Tags Posts tagged with "Clujana"

Clujana

by -
0 290

Continuă dezastrul financiar de la ultima fabrică rămasă neprivatizată în Cluj nici la aproape 30 de ani de la căderea comunismului: Clujana SA bifează încă un semestru de pierderi.
Fabrica de pantofi Clujana SA aparține Statului și în 2017: acționar principal e Consiliul Județean Cluj, cu 93,4% din acțiuni. Bilanțul după prima jumătate a anului – pierderi de peste 3,3 milioane de lei, de trei ori mai multe decât în primul semestru al anului trecut, în condițiile în care veniturile au scăzut doar ușor, de la 5 milioane la 4,9 milioane. Cheltuielile, în schimb, au crescut substanțial, de la 6,3 milioane la 8,3. Astfel, datoriile Clujana ajung acum la 14 milioane de lei, dintre care cele mai multe – aproape 5 milioane – sunt la bugetul de stat. La 30 de ani de când angaja mii de clujeni, fabrica are acum doar contracte în lohn – adică produce pantofi pentru alte mărci: un contract are deja zece ani vechime, iar celelalte două sunt din 2015.Faimoasa fabrică de pantofi ce angaja mii de persoane în vremurile sale de glorie are acum puțin peste 300 de angajați și face acum 90% din producție în regim lohn, adică oferă doar forța de muncă pentru alți clienți ce vor vinde apoi pantofii sub marcă proprie. Are și producție proprie, pe care o vinde în cele două magazine proprii.

Să mai spunem totuși că fabrica a reușit o performanță istorică anul trecut: a încheiat primul semestru pe pierdere, dar întregul an pe profit: n-a fost mare, 213.000 lei. Fabrica de pantofi deținută de stat a avut anul trecut o cifră de afaceri de aproape 10 milioane de lei, ușor mai mare decât cu un an înainte.

2016

cifra de afaceri netă  9.930.379
profit 212.967

2015
cifra de afaceri netă 9.650.095
pierdere 3.255.121

2014
cifra de afaceri netă 9.534.796
pierdere 3.069.432

Consiliul Județean a ținut cu dinții de proprietatea fabricii: singura dată când privatizarea acesteia a fost luată în calcul a fost în timpul când instituția era condusă de Marius Nicoară, între 2004 și 2008. În acest interval una dintre propunerile de cumpărare a venit din partea unui fond de investiții. Reprezentantul acestuia, Donald Lothrop, a explicat recent pentru actualdecluj.ro: “Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentru că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.
La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.

Citește și:

AUDIO Fost inspector fiscal ajunge director la Clujana. Când vede situația, se apucă cu mâinile de cap

 

Povești cu pești: CJ Cluj laudă Clujana, dar fabrica adună milioane de lei datorii anual

Clujana Raport s1 2017 by actualdecluj on Scribd

by -
0 563

Ultima fabrică clujeană rămasă în patrimoniul Statului chiar și după un sfert de secol de la căderea comunismului, fabrica de pantofi Clujana SA, a avut în primul semestru venituri considerabil mai mici decât anul trecut, toate pe fondul acumulării de datorii.
Clujana SA a avut în primul semestru venituri din exploatare de 5 milioane de lei, semnificativ mai mici decât în S1 2015, când acestea erau de 5,8 milioane. Cheltuielile au scăzut și ele de la 7,6 milioane la 6,3 milioane, dar exercițiul financiar se încheie cu pierderi substanțiale, de 1,2 milioane de lei.
Fabrica nu prea are perspective comerciale, în sensul că are doar două contracte comerciale, ambele în sistem lohn, și vinde producția proprie în magazinele proprii și diverși clienți de mici domensiuni.
De altfel datoriile istorice ale fabricii de pantofi, la 30 iunie, erau considerabile: peste 11,3 milioane, dintre care jumătate – 5,2 milioane – la bugetul de stat și alte 6 milioane la bugetul asigurărilor sociale.
Amintim, cel mai important acționar al Clujana SA, cu 93,4% dintre titluri, e Consiliul Județean Cluj.

Consiliul Județean a ținut cu dinții de proprietatea fabricii: singura dată când privatizarea acesteia a fost luată în calcul a fost în timpul când instituția era condusă de Marius Nicoară, între 2004 și 2008. În acest interval una dintre propunerile de cumpărare a venit din partea unui fond de investiții. Reprezentantul acestuia, Donald Lothrop, a explicat recent pentru actualdecluj.ro: “Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentru că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.
La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.

Citește și:

AUDIO Fost inspector fiscal ajunge director la Clujana. Când vede situația, se apucă cu mâinile de cap

 

Povești cu pești: CJ Cluj laudă Clujana, dar fabrica adună milioane de lei datorii anual

Cluj-raport Semestrial 2016 by actualdecluj on Scribd

Ambulatoriu spitalului Clujna a fost prezentat public de directorul instituției, Nicolae Constantea și de primar, după ce  a fost modernizat din fonduri europene. Urmează ca spitalul din subordinea primăriei să-și facă program non-stop pentru primirea urgențelor care în prezent sunt gestionate de un compatiment cu program până la ora 15.00.

Ambulatoriu spitalului municipal al primăriei a fost modernizat și mărit prin suprartajarea spațiului și acesta a primit 4 cabinete medicale noi (nefrologie, radiologie şi imagistică medicală; reumatologie; analize medicale), mobilier dar și dotări cu echipamente IT de urz medical și echipamente medicale pentruimagistică ecografică, imagistică radiologică, cardiologie, endoscopie, recuperare medicală, laborator analize medicale, chirurgicale, altele. Lucrările de modernizare și supraetajare au fost realizate de către Electroplus, valoarea contractului de lucrări fiind de 10.692.467,18 lei cu TVA. Per total, proiectul de modernizare și echipare a ambulatoriului a totalizat peste 32 de milioane de lei, din care suma neramburabilă din fonduri europene a fost de peste 22 de milioane lei, restul fiind contribuția primăriei.

Post #Colectiv. S-a trezit și Clujul: “UPU e blocată în cazul unui accident major”. Se face”UPU 2″?

”Dorim extinderea programului compartimentului de primire a urgenţelor din cadrul Spitalului Municipal, care funcţionează în prezent până la ora ora 15.00, la un program care să funcţioneze 24 de ore din 24 ore, după ce se vor face angajările necesare în condiţiile legii. Acest lucru înseamnă o suplimentare a bugetului Spitalului Municipal cu aproximativ 4 milioane de lei, faţă de cheltuielile anterioare pe care le avea. În 2016 pentru cheltuieli de funcţionare, spitalul are alocată deja suma de 11,5 milioane de lei, cu 2 milioane de lei mai mult decât a fost alocat anul trecut. În ceea ce priveşte proiectul european derulat, în proporţie de 90% a fost finalizată partea de modernizări a spitalului şi de dotări cu echipamente medicale. În condiţiile în care avem infrastructura necesară, management performant, medici profesionişti, cred că este de datoria noastră să ne gândim la funcţionarea acestui compartiment 24 de ore din 24 de ore şi ultimul şi cel mai important argument este viaţa clujenilor. Vom avea astfel nevoie de o suplimentare cu 69 de persoane a numărului de angajaţi ai Spitalului. La Cluj-Napoca vom avea şanse să salvăm şi mai multe vieţi printr-o intervenţie medicală în funcţie de nevoile pe care le are fiecare. Cu excepţia Ortopediei, a Neurochirurgiei şi a Chirurgiei cardiovasculare, toate celelalte urgenţe vor putea fi rezolate aici pentru că există aparatura necesară”, a declarat primarul Emil Boc după vizita inaugurală la spitalul Clujana.
Propunerea de amenajarea a unui serviciu de urgențe permanent la spitalul Clujana a aprținut consilierului local Radu Moisin, fost primar în Cluj și a fost făcută anul trecut la una dintre ședințele Consiliul Local. De altfel, Moisin a fost și prezent la vizita de astăzi de la spitalul Clujana. La fel și colegul său Valentin Gliga.

sursa foto: primaria Cluj-Napoca

by -
0 201
Foto Mihai HENDEA

Unitatea de Primire Urgențe Cluj e blocată în cazul unui accident major. O recunoaște chiar un consilier local, în ședință publică. Și vine cu o propunerea: înființarea unui centru de primiri urgențe în cadrul spitalului municipal Clujana. Unitatea aflată în subordinea Consiliului Local are toate dotările necesare, „are tot”, mai puțin… oameni. Lipsește personalul care să îi asigure permanența. Situația a fost adusă în atenția consilierilor locali la ședința din această săptămână de Radu Moisin, în contextul tragediei din Capitală, din urmă cu câteva zile. Incendiul izbucnit în clubul Colectiv s-a soldat cu 32 de morți și zeci de răniți grav care au fost preluați de spitalele bucureștene.

„UPU e blocată în cazul unui accident major. Mai exista o astfel de unitate la Medicala III, pe care nu o mai avem datorită „viziunii” unora care se ocupă de medicina de urgență în România. S-a reușit autorizarea unui centru de primiri urgențe la spitalul municipal. Compartimentul de primiri urgențe funcționează doar pe un schimb, pentru că atâta personal are. Vreu să vă consult pe această temă – dacă vi se pare o idee bună să se extindă activitatea, în schimburile II si III pentru ca în viitor aceasta să poate prelua cazuri mai puțin grave pentru a degreva UPU, care e acum asaltată. Centrul (de la Clujana, n.red.) are tot ceea ce reprezintă necesar pentru medicina de urgență. Are tot în afară de personalul necesar pentru a asigura permanența acestui centru de primiri urgențe. Ar fi un al doilea UPU, un centru de primiri urgențe, de fapt”, a precizat Moisin. Ar urma acum să fie realizat un calcul privind costurile pe care le-ar aduce suplimentarea de personal. Ar fi nevoie de medici în plus, asistenți medicai, infirmiere, bracardieri, medici de terapie intensivă, adică, în total, aproximativ 90 de posturi noi. Cum primarul Emil Boc și ceilalți consilieri locali și-au exprimat susținerea pentru un astfel de demers, Direcția Economică din cadrul Primăriei ar urma să revină cu acest calcul solicitat, până la următoarea ședință de Consiliu Local.

by -
1 207

Ultima fabrică deținută integral de Stat în Cluj o duce bine – aceasta dacă e să dăm crezare ce spune acționarul integral al acesteia, care e Consiliul Județean: investiții de sute de mii de lei, sute de produse pe zi și vânzări de milioane de lei.

Vorbim despre fabrica de încălțăminte Clujana, deținută de Stat încă de la naționalizarea fabricii în 1946. După Revoluție o parte dintre acțiuni au ajuns în mâini private doar ca să se întoarcă tot la acționarul principal – Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, iar acum la Consiliul Județean Cluj. Clujana SA a acumulat datorii după datorii și scandaluri după scandaluri în ultimii ani, dar astăzi CJ Cluj spune că are vești bune: fabrica, cu șase benzi de cusut și două benzi de tălpuit, a beneficiat de investiții de 244.500 de lei în ultimul an, în utilaje, și produce 1.500 de perechi de încălțăminte pe zi. Exporturile companiei către țări din Uniunea Europeană au ajuns, în ultimii doi ani, la 300.000 euro. Oficialii companiei spun că în ultimii doi ani Clujana a avut vânzări de peste două  milioane de lei doar în Cluj-Napoca, în cele două magazine proprii.
Clujana este un brand de tradiţie al Clujului prezent pe piaţa românească încă din 1911. Anul trecut compania a avut o cifră de afaceri de 11,4 milioane de lei și datorii de 3 milioane de lei, datorii ce s-au adunat la datoriile istorice, ce se ridică la nu mai puțin de 14.543.495 lei.

Să mai spunem că dificultățile financiare ale fabricii, în parte create și de conduceri, au făcut ca la șefia fabricii să se perinde în ultimii ani nu mai puțin de patru directori: Crăciunaș l-a înlocuit în funcție pe Mircea Prodan care l-a schimbat pe Dorinel Șumlea, care era director din toamna anului 2012, propus de PSD, l-a schimbat în funcție pe Radu Țărmure, care l-a înlocuit pe Dan Ungureanu, care l-a schimbat pe Gheorghe Peter – toate acestea, doar în ultimii patru ani.

Consiliul Județean a ținut cu dinții de proprietatea fabricii: singura dată când privatizarea acesteia a fost luată în calcul a fost în timpul când instituția era condusă de Marius Nicoară, între 2004 și 2008. În acest interval una dintre propunerile de cumpărare a venit din partea unui fond de investiții. Reprezentantul acestuia, Donald Lothrop, a explicat recent pentru actualdecluj.ro: “Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentru că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.
La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.

Citește și:

AUDIO Fost inspector fiscal ajunge director la Clujana. Când vede situația, se apucă cu mâinile de cap

 

Directorii ultimei fabrici deținute de stat se schimbă ca șosetele: de săptămâna trecută fabrica de încălțăminte Clujana are director nou, care-l înlocuiește pe fostul director aflat în funcție doar câteva săptămâni. Acesta e foarte nemulțumit de situația fabricii, și nu e vorba de eternele datorii istorice.

Mircea Crăciunaș e fost inspector fiscal: a lucrat la Garda Financiară de la înființare până la desființare, în urmă cu doi ani. Din noiembrie anul trecut e directorul adjunct al Clujana SA, “a fost un concurs, am participat și l-am luat”, iar de săptămâna trecută e directorul general al fabricii, numit de Consiliul de Administrație. De când a ajuns la fabrică, Crăciunaș a remarcat un aspect specific instituțiilor de stat, pe care, spune el, vrea acum să-l schimbe: mentalitatea privind productivitatea muncii.

 

“Voi schimba mentalitatea angajaților, să înțeleagă pentru totdeauna că nu se vine la servici, se vine la muncă”, spune el, adăugând că e “foarte nemulțumit” de productivitate. “La un număr de angajați ar trebui să avem o productivitate mult mai mare, așa că vom încerca să imlementăm un acord global pe linie, nu pe om. în clipa aceea vor fi eliminați de colegii lor de pe linie acei leneși sau care nu vor să lucreze. Vor fi supravegheați și eliminați, pentru că nimeni nu e de acord să împartă câștigul cu un om care nu muncește”. Crăciunaș spune că va stabili un target de producție pentru fiecare bandă. “Sub acel target procentual se va lua din salariu, la atingerea targetului se va lua din salariu, iar la depășire va fi o sumă care va fi împărțită pe acea bandă”, detaliază el.

L-am întrebat dacă o explicație pentru lipsa de productivitate sunt salariile mici, iar Crăciunaș neagă: “salariile sunt la media din această industrie, din pielărie, dar în ultima vreme tarifele în toată Europa au scăzut, necazul foarte mare în această industrie e că producția de masă se face în China, iar în Europa se fac doar serii mici, de altă calitate; e o concurență ucigătoare”.

L-am întrebat pe președintele Consiliului de Administrație, Ionel Brie, de ce a decis înlocuirea directorului. “Directorul Prodan era director de producție. Mandatul lui interimar era pe două luni, din 5 februarie până în 5 aprilie. Consiliul de Administrație a ajuns la concluzia că de Mircea Prodan e nevoie în producție, pentru că funcția de director general avea și alte atribuții care îi luau mai mult timp și nu se putea ocupa așa de bine de producție. Așa că CA, pentru că interimatul se termina după două luni – dar putea fi și prelungit, nu era problemă, la 3-5 luni sau jumătate de an – a decis că de domnul Mircea Prodan e nevoie în producție și a luat hotărârea să îl numim, tot ca interimar pe două luni, pe domnul Crăciunaș. Acum începem demersurile pentru selecția unui director definitiv. Dacă nu vom găsi un director definitiv, se va prelungi interimatul. Căutăm un manager care să știe să managerieze această societate, care are probleme grele, având în vedere și situația economică din țară, vă dați seama că salariile sunt destul de mici, oamenii trebuie s-și canalizeze cheltuielile în alte direcții, nu spre încălțăminte, și trebuie să găsim o persoană care să poată să găsească soluțiile cele mai bune pentru fabrică, și în ce privește producția – pentru că trebuie să ne gândim și la modele care se vând, și așa se vinde greu producția, dar dacă nu suntem nici în ton cu moda care se solicită pe piață?”.

Directorul fabricii va avea mandat doar până la expirarea mandatului actualului Consiliu de Administrație, adică până în ianuarie 2017, după care e la cheremul noii garnituri a CA.

Clujana e ultima fabrică din Cluj unde deținătorul pachetului majoritar de acțiuni e Statul Român: 93,1% dintre participații sunt administrate de Consiliul Județean. E una dintre cele mai vechi fabrici ale Clujului: a fost fondată în 1911, sub denumirea “Fabrica de piele Frații Renner & Co”. Consiliul Județean a efectuat un audit la fabrică, încheiat la jumătatea lunii ianuarie, dar acesta nu e public.
Să mai spunem că dificultățile financiare ale fabricii, în parte create și de conduceri, au făcut ca la șefia fabricii să se perinde în ultimii ani nu mai puțin de patru directori: Crăciunaș l-a înlocuit în funcție pe Mircea Prodan care l-a schimbat pe Dorinel Șumlea, care era director din toamna anului 2012, propus de PSD, l-a schimbat în funcție pe Radu Țărmure, care l-a înlocuit pe Dan Ungureanu, care l-a schimbat pe Gheorghe Peter – toate acestea, doar în ultimii patru ani.

Consiliul Județean a ținut cu dinții de proprietatea fabricii: singura dată când privatizarea acesteia a fost luată în calcul a fost în timpul când instituția era condusă de Marius Nicoară, între 2004 și 2008. În acest interval una dintre propunerile de cumpărare a venit din partea unui fond de investiții. Reprezentantul acestuia, Donald Lothrop, a explicat recent pentru actualdecluj.ro: “Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentru că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.
La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.

Citește și:

Directorul ultimei fabrici deținute de Stat din Cluj și-a dat demisia, producția scade la 3 zile pe săptămână

Pentru a putea face față datoriilor pe care le înregistrează și pentru a nu intra în faliment, “Clujana” a decis să-și tranzacționeze la Bursa de Valori București, acțiunile pe care le deține la alte societăți comerciale: SIF Banat Crișana (21.900 acțiuni), SIF Oltenia Craiova (11.000 acțiuni), Antibiotice SA Iași (25.828 acțiuni), SIF Broker Sa Cluj Napoca (34.962 acțiuni), Banca Transilvania (220.044 acțiuni), BRD Groupe Societe Generale SA București (19.940 acțiuni), Biofarm SA București (194.356 acțiuni) și CNTEE Transelectrica București (1000 acțiuni). Se estimează că valoarea acestor acțiuni ar putea aduce în conturile Clujana aproximativ 1.200.000 de lei. Vicepreședintele Consiliului Județean, Vakar Istavan, a subliniat că dacă cineva s-ar fi ocupat să monitorizeze piața bursieră, Clujana ar fi putut câștiga mult mai mult din tranzacționarea acestor acțiuni.  “Din păcate, valoarea acestor acțiuni a scăzut destul de mult, în ultimii ani. Pierderea e destul de mare. Eu am propus să nu vindem tot. Să păstrăm măcar acțiunile deținute la Banca Transilvania”, a subliniat Vakar.

În calitate de acționar minoritar, dar și de administrator al societății Clujana, Consiliul Județean Cluj și-a dat, ieri, acordul pentru vânzarea acestor acțiuni, unor terțe societăți comerciale. Pe de altă parte, consilierii județeni s-au trezit din nou în situația de a-și pune întrebarea cum de s-a ajuns ca această fabrică de încălțăminte – unul dintre puținele branduri ale Clujului care a mai rămas în viață – să se confrunte cu asemenea probleme financiare.  “Cine esre responsabil pentru această situație. Cum de a ajuns Clujana să cumpere acțiuni la alte societăți, în ciuda faptului că de ani de zile se confruntă cu datorii imense?”, a întrebat consilierul PSD, Ilarie Ivan.

Clujana a început să cumpere acțiuni prin 2006, după ce și-a vândut o parte din active și s-a ales cu un excedent bugetar destul de mare. E surprinzător că Ivan Ilarie nu a aflat răspunsul la această întrebare, de vreme ce activele Clujana au fost vândute pe vremea când administrația județeană era condusă de Grațian Șerban, adică de un membru cu state vechi în organizația PSD Cluj. Mai complet spus, pe vremea lui Grațian Șerban s-au vândut activele Clujana,  adică înainte de 2004. Pe vremea liberalului Marius Nicoară s-au achiziționat acțiunile la societățile comerciale amintite. “S-a considerat atunci că investiția în acțiuni pe bursă este mult mai profitabilă, decât o investiție în bancă”, susține Vakar Istvan. După 2008, a urmat declinul societății. Producția a scăzut, iar managementul a fost absolut dezastruos. Directorii și Consiliile de Administrația care s-au perindat pe la șefia fabricii nu au făcut nimic pentru redresarea acestei unități.

Consilierul PNL Călin Tuluc a explicat că e pentru a mia oară când li se cere consilierilor să ia decizii în termen limită pentru salvarea Clujana. “Cred că situația de la Clujana ne putea fi adusă la cunoștință și în urmă cu șase luni, nu acum, când aflăm ca dacă nu vindem aceste acțiuni, riscăm să pierdem societatea. Sunt profund nemulțumit de managemetnul acestei societăți.  Propun ca după ce trecem de acest pas, să ne gândim serios și să luăm niște decizii clare. Să demitem urgent managementul și să impunem măsuri ferme de redresare”, a subliniat Tuluc.

Consilierul PSD Vasile Sălătioan a precizat la rândul său că membrii Consiliului de Administrație nu pot arunca vina doar în cârca managerului și le-a atras atenția că sunt, la rândul lor, direct responsabili de situația fabricii. “Eu am mai solicitat să avem rapoartele consiliilor de administrație de la toate societățile noastre care au pierderi. Clujana cu atât mai mult ar fi trebuit să ne raporteze situația cu care se confruntă, nu să vină pe ultima sută de metri să ne ceară aprobarea să vindem acțiuni. Până acum ce a făcut acest Consiliu de Administrație? Ce activitate au avut membrii acestei structuri pe care noi îi plătim să ia măsuri, să adupte soluții? Pentru ce sunt ei plătiți?”. Sălătioan s-a declarat revoltat de spusele unuia dintre membrii Consiliului de Administrație, Ioan Nicoară, care a subliniat că singura soluție pentru Clujana ar fi insolvența. “Aveți mandat în Consiliul de Administrație ca să propuneți soluții, nu ca să ne cereți să introducem societatea în insolvență. Nu acesta este motivul pentru care vă plătim să activați în Consiliul de Administrație”, a comentat Sălătioan.

Datoria Clujana se ridică la 7 milioane de lei și a fost reeșalonată pe cinci ani. Rata lunară pe care o achită Clujana pentru această datorie se ridică la 150.000 de lei. Vânzarea acțiunilor deținute de Clujana ar ajuta societatea să achite o parte din datorie, urmând ca restul banilor să fie investiți în producție. Noul director al societății a promis că va reveni în forul Consiliului Județean cu un nou plan de redresare a fabricii. Societatea are peste 400 de angajați, fiind în patrimoniul AVAS. Consiliul Județean deține 7% din societate, fiind totodată și administratorul ei.

 

 

 

by -
1 499

Ultima fabrică deținută de Stat, în Cluj, mai bifează o perioadă de dificultăți financiare: producția mai e deschisă doar trei zile pe săptămână iar directorul și-a dat demisia, vineri.

Directorul Vasile Șumlea și-a înaintat demisia vineri, și a fost deja înlocuit din funcție de fostul director tehnic, Mircea Prodan. Cei aproape 400 de angajați ai fabricii lucrează, de săptămâna trecută, doar trei zile pe săptămână.

“Obiectivul meu e redresarea fabricii, clar”, spune Prodan pentru actualdecluj.ro. “Nu avem acoperire pe capacitatea de producție, de asta se lucrează trei zile pe săptămână de săptămâna trecută. În industria asta sezonieră, din păcate, există perioade cu acoperire mai mică și perioade cu supraacoperire a capacității de producție, iar februarie, martie și aprilie sunt cele mai grele din an; lumea cumpără ghete, dar cam toate firmele producătoare de încălțăminte au o scădere a comenzilor, magazinele sunt pline”.

Prodan ajunge șef al fabricii după ce, din octombrie 2013, a fost directorul tehnic al acesteia; lucrează în industria încălțămintei din 1996, “am fost șapte ani în București unde am construit o fabrică de la zero și am dus-o de la 800 la 4.000 de perechi de încălțăminte pe zi, cu două puncte de lucru”, spune el.
Clujana e ultima fabrică din Cluj unde deținătorul pachetului majoritar de acțiuni e Statul Român: 93,1% dintre participații sunt administrate de Consiliul Județean. E una dintre cele mai vechi fabrici ale Clujului: a fost fondată în 1911, sub denumirea “Fabrica de piele Frații Renner & Co”. Consiliul Județean a efectuat un audit la fabrică, încheiat la jumătatea lunii trecute, dar acesta nu e public.

Clujana are în acest moment datorii istorice de 15 milioane de lei, dintre care două milioane doar anul trecut. L-am întrebat pe președintele Consiliului de Administrație, Ionel Brie, ce îi reproșează fostului director Șumlea. “Singura problemă pe care am întâmpinat-o, și nu știu dacă din partea domnului director, e că am primit foarte greu situațiile financiare ca să vedem despre ce e vorba acolo. Noi ceream ceva și se prezenta în CA ori o situație incompletă, ori una eronată. Nu se prezenta ceva din care să ne dăm seama dacă acesta e adevărul. Am întrebat într-o ședință dacă e rea voință, dar nu am găsit răspunsul. Eu cred că la un moment dat a fost rea voință. Cert este faptul că situația financiară a întreprinderii s-a deteriorat pe zi ce trece. unele probleme apar de la management”, a spus el.

Să mai spunem că dificultățile financiare ale fabricii, în parte create și de conduceri, au făcut ca la șefia fabricii să se perinde în ultimii ani nu mai puțin de patru directori: Dorinel Șumlea din toamna anului 2012, propus de PSD, l-a schimbat în funcție pe Radu Țărmure, care l-a înlocuit pe Dan Ungureanu, care l-a schimbat pe Gheorghe Peter – toate acestea, doar în ultimii patru ani.

Consiliul Județean a ținut cu dinții de proprietatea fabricii: singura dată când privatizarea acesteia a fost luată în calcul a fost în timpul când instituția era condusă de Marius Nicoară, între 2004 și 2008. În acest interval una dintre propunerile de cumpărare a venit din partea unui fond de investiții. Reprezentantul acestuia, Donald Lothrop, a explicat recent pentru actualdecluj.ro: “Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentru că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.
La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.

by -
0 218

La opt ani de la momentul în care s-a arătat interesat de preluarea ultimei fabrici clujene rămase în cârca Statului, omul de afaceri care a pus banii pe masă și apoi i-a retras explică: nimeni n-a vrut de fapt privatizarea. Donald Lothrop explică pentru actualdecluj.ro de ce a renunțat la cumpărare, estimată la câteva milioane de euro, și ce a preferat să facă în schimb cu banii.

Donald “Don” Lothrop se declară un fan al României și în special al Ardealului, și nu de ieri-de azi. A pus la punct un fond de investiții, New Vista Partners, prin care a investit sume importante de bani în Transilvania. În 2006 un prieten i-a sugerat să cumpere fabrica de încălțăminte Clujana, idee care i-a surâs omului de afaceri. Ce s-a întâmplat mai departe spune chiar el:

“Primele mele 25 de călătorii în România au fost de caritate, apoi am decis să înființez un fond de investiții (private equity fund-n.red.) aici în Transilvania; și tot ce știam era că voi respecta legea. Un prieten mi-a sugerat să cumpăr fabrica de pantofi Clujana și am spus OK. Apoi am realizat că atunci când faci afaceri cu Statul e imposibil să respecți legea, pentur că oamenii, în acest caz cei de la fabrica Clujana și cei de la Consiliul Județean (County Government-n.red.) care aveau contracte să repare instalațiile, clădirile, nu voiai ca cineva să cumpere fabrica aceea pentru că era una deținută de stat și așa făceau ei bani. Ei voiau ceva, noi nu voiam să dăm nimănui nimic, și în final am decis să folosim acest fond de investiții ca să cumpărăm teren viran, sute și sute de parcele de la țărani, și am evitat să facem afaceri cu Guvernul; în SUA nu vreau să am nimic de-a face cu Guvernul și nici aici nu vreau să am de-a face cu el”.

În plus, spune Lothrop, la baza deciziei de a renunța la afacere a fost și un articol publicat de un cotidian local pe prima pagină în august 2006 în care Lothrop ar fi fost acuzat că vrea să cumpere fabrica Clujana pentru că sprijină un orfelinat în Oradea și că ar ucide orfanii ca să vândă rinichii în SUA. “Am spus “e absurd”, era pe prima pagină, așa că am zis că nu am să mă bag în treaba asta”, spune Lothrop.

Ascultă mai jos declarația lui Lothrop:

La vremea când New Vista Partners se anunța interesat de preluarea fabricii, în vara anului 2006, atât directorul Clujana Sabin Pop cât și președintele Consiliului Județean de atunci Marius Nicoară, se arătau încântați de idee, dar cel din urmă atrăgea atunci atenția că această tranzacție nu se va finaliza niciodată, și dădea și explicația, fără să nominalizeze: “avem colegi în Consiliul Județean care consideră că noi trebuie să dezvoltăm firma și Consiliul Județean trebuie să vândă pantofi”.
Atunci NVP a avansat și cifre: dacă va cumpăra fabrica, va crește cifra de afaceri a Clujana la cel puțin 100 milioane de dolari în 5 ani, în condițiile în care la acea vreme fabrica rula mai puțin de 100.000 de dolari pe an.
Acționarul majoritar al Clujana este Statul Român prin Consiliul Județean, care administrează 93% dintre acțiunile fabricii.

Cine este Don Lothrop

Din 1991 Don Lothrop a lucrat in afacerile cu investiţii de capital: cu Marquette Ventures în Chicago şi Delphi Ventures în Menlo Park, California. Aceste fonduri de investiţii de 590  milioane de dolari au  fost plasate  în 100 de afaceri, care au acumulat un capital de două miliarde de dolari. Lothrop a prezidat Consiliul de Administraţie din cadrul a peste 20 de companii şi a fost personal implicat în toate aspectele înfiinţării de afaceri, de la angajarea echipei de management şi până la vânzarea afacerii. Acum acesta conduce fundația americană RomaniaOne, prin care dezvoltă, printre altele, o aplicație de un milion de dolari lansată azi pe mai multe platforme. Aplicația va spune poveștile societății civile, a grupurilor de cetățeni militanți pentru diverse cauze. E implicat în combaterea tăierilor ilegale de arbori din România și spune că a constatat, în acest context, că puțină lume cunoaște legislația din domeniu.

by -
0 233

Majorează capitalul social al singurei fabrici încă deținute de stat din Cluj, dar cum vor ei: Consiliul Județean Cluj e acționarul majoritar iar la adunarea generală extraordinară a acționarilor, care a decis majorarea capitalului social, a fost prezentă o singură persoană din mai bine de 500.
Acel singur acționar a fost reprezentantul CJ Cluj în AGA Clujana, fostul securist Axente Husar, care a decis singur majorarea capitalului social cu aproape 800.000 de lei, de la 10,39 milioane la 11,19 milioane, prin emiterea de 551.700 titluri noi cu valoarea nominală de 1,45 lei. Banii urmau să vină de la Consiliul Județean.
A fost nevoie de intervenția Autorității de Supraveghere Financiară pentru a pune lucrurile în ordine: directorul Ciprian Copariu arată că în AGEA din 11 august Clujana a decis majorarea capitalului social prin aport în numerar de către Consiliul Județean, care să primească și acțiunile nou emise, operațiune aprobată fără acordarea dreptului de preferință către ceilalți acționari ai societății, cu atât mai mult cu cât la AGEA a fost prezent un singur acționar din totalul de 502. Pentru eliminarea dreptului de preferință în cazul majorării de capital ar fi fost nevoie de prezenta a cel puțin trei sferturi dintre acționari la adunarea generală. În aceste condiții Clujana SA trebuie să reconvoace o adunare generală extraordinară, unde acțiunile emise suplimnetar să fie oferite spre subscriere celorlalți acționari ai societății pentru ca aceștia să-și exercite dreptul de preferință. În caz contrar ASF avertizează cu sancțiuni pentru Consiliul de Administrație.
Cei mai importanți acționari ai Clujana SA sunt Consiliul Județean Cluj cu 93% din titluri, asociația salariaților Priv92 cu 5% și SIF Oltenia cu 1,2%.

CLUJ-Deciziile ASF Nr. 1311 Si 1312 Din 23.09.2014