cât vor, ca niște veritabili patroni? Vorbim tot despre bani publici și în cazul lor. Acești directori nu au fost și nu sunt jupâni pe moșiile lor, nici la Tetarom, nici la Aeroport, nici la Univers T sau la Compania de Apă. Ei au primit niște mandate din partea Consiliului Județean să gestionze niște bunuri din patrimoniul județului. Prin urmare, nu se pot folosi după bunul plac de bugetele pe care noi le aprobăm”, a subliniat Tișe. El a ținut să precizeze că este conștient că unele structuri au nevoie să își facă publicitate prin presa scrisă, audio sau tv, și că este de acord cu lucrul acesta, dar că banii nu pot fi împărțiți fără un set de reguli transparente, atâta timp cât acești bani aparțin Consiliului Județean. “Legea nu interzice să se încheie contracte de publicitate. Sunt de acord că unele structuri au nevoie să își facă publicitate, dar directorii și consiliile de administrație au obligația să cheltuie acești bani într-o totală transparență. Toată lumea trebuie să știe câți bani, unde se duc și pentru ce anume sunt cheltuiți ei”, a comentat Tișe.

120.000 de euro, pompați de Aeroport în presa de casă în 2016

Dintre toate structurile subordonate Consiliului Județean, cel mai mare buget pentru reclamă și publicitate îl are, de departe, Aeroportul clujean. Nu e clar de ce ar avea nevoie Aeroportul să consume un asemenea buget pentru reclamă, având în vedere că nu e un secret pentru nimeni locul în care acest obiectiv funcționează. În varianta în care Aeroportul asigură din bugetul propriu (bani publici), reclame în favoarea unor companii aeriene private, Consiliul Concurenței ar trebui să aibă un cuvânt de spus, la fel cum, de altfel, a avut și în cazul Aeroportului din Târgu Mureș, care a și fost sancționat tocmai pentru că ar fi plătit reclamă în favoarea companiei Wizz Air. Există, de asemenea, varianta în care directorul David Ciceo pompează cu nemiluita bani în anumite ziare, cu scopul de a-și asigura protecția în spațiul public. Ca dovadă recentă în sensul acesta, stă faptul că în presa locală s-a relatat aproape spre deloc despre trimiterea lui Ciceo în judecată pentru luare de mită. În 2016, Aeroportul clujean a cheltuit 120.000 de euro (539.737 de lei) pentru reclame și sponsorizări, iar mai bine de 60% din  această sumă a fost încasată de numai trei redacții din Cluj Napoca. Nu e clar pe ce criterii a încheiat Ciceo contracte de zeci de mii de euro cu aceste entități, cert este că pentru 2017 el a cerut să i se aprobe pentru publicitate un buget aproape dublu, adică peste 220.000 de lei. Consiliul Județean i-a aprobat bugetul, numai că acum îi impune și reguli.

Prin comparație, celelalte structuri subordonate Consiliului Județean au cheltuit pe publicitate, în 2016, bugete cu mult mai mici față de Aeroport:

Compania de Apă 119.500 de lei

Tetarom 109.973 lei

UniversT 92.000 de lei

Societatea de Drumuri și Poduri 12.200

Agro Transilvania  6.045 lei

Forul Consiliului Județean a fost de acord ca o procedură transparentă privind cheltuielile de publicitate să fie aplicată la absolut toate aceste societăți și regii, aflate în patrimoniul județului. Tișe a transmis că în cazul în care directorii nu se vor conforma, Consiliul Județean (în calitatea sa de AGA), are posibilitatea de a le reevalua bugetele și de a le diminua. În mod normal, dacă acești bani nu ar fi folosiți pe publicitate, ar trebui să se întoarcă tot în bugetul Consiliului Județean, și să fie folosiți în cadrul altor proiecte de interes public, a mai spus Tișe. Până în prezent, noilor cerințe impuse de Consiliul Județean s-au conformat Tetarom și UniversT.

 

Cum statul Român nu a reușit să se achite de obligația de a închide toate gropile de deșeuri neconforme, Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement, astfel că România riscă să plătească amenzi drastice, în prioada următoare. Printre puținele județe care n-au reuști să pună la punct un sistem ecologic de management al deșeurilor, se numără și Clujul. Consiliul Județean avea sarcina să realizeze un centru de depozitare, să închidă Pata Rât-ul, precum și celelalte  gropi de deșeuri neconforme din județ, iar în paralel să pună la punct un serivicu unitar de colectare a deșeurilor menajere din întreg județul.  Actual de Cluj a relarat în repetate rânduri despre blocajele survenite în cadrul acestui proiect.

Consiliul Județean a transmis o informare, explicând că declanșare procedurii de infringement nu vizează doar România, ci încă 13 state care, de asemenea, s-au confruntat cu problemele în privința finalizării obiectivului de ecologizare a spațiilor de depozitare a deșeurilor.  Reprezentanții Consiliului Județean merg mai departe, subliniind că situația nu are legătură cu județul Cluj:

“Inițierea acestei proceduri a fost determinată de nerespectarea de către autoritățile centrale a obligației de raportare către Comisia Europeană a modului de implementare a unor norme europene din domeniul managementului deșeurilor. În același context, Comisia Europeană a solicitat tot autorităților centrale din România și din alte trei state europene să transpună integral în legislația internă normele Uniunii referitoare la instalațiile portuare de preluare a deșeurilor provenite din exploatarea navelor și a reziduurilor de încărcătură.  Faptul că declanșarea acestei proceduri nu are nicio legătură cu județul Cluj este, pe de altă parte, mai mult decât evident câtă vreme proiectul cu finanțare europeană privind realizarea Sistemului de Management al Deșeurilor în județul Cluj este încă în implementare iar fazarea acestuia a fost aprobată de către chiar Comisia Europeană”, a transmis Consiliul Județean. În concluzie, nu exista nicio rațiune pentru ca aceeași Comisie Europeană să aplice vreo sancțiune care să aibă orice fel de legătură cu proiectul derulat în prezent de administrația județeană, consideră liderii administrației clujene.

“Declanșarea procedurii de infringement nu înseamnă în niciun caz că aceasta se va finaliza în mod automat cu aplicarea sancțiunii financiare, procedura fiind una extrem de complexă și bazată pe o corespondență amplă prin intermediul căreia autoritățile centrale vor avea ocazia să își susțină punctul de vedere” – se mai spune în comunicat.

Directorul Clubului Sportiv Municipal, Ioan Mănăștureanu, îi cere președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, să publice criteriile în baza cărorar a alocat fondurile pentru activitățile sportive, pentru anul 2017. Mănăștureanu se declară stupefiat de faptul că dintr-un buget de 1,2 milioane de lei, Clubul pe care-l conduce a primit doar 8.000 de lei, deși a înregistrat performanțe deosebite (8 medalii internaționale la Campionate Mondiale și Europene, la Sporturi olimpice, și 266 medalii naționale). Reamintim că în ședință extraordinară de luni, Consiliul Județean a împărțit fondurile pentru culte, pentru activități de tineret dar și pentru sport. La capitolul sport, dintr-n buget de 1.200.000 de lei, suma de 110.000 de lei a ajuns la Clubul Sportiv Universitatea Cluj. Clubul Sportiv U-BT Cluj Napoca a încasat 130.000 de lei. Olimpia Univeristatea Cluj Napoca a obținut 90.000 de lei. CS Politehnica Cluj Napoca a primit 75.000 de lei. CS Clujul Pedalează a luat 15.000 de lei. Asociatia Tenis de Masă a luat de asemeena 15.000 de lei. Clubul Sportiv Voința 20.000 de lei. Zeci de alte cluburi și asociații din județul Cluj au împărțit sume care variază între 2000 și 10.000 de lei. Clubul Sportiv Municipal va primi doar 8000 de lei, iar Ioan Mănăștureanu consideră că acest lucru nu face decât să arunce o umbră asupra activității Consiliului Județean Cluj.

“Nu discut care club sau asociație sportivă cât a primit, dar fără îndoială în jumătatea superioară a listei respective, funcție de valoarea sumei primite, am întâlnit entități care mie, om de sport de peste 40 de ani, îmi sunt necunoscute. Nu este posibil să pui la egalitate cluburi sportive cu peste 10 secții și sute de medalii naționale, zeci de medalii internaționale și prezențe la jocurile olimpice sau chiar medalii, cu asociații sportive sau clubul copiilor” – subliniază Mănăștureanu în scrisoarea pe care a transmis-o presei.  El a mai precizat un aspect important și anume că administrația județeană are beneficii de pe urma Clubului pe care-l conduce și că firesc era ca măcar din această perspectivă, alocarea financiară să fi fost una mai generoasă: “Cu regret trebuie să o afirm, CSM Cluj susține Consiliul Județean și nu Consiliul Județean sportul promovat de CSM Cluj. Asta întrucât doar anul trecut noi am plătit 90.000 de lei chirii la sălile de la Cluj Arena unde își desfășoară activitatea diferite secții, adică în jur de o sută de sportivi”, a spus Ioan Mănăștureanu, directorul clubului CSM Cluj”.

Scrisoarea integrală transmisă de Clubul Sportiv Municipal

(cu mențiunea ca vom reveni cu un punct de vedere al președintelui Consiliului Județean, Alin Tise)

 Conducerea executivă a Clubului Sportiv Municipal Cluj a aflat cu stupoare că din cele 1,2 milioane lei pe care Consiliul Județean Cluj i-a repartizat sportului, îi va reveni infima sumă de 8 mii lei.  Directorul clubului CSM Cluj, Ioan Mănăștureanu, consideră acest aspect ca fiind unul ce aruncă o umbră pe activitatea Consiliului Județean și cere public președintelui CJC, Alin Tișe, să facă cunoscute criteriile în funcție de care s-au acordat sumele în discuție.  “Indiscutabil, sportul clujean trebuie susținut, iar această susținere trebuie să se regăsească pe toate palierele. Însă, totuși, precum la fondurile alocate de primărie de exemplu, consider că trebuie realizată o ierarhizare, trebuie să se țină cont de anumite criterii. De performanță, de valoare, de reprezentativitate, de competiții organizate sau la care se participă, de număr de sportivi implicați în acțiuni. Nu discut care club sau sociație sportivă cât a primit, dar fără îndoială în jumătatea superioară a listei respective, funcție de valoarea sumei primite, am întâlnit entități care mie, om de sport de peste 40 de ani, îmi sunt necunoscute. Totuși, nu este posibil să pui la egalitate cluburi sportive cu peste 10 secții și sute de medalii naționale, zeci de medalii internaționale și prezențe la jocurile olimpice sau chiar medalii, cu asociații sportive sau clubul copiilor. Până la urmă, CSM Cluj are un număr de 26 de angajați, din care 21 la cele 14 secții sportive, unde activează peste 300 de sportivi. În 2016 CSM Cluj a avut 3 sportivi și un antrenor la JO Rio, a obținut un loc V la Olimpiadă precum și o medalie olimpică, bronz, la Jocurile Paraolimpice. Anul trecut, CSM Cluj a obținut la sporturile olimpice 8 medalii internaționale (Campionate Mondiale și Europene), iar pe plan intern a câștigat un total de 266 medalii dintre care 97 de aur.
Potrivit anuarului sportiv 2015 al Ministerului Tineretului și Sportului, în clasamentul general pe județe, Clujul cu 63 de medalii (22 aur – 22 argint -19 bronz) este pe primul loc. În clasamentul pe probe olimpice, Clujul este pe locul secund (17 medalii: 5 aur – 6 argint – 6 bronz), CSM Cluj fiind principalul club clujean care a punctat în acest sens. De altfel, CSM Cluj în clasamentul general internațional, pe cluburi departamentale, ocupă un excelent loc 19, din 388 cluburi (inclusiv Steaua, Dinamo, Farul, CSS Bistrița, CSU Știința București, Olimpia București, Sportul Studențesc, etc), cu 14 medalii. Situația stă cu totul altfel la probele olimpice, unde CSM Cluj este pe un teribil loc 3, din cele 133 cluburi care au punctat. În 2015, CSM a obținut la probele olimpice 11 medalii (2 de aur, șase de argint și 3 de bronz), clubul clujean condus de Ioan Mănăștureanu fiind devansat de Steaua și Dinamo doar. Mai departe, în clasamentul cluburilor din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului, CSM Cluj se află pe locul 6 la general din 43 de cluburi (clasamentul fiind condus, în ordine, de CS Farul Constanța, Olimpia București, CS Chimia Râmnicu Vâlcea, CS Botoșani și CSM Iași). Și, normal, pe primul loc la probele olimpice, urmat de CSM Bistrița, CS Botoșani, CS Farul Constanța și Olimpia București.