Tags Posts tagged with "comisia de monumente"

comisia de monumente

by -
1 1759

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

by -
0 165

Unul dintre consilierii locali PNL a cerut arhitectului-șef să aducă în fața Consiliului Local un regulament pentru fațade, despre care spune că ar face doar bine orașului. Aceasta după ce un alt coleg al său, tot consilier a cerut primarului să ia exemplul Timișoarei care a adoptat anul trecut un regulaemnt de estetică urbană și să-și pună speciliștii la treabă.
Consilierul Doru Stoica a afirmat la ultima ședință a Consiliului Local că multe administrații din țară au adoptat astfel de regulemente și este convins că și Clujul are nevoie, mai ales că primăria a demerat un program de refațadizare a clădirilor din centrul istoric al orașului. „Avem regulement în noul PUG pe zona centrală. Primăria din Reghin are un reglement de estetică urbană pe zona centrală. Ar fi necesar și la Cluj un altfel de instrument. Rog pe doamna arhitect-șef să-l consulte și în cel mai scurt timp, împreună cu Ordinul Arhitecților și Comisia de Monumente să vină în fața noastră cu un asfel de regulament”, a solicitat Stoica.

Un alt coleg al său de partid, Ioan Bîldea, a cerut public primarului Emil Boc să se uite în ograda altor administrații care și-au făcut un regulement de identitate cromatică a clădirilor și să își pună specialiștii să lucreze și la Cluj după un set de reguli unitare.  Bîldea menționa că ar fi nevoie de regulament, mai ale că primăria a lansat un program de refațadizare a clădirilor din centrul orașului, pe fondul planurilor pentru titluri europene de capitală a culturii. Contracandidatul Clujului, Timișoara are un regulament, după ce a urmat examplul Sibiului care deja a fost Capitală Culturală Europeană, completa consilierul.

Clujul, în schimb, n-ar avea nevoie de măsuri care să se aplice unitar, adică de un regulament de estetică urbană pentru că fiecare caz e un caz”, explicat pentru Actualdecluj.ro, arhitectul-șef Ligia Subțirică. Acesta a pasat răspunderea fațadelor Comisiei Zonale de Monumente care ar fi foarte atentă cu cele din zona centrală, iar pentru cartiere, administrația se asigură că blocurile noi și cele în curs de reabilitare nu se vopsesc în „verde astral”.

Președintele Comisiei Zonale a Monumentelor, arhitectul Szabolcs Guttmann spunea că la Timișoara sau la Sibiu, în momentul în care s-au făcut regulamente pentru centrul istoric, după consultarea populației, s-a mers mai departe de culoarea clădirilor, la studii aprofondudate, la materiale folosite, la firme, etc. Astfel de studii nu pot să fie decât bune, consideră arhitectul. Dar și că un regulament ar face ordine la capitolul fațade și ar aduce normalitatea în oraș.

Timișoara are regulament pentru fațadele istorice și de cartier adoptat prin HCL

Consiliul local Timioara a adoptat un HCL prin care a aprobat Regulamentului privind identitatea cromatică a clădirilor din Municipiul Timişoara la începutul lunii octombrie 2014. Cel care a coordonat elaborarea regulamentului de la Timișoara este arhitectul-șef al primăriei, Ciprian Silviu CădariuPrimii paşi au fost făcuţi la Timişoara cu sprijinul experţilor germani din cadrul programul GTZ, când a fost elaborat Îndrumarul pentru intervenţiile asupra clădirilor din Cartierul Cetate şi din zonele istorice protejate din Timişoara care cuprinde recomandări pentru clădirile aflate în zonele istorice, utilizând exemplul Sibiului care are un astfel de regulament.

 

by -
0 372

Comisia de monumente s-a opus proiectului propus pe strada Ploiești nr. 9-11. Și a vrut să-l oprească pentru că, citând un membru vechi în comisie, „e un abuz și e urât ca dracu”, la fel ca un alt proiect, cel care a deschis cutia pandorei la construierea coloșilor din zonă – Europa Business Center, 12 etaje la intersecția Ploiești-Constanța. Cei de la monumente au ajuns, însă, la primărie, mai târziu, după ce proiectul a fost votat la ședința din 16 octombrie. Consilierii au spus că l-au votat pentru că el a fost asumat de mai marii de la urbanism care au spus că e legal, nefiind într-o zonă protejată.
Cu opt abțineri , Consiliul Local a aprobat, la ședința ordinară din 16 octombrie, proiectul imobiliar de pe strada Ploiești al familiei senatorului Alin Tișe. Acesta a propus în zonă un ansamblu cu apartamente, birouri și servicii de 3 până la 12 etaje în fostul cartier evreiesc al orașului.

Cu o zi înainte de ședința de consiliu, s-a jucat meciul aprobare/neaprobare în comisia de urbanism a consilierilor. La care a participat și arhitectul Vigil Pop, membru cu state vechi al Comisiei Zonale a Monumentelor. Acesta a arătat că terenul pe care dorește senatorul clujean să edifice ansamblul mixt face parte din zona protejată a orașului și că prin gabaritele deosebite aceasta alterează în mod iremediabil silueta orașului. Direcția de urbanism a primăriei, prin directorul Corina Ciuban și arhitectul-șef al municipiului Ligia Subțirică l-au contrazis: imobilele înscrise la adresele poștale din Strada Ploiești nr.9 și nr. 11 nu apar distinct în lista monumentelor istorice, nici ca adrese administrative nici ca nomenclaturi stradale.

Pixul arhitectuluișef al municipiului Ligia Subțirică a făcut diferența în cazul proiectul imobiliar al senatorului Tișe. Subțirică a venit în echipa primăriei în 2009 de la masa comisiei de urbanism, fiind și membră a Comisiei Zonale a Monumentelor. Arhitectul-șef al municipiului participă și în prezent la ședințele Comisiei de Monumente. Împarte un covrig de fiecare dată cu arhitectul Virgil Pop. Îl numește Țuțu”, fiind prieteni de ani de zile.

 

Țuțua vrut să schimbe decizia consilierilor, dar a întârziat

În ziua ședinței de Consiliu Local arhitectul Virgil Pop a fost decis, de dimineață, să vină în fața forului local pentru a-l convinge să nu aprobe proiectul imobiliar de pe Ploiești nr. 9-11. A fost informat, după cum a explicat, că urbanismul este la capitolul doi de pe ordinea de zi. „Am înțeles că proiectul era la finalul proiectelelor de la capitolul urbanism, așa că m-am gândit că se va discuta pe la șase. Și am venit acum (la finalul ședinței Consiliul Local, după ce proiectul imobiliar a primit votul-n.red.)”, a spus arhitectul. Așa că nu a mai avut pe cine convinge. „Voiam să iau cuvântul. Am avut ieri (15 octombrie-n.red.) o discuție cu cei din comisia de urbanism, consilierii. A rămas că trebuie să se mai lămurească niște aspecte”, a comentat Pop.

Cu toate acestea, în ziua ședinței fiecare consilier local a primit o informare de la Direcția de Urbanism în care li se explica poziția dr. arhitectului Virgil Pop, în prima parte, iar în a doua aceasta este desființată cu semnăturile Corinei Ciuban și a arhitectului-șef al municipiului Ligia Subțirică.

tise2

Virgil Pop nu a fost la curent cu demersul. El a venit să-i convingă pe consilieri și pe primarul Emil Boc, dar a fost prea târziu, după cum a remarcat.

Acesta a rămas să discute doar cu viceprimarul Anna Horvath, printre puținii oficiali ai primăriei care au mai rămas în sala de ședințe. Pe spatele unui dosar i-a desenat perimetrul de protecție al monumentelor istorice. De la gară, peronul B, apoi pe străzile Căii ferate etc. Adică un cerc care include și zona imobilului de pe strada Ploiești. „E aberant să ai protecție pe niște străzi care închid un cerc, iar în interiorul cercului să nu mai protejezi nimic. Ansamblul e un abuz și e și urât ca dracul. Chiar dacă e monument sau nu este monument”, a spus Virgil Pop. Iar abuzul, completează acesta, s-a produs în momentul în care Consiliul Local a aprobat Planul Urbanistic Zonal – Centru de Afaceri, sedii firme, dotări și locuințe, strada Ploiești- Someșului, printr-o hotărâre a Consiliul Local nr. 53 din 27 ianurie 2009. Plan în care s-a promovat și construcția Europa Business Center (20 etaje, apoi reduse la 12) al Imo Invest reprezentată de unul dintre fondatorii Băncii Transilvania, Iosif Pop. Acesta a fost aprobat la adresa Constanța 19-21. Hotărârea 53 a fost aprobată cu 21 de voturi din 27. La vremea respectivă orașul nu avea arhitect-șef, rolul acestuia fiind îndeplinit de Corina Ciuban.

 

Cei de la etajul unu trebuiau să-și asume neavizarea. Eu când nu am vrut să semnez ceva m-am contrazis cu șefii de la București”

Viceprimarul Anna Horvath a fost de acord cu argumentele arhitectului. „Nici mie nu îmi place se s-a avizat în zonă. Nici pe partea asta cu proiectul noi, nici pe cealaltă cu Florisal. Trec zilnic pe acolo ca să-mi duc copilul la școală și mă deranjează. Însă decizia s-a luat aici, în primărie, la etajul I. Și nu mă refer la biroul primarului. Cei de la urbanism au semnat că este în regulă să îl aprobăm, deci așa l-am votat. Oricum este răspunderea pe care și-au asumat-o. Ei câștigă mai bine decât câștig eu în primărie, deci pe ei să-i tragă cineva de mânecă. Cei de la etajul unu trebuiau să-și asume neavizarea și să-și asume acest lucru. Am fost 14 ani funcționar public. Eu când nu am vrut să semnez ceva m-am contrazis cu șefii de la București. N-am semnat orice pentru că semnătura atrage răspunderea. Asta s-a lăsat chiar cu o detașare la Arad”, a spus Anna Horvath. “Dacă răul de astăzi (aprobarea proiectului senatorului Tișe – n.red.) pornește de la răul din 2009 când s-a aprobat proiectul Europa Business Center, atunci când s-a întâmplat primul rău, cineva tebuia să facă ceva”, a ad[ugat acesta. Au trecut patru ani de la PUZ-ul respectiv. De ce n-ați atacat în numele Comsiei Zonale a Monumentelor sau al dumneavoastră acest PUZ? Așa cum s-a mai întâmplat în alte cazuri. Dacă distruge orașul. Noi nu am putut să-l discriminăm pe acest investitor, după ce primăria a aprobat celălalt proiect”, a completat viceprimarul. Virgil Pop a declarat că proiectul lui Iosif Pop nu este în perimetrul valorilor istorice protejate și că, dacă îl ataca atunci Ministerul Culturii putea să formuleze o poziție contrară comisiei de monumente de la Cluj, pentru că se practică. „Noi am dat de fiecare dată avize negative. O să cerem și acum punct de vedere de la Minister și o să-l atacăm pe astă”, a completat Pop.

 

Consilier local: Am verificat, toată lumea a votat proiectul. Cred că și Cătăniciu a votat 
Un consilier local „rătăcitprin primărie și ajuns la locul discuție despre proiectul Europa Business Center spune că a verificat ce s-a discutat la ședința în care Consiliul Local a aprobat proiectul (fostul Consiliu Local din mandatul Apostu-Moisin, din care a făcut parte). „Doar Cătăniciu și Somogyi Gyula au intervenit când s-a votat proiectul și s-a vorbit despre necesitatea ca acesta să aibă avizul Autorității Aeronautice Civile în privința înălțimii (proietul a fost aprobat cu 20 de etaje, ulterior regimul de înălțime a fost redus -n.red.). Și s-a votat, cred că toată lumea l-a votat. Deci a fost în regulă, nimeni nu s-a opus”, a spus consilierul.
Cum a fost tratat proiectul folosit de Tișe ca precedent

 

Comisia de urbanism a consilierilor (din care făcea parte actualul președinte Adrian Popa, dar și Radu Moisin) a dat aviz favorabil cu un amendament: „se va studia doar unitatea tehnică de referință 2, celelalte urmând a fi studiate la date ulterioare; propunem reducerea C.U.T.-ului la cel mult 9%; eliminarea mențiunii exprese a numarului maxim de etaje și propunem înlocuirea cu nivelul maxim de înălțime aprobat prin avizul Autorității Aeronautice Civile din România, dar și cedarea a 3 m domeniului public pentru carosabil și să se retraga 2 m în interiorul parcelei”.

Steluța Cătăniciu (consilier local PNL în 2009) – „Nu mi se pare normal să aprobam un P.U.Z. Aici, cel puțin la proiectul acesta, la mine scrie că se aprobă P.U.Z. pentru parter plus 20 etaje, fără să avem, cred ca în primul rând trebuia să avem noi, Consiliul local prevăzut, pentru acest P.U.Z., un aviz al Autorității de Aeronautică, să știm dacă puteam să avizăm în acea zonă un astfel de regim de înălțime”.

Somogyi Gyula (consilier local UDMR în 2009)– arată că strada Ploiesti și strada Someșului sunt în imediata apropiere a zonei protejate sau poate chiar în zona protejată, și nu vede logica regimului de înălțime de 20 de etaje; afirmă că va vota împotriva acestui proiect.

Consilierul Adrian Popa (PDL)  sustine că avizul Autoritatii Aeronautice se elibereaza în urma unei documentații, având ca bază de referință cotele absolute față de Marea Neagră a clădirii în cauză.

Proiectul se adoptă cu 21 de voturi pentru din 26 de consilieri locali prezenți în sală la vremea votului. Cătăniciu și Somogyi au votat împotrivă. Restul au fost abțineri.

Poiectul a făcut din nou obiectul unor discuții din 2012, după arestarea primarului Sorin Apostu și preluarea primăriei de către Radu Moisin. Atunci s-a cerut reducerea regimului de înălțime.

europa businnes center

 

 

 Tișe spune că a redus regimul de înălțime 

Pe o rețea de socializare, după ce Consiliul Local a avizat proiectul ansamblului său, Tișe a menționat că presa scrie cu rea-credință despre proiectul său și a enumerat patru puncte ca să desființeze minciunile.

<<1. Avizul de la urbanism spune : clădire mixtă de P+3 cu retrageri pana la MAX P+12 . Deci maximul de etaje va fi doar pe 1/3 din teren !!!! (Parcele are aproximativ 1600 mp – n.red.)

2. Retragerile sunt peste ceea ce cere legea doar pentru că mă cheamă Tișe și pentru a nu deranja pe nimeni . Apropos, vecinii care deja construiesc unde au retragerile astea ?

3. Terenul l-am cumparat de la primărie la preț astronomic, doar pentru că mă cheama Tise dar nu l-am plătit integral. El se plătește conform legii in 3 ani . Toți vecinii din zonă vor trebui acum să-și cumpere curțile la cel puțin același preț. Ce nedrept pentru ei !

4. Construirea unui asemenea obiectiv se face doar cu credit sau în asociere cu un investitor. Deci asta voi caută și eu . Nu am banii necesari, măi șantajiștilor ! Nu voi face nimic spectaculos, spre dezamăgirea șantajiștilor>>

 

Nici riveranii care au contestat proiectul n-au reușit să-l oprească

La șase luni de la prezentarea proiectului la ședința Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și urbanism, consiliul local l-a aprobat. O parte dintre vecinii din zonă contestă„mamutul” care ar urma să apară pe strada Ploiești. Acesta este propus în vecinătatea unui șantier unde acum se află în construcție un viitor turn de 12 etaje (Europa Business Center), dar într-o zonă în care celelalte clădiri au un regim de înălțime mult inferior și pe care noul Plan Urbanistic General, care trebuie să intre în vigoare în acest an, o reglementează la 4-5 etaje. Proiectul deține aviz al Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism din 10 aprilie (revizuit în octombrie), cu toate că însuși primarul Emil Boc, cel care conduce ședințele, susținea la respectiva întrunire că discuția ar fi fost doar una „preliminară”.

Nicușor Silagy, unul dintre vecinii de care locuiesc în zonă, pe strada Croitorilor, a intervenit  în cadrul ședinței Consiliul Local din 16 octombrie anul acesta, însă tot după ce proiectul a fost contestat. El a menționat că locuiește într-o locuință modestă, că a reprezentat orașul peste hotare în calitate de artist și profesor la academia de muzică, dar că nu își imaginează cum primăria poate autoriza așa ceva în oraș, un proiect care să afecteze calitatea locuirii riveranilor. „Ne pare rău, nu mai avem ce face, proiectul s-a votat”, i-a explicat președintele de ședință Ovidiu Turdean.

Câțiva arhitecți din Comsia de Urbanism s-au opus CUT-ului de 9 

PUZ-ul invocat pentru susținerea proiectului (aprobat în urmă cu mai mulți ani pe 14 hectare) a fost catalogat ca fiind “o rușine”  de cîțiva arhitecți din comisia de urbanism. Pentru că respectivul PUZ a reglementat un Coeficient de Utilizare a Terenului (CUT) de 9 în zona Flacăra-Abator.

Chiar și așa ImoFinance (Invest) au reușit însă să obțină și autorizație de construire. Turnul de birouri de 12 etaje Europa Business Center, dezvoltat de asociații ImoFinance și “generator” al PUZ-ului cu CUT de 9, se află în construcție la intersecția str. Ploiești-Constanța. Președintele companiei Iosif Pop (membru în Consiliul Civic Local) a precizat încă o dată că proiectul a urmat toate etapele de avizare impuse de legislație.
Iosif Pop  vedea, în 2015,  25 de turnuri în zona Someșului-Constanța-Abator

În zona Someșului-Constanța-Abator prinse în PUZ-ul care a permis construirea masivă și densă în respectiva zonă, Iosif Pop vedea în 2015 un adevărat centru financiar-bancar al orașului. Primarul Emil Boc chiar a lăudat în anul respectiv inițiativa sa.

‘’În zona viitorului centru financiar-bancar clujean estimez că pot fi construite 25 de blocuri, iar investiţiile totale de aici se vor ridica la cel puţin 300 de milioane de euro’’, afirma Iosif Pop. Potrivit preşedintelui grupului Imofinance, scopul dezvoltării acestui centru financiar-bancar este de a transforma Clujul înt-un oraş de servicii de înaltă ţinută.

Rămâne întrebarea: cum trec CUT-urile mai mari de patru de urbanism și Consiliul Local?

“Ar fi interesant să ne explice cei de la Primărie cum au trecut peste art. 46 alin7 din legea 350 “(7): În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţi de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent., ART 46″, ne-a sesizat un arhitect. “Sau prin HCL lui Alin Tişe se şi PUG-ul orașului“, s-a întrebat, ironic acesta.