Tags Posts tagged with "Comisia de Urbanism"

Comisia de Urbanism

Atât patinoarul din jurul statuii lui Matei Corvin, cât și celelate instalații pentru Târgul de Crăciun, dar și   Iluminatul festiv au fost girate de comisia de estetică urbană și de cea de urbanism a Primăriei.

Viceprimarul Dan Tarcea a declarat public că toate manifestările din piața centrală a orașului au un regim special, așa cum s-a convenit la nivel politic între toate grupurile din Consiliul Local.

“Târgul de Crăciun este la fel de legal ca Zilele Maghiare care au loc în Piața Unirii”, a ținut să sublinieze viceprimarul Dan Tarcea. Oficialul a mai spus că Statuia din Piața Unirii va fi protejată cu un gard, tocmai ca incidente de felul celor semnalate de grupul consilierilor UDMR să nu se repete. Amintim că membrii UDMR din forul local au semnalat recent că statuia a fost vandalizată și că lipsesc elemente din costumația personajelor care compun ansamblul statuar. În plus, membrii UDMR Cluj s-au arătat indignați cu privire la felul în care Primăria a ales să facă anul acesta Târgul de Crăciun din Piața Unirii, mai ales în ceea ce privește amplasarea patinoarului în jurul statuii Matei Corvin.

Tarcea a mai spus că tocmai acest patinoar va proteja statuia și o va pune în valoare, mai ales că în zilele cu proteste se cunoaște că lumea se urca pe aceasta pentru a face poze cu protestatarii. Pentru patinoar, Târg și iluminatul festiv există aviz de la comisia de estetică urbană dar și de la cea de urbanism, a mai spus Tarcea.

Peste 1500 de garaje urmează să fie demolate în Cluj-Napoca, în diferite cartiere ale orașului, urmând să fie înlocuite cu parcări supraterane, cu terase verzi și, unde este cazul, cu locuri de joacă și spații verzi.

Deocamdată, două proiecte de parcări din cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, au fost dezbătute la ședințele de urbanism, acestea fiind contestate de vecini pe motiv că încarcă zona, în loc să aducă în cartier liniște și spații verzi. După discuții, proiectele au fost modificate și s-au propus parkinguri mai micuțe, cu terase verzi, locuri de joacă și spații unde cei din cartier să își petreacă timpul.

Acum, Primăria a pus în consultare proiectul unei parcări supraterane propuse în cartierul Mărăști, printre blocurile comuniste, pe strada Trotușului. În acest cartier unde betoanele sunt la ele acasă, Primăria a mai construit un parking în zona Fabricii-Fabricii de Zahăr (cu 310 locuri). La momentul respectiv, riveranii s-au opus amenajării parkingului, însă Primăria i-a convins cu politica obținerii de locuri de parcare în noul obiectiv pe cei care și-au pierdut garajele sau locurile de parcare din zonă în urma construirii parcării supraterane.

Acum, pe strada Trotușului, administrația locală vrea să ridice o parcare cu demisol, parter, două etaje și o terasă cu iarbă care va avea, în total, circa 300 de locuri de parcare.

Chiar și așa în zonă există 1500 de apartamente și, chiar cu acest parking va exista un deficit de sute de locuri de parcare.

Potrivit proiectului, amenajarea parkingului va duce la demolarea a peste 100 de garaje și la desființarea a câtorva zeci de locuri de parcare la sol.

După faza în care proiectul parcării este în consultare, acesta urmează să fie supus atenției Comisiei de Urbanism spre avizare.

Viceprimarul Dan Tarcea a spus recent că s-au inițiat mai multe Planuri Urbanistice Zonale de regenerare urbană în baza cărora vor fi construite parkinguri în locul garajelor urmând să fie demolate circa 1500 de garaje. Proiectele prin care garajele sunt înlocuite de parkinguri de cartier se află în diferite faze de avizare. Primul parking va fi construit pe str. Primăverii nr. 20, apoi mai avem pe Primăverii nr. 8, Trotușului nr. 5, zona străzilor Albac – Azuga, str. Mogoșoaia nr. 7 și str. Liviu Rebreanu, Tarcea estimând că lucrările efective de construcție a primelor parkinguri (concomitent cu demolările de garaje) vor începe în 2018.

Cele mai multe garaje din Cluj-Napoca se află în cartierele Mănăștur și Mărăști. Pe locul trei ca număr de garaje se află cartierul Gheorgheni. Până acum, administrația Boc a refuzat să-și asume o politică coorentă și să demoleze, așa cum s-a întâmplat în alte orașe din țară, toate garajele (peste 10.000 existente în Cluj) și să le înlocuiască cu parcări, spații verzi etc. Politica asumată este cea a pașilor foarte-foarte mici adică dărâmarea garajelor situate pe terenuri libere de sarcini unde pot fi construite parcări de cartier. Potrivit unui sondaj făcut la nivelul municipiului în vara acestui lui 2016 (eșantion de 1000 de persoane, 50,6% bărbați, 49,4% femei, intervievate telefonic, marja de eroare fiind 3%) aproape 60% dintre clujeni sunt pentru demolarea garajelor.

Administrația locală a mai demolat în ultimii ani peste 200 de garaje de cartier de pe amplasamnetul parkingurilor pe care deja le-a construit. Peste 100 de garaje (60 legale) s-au demolat în Gherogheni pentru a face loc parkingului Băișoara (317 locuri parcare), alte peste 90 (plus 38 de parcări ilegale) s-au demolat în cartierul Mărăști pentru parkingul Fabricii (310 locuri) sau alte 26 în Mănăștur pentru parkingul Mehedinți (126 locuri). Încă 60 de garaje urmează să se demoleze tot în Mănăștur, aceastea fiind pe amplasamentul viitorului parking cu 410 locuri pe care primăria vrea să-l edifice pe strada Primăverii-Aleea Gârbău.

Proiectele celor două parkinguri supraterane anunțate de Primăria Cluj în cel mai mare cartier al orașului au revenit pentru a treia oară la urbanism, după ce au fost contestate de riverani. De această dată, proiectanții au pregătit simulări 3D cu viitoarele parcări. Ba în cazul unuia dintre parkingurile din Mănăștur s-a lansat invitația – cu ochelarii speciali – la un tur pe terasa verde a acestuia. Parcările supraterane au fost fixate la 263 de locuri de parcare (cea de pe Peana – Primăverii) și la 278 de locuri de parcare (cea de pe Măgoșoaia), ambele având terase cu spații verzi și locuri de joacă și ambele vor aduce demolarea a zeci de garaje de tablă.

Deși riveranii din Mănăștur au fost invitați în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism să se plimbe virtual în viitoarea parcare de pe Primăverii – Aleea Peana, niciunul n-a uzat de ea, chemarea nefiind consființită de primarul Emil Boc. Edilul a fost chiar tranșant cu “omul cu ochelar vr” și i-a cerut să nu se mai miște pentru ca fotograful Primăriei să poată face poze cu parkingul pentru Jurnalul Municipal. Cu toate acestea a fost de acord, la finalul dezbaterii, că un astfel de standard adus de proiectanți trebuie salutat și urmat de toți cei care fac proiecte asupra cărora vecinii nu sunt lămuriți.

 

Dacă inițial riveranii din Mănăștur erau nemulțumiți că viitoarele parcări anunțate de administrația locală în cartierul Mănăștur vor distruge spații verzi, va umbri blocurile de locuințe sau vor genera trafic și noxe suplimentare, la a treia strigare, modificările aduse proiectelor au fost pe placul oamenilor.

DETALII DESPRE PROIETELE PARKINGURILOR ȘI DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR:

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Riverani prezenți pentru a treia oară la ședința Comisiei de Urbanism s-au arătat încântați că circa 90% dintre doleanțele lor au fost luate în considerare, că parkingurile au fost micite și dotate cu terase cu spații verzi și locuri de joacă.

Unii au mai cerut să vadă spațiul de parcare pentru biciclete și mopede, au solicitat teșirea parării față de scara 8 a blocului semilună de pe Primăverii în așa fel încât distanța între cele două imobile să fie mai mare de 6 metri sau chiar să beneficieze de mai multe locuri de parcare în viitoarele parkinguri. O altă chestiune ridicată a fost aceea a unei parcări subterane care potrivit oamenilor era mult mai sustenabilă. Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au răspuns că tema de proiectare impusă de primărie a cerut parking suprateran cu un număr cât mai mare de locuri de parcare care și așa sunt la jumătate din cele care ar fi trebuie asigurate pentru mașinile din zonă.

Proiectanții au fixat viitorul parking la 263 de locuri de parcare care vor fi asigurate într-o clădire cu subsol, demisol, parter și două etaje. Pe planșele prezentate de urbanism respectiva clădire a fost configurată chiar în culoarea verde ca să fie pe gustul riveranilor.

O altă cerință a riveranilor din zona Peana – Primăverii, exprimată de avocatul Dan Stegăroiu, a fost aceea ca viitoarele spații și terase verzi să aibă circuit public dar restrâns, “de utilitate publică dar limitată”, doar pentru riveranii de la blocurile din zonă.

În cazul parcării supraterane de pe strada Mogoșoaia și aceasta a fost redimensionată, volumetria clădirii a fost schimbată (2 subsoluri, parter și terasă cu spații de joacă, teren de agrement, spații verzi și plantate) iar parkingul urmează să aibă 278 de locuri de parcare.

Arhitecții din Comisiei au cerut ca în varianta finală supusă dezbaterii în Consiliul Local să se aibă în vedere ca apartamentele oamenilor cu geamuri spre viitoarele parcări să nu fie afectate de viitoarele construcții. De asemenea, spre exemplu, arhitectul Voicu Bozac a cerut ca terasa parkingului Primăverii-Peana să fie verde și chiar ca finisajele să fie făcute în așa fel încât să nu apară un imobil de tip cutie de beton între blocurile din respectiva zonă.

Primarul Boc a mai spus că toate propunerile și observațiile venite de la riverani se vor regăsi în proiecte și că acestea urmează să parcurgă următoarea etapă.

 

Proiectele celor două parkinguri urmează să fie supuse atenției Consiliului Local. După această fază ar urma licitațiile de proiectare și execuție.

 

 

 

 

Un proiect al unui apart hotel propus pe strada Anton Pann a fost întors pe toate părțile de arhitecții din comisia de urbanism. Ba, în plus, a fost contestat și de vecinii de parcelă, printre altele pentru că este mult prea înalt.

Proiectul a fost realizat de Dico&Țigănaș și revenise la Comisia de Urbanism din luna mai după ce arhitecții au cerut o serie de completări, printre care și mai multe locuri de parcare. Documentația a fost susținută de un arhitect din cadrul firmei care a explicat că, deși normativul pentru clasificarea apart hotelului la trei stele, atât cât vor proprietarii, cere 6 locuri de parcare, comisia a cerut 12 locuri de parcare care au fost deja prevăzute – 8 în subsolul și 4 la sol, pe parcelă.

Clădirea viitorului apart hotel urmează să aibă subsol, parter plus patru etaje și o înălțime de 14,4 metri și urmează să fie amenajată pe Anton Pann într-o zonă cu vecinătăți locuințe individuale, însă una destinată restructurării.

sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro
sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro

Arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumiți de modul de propunere. Adrian Iancu a subliniat că, potrivit regulamentului de urbanism, 75 %  dintre parcări trebuie rezolvate în clădire. Adică 9 parcări și nu 8 cât au propus proiectanții. În plus, specialiștii s-au arătat nemulțumiți că nu se respectă înălțimea maximă a unui nivel și că documentați nu se raportează la legea locuinței, așa cum este norm, având în vedere că respectivul imobil propus nu este hotel cu apartamente, a căruit destinație nu poate fi schimbată. Apart hotelul permite beneficiarilor să vândă apartamentele separat, ca locuințe. În mod norm, raportat la standarde, proiectanții ar trebuie să renunțe la un nivel, au spus arhtecții. De asemenea, nici modul în care a fost propusă construcția, cu calcan, n-a fost pe placul comisiei. Arhitectul județului, Claudiu Salanță a recomandat chiar proiectanților să pornească de la parele inițială de unde a fost dezmenbrat terenu pentru apart hotel și să aducă o rezolvare pentru terenul de pe colțul străzii ocupat cu o căsută de 7 metri înălțime, urmată de următoarea zonă unde e propus aprat hotelul de 14 metri.

Potrivit regulamentului de urbanism, pentru apart hotel ar fi suficiente 6 locuri de parcare, în cazul clasificări acestuia la trei stele.

La ședința de urbanism au venit și vecini din zonă care s-au plâns că viitorul imobil le va distruge initimitatea, că e prea înalt sau că nu respectă regulamentul de urbanism.

Documentația nu a fost avizată, urmând ca proiectanții să revină cu repesctivele completări.

Câteva zeci de riverani de pe o stradă privată din cartierul Europa au venit la Primărie, la comisia de urbanism, să ceară ca accesul la un viitor ansablu de case dorit în zonă să nu se realizeze de pe artera lor. Oamenii au spus că sunt mulțumiți că stau pe o stradă privată și că tocmai de aceea s-au mutat în zona respectivă, să scape de vacarmul din oraș și să poată să se bucure de spațiul de socializare care în prezent le este oferit de strada Luminii. După discuții preliminare cu riveranii de pe Luminii, proiectanții au propus un alt acces din strada Eugen Ionesco, însă arhitecții din Comisia de urbanism au cerut ca respectivul drum să fie legitimat de un specialist, având în vedere configurația și înclinația terenului.

 

O documentați de parcelare și amenajare a 12 case pe un teren de peste 8000 de metri pătrați situat în cartierul Europa, în zonă străzii Luminii a încins spiritele la ultima ședință a Comisiei de Urbanism din luna mai. Mai mulți riverani de pe artera Luminii care este o stradă privată au venit la Primăriei să ceară ca proiectul să se aprobe doar în condițiile în care în zonă se face un drum nou din strada Eugen Ionesco care să asigure accesul la șantier și, ulterior, la viitorul ansamblu imobiliar. Oamenii au explicat că ei au fost atrași de caracterul privat al zonei și că vor să se bucure de investistițiile lor făcute pentru locuințele private, fără ca artera lor să fie transformată în zonă neargă de cifele care vor circula la viitorul șantier. “Strada este zona noastră de socializare”, au mai completat riveranii. Aceștia au recunoscut însă că artera Luminii, deși era prevăzută cu un profil de 9 metri, în realitate are undeva la 5 metri. Riveranii au menționat, însă, că ei sunt mulțumiți că stau pe o stradă privată.

Arhitectul Sorin Scripcariu, cel care s-a ocupat de proiect, a menționat că acesta respectă toți indicii urbanistici din Planul Urbanistic General și regulamentul de urbanism. După discuții anterioare cu riveranii, arhitectul a explicat că a propus un alt acces la viitorul ansamblu de case, unul dinspre strada Eugen Ionesco, cu două benzi de circulație și totuare, un acces pe care beneficiarii proiectului sunt pregătiți să-l dezvolte.

Primarul Boc s-a arătat pregătit să dezamorseze coflictul și a pledat pentru varinta noului drum. Riveranii au cerut garanții că mai întâi se va face drumul, ca să nu se trezească că, după ce va fi aprobat proiectul, accesul la viitorul șantier se va face tot de pe strada Luminii. Boc a răspuns că va fi condiționat prin aviz, dar și la autorizare.

În schimb, arhitecții din comisie s-au arătat mai sceptici cu privire la noul drum. Arhitectul Vlad Negru a semnalat că în zonă este amenajat un lac artificial care va pune probleme de stabilitate a ternului. Arhitetcul Voicu Bozac a menționat că înclinația terenului este mult prea mare ca să poată funcționa o arteră de circulație ca cea propusă de proiectanți. Mai mult, că aceasta ar comporta alunecări de teren în viitor. Chiar arhitetcul Mihai Racu a sesizat că în zona proiectului este o mică pădurice care va dispărea. Arhitectul Adrian Iancu a recomandat un studiu geotehnic dar și ca viitorul proiect să rezerve și să aducă spațiu verde public.

Iancu – studiu geotehnic trebuie, zonă instabilă, prezența lacului e problematică, spațiul verde public. Primarul a cerut un punct de vedere de la Direcția de Urbanism. Directorul Corina Ciuban a explicat că una dintre condițiile puse pentru aprobarea documentației la discuțiile anterioare a fost respectiva legătură rutieră nou cerută de venicini. “De două ori s-a disuctat. Acum mai rămâne ca proiectantul să ia legătura cu un inginer de drum să vadă dacă se permite realizarea unei astfel de circulații. Nu este nicio zonă verde trecută în PUG”, a completat Ciuban.

Viceprimarul Dan Tarcea a cerut chiar ca studiul geo să fie extins și la parcelele din aval. În plus, Alina Rus , șefa serviciului juridic a reamintit proiectantului că noua legătură rutieră este propusă prin parcelarea terenurilor mai multor proprietari de la care nu există acord în acest sens. Aceasta a mai precizat că douar un singur proprieta (beneficiar al ansamblului viitor de case) are cotă parte din noul drum.

În final, proiectantul a primit sarcina să țină cont de recomandările din Comisiei și, în cazul în care nu va fi posibilă amenajarea noului drum, proiectul să se întoarcă pe masa Comisiei de Urbanism.

Vezi și:

Cum se fabrică drumurile în zona de dezvoltare a Clujului

 

 

 

Fostul teren industrial al fabricii Argos, vecin cu imobilul de birouri care a luat locul fostei fabrici Tricotaje Someşul pe B-dul 21 Decembrie, se pregăteşte să urmeze traseul, clasic de acum, al fostelor fabrici bine poziţionate în oraş: de la industrie la Imobiliare. După ce Jolidon (care a preluat Argos cu ani în urmă) a mutat producţia, proprietatea a rămas disponibilă. Noul proiect a fost prezentat în ședința Comisiei de Urbanism din această săptămână: un ansamblu cu funcțiuni mixte, dar și cu spații pentru artiști, cu funcțiuni de sport și cu zone publice, cu scuar și promenadă pe Canalul Morii, conform expunerii proiectantului. După prezentarea cu randări colorate, mai mulți arhitecți din Comisia de Urbanism au atras însă atenția că proiectul e departe de a fi ideal. Mai mult, ar încălca o serie din regulile aduse de noul Plan Urbanistic General al orașului, la care Planwerk a și lucrat de altfel. Printre problemele marcate în ședința de Urbanism: dimensiunea ansamblului e prea mare, lipsesc spațiile verzi în forma cerută de regulamentul de urbanism și nu se respectă retragerea necesară față de Canalul Morii.

 

Investitorii străini au venit la primărie. Ce proiect au adus

Prezent la şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) a primăriei din această săptămână, dezvoltatorul belgian, Didier Balcaen, CEO al companiei Speedwell, a precizat că pe terenul Argos se doreşte un ansamblu cu funcţiuni mixte, fiind o investiţie de tip brownfield (care valorifică un teren anterior utilizat). “Vrem funcţiuni mixte, un loc unde să se poată face de toate: e şi spaţiu de locuinţe şi de birou, va exista şi grădiniţă, vrem un loc unde să se poată ajunge pe jos şi cu bicicleta. Suntem atenţi la trecutul parcelei (fostul ştrand Record era în zonă) şi vom avea şi facilităţi de relaxare”, a spus Balcaen. După o scurtă introducere făcută de reprezentantul dezvoltatorilor, salutată, în engleză, de primarul Emil Boc, prezentarea proiectului a fost preluată de arhitectul Eugen Pănescu, de la Planwerk, care a expus intenţiile de restructurare a parcelei vizate. “Proiectul rezolvă o situaţie urbană într-o zonă centrală prin restructurarea unei zone industriale. Am cercetat în arhive, e parcela unei unităţi industriale şi de depozitare. Una dintre clădirile pe care le mai avem a putut fi identificată în planuri de arhivă. Această clădire e o clădire de patrimoniu industrial neclasată, în situaţie fragilă, care a fost conservată în forma ei de azi; prin funcţiunea pe care o prevede proiectul, acest spațiu se conectează direct la proiectele strategice din dezvoltarea oraşului: vor fi acolo spaţii pentru industrii creative, ateliere pentru cercetare, spaţii care fac legătura între Tehnologie, artă şi cultură. Acest proiect sprijină din zona privată proiectele publice”, a susţinut Pănescu. Arhitectul a făcut referire şi la partea de circulaţii şi accese. “Acest proiect deschide legătura către Mărăşti, există posibilitatea legăturii cu transport în comun și se conectează cu un proiect mare în curs de finalizare, The Office. Prin reîntregirea parcelei iniţiale acest proiect devine transparent şi zona devine accesibilă 24 de ore din 24”, a subliniat Pănescu. S-a făcut referire şi la spaţiile comune şi zonele verzi, ar exista acces pentru pietoni şi biciclişti. De-a lungul Canalului Morii se păstrează profilul unei promenade, cu vegetaţie. Vor mai fi amenajate două poduri, conform proiectului. De asemenea, a fost elaborat şi un studiu de trafic, a mai precizat Pănescu. Fosta bază Record, împărţită între doi proprietari, e un alt subiect de menţionat. “Acest proiect a putut să cumpere jumătate din terenul bazei sportive şi să îl amenajeze ca parc, cu acces public”, a mai spus Pănescu, completând că noul proiect îmbină funcţiuni de locuire, muncă, agrement şi cultură. Conform prezentării, proiectul prevede şi un scuar public, are aviz de la Mediu, iar construcţia clădirilor va urma procedura de certificare pentru clădiri “verzi”, conform standardelor BREEAM. Noul ansamblu va avea şi apartamente. 250, mai precis.

 

 

După derularea imaginilor cu spaţii verzi şi prezentarea în care s-a vorbit de spaţii pentru artă, accese publice şi promenadă pe Canalul Morii, a urmat însă reacţia CTATU. Unul dintre membrii Comisiei, arhitectul Vlad Negru, a “desfiinţat”, rând pe rând, o serie de aspecte ale proiectului, arătând că acesta nu respectă norme din Planul Urbanistic General, la care biroul Planwerk chiar a lucrat.

“Sunt lucruri de principiu, care, venind de la proiectantul PUG, mi se par periculoase”.

“Tata locuieşte pe strada Onisifor Ghibu. Suntem în total accord cu propunerile dvs, dar ar fi nişte probleme. Între ce vedem în planşe şi regulamentul de urbanism aferent PUG există mari discrepanţe”, a început Negru. “Regimul maxim de înălţime e de 9. Nu P+5. Accesul la spaţii verzi trebuia să fie public şi nelimitat. La UTR (Unitate Teritorială de Referinţă) Argos, vedem 0 procent de spaţii verzi, necum 30%. 0 mi se pare foarte puţin. Sunt lucruri de principiu, care, venind de la proiectantul PUG, mi se par periculoase. Un principiu ce se regăseşte în toate UTR-urile din PUG e retragerea garajelor de la frontul străzii. În proiectul dvs, la strada Onisifor Ghibu se prevede un front perfect opac. Aici ar putea fi locul ideal pentru desenatorii de grafitti. Vizavi de un liceu, acest front opac e o vecinătate neprimitoare şi unde controlul social devine redus”, a menționat arhitectul din Comisie. Proiectul redefineşte principiile a ceea ce înseamnă un etaj retras, creându-se premisa ca acestea să devină etaje, a mai remarcat Vlad Negru, adăugând că distanţa dintre clădiri impusă în regulament nu va putea fi respectată de acest proiect. “Distanţa între clădiri nu poate fi asigurată, nu văd de ce am deroga de la principiul PUG. Se redefineşte “aliniamentul”. Venind de la proiectantul PUG, asta mi se pare grav”, a spus arhitectul din CTATU. Un alt aspectat punctat de acesta: valorificarea spaţiului dinspre Canalul Morii. Asta în contextul în care Eugen Pănescu e unul dintre arhitecţii care se implică în activităţi ce promovează deschiderea oraşului spre apă (Someş Delivery, de ex.). “Se defineşte acest spaţiu ca aliniament, nu ca limită posterioară de proprietate. Clădirea The Office are 12 metri retragere, acest proiect are mult mai puţin. Pe 5 metri nu se pot asigura promenade, spaţii verzi. Dacă merge această reglementare aşa, toţi posesorii de parcele lângă Nadăş, Canalul Morii vor veni să construiască pe partea din spate. Mai există și problema de reconfigurare a terenului Argos”, a mai spus Negru. “Ca această parcelă să fie construibilă, trebuie să îşi asigure acces auto. Asta înseamnă un fir de intrare, două de ieşire. Al doilea se rezolvă prin UTR de spaţiu verde (V). Alei carosabile se pot face doar pentru a deservi funcţiuni de V. O altă problemă e regimul de înălţime excesiv. Pentru această clădire e nevoie de un adăpost de protecţie civilă de mari dimensiuni, care se amplasează la distanţă de h/3 de clădiri. Nu poate fi realizat. E vorba şi de nerespectarea avizului de oportunitate unde se prevăd spaţii publice cu acces nelimitat.  În “UTR Argos”, spaţiul verde nu există”, a constatat Negru. Şi problemele nu se opresc aici, potrivit acestuia. “Profilele stradale nu sunt respectate, conform PUG, nici nu e necesar, fiind un număr mare de parcări. Dar se ratează oportunitatea de piste de biciclete, care ar putea lega inclusiv liceele din zonă. Grav mi se pare că am cerut la alte proiecte ca restructurea să se refacă conform procedurii din PUG – conform unui contract de restructurare.  Să nu facem excepţii! Documentaţia în forma asta nici nu ar fi trebuit să ajungă aici”, a conchis Vlad Negru.

După prezentarea extinsă, primarul Emil Boc a intervenit, cu un comentariu care a părut să atenueze gravitatea situaţiei: o parte din aspectele prezentate de arhitectul Vlad Negru ar fi fost “exagerate”. “Consider că o parte din lucruri trebuie verificate, o parte le consider exagerate şi nu cred că pot pune piedici proiectului, dacă se respectă legalitatea. Zidul de grafitti mi se pare o chestiune neimportantă vorbind de regenerarea unei zone mari. Aţi amestecat lucrurile serioase cu cele mai puţin serioase. Aţi alunecat pe o pantă a can-can-ului”, a susţinut primarul care conduce şedinţele de Urbanism. “Distanţele de la Canalul Morii sunt importante”, a admis totuşi Boc.

Negru nu a fost însă singurul membru CTATU care a avut de semnalat probleme în documentație. Nicolae Burnete, profesor la Universitatea Tehnică în cadrul departamentului de autovehicule rutiere și transporturi și membru CTATU, a atras atenţia că sunt probleme şi la studiul de trafic: acesta e nesemnat şi nu are precizată perioada în care a făcut, potrivit lui Burnete. Voicu Bozac a intervenit şi el cu mici observaţii. “Apare o legătură carosabilă pe sub Canalul Morii între parking-ul The Office şi acest ansamblu. E necesară? Mie personal mi se pare un lucru bun că se deschide o zonă”, a intervenit Bozac.

Proiectul vizează parte din baza sportivă Record, au mai sesizat membrii CTATU, iar schimbarea destinaţiei sau desfiinţarea unor baze sportive se pot face doar cu hotărârea guvernului şi cu construirea în prealabil a unor baze sportive similare. Pănescu a intervenit însă cu o precizare. “Această funcţiune se păstrează – bazin, teren de sport. Dar bazinul de înot are o situaţie aparte, e tăiat în două, între doi proprietari”, a menţionat Pănescu.

Pe parcursul prezentării proiectului, primarul Boc a anunţat că se retrage pentru a ajunge la un alt eveniment, dar a precizat că la şedinţa următoare proiectul va fi rediscutat. Nu a uitat să mai facă o remarcă despre importanţa zonei şi a proiectului. “E un proiect important, e vorba de o zonă ce are nevoie de restructurare. Totul trebuie făcut cu respectarea tuturor elementelor legale şi a PUG-ului”.

Întrebare de la arhitectul șef al Județului: Ce câștigă comunitatea?

Arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut şi el de făcut o serie de precizări. “Nu înţeleg. Sunt 86 de UTR-uri în PUG. De ce acesta trebuie să fie “UTR Argos”?”, s-a întrebat Salanţă. “Se propune şi se realizează Record-ul?”, a mai vrut să se lămurească arhitectul. Pănescu a menţionat că proiectul se va realiza doar pe terenul beneficiarului. Salanţă a adus şi el în discuţie lipsurile proiectului. “Practic, proiectul aduce trei construcţii mari, cu CUT de 3, peste cel din PUG de 2,8 (3 e CUT-ul din studiul de oportunitate, a precizat Pănescu, n.red.). Dacă îl dezbrăcăm de imaginile frumoase pe care le-am văzut şi lăsăm ce se va întâmpla prin proiect o să constatăm că avem 3 clădiri şi una reabilitată. Ţin minte tot discursul de la PUG, cu spaţii publice, cu ceea ce trebuie să se întâmple cu zona de râu şi un pic parcă e un moment pierdut. The Office dă o retragere, clădirea lungă din proiectul dvs nu se retrage nici măcar ca imobilele existente. Văd acelaşi lucru, aceeaşi atitudine: “de ce să nu?” Aş vedea această investiţie, dar trebuie să punem în balanţă ce pierde oraşul. De la Canalul Morii nu ne retragem 9 metri, ci 5 metri. Şi ce câştig? Un spaţiu de birouri P +6, o super parcare dedesubt şi încă două blocuri. Ce câştig, ca comunitate?”, a spus Salanţă. În replică, Pănescu a ţinut să precizeze că în şedinţă s-au făcut afirmaţii care nu sunt exacte.

După Negru şi Salanţă, şi fostul arhitect şef Adrian Iancu a avut de ridicat o serie de probleme. Menţionăm că Iancu a contestat aspecte ale PUG-ului încă din perioada elaborării acestuia şi după intrarea sa în vigoare, având divergenţe cu echipa de proiect. “Numai PUG-ul poate schimba UTR V. Spaţiile verzi trebuie să fie 30% pe UTR-ul respectiv, fără nimic dedesubt (de pildă parcări). Grădiniţa trebuie să asigure suficiente locuri raportat la numărul de locuitori pe care îi va aduce noul ansamblu și trebuie să aibă și spațiu verde. Ieşirea din parking nu e în regulă, unul face plajă în zona de relaxare – altul iese cu maşina”, a remarcat Iancu. Pănescu a precizat însă că cele două garaje sunt despărţite şi au acces propriu. “Regimul de înălţime poate fi schimbat prin PUZ. CUT-ul poate fi atins. Pentru respectarea normei de spaţiu verde şi a UTR-ului V insist. E foarte interesant cum se dă aviz de la Mediu pentru aşa ceva”, a mai observat Iancu. Acesta a ţinut să amintească şi de o recomandare pe care ar fi făcut-o elaboratorilor PUG, în contextul propunerii acelui nou mod de lucru: “contractul de restructurare”, pe care beneficiarii ar trebui să îl încheie cu municipalitatea. “Printre observaţiile mele apropo de PUG era şi cea în care spuneam să eliminaţi prevederi care nu sunt cuprinse în legi. Nu aţi făcut-o”, a amintit Iancu. “Acel contract de restructurare a fost discutat, e la dosar”, a răspuns Pănescu.

Discuţia pe acest subiect s-a încheiat fără ca proiectul să primească girul CTATU – urmează ca membrii Comisiei să îşi formuleze în scris întrebările şi observaţiile, iar proiectanţii Planwerk să vină cu răspunsuri.

O altă parcare supraterană dorită de primărie în zona n zona străzilor Almașului, Mogoșoaia și E. Cioran este privită cu scepticism de riverani. Oamenii spun că și-ar dori mai degrabă o parcare îngropată cu terasă verde și loc de joacă în cartier sau chiar o grădiniță pe respectivul teren al primăriei.

Proiectanții de la Marbo Construct Consult contractați de primăriei ca să realizeze un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) de regenerate în Mănăștur pentru a putea face loc unui parking pe strada Mogoșoaia au studiat o zonă de 8 hectare.  Inițial au propus o parcare cu trei etaje și 350 de locuri de parcare într-o zonă unde există 105 garaje și 57 de parcări la sol la un număr de peste 300 de apartamente.

Parcarea a fost găsită agresivă și s-a recomandat să fie mai mică ca niveluri și mai verde. La ședința Comisiei de Urbanism din 24 mai, proiectanții au revenit cu trei variante de parcări în zona Mogoșoaia: una cu trei etaje, una cu nivele subterane și un parter cu spații de servicii și parcare de biciclete și mașini electrice și o a treia care le îmbină pe primele două – cu subsol, demisol, parter și etaj cu un volum mai mic. Despre ultima variantă proiectanții au spus că a fost agreată de membrii comisiei și că va aduce 300 de locuri de parcare. La acestea, au mai spus proiectanții, se vor adăuga locuri de parcare la sol rezultate prin reconfigurarea parcărilor din întreaga zonă studiată prin PUZ. Adică un total de 550 de locuri de parcare pe toată zonă, cu mențiunea că în cazul locurilor la sol urmează să se planteze un copac per loc de parcare.

Despre viitorul parking cei de la Marbo Construct Consult au mai spus că va avea 7 metri înălțime și terasă înierbată.

sursa foto: PUZ parking Mogosoaia, varianta cu terasă verde

Riveranii din zona Mogoșoara și Almașului au ținut să reamintească Comisie de Urbanism că, potrivit studiilor de mediu, traficul este principala sursă de poluare din oraș și că el n-ar trebui încurajat în cartiere prin aceste proiecte de parcări supraterane. Mai civilizat, au subliniat riverani din zonă, ar fi un parking îngropat care să aibă la sol o terasă verde.

O altă variantă avansată de locuitorii din Mănăștur vecini cu viitorul parking a fost aceea prin care primăria să ia în considerare utilizarea terenului nu pentru o parcare ci pentru o grădiniță. “Nu stăm bine cu grădinițele în acest cartier al nostru. Eu zic că este mai importantă grădinița decât parkingul suprateran. Peste câțiva ani o să vină alt primar și va zice că nu mai are teren în zona noastră ca să facă o grădiniță pentru că pe el stă o parcare”, a subliniat un alt riveran. Alte probleme semnalate de cetățeni s-au legat de distanțele prea mici între parking și blocurile în care locuiesc dar și de faptul că acesta va genera trafic pe niște alei foarte înguste.

 

Arhitectul Voicu Bozac, mebru în comisie a înclinat către varianta doi propusă de proiectanți, cu parcare îngropată, însă îmbunătățită. El a mai cerut să  se prezinte o propunere de etapizare a investițiilor din PUZ-ul de regenerare, cu mențiuni privind poziționarea parcărilor alternative – temporare pe parcursul edificării parkingului. O altă problemă, după cum a atras atenția arhitectul Mihai Racu, este legată de modul în care Marbo a propus regenerarea singurului parc mai mare din cartierul Mănăștur, cel din zona bisericii de pe Primăverii. Potrivit lui Racu, părculețul a fost înlocuit cu triunghiuri reziduale și cu alei betonate. Proiectanții au replicat că în opinia lor, parcul nu funcționează, nu are copaci și de aceea a fost gândit gragmentat.

În schimb, arhitectul Adrian Iancu a spus că propunerea trebuie îmbunătățită. În final a intervenit și primarul Emil Boc care a recomandat proiectanților să muncească și după 10 iunie să prezinte o varinată și mai bună pentru parcarea de cartier care să țină cont de toate obiecțiile oamenilor. De asemenea, a cerut ca noua variantă să aducă și date legate de amplasarea viitoarelor parcări față de blocurile de locuințe.

Proiectele de parcări supraterane noi anunțate de primăriei în cartierele Mănăștur, Mărăști și Gheorgheni pe terenuri libere de sarcini situate între blocurile de locuințe sunt contestate de riverani. Încă de la dezbaterile proiectului de buget al orașului pe 2017 inițiate de primărie în cartierul Mănăștur, riveranii au semnalat primarului Emil Boc că planurile de edificare a unor parkinguri supraterane sunt foarte proaste pentru că vor scădea calitatea vieții oamenilor și le va lua soarele și puținul spațiu liber dintre blocuri. Boc le-a promis atunci oamenilor că niciun proiect nu se va aviza fără să respecte norme în vigoare și fără ca aceștia să fie consultați.

Pentru 2017, Boc a anunțat șase parkinguri de cartier. Două dintre acestea au fost prezentate deja la Comisia de Urbanism și contestate de vecini. Parcarea de pe Primăverii nr. 8 – Aleea Peana și acest proiect al unui parking de pe Mogoșoaia.

VEZI ȘI:

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

 

 

 

 

 

 

Documentația urbanistică de regenerare a unei zone din cartierul Mănăștur – situată între arterele primăverii-aleea peana -răvașului – comandată de primărie pentru a putea face loc unui parking între blocurile existente este în continuare privită cu scepticism de riverani. Proiectul a revenit la urbanism, după ce la o ședință precedentă oamenii care locuiesc în zonă s-au plâns că noua parcare le ia soarele, că va distruge spațiile verzi, că va crea trafic suplimentar sau că le va pune în pericol copiii care merg la școala de cartier din vecinătate. Riveranii au reproșat, însă, că va aduce mai multe locuri de parcare decât este necesar și asta cu jertfirea unor zone verzi din cartier.

DETALII DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR: Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au modificat proiectul inițial. Arhitectul Kulcsar Andras a explicat că, la solicitarea locuitorilor, s-a renunțat la ieșirea spre strada Primăverii în favoare unui acces în dublu sens de pe aleea Peana la viitorul parking care și el s-a micit de la 5 etaje la două etaje, plus o terasă verde gândită pe un demisol, în continuare corpului cu etaje. De asemenea, a spus arhitetcul, s-a încercat o intervenție minoră asupra vegetației și aleilor dintre blocuri și, într-o etapa a doua a PUZ-ulu s-a mai gândit o parcare micuță cu 50 de locuri spre strada Răvașului. Proiectantul a mai afirmat că, într-o altă etapă s-ar putea lua în calcul și un spațiu limitrof nefolosit al școlii din zonă pentru o viitoare parcare, dar și că în cazul PUZ-ului s-au configurat și foarte multe locuri de parcare la sol.

sursa: PUZ K&K Studiou de Proiectare

Potrivit noii propuneri au rezultat două parkinguri, unul cu 270 de locuri, respectiv unul cu 50 de locuri. În prima variantă a proiectului se propuneau 600 de locuri de parcare. Pe terenul studiat există 164 de garaje, potrivit proiectanților, din care 107 în zona parkingului mare. Toate garajele sunt propuse, etapizat spre a fi desființate, iar proprietarii vor primi locuri de parcare în viitorul parking.

În favoarea proiectului a intervenit arhitectul Adrian Iancu (proaspăt revenit în Comisia mare de urbanism după ce la o ședință precedentă a fost muștruluit de primarul Emil Boc și a plecat înainte ca respectiva ședință să se termine) care a subliniat că proiectanții nu știu să-și vândă marfa și că trebuie să spună că au făcut locuri de parcare la sol și pentru fiecare loc de parcare a propus plantarea unui copac ceea ce duce la creșterea calității spațiului urban.

Așa Kulcsar Andras a spus că la sol sunt propuse 255 de parcări la care se adaugă peste 100 de parcări existente la subsolul blocurilor. Numărul total de apartamente din zone este de peste 1000.

“Un lucru excepțional. Noi nu ne propunem să facem monștri în mijlocul cartierelor ci să dublăm numărul de parcări în zonele studiate. Este un câștig, mai ales că aducem și un plus de calitate pentru spațiul urban”, a ținut să sublinieze și primarul Emil Boc.

Profesorul de la UTCN Mihail Abrudean, administrator pe Peana 7, a ținut să salute modul în care s-a ținut cont de obiecțiile locatarilor, după ce s-a renunțat la breteaua de trafic cu strada Privăverii și s-au mutat locuri de parcare. El a cerut, însă, relocarea altor parcări din zona blocurilor R15, R14, R16 care au garaje la sol pe o zonă de la blocul D14 unde deja se parchează.

Un alt opozant al proiectului inițial al primăriei, avocatul Dan Stegăroiu, a intervenit și el în ședință și a reproșat primarului că proiectul încă are hibe și că propune locuri de parcare cu tăierea unor copaci vechi de 45 de ani din cartier. El a recomandat primarul Boc chiar să aibă un reprezentant de la mediu invitat în Comisia de Urbanism, mai ales că în cazul proiectului refăcut prin propunerile de amplasare a parcărilor la sol se vor tăia zeci de copaci și că parkingul și locurile de parcare propuse vor fi o sursă de noxe. “Pentru ce folosesc așa de multe parcări la sol dacă cei care au parcări în garaje vor avea prioritate în viitorul parking iar restul avem parcări la demisolul blocurilor? Nici nu îmi imaginez ce ar fi cu atâtea locuri de parcare la sol”, a mai completat Stegăroiu.

 

Un alt riveran, Doina Sasu, inginer constuctor, a subliniat că viitorul parking e prea aproape de blocuri și că o soluție era ca parcare să aibă cele două nivele gândite deasupra solului să treacă în subteran și doar un singur nivel suprateran să rămână și acesta să fie inierbat. Propunerea sa a fost și pe gustul altor riverani care au subliniat și ei că vor în cartier cât mai puține noxe și trafic în favoarea unor zone verzi cu locuri de joacă. Adică parking îngropat și la sol să fie terasă înierbată. Dar și că parkingul ar trebui să se depărteze de blocurile în care ei locuiesc, de școala cu 700 de copii, sau că n-ar trebui să genereze trafic tot în zona aglomerată de pe Peanu unde deja există trafic generat de școala din zonă.

Arhitectul Voicu Bozac, membru în comisia de urbanism, a reamintit că s-a cerut un studiu dendrologic privind vegetația care există în zona Peana-Primăverii despre care oamenii au spus deja că e o oază verde pe care o prețuiesc extrem de mult. Proiectanții au menționat că n-a fost posibilă realizarea studiului.

Kulcsar a mai spus că s-au prevăzut parcări la sol cu arbori pentru ca părinții care își lasă copiii la școală să le folosească. Ca să mai calmeze spiritele a intervenit și arhitectul Iancu care a recomandat oamenilor să meargă în cartierul Gherogheni și să studieze parkingul Băișoara ca să aibă un model asupra traficului care este generat de o astfel de parcare, unul foarte redus. Riveranii l-au contrazis și au spus că și ei au modelul parkigului deja amplsat la Minerva care generează trafic.

Viceprimarul Da Tarcea a spus și el că în prezent sunt parcate mașini peste tot care se vor scoate din zona blocurilor și că, în plus, vor fi și mai multe spații verzi, ceea ce va aduce doar câștiguri în cartier. Avocatul Stegăroiu i-a amintit că astfel de regenerări și reglementări ale unei zone n-ar trebui să se facă cu distrugerea locurilor verzi deja amenajate.

Arhitetctul Adrian Iancu a cerut proiectanților să detalieze propunerea ca aceasta să poată să se pună pe site-ul primăriei, să fie o consultare clară iar riveranii să vadă exact ce distanțe există și cum sunt influențați de proeict. Proiectanții i-au amintit că ei realizează un PUZ, nu un Plan Urbanistic de Detaliu. Apoi Boc a intervenit și el și a precizat că nu e cazul de niciun PUD și că discuțiile tehnice sunt treaba comisiei operative de urbansim. “AIci (în comisia mare – n.red.) discutăm principii”, a completat edilul.

Lămurit de specialișri de la Direcția de Urbansim că doar PUD-ul e cel care îi poate lămuri pe oameni asupra distanțelor și a modelul de amplasare al viitorului parking, primarul a revenit și a cerut proiectanților și un PUD, oferind ca termen data de 10 iunie pentru finalizarea lui. Boc a mai solicitat și studiul dendrologic, menționând că după 10 iunie va mai fi convocată o comisie de urbanism unde se va rediscuta proiectul parkingului de pe Primăverii nr.8 – Aleea Peana.

 

 

 

 

 

Trendul de urbanizare excesivă din pădurea intravilană a Clujului, Făgetul, nu trebuie să continue, au spus în 2016 specialiștii. Aceasta după ce administrația (la propunerea consilierilor locali) a inițiat anul trecut o propunere prin care să se permită construirea de case de vacanță în această zonă. Tema a fost dezbătură, însuși primarul Emil Boc scuzându-se că a adus-o în atenția publică din pricina “cetățenilor furioși” care amenință primăria cu instanța după ce noul PUG nu mai permite edificare de case de vacanță în Făget. Dar a fost închisă și s-a decis ca pentru Făget să de accepte, așa cum zice PUG-ul, doar dotări de agrement.

O pensiune turistică propusă în pădurea Făget, pe drumul Sf. Ion a fost avizată în mai puțin de un minut de noua comisie de urbanism a primăriei Cluj la ședința de la finalul lunii aprilie. Ba chiar proiectul a fost lăudat, nu din pricina calității arhitecturale, ci pentru că este o documentație deschizătoare de drumuri din perspectiva filosofiei adusă de Planul Urbanistic General pentru dezvoltările din pădurea Făget.

Un beneficiar privat a propus un Plan Urbanistic Zonal pentru instituirea unei zone de agrement (pensiune turistică) în pădurea Făget, pe Drumul Sf. Ion. Parcela studiată are peste 3800 de mp iar proiectanții au propus amenajarea unei construcții cu subsol (demisol), parter, etaj și mansardă (etaj retras unde să funcționeze o facilitate turistică. Clădirea urmează să ocupe 10% din parcelă, restul fiind spații verzi, circulații plus cedări de teren pentru lărgirea drumului Sf Ion, potrivit profilului propus în PUG. Vorbim de un drum care ar trebui pe viitor să aibă trotuare, piste de biciclete și alinialiment cu copcei.

sursa: PUG Cluj

Pentru pensiune sunt propuse 17 locuri de parcare atât pentru funcțiunea de restaurant cât și pentru unitatea de cazare.

Arhitecții din comisie nu au avut niciun fel de obiecție sau reproș cu privire la documentație. Ba nici măcar n-au avut nevoie de argumente din partea proiectantului. Specialiștii au opinat, în mai puțin de 1 minut, că proiectul este în regulă. În plus, secretatul comisiei de urbanism a consilierilor locali, Radu Rațiu a ținut să spună public că inițiativa beneficiarului este una care merită apreciată în contextul filosofiei pe care noul PUG a propus-o în cazul pădurii Făget.

Rațiu a ținut să sublinieze că după aprobarea noului PUG (în decembrie 2014), forul local a primit foarte multe solicitări de la cetățeni în ceea ce privește schimbarea prevederilor documentanției de urbanism în așa fel încât să se permită amenajarea, în continuare, a unor case de vacanță în pădurea Făget. “Am avut foarte multe plângeri prealabile pe acest subiect venite de la cetățeni care doreau în continuare să construiască case în Făget. Noi le-am respins. Cu acest proiect al pensiunii se demonstrează că se pot aplica prevederile PUG și se pot face construcții pentru agrement în pădure. Este o chestiune de lăudat”, a apreciat consilierul.

Cu acestă mențiune, specialiștii din comisia de urbanism a primăriei au dat undă verde proiectului.

Așa numitele “case de vacanță”, noțiunea prin care s-a deschis de fapt calea construirii de locuințe în pădurile orașului, au fost interzise prin regulamentul de urbanism aprobat la final de 2014. “Minunea” a ținut un an – iar în 2016 consilierii locali au pregătit o inițiativă de a reintroduce în urbanismul orașului a “casele de vacanță” (adică locuințele în pădure). Asta cu toate că șeful de proiect al noului PUG (abia aprobat de un an) spune despre o astfel de inițiativă că ar fi “un banditism”. În plus, societatea civilă clujeană a inițiati și o petiție contra caselor de vacanță în pădurea din intravilanul Clujului.

La rânsul său, Primăria a inițiat o dezbatere în acest sens în 2016 care l-a făcut pe primarul Emil Boc să abroge propunerea și să mențină prevederile PUG în ceea ce privește construcțiile din Făget.

Mai jos, concluziile:

Pădurea minciunilor. Cum a rămas cu casele de vacanță în pădure

 

Ce utilizări sunt admise în Făget: 

sursa: PUG Cluj

 

Pe final de mandat, consilierii locali vor să schimbe PUG-ul: se întorc casele de vacanță în pădure, livezile construibile și agricolul – intravilan

M-au impresionat! Primarul cere consilierilor să uite de Făget

Locuirea de tip “singur în pădure”, extinsă la Cluj: vor case în Făget

zona Borhanci - Speranței -- Romul Ladea, sursa foto: piata-az.ro

Documentații de urbanizare pe o zonă extinsă, care să aducă acorduri de la toți proprietarii pentru viitoarele drumuri, plus cedări pentru lărgirea celor existente de pământ. Asta au cerut specialiștii din Comisia de Urbanism a primăriei la ședința de săptămâna trecută, cu prilejul discutării unui Plan Urbanistic Zonal de urbanizare pe strada Speranței, zonă aflată în plină dezvoltare.

Respectiva documentație a primit aviz de oportunitate pentru a fi întocmită pe jumătate din Unitatea Teritorială de Referință, tocmai pentru că terenul este înjumătățit de o serie de servituți de utilitate publică.

Pe aproape 3000 de mp situați în zona arterelor Dimitrie Onciu și Speranței, un proprietar privat a popus amenajarea de locuințe unifamiliale cu subsol, parter și un etaj, în trei grupaje înșiruite, cu cedarea de teren pentru drum (600 mp), plus amenajarea unui micuț spațiu verde (Procentul de Ocupare a Terenului propus a fost 35%, iar oeficientul de Utilizare a Terenului de 0,9).

Modul în care proiectanții, reprezentați la comisie de arhitectul Sorin Scripcariu, au ales să configureze cedările de teren pentru lărgirea drumurilor i-a nemulțumit pe arhitecții din comisia de urbanism a primăriei. Arhitectul-șef al Județului, Claudiu Salanță, a semnalat faptul că primăria ar trebui să ceară ca documentațiile de urbanizare să se facă pe o suprafață mai mare (tot UTR-ul) în așa fel încât, dacă se fac cedări de parcele pentru drumuri sau spații verzi către domeniul public, acestea să ajungă la primăriei și chiar să poată fi utilizate. Altfel, după practica actuală, primăria primește doar una, două parcele și nu poate lărgi un drum decât după ce toți proprietarii se apucă să inițieze documentații de urbanism similare. Punctul de vedere a fost susținut și de arhitectul Vlad Negru, care a subliniat că administrația locală ar trebui să fie mai atentă cu avizele de oportunitate, pentru ca procedura de urbanizare propusă în PUG să funcționeze. De asemenea, arhitectul expert al primăriei Ligia Subțirică a recomandat cadastrarea drumurilor circulate – cu identificarea proprietarilor, rezervarea de parcele pentru lărgirea lor. “Ați mai avut PUZ-uri și în alte zone și știți foarte bine că nu putem merge pe drumuri existente de pământ fără să știm ale cui sunt. De aceea trebuie să idenditificați proprietarii de pe Dimitrie Onciu și Speranței”, a adăugat Subțirică. Punctul său de vedere a fost împărtășit și de șefa Direcției de Urbanism a primăriei, Corina Ciuban.

Arhitectul Sorin Scripcariu a motivat că primăria a eliberat fără probleme autorizații de construire pentru locuințe și mai sus și mai jos de parcela investitorului, fără să ceară cadastrarea de drumuri. Acesta a mai subliniat că devine mai complicat de realizat proiectul în mometul în care trebuie consultați și alți proprietari care n-au construit încă pentru că aceștia ar putea pune bețe în roate proiectului. Punctul său de vedere a fost susținut inițial de primarul Emil Boc.

Cu toate acestea, arhitectul-șef al orașului, Daniel Pop, a afirmat că doar așa câștigă comunitatea – dacă se face urbanizarea unei întregi zone. În plus, alți membri din comisie au subliniat că nu se pot prevedea drumuri pe parcelele altor proprietari, fără ca aceștia să știe că s-a propus acest lucru. Arhitectul Mihai Racu a mai precizat că există și inadvertențe pe planșele de urbanism, față de ridicările topografice.

Având în vedere pozițiile exprimate de arhitecții din comisie, primarul Emil Boc a revenit și a recomandat proiectanților să țină cont de propunerile privind cadastrarea drumurilor și consultarea proprietarilor din zonă. Tocmai pentru ca PUZ-ul, odată avizat, să nu fie atacat de eventuali proprietari nemulțumiți. “Vă dați seama că în acest caz pierdem de pe scaun, în instanță. E și pentru sprijinul investitorului să veniți cu cele solicitate”, a mai completat primarul.