Tags Posts tagged with "Cluj-Napoca"

Cluj-Napoca

by -
0 184

Clujenii sunt invitați să participe la o serie de ateliere prin care pot deveni mai responsabili față de oraș și cartierele în care trăiesc.

Inițiativa aparține asociației Colecvit A și Grupului de Inițiativă Civică pentru Mănăștur.

“În această toamnă asociația Colectiv A și Grupul de inițiativă Civică pentru Mănăștur vă pregătesc o serie de Ateliere în care vom învăța împreună cum să fim cetățeni mai responsabili față de cartier și oraș. Începând cu luna octombrie vom avea invitați experți din domeniile jurisprudenței urbane, peisagisticii, documentării foto și video, facilitării comunitare, relației cu autoritățile și altele. Considerăm că trecem la alt nivel: împărtășim experiența noastră de până acum, ca parte din grupul de inițiativă civică a cartierului dar în același timp dorim să învățăm și cu alți cetățeni interesați de cartierele și străzile lor cum să ne revendicăm dreptul la oraș. În urma atelierelor vom stăpâni mai bine legislația urbană, cum să ne raportăm la spațiile verzi (inclusiv la toaletări, plantări, etc.), cum să folosim documentarea vizuală în beneficiul vizibilității cauzei sau proiectului nostru civic/comunitar, cum să purtăm discuții în grupuri mai mari și cum să devenim propriii facilitatori comunitari în cartierele noastre și, nu în ultimul rând cum să ne raportăm la autoritățile locale care (încă) ne guvernează orașele”, anunță organizatorii.

Calendar Ateliere

21 și 28 octombrie, 10.00-18.00, sediul Civitas, str. G-ral Eremia Grigorescu 77 (cartier Grigorescu)
Dreptul la cartier – Atelier de jurisprudență urbană cu Dragoș Dascălu și Mihai Racu (Centrul pentru Mediu Construit)

4 noiembrie, 10.00-18.00, locație ce urmează a fi anunțată
Cum să ne cunoaștem mai bine natura din oraș? Atelier de Peisagistică cu Păunița Boancă și Sonia Borș-Oprișa (Asociația Peisagiștilor Filiala Nord-Vest)

11 și 12 noiembrie, 10.00-18.00, Cinema Dacia Mănăștur
Reprezintă-ți comunitatea! Atelier de spus povesti prin video cu Mihai Andrei Leaha și Maria Năstase, (Centrul pentru Educație Vizuală și Antropologică)

18 noiembrie, 10.00-18.00, Cinema Dacia Mănăștur
Cum ne documentăm evenimentul comunitar? – Atelier foto cu Pan Ioan, fotograf al inițiativei La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur

Printre vecini, în cartier – Atelier de facilitare comunitară (tbc)
Cine conduce orașul? Transparență bugetară și relația cu autoritățile (tbc)

Atelierele vor fi însoțite și de sesiuni pentru cei mici, cu jocuri și activități strâns legate de tematicile alese.
Va fi o toamnă plină de cunoștințe noi și, sperăm, de noi inițiative civice pentru orașul nostru!

by -
2 1917

Petrică Daniel Tintelecan conduce liceul greco-catolic “Inochentie Micu” din Cluj-Napoca. El a scos elevii afară de la ore și i-a expediat la coafor sau frizerii pentru că ar arăta “indecent”. Nici elevele cu părul vopsit n-au scăpat. Toți s-au ales cu absențe nemotivate la cursurile de marți, 17 octombrie.

Directorul liceului făcea subiectul unui reportaj ziardecluj.ro în 2013 când reporterii i-au solicitat un punct de vedere după ce un elev cu sindrom down a fost silit să se părăsească școala.

“Nu îmi pot imagina exact din ce motive, eu am și recomandările psihologice care m-au avertizat că acest copil trăiește într-un stres serios, lucru pe care l-am putut remarca de două ori în timpul orelor, când a făcut pe el, o dată în cabinetul de informatică și o dată în clasă. A fost flagrant și a trebuit să-l trimitem acasă, ca să mascăm un pic problema”, spunea el atunci.

Revenim în prezent.

Tintelecan expediază de la ore elevii pe motiv că au barbă și păr lung. Toții copiii trimiși acasă marți, de la 9 dimeineața, au fost trecuți absenți!  Pe lângă băieții cu plete și barbă, Tintelecan le poftește și pe elevele cu părul vopsit cu nuanțe diferite, afară din liceu. Ca o noutate.

El invocă un regulament intern.

Regulamentul intern al liceului există, dar nu pe site-ul liceului, însă el nu cuprinde nici un paragraf care să reglementeze lungimea părului sau felul în care trebuie să porți barba. Miercuri, după ce cazul ia amploare și ajunge subiect național pe TV, situația se îndulcește.  În școală, după apariția televiziunilor începe să circule un regulament intern modificat.

“A apărut o hârtie peste noapte”, spune un cadru didactic din cadrul instituției. “Cazul a luat amploare, sună televiziunile, vin televiziunile la școală, nu dă bine”, spune un alt profesor al liceului.

„În cazul acestui liceu există un regulament de ordine interioară asumat de elevi și părinți la începutul anului, unde se precizează că elevilor le este interzis părul lung și barba dat fiind faptul că sunt înscriși la un liceu confesional. După ce au fost anunțați în repetate rânduri că ar trebui să renunțe la părul lung și la barbă, au fost trimiși acasă să se conformeze regulamentului. Nu este vorba de sancțiuni, ci doar de faptul că au fost rugați să respecte regulamentul”, a precizat pentru Transilvania Reporter Andreea Coroian Goldiş, șef de cabinet Inspectoratul Școlar Județean Cluj.

Regulamentul intern e “învechit” spun cadre didactice din instituție. “Aceste lucruri se petrec în toate liceele din Cluj-Napoca, dar s-a ajuns la obișnuiță, e ceva firesc așa că nimeni nu mai face scandal. Câțiva părinți semnează, alții nu dau niciodată la școală la ședințe. Regulamentul a suferit modificări miercuri, la o zi după ce s-a ajuns la un caz public. S-a adăugat o hârtie”, precizează un cadru didactic.

Am consultat toate regulamentele care sunt publice pe site-ul liceului Inochentie Micu. Nicăeiri nu apare cel cu lungimea părului. Ele pot fi văzute și descărcate în următoarele link-uri:

  1. Regulament Intern
  2. Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar
  3. Regulamentul de organizare și funcționare al școlii
  4. Statutul elevului

În schimb există în regulamentul de Funcționare “Comisia pentru prevenirea şi eliminarea violenţei, a faptelor de corupţie şi discriminării în mediul şcolar şi promovarea interculturalităţii”.

Printre atribuțiile aceste comisii se numără:

“Promovarea, în cadrul şcolii, a principiilor şcolii incluzive. Şcoala incluzivă este o şcoală prietenoasă şi
democratică, care valorifică diversitatea culturală, o şcoală în care toţi copiii sunt respectaţi şi integraţi fără
discriminare şi excludere generate de originea etnică, naţionalitate, deficienţe fizice sau mentale, origine
culturală sau socio-economică, religie, limbă maternă, convingerile, sexul, vârsta, infecţia HIV, apartenenţa la
o categorie dezavantajată sau orice criteriu sancţionat de legislaţia pentru prevenirea şi combaterea discriminării din România. Prevenirea şi eliminarea fenomenului de segregare şcolară, care reprezintă o formă gravă de discriminare, constituie o condiţie imperativă pentru implementarea principiilor şcolii incluzive.”

Tintelecan e profesor de religie la liceul greco-catolic.

Directorul Tintelecan l-a primit în vizită pe primarul Emil Boc foto: liceulmicu.ro

Numele său face subiectul unui reportaj semnat de ziardecluj.ro în 2013, când un elev cu sindrom down al liceului Inochentie Micu a fost silit să părăsească instituția de învățământ, acuzând tratamentul al care a fost supus.

Elevul, pe nume Mihai Moceanu, avea să fie primit cu brațele deschise de Liceul Adventist Maranatha, unde avea să promoveze examenul de Bacalaureat cu nota 7 într-un an trist pentru învățământul românesc, cu procent de promovabilitate de 55%.

Directorul Tintelecan insinua că nota băiatului este “ciudată”.

Redăm din reportajul semnat ziardecluj.ro.

“(…)Din când în când, când ne spune (Tintelecan -n.r.) despre evenimente nefericite, cauzate numai de boala de care Mihai suferă încă de la naștere, râde hâhâit, batjocoritor. Se agață încontinuu de o poveste veche, în care Mihai, aflat la oră, a făcut pe el. Nu poate trece peste asta, e laitmotivul discuției”, notează reporterii ziardecluj., care îl citează apoi pe directorul liceului greco-catolic.

“Cert este ca în perioada în care a fost elev la noi în școală a fost pus în situații penibile. Nu îmi pot imagina exact din ce motive, eu am și recomandarile psihologice care m-au avertizat că acest copil trăiește într-un stres serios, lucru pe care l-am putut remarca de două ori în timpul orelor, când a făcut pe el, o data în cabinetul de informatică și o dată în clasă. A fost flagrant și a trebuit să-l trimitem acasă, ca să mascăm un pic problema(…)

“Eu cred, adică, mi se pare extrem de suspectă nota de la BAC. Eu vă arăt note și comportamentul altor elevi din școală de la noi care nu erau genii, dar și-au picat bac-ul. Îl cunoașteți pe Mihai Moceanu? (râde hâhâit) Pe mama lui Moceanu o știți? Știți cu ce se ocupă? A fost inginer chimist. Asta nu vă zice nimic? Nu vreau să arunc suspiciuni, însă, vă spun… Mihai are o memorie grozavă, dar în afară de memorie, nimic. Ce notă a luat la română? 5? La istorie? 6? 8 la Geografie? Să fim serioși, aș vrea să văd eseul pe care l-a făcut Mihai la română”, rade iar directorul, batjocoritor. Reportajul integral AICI

Liceul “Inochentie Micu” a trimis un comunicat semnat de director după ce cazul cu “pletoșii” și bărboșii a luat amploare.

“Liceul Greco-Catolic ,,Inochentie Micu” a constatat preocuparea care există în spațiul public în
legătură cu activitatea instituției noastre. În acest context, dorim să facem următoarele precizări:
Liceul nostru dorește să educe cetățeni responsabili, care să respecte legea. De aceea, atunci când
am cerut elevilor să respecte Regulamentul de Organizare și Funcționare al școlii, aflat în vigoare, am
avut în intenție un act educativ firesc, nu o formă de presiune şi nici o modalitate de sancţionare. Reluăm
contextul celor întâmplate în data de 17. 10. 2017, când mai mulţi elevi au fost rugaţi să respecte
Regulamentul unităţii. Mai întâi, ieri, li s-au adus încă o dată la cunoștință prevederile Regulamentului de
Organizare și Funcționare al școlii noastre, după ce în prealabil au semnat pentru luarea lui la cunoștință
atât ei, cât și părinții lor. Acţiunea conducerii unităţii a venit şi în contextul în care, în data de 05. 10.
2017, la Consiliul profesoral, profesorii diriginți m-au rugat să mă implic în susținerea lor cu privire la
respectarea ținutei școlare, în special cu privire la ţinuta capilară a elevilor care este cu mult peste
prevederile admise de actualul regulament. De asemenea, în data de 12. 10. 2017 a avut loc întâlnirea cu
reprezentanții comitetelor de părinți pe clasă, ocazie cu care am primit sesizări verbale din partea unor
părinți ai căror copii s-au conformat cerințelor legate de ținută și care m-au întrebat de ce, pentru alții,
sunt permise derogări de la regulament.
Liceul nostru dorește, de asemenea, să educe cetățeni implicați și democrați. De aceea, suntem
deschiși la dialog pe tema prevederilor Regulamentului de Ordine Interioară. Elevii ar fi putut deja să
formuleze critici față de unele articole din Regulament prin reprezentanții lor în Comisia Anuală de
Revizuire a Regulamentului, prin reprezentanții lor în Consiliul de Administrație al liceului sau prin
intermediul Consiliului Elevilor de la nivelul unității de învățământ sau prin cel organizat la nivelul
județului Cluj. Pentru că înţelegem acum că sunt nemulţumiri, vom organiza, până la finalul lunii, o
dezbatere la sediul liceului nostru, la care vom invita reprezentanți ai părinților și ai elevilor, în care își
vor putea exprima liber opiniile în legătură cu articolele Regulamentului. Cei care nu vor putea participa
la dezbatere vor putea să își exprime în scris observațiile, care vor fi depuse și înregistrate la secretariatul
liceului nostru. După ce vom ajunge la consens, vom insista ca Regulamentul agreat să fie aplicat cu
strictețe.
Instituția noastră respectă libertatea de exprimare. Am luat act, aşadar, de nemulţumirile unora
dintre elevi şi vom parcurge în perioada următoare etapele pentru asumarea unui Regulament care să
poată fi acceptat şi aplicat.”

foto: liceulmicu.ro

CITIȚI ȘI: Ai plete, ai barbă, n-ai ce căuta la școală. Peste 20 de elevi ai unui liceu din Cluj au fost excluși de la cursuri și trimiși la frizer de director

Elevul scos de la ore pentru că poartă părul lung își continuă protestul: “Nu mă tund, nu suntem în comunism. Știu de la părinții mei cum a fost și nu vreau. Sunt liber să aleg!”

Sistematizarea Clujului din 1968, cu centura de ocolire Sud. Sursa - arhitectul Claudiu Salanță.

Administrația locală a anunțat că va cere Ministerului Transporturilor să permită orașului să înceapă proiectul centurii metopolitane, varinantă de ocolize care ar rezolva principala problemă a orașului – traficul infernal. Aceasta în contextul în care proiectul centurii Gilău – Cluj-Napoca – Apahida care urmează să se facă din fonduri europene, fiind inclusă în Masterplanul de Transport nu a fost încă pornit la nivel central.

“Am luat decizia ca să cerut Ministerului Transporturilor să ne dea nouă dreptul să facem studiul de fezabilitate al centurii de sud pentru partea care este pe raza municipiului. Nu știu dacă ne vor aproba sau nu. Dar vreau să mai fie un pas în plus prin care ne arătăm diligențele, solicitarea, urgența, importanța acestei centuri metropolitane pentru Cluj. Nu știu de ce nu încep. N-au resurse, n-au voință. Repet n-am timp să mă cert ca să mă împac. Am vorbit la telefon cu Răzvan Cuc, chiar dacă e ministru al Transporturilor demisionar, și i-am propus să ne lase pe noi realizăm noi studiul de fezabilitate și proiectul tehnic pentru partea în care centura metropolitană trece pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca. Nu putem face studiul pentru partea cate trece pe teritoriul Floreștiului, dar putem să îl realizăm ceea ce e pe teritoriul municipiului. Dânsul a promis că se va interesa. La chemat chiat și pe domnul Ioniță, de la CNIR, compania desprinsă din CNADNR care se ocupă de de marile proiecte. Am ascultat declarațiile comisarului Corina Crețu potrivit cărora proiectul ar putea demara în 2019. Sunt o fața morgana dacă nu se pornesc studiile. Așa că am cerut să ne ocupăm noi. Ne va costa câteva milioane de euro, dar, dacă reușim să stabilim traseul centurii și al bretelelor de legătură cu cartierele, putem să deblocăm și proiectele imobiliare oprite”, a subliniat primarul Emil Boc.

El a cerut și acceptul de principiu al consilierilor locali pentru continuarea acestor demersuri la Ministerul Transportului și după numirea unui nou ministru (actualulul Ministru al Transporturilor Răzvan Cuc a demisionat săptămâna trecută).

“Știm să facem licitații. Nu am mai avut unele de o asemenea anvergură, dar sunt convins că am putea să o ducem la capăt”, a mai spus Emil Boc.

Proiectul centurii metropolitane (inclusă în Master Planul de Transport al României) ar urma să se deruleze prin autoritățile de la București, pe fonduri europene, doar că – până acum – executivul nu a făcut niciun demers pentru începerea măcar a studiului de fezabilitate.

Centura metropolitană apare în masterplanul general de transport, depus de România la Bruxelles, în care poartă numele Transregio Feleac. Șoseaua are lungimea totală de 38,3 km şi un cost estimat iniţial la 126,3 milioane de euro. Centura e împărțită în trei sectoare care trec pe raza localităților Gilău, FLorești, Cluj-Napoca, Feleac și Apahida.

Emil Boc a făcut declarații despre proiectul centurii metropolitane la Consiliul Local și la postul de radio Realitatea FM Cluj.

Consiliul Județean, sub a cărui autoritatea se află Aeroportul clujean, anunță că începând din 2018, vom putea zbura spre capitala Greciei, Atena. Zborurile vor fi operate de companiile aeriene Aegean Airlines şi Wizz Air.

Compania de linie Aegean Airlines, cea mai bună companie regională din Europa şi membră a puternicei alianţe de operatori aerieni Star Alliance, este cel mai mare operator aerian al Greciei şi va opera pentru prima dată zboruri regulate de la Cluj, devenind în acest fel cel de-al 8-lea operator aerian de pe Aeroportul Internaţional Cluj.

Începând cu sezonul de vară 2018, zborurile pe relaţia Cluj-Napoca – Atena – Cluj-Napoca, se vor efectua cu o frecvenţă de 5 zboruri / săptămână, în zilele de marţi, miercuri, joi, sâmbătă şi duminică.

Programul zborurilor pentru fiecare operator aerian în parte va fi după cum urmează:

Wizz Air – debut rută – 25 martie 2018

Ruta Segment Nr. zbor Zile de operare Oră plecare Oră sosire
Cluj-Napoca – Atena-Cluj-Napoca Cluj – Atena W6 3347

Mi, Du

06:15

08:05

Atena – Cluj W6 3348

13:35

15:35

Aegean Airlines – rută sezonieră – 12 iunie – 29 septembrie 2018

Atena – Cluj-Napoca

Cluj-Napoca – Atena

 
Nr. zbor Oră plecare Oră sosire Nr. zbor Oră plecare Oră sosire Zile de operare
A3 964

10:40

13:00

A3 965

13:30

15:50

Jo

A3 964

15:35

17:55

A3 965

18:25

20:45

Ma, Sâ

Zborurile regulate sezoniere ce vor fi operate de compania Aegean Airlines vor asigura atât legătura directă cu capitala Greciei, Atena cât şi zboruri de conexiune spre insulele greceşti şi Grecia continentală. Ruta Cluj-Napoca – Atena va oferi o mulţime de posibilităţi de conexiune spre destinaţii din ţările învecinate Greciei, precum Cipru, dar şi spre destinaţii din Orientul Mijlociu.

by -
0 372

Peste 120 de proiecte gândite de cetățenii din Cluj au intrat în cursă pentru a fi finanțate de Primăriei pe bugetul de anul următor în cadrul celei mai inedite inițiative de bugetare participarivă din România. De altfel, o premieră lansată de municipalitatea clujeană, după ce oficialii au vizitat orașului Braga din Portugalia unde administrația susține proiecte dorite de comunitate.

 

Duminică, în 22 octombrie, se încheie votul pe domenii pentru proiectele propuse de clujeni și declarate eligibile în cadrul bugetării participative, procedură lansată în premieră de Primăria Cluj. Inițial, cetățenii au propus peste 338 de proiecte, de la inițiative “S.F.” la cerinţe rezonabile, locuitorii oraşului au venit cu soluţii proprii la lucrurile care îi deranjează în oraş. După ce propunerile au fost analizate, s-a făcut o listă de 126 de proiecte eligibile, repartizate pe domenii: alei, trotuare și zone pietonale (24 proiecte), mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației (22 proiecte), spații verzi și locuri de joacă (24 proiecte), amenajare spații publice (16 proiecte), infrastructură educațională și culturală (20 proiecte) și orașul digital (19 proiecte).

Mai sunt încă 6 zile în care se pot vota inițiativele, câte una din fiecare domeniu.

Din acestea, vor rămâne în cursă doar 30 de proiecte. Săptămâna următoare urmează să se facă clasamentul în funcție de numărul de voturi primite de fiecare proeicte. Apoi, între 30 octombrie și 19 noiembrie se vor putea vota din nou proiectele favorite. Dacă în prima etapă se pot vota câte un proiect din fiecare categorie, în etapa doi se va vota doar un singur proiect. Primele 15 proiecte vor fi finanțate și puse în operă de Primărie pe bugetul din 2018.

Care sunt proiectele din care se va face lista scurtă

Alei, trotuare și zone pietonale

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

 

Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Spații verzi și locuri de joacă

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Amenajare spații publice

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Infrastructură educațională și culturală

sursa: bugetareparticipativa.ro

Orașul digital

sursa: bugetareparticipativa.ro
sursa: bugetareparticipativa.ro

Cum se votează

Votarea online presupune crearea unui cont pe platforma www.bugetareparticipativa.ro sau autentificarea pe platformă cu datele deja introduse. Pot vota doar persoanele care se află în aria teritorială a municipiului Cluj-Napoca.

Persoanele care nu au acces la internet sau nu sunt familiarizate cu mediul online vor putea vota cu sprijinul Primăriei. La Casino Centru de Cultura Urbana Cluj a fost amenajat un birou unde, în fiecare zi lucrătoare din perioada de vot, între orele 13.00-17.00, se acordă sprijin persoanelor care doresc să voteze.

Pentru informații suplimentare cu privire la procesul de bugetare participativă:
– website : www.bugetareparticipativa.ro
– email : bugetareparticipativa@primariaclujnapoca.ro
– telefon : 0371 376 646 (de luni până vineri între orele 13.00-17.00)
– Facebook: Bugetare participativa (http://fb.com/bugetareparticipativa)

Sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficială)

Procedura de evaluare a ofertelor depuse pentru proiectul Parkingului din complexul studențesc Hașdeu trebuie reluată, conform deciziei magistraților Curții de Apel pronunțate la finele săptămânii trecute – consemnează muzicainstanțelor.ro

Primarul Emil Boc anunța în primăvară acestui an că firma care a câștigat licitația pentru construcția acestui parking este Implenia Baugesellschaft GMBH, din Austria. Celelalte firme înscrise în licitație –  Strabag SRL, Construcţii Erbaşu SA, Victor Construct SRL – au atacat rezultatul licitației la Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Această instituție dispunea în luna iunie ca ofertele firmelor Strabag SRL şi Implenia Baugesellschaft GMBH să fie reevaluate.  Nemulțumiți de concluzia CNSC, reprezentanții Primăriei clujene au apelat la instanță, la fel și firma Victor Construct SRL.

Magistrații au decis că Primăria trebuie să reevalueze toate ofertele depuse în cadrul licitației, mai puțin cea a firmei Strabag SRL.

Remintim că administrația locală s-a asociat cu Univeristatea Babeș Bolyai, în vederea realizării unui parking de 8 etaje, cu 320 de locuri de parcare, în incinta complexului studențesc Hașdeu. Univeristatea a pus la bătaie terenul de 1500 mp, în timp ce Consiliul Local s-a angajat să finanțeze construcția.

Promotia 2017 UMF Cluj - sursa foto Facebook

Despre cât de strălucit e Clujul auzim în fiecare zi, de la liderii din administrația locală, de pe la diverși analiști, specialiști, de la localnici, mari patrioți locali, etc. Prea puțin este evidențiată, însă, percepția celor care vin din afară, a celor care ajung în Cluj – prin diferite circumstanțe – și care reușesc, sau nu, să se integreze și să participe la viața orașului. Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) numără cei mai mulți studenți străini, care cheltuiesc la Cluj bani grei pentru a deveni medici. Peste 1400 de studenți din țări europene dar și din țări precum Tunisia, Algeria și nu numai, achită o taxă școlară  anuală de 5.000 de euro (la care se adaugă alte taxe pentru eventuale examene restante). Acești tineri mai cheltuiesc lunar la Cluj sute de euro pentru a se întreține. Sigur, pentru majoritatea dintre ei perioada școlară deloc scurtă – șase ani durează facultatea, plus alți patru, cinci – după caz – rezidențiatul, reprezintă doar o etapă de tranzit. Există însă și tineri absolvenți care se văd profesând în România, la Cluj Napoca, precum sunt Mehdi Bergaoui (Tunisia) și Rafik Derridj (Franța).

Mehdi Bergaoui (Tunisia)

Rafik Derridj (Franța)

De ce ar rămâne la Cluj Napoca?

Mulți dintre străinii care aleg să studieze la UMF Cluj nu reușesc să se adapteze, să stăpânească limba română sau să-și încheie studiile cu succes. Cu atât mai puțin se întâmplă ca ei să devină interesați de posibilitatea de a profesa medicina în România, iar motivul se subînțelege, dacă ne raportăm la condițiile precare din sistemul medical românesc care-i îndepărtează chiar și pe români. Mai sunt însă și excepții, o confirmă pentru Actual de Cluj Mehdi Bergaoui și Rafik Derridj, absolvenți ai UMF Cluj, promoția 2017, primul la Medicină Internă, iar cel de-al doilea la Stomatologie.

În România există și avantaje, printre multele neajunsuri pe care le știm cu toții, spun la unison Mehdi și Rafik. Posibilitățile de dezvoltare pe plan profesional reprezintă cel mai important argument pentru Mehdi de a răspunde răspicat că s-a decis să rămână medic reumatolog în România, în Cluj, mai exact, orașul care l-a găzduit în ultimii șase ani, și care o va face și în următorii 4, cât va dura rezidențiatul. România mi-a dat această șansă, să devin ceea ce mi-am propus de la bun început, medic reumatolog. Îmi doresc să continuu să mă dezvolt și să profesez aici. Nu a fost deloc ușor să ajung în acest punct, dar să fiți siguri că sistemul din România nu este nici pe departe la fel de complicat și de prost precum e cel din Franța, de exemplu, sau de la mine de acasă, din Tunisia”, și-a motivat, Mehdi, opțiunea de a rămâne în România. Și Rafik e convins că trebuie să facă rezidențiatul în cadrul UMF Cluj, dar se arată destul de sceptic în privința a ceea ce va urma după ce-l va încheia: “Piața Clujului e deja sufocată de cabinete de stomatologie. Nu cred că ar mai fi nevoie să mai vin și eu. Dar îmi place enorm Clujul, sunt ani importanți din viața mea pe care i-am petrecut aici, m-am atașat mult de oraș și nu prea știu cum o să procedez. Am hotărât să continuu cu rezidențiatul aici, mă specializez ca medic ortodont, apoi o să văd dacă mă întorc în Franța”. Pentru că pare indecis, Mehdi îl ironizează pe amicul său: “Chiar sunt curios să te văd cum o să poți să te rupi chiar tu de Cluj..”. Tot el îl descire pe Rafik ca fiind unul dintre puținii studenți străini care s-au integrat profund  în viața socială a orașului: “Rafik este peste tot, implicat în dezbateri, acțiuni de voluntariat, petreceri, nimic nu i-a scăpat până în prezent”.

Cum s-au adaptat?

Celor doi tineri străini nu le-a fost greu să se adapteze în Cluj dar recunosc că majoritatea conaționalilor lor nu au aceeași părere. ”Prima barieră este limba. Chiar dacă programa impune să învățăm la facultate limba română, de regulă sunt memorați doar termenii de specialitate. Prin urmare, pentru un student străin care nu se descurcă foarte bine cu limba română, care nu a interacționat prea mult în afara facultății, e cam imposibil să-și dorească să rămână la Cluj”, explică Mehdi. Sunt două secții străine la Medicină Internă: franceza (care-i include pe francezi, tunisieni, algerieni, marocani) și engleza (ocupată de studenții europenei: britanici, suedezi, nemți etc). Cei care învață aici obișnuiesc să socializeze mai mult între ei, evitând grupurile de studenți români. ”Ies împreună, locuiesc împreună, foarte puțini au contact cu studenții români, cu orașul, de aceea nici nu apucă să învețe limba, și oricum, cred că nici nu sunt interesați să o facă, pentru că nu au în plan să rămână în România”, relatează Mehdi. El se numără printre puținii absolvenți ai promoției 2017 care vorbesc frumos și cursiv limba română, recunoscând că un merit în această direcție l-a avut o fostă iubită româncă. „O perioadă am locuit cu iubita mea și știți cum e, când relaționezi la nivelul acesta, e mai simplu să înveți”. În afară de asta, Mehdi și-a dorit foarte mult să profeseze ca medic reumatolog în România, și n-a precupețit niciun efort pentru a stăpâni cât mai bine limba română. De cealaltă parte, francezul Rafik – și el un bun vorbitor de limba română – arată că stomatolgia le oferă condiții mai practice conaționalilor săi, în primul rând pentru că se poate profesa și fără un rezidențiat. „Dacă după facultate poți să pleci acasă în Franța sau oriunde să profesezi ca medic stomatolog, normal că nimeni nu mai vrea să rămână la rezidențiat în România. Eu mi-am propus, totuși, să rămân, chiar dacă e foarte mare concurența. Iar dacă nu intrăm pe locurile disponibile la buget, trebuie să plătim în continuare 5000 de euro pe an”, explică Rafik. La Stomatologie, studenții străini sunt amestecați cu românii, au în orar curs de limba română, 4 ore pe săptămână, motiv pentru care lui Rafik nu i-a fost foarte greu să învețe să vorbească românește. El rămâne, totuși, unul dintre studenții străini atipici, pentru că s-a integrat foarte bine în atmosfera Clujului, participnd la diferite acțiuni de voluntariat,  la evenimente culturale, sociale, e un consumator înrăit de presă și e la curent cu toate problemele din oraș și din țară.

Cum trăiește și cât cheltuiește un student străin la Cluj

Tânărul tunisian Mehdi Bergaoui vine dintr-o familie de medici, tatăl reumatolog, frații de asemenea au terminat Medicina în Tunisia, iar în opinia sa, singura problemă pe care o are România este nivelul scăzut de trai: „Chiar și în Tunisia, salariile sunt cu 30% mai mari decât în România, iar produsele de bază sunt mult mai iefine la noi în țară”. Mehdi se bucură de noile majorări salariale aprobate de Guvernul României, apreciind că dacă va intra la rezidențiat, ar putea începe cu un salariu acceptabil. „Altă problemă decât salariul – care mă aștept să crească de acum înainte – nu găsesc la sistemul medical din România, cel puțin aceasta e părere mea”, spune Mehdi. Francezul Rafik Derridj vine și el dintr-o familie de medici și arată că deși și-a permis să cheltuiască atât cât a avut nevoie, a constatat totuși că inflația în Cluj a crescut de la an la an: „Noi, studenții străini, venim cu bani, cheltuim mult la Cluj, prin urmare prețurile sunt într-o continuă creștere, doar veniturile oamenilor au rămas la fel, iar asta nu este bine. Nu este bine nici chiar pentru noi, pentru că e aiurea să aruncăm cu banii în mod nejustificat,  plus că nu toți colegii mei își permit cheltuieli atât de mari”. Atât Mehdi cât și Rafik și-au permis luxul de a locui singuri în câte un apartament, în zone bune din Cluj Napoca, în ciuda chiriilor piperate. Povestesc că au avut și colegi mai puțin norocoși, care au fost nevoiți să locuiască în Florești, sau în zone mai periferice ale Clujului. „Unii colegi cu bani mai puțini s-au mutat și prin Florești, alții s-au unit mai mulți într-un apartament, au făcut diverse compromisuri pentru a se putea întreține. În ce mă privește, am preferat să locuiesc singur, pentru că mi-am dorit să învăț și să am liniște. Am preferat să plătesc o chirie de 500 de euro și să economisesc la capitolul mâncare. Nu prea obișnuiesc să mănânc în oraș. Îmi place să-mi gătesc singur și o fac destul de des, așa că nu mai trebuie să cheltuiesc foarte mult în oraș”, a arătat Mehdi. Un student străin obișnuit cheltuiește la Cluj în medie cam 700-800 de euro pe lună (costurile pentru chirie și întreținere, la care se adaugă alte cheltuieli de zi cu zi) – spune Rafik.

De ce vin străinii să studieze la Cluj ?

Taxa de școlarizare de 5000 de euro se adaugă la toate costurile de întreținere, pentru fiecare student străin în parte. Numai că, ceea ce încasează UMF Cluj e foarte puțin, în comparație cu tarifele de la universități similare din Franța sau din Anglia. Acesta ar fi primul argument care-i determină pe tineri să aleagă să studieze medicina în România. Al doilea argument, la fel de important, este sistemul de învățământ. ”În Tunisia, de exemplu, cel mai important examen din viața unui om este examenul de bacalaureat. Dacă nu ieși cu o anumită medie din acest examen, nu poți intra la Medicină. Iar partea proastă e că nu ai voie să repeți examenul. Deci trebuie să te mulțumești cu nota pe care ai luat-o și să accepți că nu poți să mergi la facultatea pe care ai ales-o, ceea ce e absurd. Eu am avut 16,26 la bacalaureat, iar la medicină se putea intra cu 16.30. Am fost foarte, forte aproape și mi s-a părut total incorect să accept situația” – spune  Mehdi. Tot el mai arată că cei care reușesc să intre la medicină în Tunisia au parte de o programă draconică, căreia cu greu o persoană îi poate face față. Cireașa de pe tort, după finalizarea studiilor, absolvenții sunt plimbați prin toate secțiile medicale timp de doi, trei ani, și de abia apoi, în urma unui examen, pot opta pentru o specializare. „În România, ăn schimb, se intră în contact cu pacientul încă din anul trei de facultate, un avantaj pe care nu îl au nici studenții din Tunisia, nici cei din Franța. Acolo totul se bazează pe teorie, pe tot parcursul facultății. E foarte complicat. Am un frate și o soră, amândoi au terminat medicină în Tunisia și chiar pot să spun că ei nu au avut viață personală pe toată durata facultății. Apoi, la final de studii nu poți urma o specializare, cum se întâmpla aici. Trebuie să rămâi medic intern, doi, trei ani. Practic te plimbi prin toate secțiile medicale ca medic intern”.  Nici la UMF Cluj nu este ușor să termini studiile – spune și Rafik – mai ales că a avut destui colegi care au abandonat pe parcurs. El este sigur însă că nimic din sistemul nostru nu poate fi comparat cu ceea ce se întâmplă în Franța, unde un număr extrem de mic de absolvenți ajung în pragul unei specializări, mai ales din pricina nivelului teoretic extrem de ridicat, dar și al taxelor.

Sursa foto: Garda de Mediu

Chiar dacă sunt ținuți în loc de proceduri birocratice, reprezentanții Consiliului Județean semnează, luni, contractul cu firma Process Engineering SRL, care s-a angajat să aducă o stație de osmoză inversă, pentru tratarea levigatului de la baza vechii gropi de deșeuri de la Pata Rât. Liderul administrației județene, Alin Tișe, a transmis că a fost identificat proprietarul terenului din zona în care va fi amplasată stația de epurare. ”Trebuie să negociem cu acest proprietar, apoi semnăm ordinul de începere a lucrărilor”, a spus el.  Reamintim încă o dată, că instituirea stării de alertă le-ar fi permis reprezentanților Consiliului Județean să acționeze mult mai repede, fără a mai fi necesar să țină seama de tote aceste etape procedurale, având în vedere pericolul de poluare masivă.

Și contractul cu firma Proces Engineering (în valoare de 3 mil de lei), riscă un blocaj, în cazul în care firma Exxro SRL Genova se va adresa Consiliului Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC). Potrivit informațiilor obținute de Actual de Cluj, reprezentanții acestei firme s-ar fi declarat nemulțumiți de decizia de atribuire a contractului, firmei Process Engineernig, motivând că nu ar avea suficiente competențe în domeniu. Consiliul Județen a derulat o procedură de negociere directă, cu firmele interesate să furnizeze stația de osmoză inversă, iar firma Process Engineering s-a clasat pe locul al doilea, contractul fiind adjudecat de firma Process Engineering SRL.

Deși toate instituțiile de specialitate au semnat pentru instiutirea stării de alertă, Prefectura Cluj a decis să mențină doar o Hotărâre pentru situație de urgență, apreciind că administrația județeană se poare descurca pe cont propriu în hățișul birocratic, pentru a soluționa poluarea din zona Pata Rât. În baza acestei Hotărâri ar urma să se poarte negocieri cu proprietarul de teren din zonă, în vederea amplasării stației de osmoză, au transmis reprezentanții Consiliului Județean.

Citiți și:

Studiu de mediu din 2009 la rampa de gunoi a Clujului: cancerul, bolile de plămâni și cerebrovasculare apar pe trend “abrupt crescător” în aval de groapa de deșeuri

Casa Tranzit, cel mai longeviv centru cultural de artă din Cluj, sărbătorește 20 de ani în această toamnă. De vineri 13 octombrie și până în 21 octombrie, clujenii sunt chemați la o serie de concerte, spectacole de dans, dezbateri publice şi mese rotunde în fosta sinagogă de pe malul Someșului, botezată Casa Tranzit de Csilla Könczei, lector la Facultatea de Litere a UBB și soția politicianului maghiar Eckstein-Kovacs Peter. Despre facerea casei și redarea sa în circuitul clujean, politicianul spune că pornit de la o plimbare pe Cetățuie. Despre viitorul acestui centru cultural, Eckstein spune că e “fragil”, un motiv în plus pentru cei care nu l-au vizitat, să se grăbească.

Zilele Tranzit încep vineri, 13 octombrie, de la ora 18.00. Festivalul este organizat cu ocazia împlinirii a 20 de ani de existență a Centrului de cultură și artă contemporană Casa Tranzit. Manifestările țin până în 21 octombrie și includ concerte, spectacole de dans, dezbateri publice, mese rotunde și o expoziție care va prezenta publicului arhiva prelucrată a Fundaţiei Tranzit, cea care administrează acest obiectiv.  Vor concerta la Casa Tranzit trupa Nightlosers, Szemző Tibor din Ungaria, Mihnea Blidariu şi Nick Făgădar dar și interpretul de muzică klezmer Bob Cohen. Printre cei prezenţi la dezbateri vor fi scriitorii Alexandru Vakulovski din Republica Moldova şi Vasile Ernu, coregrafa Vava Ştefănescu, artişti vizuali din mai multe oraşe, toţi vechi colaboratori ai Casei Tranzit.

“În 1997 între 11-13 octombrie am redeschis publicului Clujean clădirea fostei sinagogi Poalei Tzedek, rămas nefolosită din 1974 în urma Holocaust-ului și al exodului nenumăraţilor concitadini ai noștri. Am înființat Casa Tranzit tocmai în acest lăcaș ca un memento pentru consecințele formelor extreme ale excluderii sociale, cu dorința ca spațiul golit să fie reumplut cu conținuturi tranzitorii în permanență, dând ocazia reinterpretărilor continue ale modelelor de conviețuire posibile. De atunci am redat orașului acest spațiu uitat eliberând și strada Fără Nume, care duce spre el, lansând și ideea reconstrucției podului pietonal peste Someș de mult distrus. Acum, peste 20 de ani repetăm invitația noastră la o reuniune nu numai pentru a celebra împreună aniversarea a celei mai longevive instituții culturale independente din regiune de după 1989, dar și pentru a reformula răspunsurile noastre odinioare la aceeași întrebare: se poate trăi fără ostracizare? Se poate scoate Păcăliciul din pachetul de cărți?”, este mesajul aniversat al Csillei Könczei, președintele Fundației Tranzit și lector universitar UBB.

Soțul său, politicianul maghiar Eckstein-Kovacs Peter, povestește despre facere acestei case care a ajuns cel mai longeviv centru cultural intependent dar și unul dintre locurile libere din Cluj.

“Casa. Plimbându-ne pe Cetățuie, ochii soției mele, Csilla, s-au oprit asupra unei clădiri, vizibil lăsată în paragină, înconjurată de o junglă, situată chiar pe malul abrupt al Someșului. A vedea și a se îndrăgosti a fost pentru Csilla o chestiune de-o clipă, a intra în folosința ei, a-l renova și a face să funcționeze neîntrerupt douăzeci de ani, a fost mult mai greu. Cine n-a fost în Casa Tranzit și în curtea ei, ar fi bine s-o facă cât de repede, cu ocazia unui concert în Sala mare, a unei mese rotunde la etaj sau a unei vizionări de film în curte. E un loc frumos și liber care îi primește pe toți. Deci ar fi bine să vă grăbiți: nu se știe în lumea de azi cât timp se mai poate vedea un spațiu cultural absolut independent în inima orașului, pe malul Someșului, într-o fostă sinagogă”, a subliniat politicianul.

La marcarea celor 20 de ani de activități cultural în Casa Tranzit, concomitent cu renovarea clădirii fostei sinagogi în care funcționează de-a lungul anilor, toți cei care vor sunt invitați să doneze pentru viitorul acestui centru cultural independent.

Conturile sunt:

RO94 RNCB 0106 0265 9334 0001 (RON)
RO67 RNCB 0106 0265 9334 0002 (EURO)

Cea mai mare creștere a numărului de turiști din România o înregistrează Cluj Napoca,  cu 27,02% față de aceeași perioadă a anului trecut (aproape triplul mediei naționale).

În primele opt luni ale anului  2017 au sosit în Cluj-Napoca 312.889 turiști, conform datelor furnizate de unitățile hoteliere. Pe lângă turiștii cazați în rețeaua hotelieră,  se adaugă cei care au ales alte forme de cazare, numarul estimativ al persoanelor care au venit în vizită la Cluj Napoca fiind, astfel, mult mai mare.   Numarul de înnoptări în primele opt luni a fost de 587.436, înregistrând o creștere de 24,07% față de aceeași perioadă din anul trecut.

„Și la Centrul de Informare Turistică s-a înregistrat o creștere record a numărului de turiști: 35,55%, față de primele opt luni ale anului 2016. Pe lângă aceștia sunt și turiștii care au beneficiat de servicii și materiale de informare turistică la standul de promovare cu care am fost prezenți la Sala Polivalentă, Untold și alte evenimente din cursul anului” – transmit reprezentanții Primăriei Cluj Napoca.

“Numărul real este mult mai mare”, spune Tarcea, care explică – mulți turiști au ales alte forme de cazare. De exemplu la Untold, cel mai mare festival din țară, mulți festivalieri au optat pentru cazări la persoane fizice.

Numărul de înnoptări în primele opt luni ale anului a fost, în Cluj-Napoca, de 587.436, în creștere cu un sfert, adică 24,07% față de anul anterior. “Această creștere se poate datora mai multor factori, precum participarea neîntreruptă a Municipiului Cluj-Napoca la târgurile internaționale de turism, creşterea notorietăţii destinaţiei datorită câștigării anterioare a titlului de Capitală Europeană a Tineretului dar şi a candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021, creşterii unor evenimente locale (TIFF, Zilele Clujului, Campionatul European de Gimnastică, Untold etc.) dar şi a dezvoltării sectorului de business și a celui universitar-academic”, explică un document al Primăriei Cluj-Napoca.

Amintim, la cel mai recent recensământ, din 2011, populația orașului Cluj-Napoca era de 324.576 locuitori.

SOSIRI Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug
Anul 2016 18108 23097 27615 31014 36056 34713 37390 38329
Anul 2017 24923 27054 36618 38988 46029 45031 49277 44969