Tags Posts tagged with "Comisia de Urbanism"

Comisia de Urbanism

by -
1 1416

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

Un proiect propus de Compania Electrica privind amenajarea unui post de transformare în zona străzii Bobâlna, pe un spațiu verde, i-a revoltat pe arhitecții din comisia de urbanism a primăriei. Aceștia au recomandat companiei să lucreze decent în oraș și să respecte tendința de trecere în subteran a respectivului tip de infrastructură, mai ales că încasează taxe grele din facturi, de la cetățeni Primarul și-a asumat punctul de vedere, cu mențiunea că e convins că după discuțiile de urbanism, Electica va veni la el “cu jalba-n proțap”.

Energo Power a prezentat, în fața comisiei de urbanism conduse de primar, documentația Electrica privind amenajareau unui post de transformare a energiei electrice pe strada Bobâlna.

Arhitecții din comisiei au remarcat că planșele prezentate nu au cote, nu au anexat un plan de situație și în plus, aduc o propunere de amenjare care face pe oricine o studiază să creadă că respectivul post de transformare se amenejează fix pe locul de joacă din apropiere.

Proiectanții Electrica au explicat că respectivul post e propus pe o zonă verde din zona străzii Bobâlna, la suprafață.

Așa că, arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumi de soluție. “Ar trebui ca infrastructura de acest tip să fie în subteran. Cum e decent să faceți că încasați taxe mari de la cetățeni”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

“În spiritul ideii de îngropare a cablurilor, inițiată deja în oraș, pentru păstrarea imaginii urbane”, a adăugat și arhitectul Șerban Țigănaș.

Primarul s-a interesat asupra legislației la acest capitol, referitor la respectivele posturi de transformare, dacă să fie sau nu în subteran.

Arhitectul Adrian Iancu a explicat că legea se referă strict la cablurile aeriene, însă a fost completat de Pănescu care a amintit că legea nu interzice ca infrastructura Electrica să fie pozată în subteran.

Proiectanții au recunoscut să singura problemă privind pozarea în subteran a posturilor de transformare este legată de costuri, acestă practică fiind costisitoare pentru companie.

Cu toate acestea, arhitecții din comisie au susținut recomadarea inițială. “În Piața Unirii, s-a putut chiar și cu postul de gaz care e în subteran. Continuați și dumneavoastră tradiția”, a recomandat Iancu.

Primarul Emil Boc a declarat că înțelege că pozarea infrastructurii ar costa mai mult companie, însă a susținut recomadarea arhitecților. “Sunt convins că luni de dimineață vin (Electrica – n.red.) cu jalba-n proțap la mine, dar trebuie ne preocupăm și de oraș”, a adăugat primarul.

Arhitecții din comisiei au respins proiectul și au recomandat refacerea sa cu mascarea punctului de transformare. “La cota 0 a terenului ar trebui să fie gurile de aerisire, iar acest post ar trebui acoperit cu un covor de vegetație”, au mai recomandat arhitecții.

 

 

Acum doi ani s-a făcut pe cheltuiala comunității evreiești din Cluj un monument în memoria victimelor Holocaustului. Atunci primăria l-a autorizat provizoriu, pe doi ani de zile, în Parcul I.L Caragiale. Acum primăriei i s-a cerut ca acest monument comemorativ să rămână definitiv în acest parc din zona centrală a orașului.

Un subiect firbinte ajuns pe ordinea comisiei de urbanism întrunită în ședință în 9 martie. Și asta pentru că nimeni altul decât fostul arhitect-șef al orașului s-a pus de-a curmezișul ca acest monument să rămână în parcul I.L Caragiale. “Dumneavoastră, domnule primar, n-ați fost la discuția de acum doi ani”, a explicat chiar Iancu.

IMG_1519

Șah mat la Iancu

Primarul a fost nemulumit că acest monument de cinstire a memoriei martirilor evrei a apărut pe ordinea de zi a comisiei de urbanism, mai ales că n-avea niciun alt opozant ca el să nu rămână în continuare pe locația din parc. Înainte de a se discuta reprectivul proiect, a avut și o discuție, față în față cu directorul Muzeului de Artă Cluj, Lucian Nastasă Kovacs, susținător al locației din parcul I.L Caragiale.


Așa că, Boc a ținut să tranșeze poziția oficială a primăriei și a țipat la propriu la arhitectul Adrian Iancu care a dorit să îi explice de ce monumentul a fost autorizat doar provizoriu în parc, după ce arhitectul Nicolae Mirișan, cel care a susținut documentația, a dat din umeri când a fost întrebat de ce a primit o autorizație provizorie.

Niciun alt arhitect din comisia de urbanism n-a intervenit sau nu s-a exprimat că se împotrivește locației pentru monument, după ce Boc a ridicat tonul când Iancu încerca să-i amintească de discuția din 2014.

„Domnul arhitect (Mirișan – n.red.) nu ţine minte, dar a fost o discuţie la doamna viceprimar Anna Horvath. Acolo am ridicat câteva probleme. Să pui monumente în zone verzi e o chestiune sensibilă”, a spus Adrian Iancu, menţionând că o astfel de abordare ar deschide calea către alte cereri similare.

Primarul Emil Boc a ripostat însă rapid. „Nu confundaţi Holocaustul cu nimic altceva. E vorba de respect, e o formă de respect faţă de istorie”, a spus primarul, lăsând puţin loc altor argumente. Chiar dacă nimeni nu a contestat amplasarea monumentului. Nici măcar Iancu n-a spus că nu mai e de acord. A spus doar că e o problemă că parcul se numește I.L Caragiale și că e nepotrivit un monument al holocaustului din această perspectivă.

„S-a discutat chiar găsirea unui alt amplasament, pe strada Horea era o variantă”, a mai încercat Iancu să amintească. Nimic nu l-a putut deraia pe primar din discurs. “Schimb atunci numele parcului”, a tranșat primarul. Așa că fostul arhitect-șef al orașului a admis că tot ce se întâmplă în comisia de urbanism e așa cum vrea primarul.

„Încercam doar să amintesc care a fost situaţia atunci, la o discuţie la care dvs nu aţi participat. Oricum, dvs decideţi, noi suntem o comisie consultativă, ce zicem noi e egal cu 0, ziceți așa”, a concluzionat Iancu.

„Azi aceasta e soluţia, nimeni nu a venit cu obiecţii la acest amplasament. Închidem discuţia”, a conchis primarul. Deşi s-a arătat apărător clar al amplasării monumentului şi respectării trecutului, Boc a confundat puţin anii evenimentelor.

Directorul Muzeului de Artă, Lucian Nastasă Kovacs, a ținut să mai adauge că problema reală nu este legată de locație ci de faptul că primăria clujeană ar fi trebuit să fie cea care să amenajeze în oraș un astfel de monument și să îi și susțină financiar. Și nu așa cum s-a întâmplat ca acest monument să fie susținut financiar din fondurile comunității evreiești și din sponsorizări.

sursa foto cover: http://hungarianspectrum.org/

Propunerea urbanistică a Civitas Proiectare care a contractat proiectul noului cimitir pe care primăria a anunțat că-l va dezvolta de la zero, pe un tren 4 hectare din cartierul Someșen,i e slăbuță, înghesuită și departe de a aduce un model cimitir-parc în Cluj-Napoca. Proiectul a fost discutat de comisia de urbanism la ședința de ieri și criticat de arhitecți, inclusiv de primărie.

 

Exclus așa ceva în Cluj, proiectanții si primaria vor morminte înghesuite și BETOANE în noul cimitir din SOMEȘENI !!!!!!!!! (sursa foto: Anchorage Memorial Park -en.wikipedia.org):

Exclus așa ceva în Cluj, proictnții si primaria vor morminte înghesuite și BETOANE!!!!!!!!! (sursa foto: Anchorage Memorial Park -en.wikipedia.org)

Civitas Proiectare a licitat, cu un preț la jumătate din estimarea primăriei, contractul pentru proiectarea noului cimitir al orașului și a și câștigat. Planul Urbanistic Zonal a fost prezentat primăriei de arhitectul Daciana Bercan la ședința de urbanism de săptămâna aceasta.

12166077_1036465369744595_33373340_n (1) 12769468_1036465399744592_885936111_n

Proiectul a fost catalogat de arhitecții din comisia de urbanism ca fiind foarte slăbuț: foarte-forte departe de un cimitir parc, cu alei generoase și vegetație și foarte-foarte aproape de cimitirele înghesuite și dezvoltate cu beton și morminte înghesuite care există deja în oraș. Arhitectul Eugen Pănescu a recamrcat că, deși viitorul cimitir e “desenat” în jurul unei axe centrale, ca un flurture, proiectul e desenat ca pentru un teren plat, deși amplasamentul este un deal. Arhitectul Șerban Țigănas a apreciat că proiectul n-are nicio calitate de a creiona o viitor cimir parc, aerisit, cu alei cu bânci și copăcei.

La ședință au participat și reprezentanții primăriei de la Direcția tehnică care se ocupă de investiții și care s-au pronunțat asupra necesității ca mormintele să fie delimitate cu beton, că poate fi spălat mai ușor. Proiectantul și arhitecții din comisie s-au mai contract asupra distanței dintre morminte, dacă să fie de 30 de centimetri sau de 60 de centimetri. De asemenea, proiectantul a cerut comisie să spună dacă dorește și o zonă de cavouri, și să îi spună cum să facă. Atitudinea i-a enervat pe membrii comisiei care i-au amintit că, de fapt, ea este cea care trebuie să vină cu propuneri, mai ales că a câștigat o licitație ceea ce face ca propunerile și variatele de dezvoltare a unui cimitir model pentru oraș să-i aparțină și nu să fie făcute de comisie.

După contre și calcule cu betonul, arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a cerut proiectanților să refacă propunerea, să așeze mormintele la distanțe de 2,5 metri, să aibă grijă că la răsătit se așează persoanele decedate cu capul, deci să regândească un cimitir-parc, nu indesit, cu morminte unul lângă altul ci unul sustenabil.

12746393_1036465466411252_1254983977_n

Licitația pentru serviciile de proiectare a unui noul cimitir, dezvoltat de la zero pe un teren al primăriei de pe strda Moș Ion Roată din Someșeni a fost organizată anul trecut. Contractul a fost încheiat cu Civitas Proiectare la peste 145.000 de lei, mai puțin de jumătate din valoarea estimată de primărie. Civitas trebuie să realizeze un Plan Urbanistic Zonal, Plan Urbanistic de Detaliu, Studiu de Fezabilitate, Proiect tehnic, detalii tehnice pentru autorizația de construire, detalii de execuție, caiete de sarcini pentru amenajările exterioare, racorduri și branșamente.

Societatea Civitas Proiectare a mai avut contracte cu primăria clujeană câștigate pe criteriul prețului cel mai mic. Aceasta este extensia pe parte de proiectare din grupul de firme deținute de Vasile Bercan, fost sectretar în Ministerul Transportului pe vremea PD-ului. Civitas Proiectare este o societate înființată în 2012. Societatea are ca acţionar pe Daciana Maria Bercan. În 2013 firma Civitas Proiectare a câștigat contractul de proiectare a bazei sportive pe care primarul a anunțat că vrea să o amenajeze în zona cartodromului. Primăria a bătut palma cu firma de proiectare pentru 29.000 de lei, la o valoare de 38% din preţul estimat. De asemenea, firma s-a ocupat și de proiectul de modernizare a cinematografului Dacia din Mănăștur, câștigând alături de 2 Invest contactul de proiectare și execuție. Valoarea contractului este de peste 2,8 milioane de lei cu TVA din care proiectarea este de peste 60.000 lei, iar valoarea lucrărilor de construcție de peste 2,7 milioane lei.

Și în cazul cinematografului Dacia, modul de rezolvare – coloristică – a interiorului acestuia a fost criticată de directorul Festivalului de Film Transilvania. Iar primăria a promis chiar că va reface culoarea pereților interiori, zugrăviți în alb.

Primăria din Cluj decide să schimbe culoarea din cinema Dacia, după ce regizorul Giurgiu spune că e “o catastrofă”

 

 

 

 

Timid, în prima ședință din 2016 a Comisiei de Urbanism a primăriei s-a urnit un plan de politică urbană pe care primăria să și-l asume ca regulile de construire să asigure dezvoltarea unitară a orașului.

Regulamentul local de urbanism trebuie impusionat prin hotărâri ale Consiliul Local ca să existe garanția că se aplică unitar în oraș. Arhitecții din Comisia de Urbanism a primăriei au cerut primarul Emil Boc să inițieze astfel de hotărâri în chestiunea drumurilor din extensiile orașului, a funcțiunilor cu acces public la care te obligă regulamentul dar pentru care este nevoie de acordul vecinilor, dar și a parcărilor pe care trebuie să le ai în zona centrală ca să construiești. Specialiștii de la Direcția de Urbanism au primit termen două săptămâni, care curg deja, pentru a veni cu o propunere care, potrivit lui Boc, va fi supusă dezbaterii publice, apoi urmând să ajungă și în fața plenului Consiliului Local.

Arhitectul Eugen Pănescu a semnalat primarului că regulamentul local de urbanism nu va genera o dezvoltare unitară a orașului, dacă nu e susținut și asumat prin hotărâri ale Consiliul Local mai ales referitoare la problema servituților (drumurilor) din extensiile orașului, unde proprietarii vor să construiască, deși aceste zone nu au drumuri corespunzătoare. De asemenea, Pănescu a mai pus pe tapet situația din zonele pietonalizate, cum ar fi Piața Muzeului (zona centrală a orașului) unde se dorește să construiască funcțiuni mixte însă nu există posibilitatea asigurării de locuri de parcare. “Regulamentul prevede posibilitatea unei compensații, o sumă de bani percepută proprietarii în contul locurilor de parcare”, a subliniat Pănescu. Primarul Emil Boc a afirmat că deja primăria a avut această abordare pe vechiul Plan Urbanistic General, însă respectiva taxă de parcare impusă a fost desființată prin instantă.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a precizat că este în regulament se spune proprietate sau concesiune la o rază de 200 de metri de imobil, referitor la asigurarea locurilor de parcare. “Vorbim de zone pietonale, unde să concesionezi parcări în respectivele perimetri? Evident că nu poți și atunci ar trebui să modificăm cumva condițiile în așa fel încât și proprietarii din aceste zone să aibă posibilitatea să le dezvolte”, a completat arhitectul-șef al orașului.

Consilierul Ovidiu Florian, membru în comisia de urbanism a consilierilor a propus și el o soluție la capitolul parcări în zona centrală. “Dacă vrei să faci mansardare în aceste zone pietonale, daca n-ai loc de parcare, n-ai dreptul la abonament de mașină. Și atunci, dacă adoptăm propunerea domnei viceprimar Anna Horvath taxele cu creșterea taxelor de parcare pe zona centrală, să fie suficient de mari, atunci dacă n-ai mașină, nu-ți trebuie loc de parcare ca să construiești”, a subliniat Florian.

Noul regulament aferent PUG-ului te obligă în multe zone ca la imobilele noi să pui funcțiuni de acces public. De multe ori însă vecinii au alte funcțiuni (locuințe), iar ție ți se cere acordul vecinilor. Cum se poate rezolva asta?”, a semnalat și arhitectul Ferencs Bakos.

“Aici trebuie vzut cu doamna Aurora Roșca și juridicul cum poate fi făcut. Pentru că pe locuințe nu poți cere funcțiuni mixte”, a spus arhitectul-șef al orașului.

Primarul Emil Boc a salutat propunerile și a cerut specialiștilor de la Direcția de Urbanism să le pună pe hârtie, în termen de două săptămâni (care au încpeut deja să curgă). “Adunați propunerile, puneți-le într-un material. Astfel, după ce le veți pune pe hârtie, la începutul lui martie putem să facem dezbatere, toți cei interesați să se pronunțe, apoi să intrăm cu ele în plen”, a cerut primarul Emil Boc.

Consilierilii din comisia de urbanism, ignoranți!

Din păcare, la prima ședință de urbanism din 2016, au participat toți consilierii locali din comisia de urbanism a consilierilor (fără viceprimarul Gheorghe Șurubaru), însă nu toți au rezistat să stea în sală până la momentul <<politică urbană>>. Olah Emese și Gabriel Oniga au stat puțin și au plecat. Au rezistat doar consileirii Ovidiu Florian și Radu Rațiu care, deși au fost foarte activi pe telefoanele mobile, au participat totuși la discuții și au fost pentru adoptarea unor Hotărâri de Consiliu Local care să regleze problemele urbanistice semnalate de arhitecți.

 

 

Reglementarea unui profil urban pentru strada Rakoczi Ferenc a stârnit dispute între primarul Emil Boc și proprietari de terenuri din zonă care vor să-și edifice locuințe pe această arteră. Strada în cauză are acum în jur de 6 metri iar propritarii privați de parcele au spus că sunt dispuși să cedeze din proprietățile lor până la un profil de 8 metri, așa cum are și arera din care se desprinde, Măceșului, asflatată recent de primărie.  Primarul Emil Boc a anunțat că pixul său nu va mai semna pentru construcția de locuințe în extensiile orașului fără să fie asigurată infrastructura rutieră adecvată, drumuri principale de minim 9 metri, așa cum spune legea și PUG-ul. Adică o crâmpee din ceea ce ar putea fi o politică urbană a primăriei. Propritarii privați au spus că vor tranșa situația “oamenilor simpli care au cumpărat un teren și se chinuiesc de 3 ani cu un PUZ ca să-și edifice o locuință unifilială, fără să fie dezvoltatori imobiliari”, în instanță. La finalul ședinței, primarul a confimat că are tot timpul la el, în buzunarul de la piept,…trei pixuri.  Membru în comisia de urbanism și parte a firmei care a realizat documentația pentru reglementarea drumului, arhitectul Șerban Țigănaș a sintetizat situația: Pixul primarului trebuie ascuțit”

stradaaaaaaaaa

12 proprietari de pe drumul Rakoczi Ferenc care vor să-și edifice locuințe pe respectiva arteră au primit ca temă de la Comisia de Urbanism (CTATU) a primăriei să reglementeze situația drumului care este pe un teren accidentat și are o lățime foarte mică. Adică, atât ei, cât și vecinii să fie de acord să cedeze din terenurile lor pentru a crea o stradă decentă, circulabilă pentru toți cei care vor locui în zonă.

Astăzi, la prima ședință a Comisiei de Amenajarea Teritoriului și Urbanism din 2016, s-a revenit cu partea de reglementare a drumului, din PUZ-ul deja avizat cu nr. nr. 119067/529/ 2014, dar fără a avea votul Consiliul Local. Documentația a fost întocmită de Dico și Țigănaș.

Ca la aproape orice discuție din Sala de Sticlă a primărie, s-a făcut mai întâi inventarul. Sunt proprietari de terenuri în sală? Da sunt.

“PUZ-ul dumneavoastră pentru construcția de locuințe nu poate fi accesat acum. Drumul are o curbă în pantă, e îngust și se trece și pe un pod vechi agricol care nu va suporta traficul”, a sintetizat, apoi, situația străzii consilierul Radu Rațiu, membru în comisia de urbanism a consilierilor și prezenți și la ședința CTATU.

Proprietarii: primăria să facă strada

Cel care a susținut documentația de urbanism (elaborată de Dico și Țigănaș) și care ulterior s-a recomadat ca fiind unul dintre cei care vor să edifice locuințe pe PUZ-ul avizat, dar neaprobat a spus că o parte dintre proprietarii de pe arteră sunt de acord să cedeze teren pentru lărgirea străzii. Însă a apreciat că nu i se pare corect ca ei să fie cei care să îi convingă pe cei care deja au construit la începutul străzii să cedeze teren din curțile proprii. A avansat ideea ca primăria să fie cea care să facă și această stradă. Primarul a ținut să spună că administrația locală nu are interes public să facă o stradă unde există interese imobiliare pentru că are și așa multe străzi private de preluat. Dar e bucuroasă să participe și să o preia, după ce e lărgită și amenajată.

Apoi, edilul a început să se târguiască cu membrii comisiei și cu specialiștii de la Direcția de urbanism asupra lățiții cerută de lege și de PUG pentru stradă. A opinat că nu cunoște exact cât trebuie să aibă. Dar a ținut să sublinieze că drumul e prioritar autorizațiilor de construire pentru case. S-a convenit că profilul viitor al străzii trebuie să fie de 9 metri.

12696723_10153891385478398_1982174833_o

Proprietarii: cedăm maxim până la profil de 8 metri

Așa că, primarul a inventariat poziții ale unor proprietari de terenuri prezenți la primăriei. Oamenii cu parcele pe strada Rakoczi Ferenc au venit la planșă și s-au pronunțat. Cei care vor să facă locuințe pe a doua jumătate a străzii sunt chiar în regulă să se apuce să amenajeze strada, alții sunt de acord să cedeze teren, cu condiția să nu li se mai ceară să facă PUZ când vor construi, însă doar până la un profil de 8 metri, cât are și strada Măceșului, făcută de primărie cu asflat, nu mai mult. Alții, care au în zona primei curbe grădini, au spus că nu vor să dea din terenul lor, nici un metru, fără să câștige ceva.

12674971_10153891385468398_806870638_o

Primăria: n-avem resurse de investiti în străzi private

“Oameni buni, înțelegeți pentru numele lui Dumnezeu. Fără drumuri, n-ajunge salvarea și mașina de gunoi la voi. Nu puteți lărgi cât vreți ci cât spune legea. Primăria nu are resurse să investească în străzi private. Înțelegeți-vă cu toți proprietarii și atunci, noi vom veni în sprijinul dumneavoastră. Noi nu ne putem asuma peste noapte construcții în cartiere neurbanizate. Pentru că avem destule situații de rezolvat, în Borhanic, în Soport”, a tranșat primarul.

Șefa Direcția de Urbanism a avansat chiar posibilitatea ca cei care au comandat PUZ-ul să cumpere teren de la alți propritari ca să lărgească strada, mai ales la intrarea de pe Măceșului, unde intesecția are o lățime foarte mică.

Primarul: Nu mai facem din astea!

Proprietarii privați au artătat primăriei să în zonă au avizat proiecte de blocuri turn (ansablul Carmel) sau alte locuințe, nu a cerut un drum capacitat la 9 metri. Ba, mai mult, au făcut strada Măceșului din bani publici chiar dacă ea avea un profil de 8 metri. Și au mai ținut să precizeze că ei sunt oameni de rând care au cumpărat parcele de teren și vor să își construiască case, nu sunt dezvoltatori imobiliari și nu au posibilitățile materiale ale acestora, motiv pentru care primăria ar trebuie să intervină pentru dezvoltarea arterei.

“Nu mai facem din astea. Vom susține doar o politică coerentă față de oraș. N-aveți altă cale decât să negocieați cu ceilați propritari. Drumul este o chestiune elementară, de ordinul evidenței. Orașul nu-și permite să finanțeze o investiție neprioritară pentru el. Dacă cineva pe Măceșului și-a pus gardul pe stradă, va fi demolat prin instanță. Dar nu mai este permis să greșim în continuare. Oameni buni, acolo vor locui oameni, nu animale. De aia trebuie să gândim din timp zona. Dacă noi aprobăm ceva care nu este legal mergem toți la pușcărie. Noi răspunde dacă aprobăm 8 metri”, a replicat primarul.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a spus că situația de pe Măceșului s-a creat pe vechiul PUG, dar că, noul PUG fizează clar profilul arterei la 9 metri.

Arhitect: Orașul și prețurile terenurilor trebuie echilibrate. Prețurile din Cluj sunt false!

“8 metri este un precedent care ne duce cu câțiva ani în urmă. De atunci avem drumuri de 6 metri, conflicte și lucruri nebenefice pentru oraș. Acesta al dumneavoastră ar putea fi un caz emblematic pentru oraș. Acest fel de dezvoltări riscante pe suprafețe neaccesibile s-au putea rezolva prin crearea drumului și ar fi un exemplu bun pentru oraș. Ar duce la echilibrarea orașului. Pentru că în Cluj, cele mai multe prețuri sunt false. Cumperi  cu bani mulți ceva care nu are această valoare”, a subliniat arhitectul Eugen Pănescu.

Concluzia:

Primarul Emil Boc: “Pixul primarului nu mai semnează astfel de documentații (fără drum de acces – n.red.). Astea sunt regulile jocului. Nu mai aprobăm chestiuni care sunt împotriva politicii de dezvoltare a orașului și interesului public”

Propritarii privați: “O să demonstrăm în instanță că lucrurile nu sunt chiar așa cum s-a zis, astăzi, aici”

Riverani de pe Măceșului: zona ar trebui dezvoltată conform legii iar intersecțiile de intrare pe arteră, lărgită pentru că există foarte multe accidente.

Arhitect din CTATU:  “Primăria face drumurile de interes din oraș, nu toate din PUG sunt în interesul orașului”

 În final: 

După ședință, primarul a confirmat pentru Actual de Cluj că pixul care nu va mai semna documentații fără drumuri de acces capacitate, există. De fapt, Boc a spus că are trei pixuri totdeauna la el, în buzunarul de la piept.

Arhitectul Șerban Țigănaș a concluzionat și el, după ședință: “Pixul primaurului trebuie ascuțit”

 

 

 

 

Proprietarii unei parcele de aproape 6000 mp din zona Detunata, câștigată în instanță, au cerut primăriei să le ridice interdicția cu „verde” din noul Plan Urbanistic General, în așa fel încât să poată edifica în zonă locuințe colective, în oglindă cu vecinii care au avut acest noroc. Deși solicitarea lor a fost susținută de UDMR, consilierii locali din comisia de urbansim, dat și specialișrii primăriei de la Direcția de Urbanism au făcut front comun împotriva edificării de blocuri între blocuri în cartierul Gherogheni.

Proprietarii parcelei de peste 5800 mp din zona Detunata i-au reproșat anul acesta primarului Emil Boc că este farsor pe motiv că terenul lor apare în cartea funciară încadrat la „curți construcții”, iar în noul PUG apare ca spațiu verde, în timp ce parcele din zonă au încadrări care au permis edificarea de locuințe colective, chiar și un restaurant, realizat de un arhitect cunoscut, parte a comisiei de urbanism a primărie. Mai mult, aceștia au reproșat primăriei că a închiriat garajele de pe parcelă în loc să le demoleze, iar situația persistă de câțiva ani. Așa că au smuls la una dintre ședințele Consiliul Local o promisiune că, dacă fac o plângere prealabilă, atunci situația lor se va rezolva.

Jakab Marton, Jakab Ștefan, Jakab Gheorghe și Jakab Ferenc au făcut plângere prealabilă și au cerut primăriei să schimbe „verdele” din noul PUG cu o încadrare care să le permită edificarea de locuințe colective. Direcția de Urbanism a primăriei a propus Consiliul Local, la șeidnța ordinară din 14 octombrie, respingerea solicitării și menținerea încadrării ca spațiu verde a parcelei de 5800 de mp din zona Detunata.

Viceprimarul Anna Horvath a intervenit în favoarea proprietarilor, amintind că legea este clară și că tot ceea ce apare în cartea funciară încadrat la categoria „curți construcții” se scoate automat din V (zonă verde). Horvath a menționat că nu înțelege de ce aceasta politică nu se aplică tututot proprietarilor din Cluj-Napoca.

Arhitectul-șef al municipiului, Ligia Subțirică, a explicat că respectiva parcelă era prevăzută ca zonă verde și în vechiul PUG, așa că prevederea a fost preluată și în noul PUG. „Pentru instituirea de noi zone verzi nu punem curțile-construcții. Unde a fost însă verde, rămâne verde. Acest teren a fost zonă verde. Sunt niște terenuri de tenis la capătul luniei 3, o fostă bază sportivă și parțial terenul e ocupat cu garaje provizorii”, a menționat arhitectul-șef.

Horvath a insistat și a întrebat dacă decizia este ca proprietarii să fie obligați să facă parc pe teren. Șeful direcției de urbanism a primăriei, Corina Ciuban a explicat că încadrarea permite edificare unor construcții cu caracter sportiv.

Viceprimarul Gheroghe Șurubaru a mai adăugat că terenul în cauză se află lângă baza sportivă a primăriei din zonă. În plus, consilierii din comisia de urbanism au militat pentru ca această parcelă să rămână verde, cu funcțiuni sportive. „Trebui să se știe că vorbim de verdele pentru parcuri care este una și de verdele sportiv în cazul căruia se permit anumite construcții”, a atras atenția consilierul Ștefan Florian. Mai mult, consilierul Gabriel Oniga a spus că este vorba despre o decizie de oportunitate a Consiliul Local de care depinde viitorul zonei Detunata. „Propritarii vor acolo să edifice locuințe colective. Cred că despre asta este vorba când decidem. De oportunitate. Adică ne dorim să plantăm și în această ultimă zonă verde a orașului blocuri între blocuri sau nu”, a spus Oniga.

În final, consilierii locali au respins plângerea prealabilă formulată de proprietari și au mențiunut încadrarea de Va pentru parcele de pe Detunata. De altfel proprietarii s-au judecat cu primăria, după ce aceasta a refuzat să de aprope un Plan Urbanistic de Detaliu prin care voiau să edifice blocuri în zonă. În primă instanță au câștigat oamenii, însă după ce primăria a făcut recurs, instanța a respins solicitarea proprietarilor.

CUM A MOTIVAT DECIZIA URBANISMUL

detunata

CUM A MOTIVAT DECIZIA JURIDICUL

detunata 2

„Un bloc între casele noastre, dacă trece îi dăm în judecată. Primarul spune că nu facem blocuri între case și apoi la Consiliul Local se aproabă toate”. Așa se agitau vecinii proiectului imbiliar de pe Maramureșului, pregătit de o campaniei din cea mai puternică „familie” de constructori din piața locală lângă casele lor, înainte să înceapă ședința unde urma să se discute proiectul care le-ar fi afectat calitatea vieții. N-a mai fost nevoie să se bată cu administrația locală, pentru că primarul a întors proiectul Nord Conforest înapoi la comisia de urbanism pentru a fi rediscutat. Edilul a propus retragerea lui de pe ordinea de zi a Consiliul Local din 29 ianuarie.

Nord Conforest, o societate activă în domeniul construcţiilor şi cu administratori comuni cu ACI Cluj, vrea să transforme un teren încadrat anterior în zonă industrială în teren pentru locuinţe și servicii (două imobile cu regim în trepte, de la 2 la 5 etaje), pe strada Maramureşului. Proiectul a fost realizat de biroul Dico și Țigănaș, unde este asociat Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru al Comisiei de Urbanism. Proiectul a fost prezentat în octombrie în ședință CTATU, prilej cu care vecinii nemulţumiţi de perspectiva noilor dezvoltări și-au și prezentat nemulțumirile. Aceștia au cerut maxim două etaje, mai ales că viitorul complex este înconjurat doar de case. La ședința din 29 ianuarie, proiectul Nord Conforest a ajuns pe ordinea de zi. După care primarul Emil Boc a cerut retragerea sa și o nouă discuție la comisia de urbanism. „Nu este o victoie, este o chestiune de normalitate însă vom urmări ceea ce se întâmplă la urbanism pentru că una se promite și alta se aprobă”, au declarat vecinii prezenți la ședința de Consiliu Local de ieri și hotărâți să se bată cu viitorul bloc din case, după cum ei înșiși l-au numit.

Citeşte cum a decurs discuţia în şedinta CTATU, pe subiectul Nord Conforest:

Intersecţie pe graniţă: proiect imobiliar pentru firmă cu „magnaţii” din Construcţii, preşedintele Ordinului Arhitecţilor şi vecinii contestatari s-au întâlnit la Urbanism

Citește despre nemulțumirile și obiecțiile vecinilor:

Constructori versus vecini în nordul fost industrial al orașului. Locatarii de pe Maramureșului contestă un proiect imobiliar cu 5 etaje

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

by -
0 248

Versiunea aproape finală a noul Plan Urbanistic General (PUG) a fost afișată pe site-ul primăriei joi. Viceprimarul Anna Horvath spune că publicul nemulțumit are la dispoziție două săptămâni pentru a verifica planșele și a vedea dacă propunerile lor au fost incluse în noua documentație. Consilierii locali din comisia de urbanism mai spun că, în spiritul transparenței totale, cererile de la nemulțumi vor mai intra la începutul lunii decembrie într-o comisie mixtă și acestora li se va aplica tratamentul DA/BA.

Calendarul estimativ al aprobării noului PUG: în prima săptămână din decembrie, consilierii locali vor avea pe masă varianta finală, iar a sfârșitul lunii decembrie, noul Plan Urbanistic General va intra în Consiliul Local pentru votul de intrare în vigoare, spune vicepriamrul Anna Horvath.

Ca modalitate de lucru cu clujenii nemulțumiți de prevederi din noul PUG, administrația locală va merge pe două direcții. Timp de două săptămâni, cetățenii sunt invitați să consulte pe site-ul oficial al primăriei varianta finală și să verifice dacă propunerile lor au fost incluse. În cazul în care sunt abateri importante, ei trebuie să se adreseze din nou primăriei și direcției de specialitate. Acest anunț a fost făcut joi de viceprimarul Anna Horvath.

 

După aceste două săptămâni de consultări, cei care vor rămâne în continuare nemulțumiți vor fi preluați de o echipă mixtă formată din proiectanții noului PUG, consilierii din comisia de urbanism și specialiștii primăriei care vor rediscuta cererile lor, după cum au explicat consilierii locali din comisia de urbanism a forului local, cel care are votul final de intrare în vigoare a noilor reguli de construire.

 

Echipa care lucrează la noul Plan Urbanistic General, arhitectul-șef și specialiștii din primăriei de la Direcția de urbanism au avut trei întâlniri cu consilierii locali înainte de afișarea pe site-ul primăriei a variantei (aproape) finale a noul Plan Urbanistic General.

Legea a rezolvat problemele verdelui din noul PUG

S-au făcut prezentări, s-a discutat de preluarea noilor modificări legislative. Aici mă refer la spațiile verzi, proprietate privată care sunt încadrate in categoria curti-constructii și la faptul că , conform noilor modificări legislative, acestea nu vor putea fi încadrate ca spații verzi fără ca terenurile respective să fie expropriate. La acest capitl aveam o sumedenie de sesizări de la cetățeni nemulțumiți că noul PUG le confiscă dreptul de a constui. Cu această nouă prevedere, majoritatea s-au rezolvat. Avem cazul terenului de pe varianta Zorilor-Mănăștur, aproape de sensul giratoriu, adus în atenția publică, mai e cazul unor terenuri situate Între Lacuri. Per ansamblu, față de documentația prezentată inițial nu au fost schimbări majore. Pe Zon Centrală s-a mers pe o nouă prevedere – nu se pot face mansardări decât cu obligativitatea beneficiarului de a restaura fațada clădirii. În schimb, nu se cer locuri de parcare”, a explicat Ovidiu Florian, consilier PNL membru în comisia de urbanism a consilierilor. Acesta a adăugat că, per total, sunt undeva la peste 600 de cereri venite de la oameni de modificare a unor prevederi din noul PUG. Așa că primăria va merge pe transparență totală. „După afișarea variantei finale pe site timp de două săptămâni, se va crea o comisie mixtă care va include comisia de urbanism a consilierilor, proiectanții de la noul PUG și în aceasta vor fi chemați cetățenii care sunt în continuare nemulțumiți, alături de proietanții acestora. Aici va fi aplicat principiul Da sau Ba. Cine ne va convinge, cu argmente, i se va schimba încadrarea terenului, cine nu, nu. Ideea este că până la aprobate trebuie să rezolvăm o problemă esențială din punctul meu de vedere. Aceleași reguli pentru parcelele învecinate”, a spus Florian.

Primăria a betonat Calea Turzii, în loc să o facă ca-n noul PUG

Noul PUG în varianta finală propune un oraș frumos. De exemplu pentru arterele mari de ieșire-intrare în oraș se propun profile, mobilier urban, scuaruri, copaci. Nu înțeleg de ce primăria nu a așteptat noul PUG și s-a apucat să betoneze Calea Turzii. Ne-am grăbit să turnăm beton și, în loc să creăm benzi suplimentare pentru trafic am lărgit troturele într-o zonă care, să fim serioși, nu este așa de tranzitată de pietoni. De ce primăria nu a respectat propunerile din noul PUG n-o să înțeleg niciodată”, a precizat și consilierul Gabriel Oniga membru în aceeași comisie.

Intrările în intravilan, marea problemă a nemulțumiților

Încă sunt foarte multe cereri de la persoane care vor să intre în intravilan. Problema este că în multe cazuri nu se dovedește utilitatea publică. De exemplu cineva are o parcelă la 500 de metri de extravilan, într-o zonă fără drumuri sau utilități și vrea, normal să construiască pe ea. Dar intresul public nu se justifică. Până la aprobarea PUG-ului, vom mai rediscuta aceste cereri”, a spus consilierul Radu Raíu, membru în comisia de urbanism a Consiliul Local. El a adăugat că noul PUG aduce soluții foarte bune pentru zonele blocate ale orașului. „De exemplu, pentru Câmpului-Edgar Quinet se propun legături cu viitoarea centură de sud care pornește de la depoul de tramvaie din Mănăștur. În zona de care am vorbit se propun bretele de legătură pentru relaxarea circulației din zonă. Dacă se va pune în practică se vor obține rezultare foarte bune”, adaugă Rațiu.

Citește și:

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! Încâlceala autorizărilor pentru noul PUG

 

Campanie Actualdecluj.ro. Așteptăm adevăratul Urbanism de Bun-Simț! Funcționarii Primăriei citesc greu “Limba Urbanismului”. O recunoaște “șeful” lor

 

Intările în intravilan se negociază greu

În ceea ce privește politica de intrare în intravilan, șeful de proiect al noul PUG, Adrian Boroda a afimat că s-au introdus în intravilan terenuri unde rămăseseră insule între ceea ce deja era trecut ca teren construibil, de exemplu pe Dealul Sf. Gheorghe. „În perioada dintre vechiul şi noul PUG s-au tot băgat livezi în intravilan, deşi asta se putea doar prin hotărâri de guvern, iar rolul lor e esenţial inclusiv pentru stabilizarea dealurilor. Au fost presiuni din partea proprietarilor pentru introducerea de terenuri în tot oraşul, pe dealuri, prin livezi. Oamenii întrebau pe bună dreptate de ce la unii s-a putut, iar la ei nu. Noi nu aveam niciun interes să introducem terenuri în plus în intravilan când avem echivalentul unui oraş şi jumătate gol şi neconstruit. Aceasta era o situaţie moştenită, iar noi am încercat să venim cu reguli de urbanizare ca să ameliorăm lucrurile şi dezvoltarea necontrolată”, susţinea Borda.

Reglementări din noul PUG

Unităţile Teritoriale de Referinţă vor fi schimbate. Noul PUG a împărţit Clujul în trei – zona Clujului existent, unde vor exista defalcări pe locuinţe individuale, zona de urbanizare, în care e inclusă şi zona Borhanci, care are 2.143 hectare şi zona de restructurare, de 593 de hectare, care se suprapune peste fosta zonă industrială, de 343 hectare, şi un parcelar riveran arterelor de circulaţie, de 250 de hectare. Din totalul suprafeţei oraşului, 60% reprezintă zona de locuinţe – 1.660 de hectare, zona mixtă reprezintă 47 de hectare, zona de instituţii şi servicii – 25 hectare, zona de activităţi economice – 197 hectare şi zona verde nou-constituită – 147 hectare. În ce priveşte zona centrală, porţiunea protejată va creşte la 614 hectare, fiind incluse Canalul Morii şi râul Someş unde zona protejată a crescut de la 9 la 60 de hectare. În noul PUG există reglementări care arată că parcela pe care se construieşte nu poate avea mai puţin de 20% spaţiu verde, indiferent de încadrare, şi se merge până la 40% în cazul locuinţelor individuale. Regimul de înălţime maxim acceptat în oraş a fost fixat la şase etaje.

Cum se va dezvolta economic Clujul prin noul PUG

Clujul trebuie să rămână un oraş deschis pentru investiţii externe şi interne, în zone potrivite în acest sens.
Dotări majore necesare: Centru de conferinţe şi congrese, Centru de expoziţii şi târguri, poli pentru învăţământ, IT, sănătate, servicii bancare, după caz, cu zona de cercetare aferentă.
Legătura între deblocarea traficului (mobilitate) est-vest şi nord-sud cu dezvoltarea economică este directă.
Reconversiile de suprafeţe industriale se vor face pe bază
de contracte individuale (între administraţie şi beneficiar) pentru negocierea interesului public, materializat in viitoare PUZ-uri.
Investiţiile cu impact major vor fi amplasate în zone propice,
nu în zone construite.
Zonele pentru întreprinderi mici şi mijlocii trebuie structurate în parcele flexibile, pregătite pentru producţie cu vânzare şi birouri proprii. Aceste zone ar trebui să absoarbă în timp afacerile care poluează zone rezidenţiale.
Pe artere care trebuie dezvoltate se vor acorda indici urbanistici favorizanţi în schimbul susţinerii interesului public.

 

 

 

 

by -
0 1102

Cluj Business Center

Dezvoltatorii de la Felinvest, companie controlată de frații Octavian și Călin Buzoianu, vor să modifice proiectul centrului de afaceri demarat pe terenul fostei fabrici de dulciuri Feleacul. Astfel, pe platforma unde a fost ridicat un imobil de birouri, dezvoltatorii vor să construiască și un bloc de locuințe de aproape 100 de apartamente, renunțând la o parte din spațiile pentru sedii de companii gândite anterior în cadrul proiectului Cluj Business Center. La prima lansare de proiect, Felinvest plănuia un proiect integral rezidențial, dar de atunci, planurile au trecut prin mai multe modificări succesive de funcțiuni. Proiectul a fost discutat în Comisia de Urbanism din cadrul primăriei, dar nu a primit deocamdată avizul necesar. Din cauza amplasării ansamblului nou într-o zonă de case, va fi necesar un studiu de însorire și se impune regândirea soluționării parcărilor.

Pe terenul de pe str. Henri Barbusse, Felinvest a finalizat anul trecut lucrările pentru un imobil de 8.000 de mp de birouri, parte a proiectului unui viitor centru de afaceri, Cluj Business Center. În total, conform celei mai recente variante de proiect, CBC urma să livreze pe piaţă 57.050 mp birouri clasa A şi servicii în două etape: corpul 1 (19.800 mp) din martie 2013, iar corpurile 2 şi 3, în 2014-2015. Complexul de birouri dispune, conform planurilor anunțate, şi de spaţii de servicii: restaurant cu terasă, cafenea, zonă comercială, sală de fitness, piscină, 14.200 mp de parcări subterane şi 5.000 mp de spaţii verzi. Acum, planurile sunt în curs de modificare.

Urmează să realizăm scara II de birouri, apoi încă o clădire, tot de birouri, de aproximativ 16.000 mp, suprafață desfășurată. Iar ultima etapă va fi una rezidențială. Renunțăm la o parte din spațiile de birouri. Rămâne o suprafață utilă de birouri de aproximativ 32.000 mp, în total”, a spus Călin Buzoianu, directorul Felinvest. Noua modificare de proiect vine ca reacție a pieței, unde concurența pe segmentul de birouri a devenit una foarte puternică în ultimii ani, cu lansarea unor proeicte ca The Office (dezvoltat de NEPI și Ovidiu Șandor), Liberty Technology Park (Fribourg Development), United Business Center (Iulius Group), Platinia (Drusal). “Toată lumea face birouri în această perioadă. Suntem flexibili. După banii clienților din piață. În plus, vrem să diversificăm serviciile zonei”, a menționat Buzoianu.

Proiectul Felinvest a fost rediscutat azi în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism, unde proiectantul beneficiarului a venit cu un Plan Urbanistic de Detaliu. Acesta a explicat că proiectul are la bază un Plan Urbanistic Zonal din 2006, cu un regim de înălțime ce ajungea la 12 etaje și cu funcțiunea de locuire pe întreaga parcelă. Regimul de înălțime a fost ulterior redus la zece etaje și autorizat la acest nivel. Față de prima variantă de proiect, a fost modificată și funcțiunea, dezvoltatorii ridicând între timp și un prim imobil de birouri. Acum, proiectul se „completează” din nou cu apartamente: mai precis, un ansamblu care crește, în trepte, de 4, 6 și 8 etaje, cu 95 de apartamente, spre strada Cibinului.

Vecinii care locuiesc la case în zonă au depus reclamații împotriva proiectului, a precizat Corina Ciuban, șeful Direcției de Urbanism din cadrul primăriei, așa că primarul Emil Boc a ținut să se intereseze dacă se încalcă vreo normă legală. PUZ-ul există din 2006, iar actualul PUD vizează doar reamplasarea construcțiilor propuse pe parcelă și reducerea regimului de înălțime, au informat membrii CTATU. Având însă în vedere că amplasarea imobilelor propuse nu respectă distanța necesară față de case (echivalentă cu înălțimea celei mai înalte dintre clădiri), membrii CTATU au solicitat realizarea unui studiu de însorire, pentru a se decide dacă e necesară reașezarea proiectului. „E loc de retragere. Faceți studiu de însorire! Inițial, în PUZ se prevedea o zonă foarte mare de locuințe înalte. Acum, acel proiect cu locuințe înalte realizate în clădiri de 10 etaje, se micșorează. Ceea ce e bine. De asemenea, e de preferat să se facă birouri, care aduc locuri de muncă, și acestea sunt acum în suprafață mai mare decât inițial”, a constatat arhitectul Adrian Iancu, membru CTATU. Membrii CTATU au solicitat realizarea unui studiu de însorire și rezolvarea în subteran a locurilor de parcare sau retragerea lor de pe limita de proprietate. Rezolvarea solicitărilor ar urma să se analizeze în comisia “Mică”. „Dacă se fac modificările necesare, sunt de acord cu această rezolvare, să nu blocăm proiectul”, a ţinut să intervină şi primarul Emil Boc.

 

Modificarea re-modificărilor imobiliare pe terenul fabricii de dulciuri

 

Proiectul de reconversie a fostei platforme industriale, de la producţie de dulciuri la destinație imobiliară a fost lansat în perioada de dinainte izbucnirea crizei imobiliare. Șantierul pe terenul Feleacul s-a deschis în 2008, când proiectul viza realizarea unui ansamblu rezidenţial cu 660 apartamente. Doar un an mai târziu, în 2009, şantierul, cu lucrarea abia ieşită din pământ, intră în conservare. În 2012, şantierul e redeschis, cu proiectul reorientat: o parte a ansamblului rezidenţial este destinată acum birourilor. Evoluţia pieţei îi face pe proprietari să modifice din nou proiectul, iar în toamnă anunţă că acesta devine integral ansamblu cu spaţii pentru servicii. Anul trecut, prima dintre clădiri a fost finalizată, iar acum urmează lucrări în şantier pentru continuarea lucrărilor, în paralel cu ocuparea imobilului deja ridicat. În 2014, proiectul se modifică din nou, iar dezvoltatorii renunță la o parte dintre birourile plănuite revenind, parțial, la planurile rezidențiale.