Tags Posts tagged with "cinema"

cinema

by -
0 326

Regizorul clujean Tudor Giurgiu, care face la Cluj cel mai mare festival de film din țară la care cinefilii se înghesuie cu sutele să vadă filme de artă, biciuiește regizorii români care vor să facă filme de festival: pentru cele comerciale, unde se cumpără bilete, trebuie meserie, “nu merge treaba cu cadre lungi, tăceri și ciorbe”.

Filmele românești nu prind la public? Casieriile din multiplexuri avertizează cuplurile indecise, dacă li se opresc ochii pe o producție autohtonă, că e una românească, și deci “mai gândiți-vă”, spune Giurgiu – aceasta făcând și mențiunea că la ultimele două premiere de filme românești de la Cluj, “Breaking news” la cinema Victoria și “Octav” la Florin Piersic, cinefilii au făcut coadă la bilete.

Problemele industriei cinematografice din România, cu toate premiile sale, nu sunt puține iar Tudor Giurgiu încearcă o radiografie:

 

Recent, un coleg de breaslă a afirmat într-un interviu: “Noi avem o cinematografie prea măruntă, cu un sistem de distribuție prea limitat și cu un interes prea puțin din partea publicului ca să putem face și filme care să relaxeze…Trebuie să facem niște filme care să conteze din alt punct de vedere”. Îmi pare rău, dar nu sunt de acord. Dacă vom continua cu acest tip de gândire (self-centered, ego-driven, ar zice englejii), filmul românesc o va lua la vale rău de tot. Și mai rău decât locul lui de acum, respectiv cu un interes care merge spre zero al publicului mainstream pentru premierele noastre (oh, da, ce ne mai place să zicem că e “needucat”, “nu e curios”), cu casieri la multiplex care avertizează cuplurile indecise că “ăla e film românesc, mai gândiți-vă”, cu niciun program coerent de a stimula scrisul de povești comerciale, de comedii, de filme mai “lejere”, care nu vor fi evident făcute de autorii mari, care altfel aduc un prestigiu enorm țării prin premiile obținute în festivaluri. Și nu suntem deloc mărunți. Suntem a zecea țara din UE (după numărul de locuitori). Desigur însă și printre ultimele din punct de vedere al numărului de ecrane de cinema active la 100.000 locuitori și tot printre ultimele în ce privește numărul de filme comerciale bune și de succes care ies într-un an.

Și, da, interesul regizorilor pentru filme comerciale e ridicol de mic. Pentru că mai toți UNATC-istii vor să fie artiști, trag la galere după un premiu de orișiunde care să le zguduie ego-ul neîmplinit. Pentru că a face film comercial, “care să te relaxeze” înseamnă să știi bine de tot meserie, să știi decupaj, efecte. Acolo nu merge treaba cu cadre lungi, tăceri și ciorbe. Acolo nu minți, acolo e pe bune. Pe banii românului care are încredere în tine sau nu. În fine, nu e bună “ghetoizarea” asta și credința că cinema-ul comercial la noi e un gen minor și omorât de filmele anilor 70 + eventual nici nu ne pricepem și poate mai bine nu mai facem deloc. Pledez pentru moderație.

“Filmele care vor să conteze pentru istoria cinema-ului” (unele din ele au făcut suficienți spectatori în România, deci au publicul lor) pot coexista foarte bine într-o cinematografie normală cu cele care să “relaxeze”. Depinde doar de noi (și mai ales de cei mult mai tineri) dacă vrem să trăim în normalitate sau nu”.

Primăria a acceptat din nou să intre la negocieri cu TI Trust Invest pentru achiziționarea cinematografului Favorit, imobil scos la vânzare anul acesta de societate pentru care s-a mai purtat o negociere finalizată cu refuzul proprietarilor de a scădea din preț și cu votul Consiliul Local împotriva cumpărării sălii. Inițial TI Trust Invest a cerut 380.000 pe cinematograf. Ba mai mult, chiriașul din acest spațiu care organizează evenimente la Favorit, Claudiu Mărginean, s-a lăudat că a adus și un cumpărător la respectivul preț. Chiar și așa, în septembrie, societatea a făcut o nouă ofertă primăriei, 345.000 de euro, cu condiția preluării chiriașului a cărui contract expiră în 2020.

Adio Favorit la primărie! Chiriaș: “Eu le-a dat clujenilor o sală gratis și am găsit și un cumpărător. Ungurii o voiau pentru ei, de aceea au băgat administrația s-o cumpere”!

Consilierii locali au votat la ședința extraordinară din 23 septembrie să reintre în negocieri, prin exercitarea dreptului de preemțiune, pentru cumpărarea cinematografului Favorit.

Chiar dacă primăria a refuzat cumpărarea cu o ședință în urmă pentru că proprietarul a refuzat să lase din preț, edilul Emil Boc a explicat că preluarea respectivei săli la primărie este foarte impotantă deoarece este necesară dezvoltării Centrului de Artă Contemporană asumat ca proiect în dosarul de candidatură al Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană.

TI Trust Invest a făcut o nouă ofertă primăriei, să cumpere cinemaul la 345.000 euro cu condiția preluării contractului de locațiune încheiat pe cinci ani, din 23 februarie 2015 -23 februarie 2020 cu Claudiu Mărginean.

favorit
sursa: primariaclujnapoca.ro

Viceprimarul Anna Horvath a precizat pentru Actualdecluj.ro că nouă ofertă făcută primăriei arată că societatea n-a putut vinde cinematograful la 380.000 de euro către un privat (așa cum se lăuda Claudiu Mărginean la primăriei). “Noi am spus atunci la negocieri, când oferta finală a fost 380.000 de euro, că în condițiile în care nu vor vinde la acest preț, sau dacă prețul va fi cu un euro mai mic, vom ataca contractul. Înseamnă că nu au putut vinde la acest preț și acum ne-au făcut o nouă ofertă. Aceasta poate însemna și că vor să vândă la un preț mai mic acest cinematograf. Noi vom intra oricum la negocieri. N-avem nicio problemă cu preluarea chiriașului. Doar cu prețul. Noi nu putem urca mai mult decât evaluarea pe care o avem pentru acest spațiu, 310.000 euro”, a spus Anna Horvath.

Achiziționarea cinematografului Favorit de către primăria a făcut obiectul primelor discuții publice la prima ședință de lucru a noului Consiliu Local, în luna iulie. Atunci administratorul societății TI Trust Invest îi acuza pe oficialii primăriei că tergiversează cumpărarea și negocierile, dar și că el nu e dispus să lase din preț, având în vedere că există un cumpărător dispus să dea pe fostul cinema, 380.000 de euro cu tot cu TVA.

În schimb, viceprimarul Anna Horvath acuza presiuni și amenințări din partea chiriașului din Favorit, Claudiu Mărginean, susținând că astfel de practici sunt incalificabile, mai ales că primăria și-a dovenit buna credință când a aprobat achiziția imobilului prin exercitarea dreptului de preemțiune, iar firma a fost cea care nu a depus toate documentele pentru finalizarea negocierii.

Când primăria vrea să cumpere un cinematograf se lasă cu scandal

La ședința din luna august, telenovela a continuat. Claudiu Mărginean a venit în fața consilierilor locali pentru a se disculpa și a-i convinge că afirmațiie viceprimarului UDMR sunt false.

La ședința din 1 septembrie, Mărginean a spus pentru Actualdecluj.ro că singura sa implicare în chestiunea legată de cinematograful Favorit a fost faptul că el l-a luat în chirie și a dat clujenilor o sală de spectacole gratis, dar și că el este cel care a găsit un cumpărător privat. “Eu le-a dat clujenilor o sală gratis și am găsit și un cumpărător. Nu înțeleg de ce s-a băgat primăria să țină tranzacția în loc și a dorit să cumpere acest cinematograf. Ungurii o voiau pentru ei, de aceea au băgat administrația s-o cumpere. O voiau pentru ei, asta a fost problema, să aibă și ei o sală de spectacole. Cumpărătorul pe care l-am găsit este o societatea privată, se va afla cine este. Oricum eu voiam să organizez o conferință de presă ca să arăt tuturor că n-am nimic de ascuns și că nu ameninț pe nimeni “, a spus Mărginean.

Despre acuzațiile lui Mărginean, că maghiarii își doresc o sală de evenimente, Anna Horvath spune că nu e nimic în neregulă dacă ar fi așa, mai ales că orașul nu are astfel de săli pentru evenimente sau pentru expoziții. “Primăria are cu ce investi în infrastructura culturală și este păcat ca această sală de cinema de tradiție a orașului să nu fie preluată și redată publicului pentru evenimente sau expoziții”, a adăugat Horvath.

Cel mai vechi cinematograf al Clujului, scos la mezat pentru jumătate de milion de euro

TI Trust Invest, firma care deține acum cinematograful (cumpărat de la persoane private care l-au obținut în urma proceselor de revendicare) este controlată de familia Căpușan, asociată cu Beniamin Fărăgău dar și cu Marius Hârț Foia. Porivit presei locale firma este cea care a vândut lacul Laguna Albastră (cumpărat de la primăria Agireșu) către omul de afaceri Ioan Tecar din Dej. Hârț-Foia este administrator al complexului Sun Garden Resort și a trecut și prin conducerea societății Clujana.

Cinematograful Favorit a fost deschis în 1910, o dată cu darea în folosință a palatului Urania în incinta căruia funcționa. Clădirea, construită în stil secession austriac de arhitectul Geza Kappeter, avea 17 apartamente, 10 spații comerciale și cinematograful cu 400 de locuri. În 1964 cinematograful Urania a fost rebotezat “23 august” iar după Revoluție a fost din nou rebotezat, cu denumirea cunoscută azi, “Favorit”.
În 2009 cinematograful a intrat în patrimoniul Primăriei Cluj-Napoca o dată cu alte trei cinematografe – Dacia din Mănăștur, Mărăști și Victoria, iar la începutul lui 2014 acesta a ajuns în patrimoniul unei firmei private, Trust Invest, după ce a fost retrocedat.

Fostul cinematograf Favorit a fost inclus și în dosarul de candidatură al orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană, fiind gândit ca o sală-extensie a viitorului Centru de Artă Contemporană pe care și l-a asumat orașul ca proiect principal.

Vecinii salii de spectacole care funcționează în palatul Urania pe care o operează Mărginean spun că sunt tetorizați de muzică și zgomot și că autoritățile închid ochii la neregulile pe care respectivul chiariș le face.

 

Sophia Loren e în Cluj-Napoca. În carne și oase. Așa, una dintre informațiile pe surse dintr-un cotidian local clujean din 2002, înaintea primei ediții a Festivalului Internațional de Film Transilvania, s-a confirmat după 15 ani. Atunci se întreba, Sophia Loren sau Alain Delon? ca viitoare nume care vor prezida prima ediție a festivalului. Acum, Sophia Loren, în vârstă de  a ajuns pentru prima dată în România și va primi mâine, la Gala de Închidere, un premiu al TIFF pentru întrega carieră.

13348776_10154194679618398_433584783_n

Astăzi, Sophia Loren poate fi admirată ca spectator în sala de cinema, dar și pe ecran, la proiecția comediei regizorului Vittorio De Sica, Căsătorie în stil italian, unde joacă alături de Marcello Mastroianni, care va avea loc în această seară la Casa de Cultură a Studenților, de la ora 18.30.

Despre rolul din comedia lui De Sica, Sophia Loren a spus astăzi în fața ziariștilor, în cadrul unei conferințe de presă, că a fost unul dintre cele mai grele de pregătit din cariera sa, mai ales că piesa se montase și în teatru. Aproape la fel ca cel din La ciociara pentru care a câștigat și premiul Oscar pentru interpretare, fiind prima actriță de origine străină care a primit respectiva distincție.

sursa TIFF-Chris Nemes
sursa TIFF-Chris Nemes
sursa TIFF-Chris Nemes
sursa TIFF-Chris Nemes

Aflată pentru prima dată în România, actrița a mărturisit că nu era familiarizată cu România sau cu industria cinematografică de aici, nu pentru că aceasta nu ar fi importantă ci pentru că nu erau prezentate pe canalele oficiale de informare sau la televizor informații cu privire la aceasta. “E păcat că nu ni se dă ocazia să vedem ce se întâmplă în lume”, a completat.

IMG_3142

Întrebată fiind dacă ar juca într-un fil realizat de un regizor român, diva marelui ecran a menționat că o astfel de decizie este foarte dificial de luat.

“Filmele românești sunt ceea ce vedem la televizor sau la festivaluri. Câteodată sunt cele mai bune filme făcute în cinematografie. Acum nu nu mai sunt o adolescentă. Înainte de a spune da trebuie să mă gândesc foate atent dacă un viitor rol se potrivește cu mine și cu cine sunt, se potrivește cu sentimentele mele. Și trebuie să fie o capodoperă. Aș lua în considerate să răspund unei invitații din partea unui regizor român de a juca în filmul lui”, a spus actrița italiană.

Sophia Loren s-a declarat foate emoționată și un om la fel de normal, aflată față în față cu ziariștii de la conferința de presă. A precizat că este emoționată, fericită și flatată că poate să răspundă întrebărilor care țin de intimitatea sa și nicidecum nu se consideră un personaj celebru sau care s-a gândit la el ca la o vedetă.  Un om normal care își deschide sufletul în fața altor oameni.

Întrebată fiind care este secretul unui mariaj lung, așa cum l-a avut ea, a menționat că nu poate oferi o rețetă în cuvinte și că pentru ea, fiind foarte tânără când și-a cunoscut soțul (producătorul Carlo Ponti), a parcus diferite stagii în relație, chiar dramatice și dificile având în vedere că viitorul său soț era căsătorit și avea și copii atunci când s-au cunoscut. “La început aveam nevoie de un tată, apoi am început să lucrăm împreună. Apoi am crescut și avea nevoie de altceva. Dar am fost foarte fericită în cei 40 de ani de căsnicie. E ceva ca destinul. Întâlnești un on și de gândești că acesta este omul vieții tale”, a spus Sohia Loren, menționând că încă îi nu a trecut peste moartea soțului său, în 2007.

Despre ultimul său film în care a jucat, Human Voices, regizat de unul dintre fii săi, Eduardo Ponti, a spus că i-a fost greu să joace în el mai ales când primea indicații să intre în rolul personajului, a făcut eforturi să nu-și privească fiul regizor ca o mamă și a făcut foarte multe repetiții.

La finalul conferinței de presă, doi fani adevărați ai săi, unul din România și unul din Italia i-au smuls un autografic pe o carte despre ea, respectiv un selfie înainte să părăsească sala de conferințe. Actrița a vorbit în engleză, dar majoritatea răspunsurilor a preferat să le dea în italiană.

VIDEO Sophia Loren, despre actrițele din cinematografia de astăzi

 Despre Sohia Loren

În cele șase decenii de cinema, Sophia Loren a jucat în aproape 100 de filme, lucrând îndeaproape cu marii regizori ai vremii, de la Vittorio de Sica, George Cukor, Charlie Chaplin, Mario Monicelli și Ettore Scola la Robert Altman. Și-a început cariera de actriță în 1950, la vârsta de 15 ani, iar primul său rol important a fost în L’Oro di Napoli (1954), al lui De Sica. Peccato che sia una canaglia / Too Bad She’s Bad (1954) a fost primul film alături de Marcello Mastroianni, actorul care avea să-i devină un colaborator constant pe marele ecran. Printre ele, Matrimonio all’italiana (1964), pentru care a fost nominalizată la Oscar, comedia La moglie del prete (1970) și Ieri, oggi, domani/ Yesterday, Today, Tommorow, cu o scenă de striptease care a intrat în istorie.

Sophia Loren și-a fascinat, de altfel, partenerii de platou. Printre ei, Cary Grant, Peter Sellers, Clark Gable, Frank Sinatra, Gregory Peck, Jack Lemmon, Paul Newman, Marlon Brando. Momentul care a propulsat-o printre marile staruri de cinema ale lumii a fost anul 1958, când a semnat un contract cu studioul Paramount, la Hollywood. În 1961, rolul dramatic al mamei din La Ciociara (1961), în regia lui Vittorio de Sica, i-a adus 22 de premii internaționale, inclusiv unul de interpretare la Cannes și un Oscar, devenind prima actriță premiată cu statueta pentru un film străin și prima actriță italiană distinsă cu acest trofeu. La apogeul carierei sale, a fost plătită cu 1 milion de dolari ca să joace în The Fall of the Roman Empire (1964). Ultima peliculă din lunga colaborare cu Vittorio de Sica a fost Il viaggio (1974), în care a jucat alături de Richard Burton. Cea mai recentă apariție a sa este într-un scurtmetraj, Voce umana (2014), regizat de unul dintre cei doi fii ai săi, Edoardo Ponti.

Sophia Loren a fost recompensată de-a lungul carierei și cu patru trofee Globul de Aur pentru World Film Favorite – Female, prestigiosul Cecil B. DeMille Award, un Premiu BAFTA și deține recordul de a fi distinsă cu șase Premii David di Donatello pentru cea mai bună actriță. În 1991, a fost onorată de Academia Americană de Film pentru întreaga carieră, fiind declarată o „comoară a cinematografiei mondiale”, iar în 1999 a fost recunoscută de către American Film Institute drept una dintre marile legende ale epocii de aur de la Hollywood. Mick Jagger și Keith Richards i-au dedicat o melodie – „Pass the Wine (Sophia Loren)”.

 

 

 

După ce anul trecut a redevenit din nou proprietară pe Cetățuie, primăria face din nou un pas pentru a reintroduce în circuitul public un alt loc de tradiție din Cluj. Consilierii locali vor discuta la ședința de vineri un proiect de hotărâre privind exercitarea dreptului de preemțiune pentru a cumpăra cinematograful Favorit de pe strada Horia. Cinematograful are 300 de mp, e amplasat la parterul Palatului Urania, iar proprietarii l-au dobândit în urma unui proces de retrocedare pe Legea 10 și acum vor să îl vândă. Proprietarii cer pentru cinematograf 380.000 de euro, iar primăria are deja o comisie de negociere pentru a pregăti tranzacția.

Cel mai vechi cinematograf al Clujului, scos la mezat pentru jumătate de milion de euro

Primăria mai administrează două cinematografe în cartiere: Cinema Mărăști, recent reabilitat și deschis publicului și Cinema Dacia din Mănăștur, care urmează să se redeschidă, în urma unor lucrări de reamenajare. În Cluj mai funcționează două cinematografe în zona centrală – Cinema Florin Piersic (ex-Republica, în Piața Mihai Viteazul, operat de RADEF) și Cinema Victoria, administrat de către organizatorii TIFF. La Cluj operatorul CInema City deține două cinematografe multiplex în mall-uri, unul în Iulius Mall și celălalt în cadrul Polus Center.

Cum a fost evaluat spațiul de primărie

favorit
sursa: primariaclujnapoca.ro

 

 

by -
1 148

Noaptea Albă a Filmului Românesc revine peste două săptămâni cu proiecții în București și Cluj-Napoca.

Aceasta e a șasea ediție a evenimentului, programată vineri 18 septembrie, când organizatorii au pregătit o selecție cu producții de succes recent lansate în cinematografe, dar și filme prezentate în premieră și avanpremieră, filme premiate la festivaluri de renume, dar și filme de public, lungmetraje, scurtmetraje, filme de ficțiune, precum și filme documentare, oferind spectatorilor ocazia de a petrece o noapte în compania unor filme româneşti de toate genurile.

Lista de titluri românești este deschisă de avanpremiera filmului “Autoportretul unei fete cuminți”, filmul de debut al regizoarei Ana Lungu, recompensat cu Premiul pentru Cel mai bun film la Festivalul Crossing Europe din Linz, Austria, Premiul Publicului și Premiul pentru Cel mai bun regizor la Bucharest International Film Festival. Filmul o aduce în prim plan pe Cristiana, 30 de ani, de „familie bună”, care își petrece timpul între doctoratul în inginerie seismică, discuțiile cu cei doi prieteni apropiați, Alex și Michelle, și întâlnirile, rare, dar mult așteptate, cu un bărbat căsătorit, cu care are o relație.

Un film premiat pe care cinefilii îl pot vedea în cadrul Nopții Albe a Filmului Românesc este unul dintre cele mai de amploare proiecte cinematografice românești din ultimii ani, “Aferim!”. Câștigător al Ursului de Argint pentru Cea mai bună regie la Berlin 2015, cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Radu Jude reprezintă propunerea României pentru o nominalizare la categoria Cel mai bun film străin, la Premiile Oscar de anul viitor.

Spectatorii care nu au reușit să vadă thriller-ul politic “De ce eu?”, unul dintre cele mai așteptate filme ale anului 2015, au ocazia la Noaptea Albă. Cel de-al treilea lungmetraj al regizorului Tudor Giurgiu se bazează pe cazul real al procurorului Cristian Panait, care s-a sinucis în 2002, la doar 29 de ani, în contextul anchetei asupra unui alt procuror, Alexandru Lele.

Lungmetrajul “Live”, debutul în regie al producătorului Vlad Păunescu, aduce pe marile ecrane povestea Emei, o prezentatoare TV de succes, gazda unei apreciate emisiuni de investigații, dispusă să își pună la bătaie sănătatea, dar și toate resursele pentru a scoate adevărul la iveală. Unul dintre cazuri o aduce în mijlocul unui scandal de proporții care îi va schimba dramatic viața. În rolurile principale ale filmului îi putem vedea pe Rodica Lazăr și Tudor Chirilă.

Printre documentarele rezervate Nopții Albe a Filmului Românesc se numără “Pașaport de Germania”, în regia lui Răzvan Georgescu. Filmul narează cinematografic povestea aranjamentului ascuns dintre serviciile secrete ale României și Germaniei de Vest şi dezvăluie întâmplările prin care au trecut personajele implicate în acest proces. Puţină lume ştie că, în timpul Războiului rece, România a vândut Germaniei de Vest peste 250,000 de etnici germani.

Aliyah DaDa (r. Oana Giurgiu), prezintă istoria bine documentată a evreilor din România. Acum 133 de ani, o comunitate mică din Moineşti pleca spre Ţara sfântă, pentru a înfiinţa una dintre primele colonii evreieşti din Palestina. De atunci şi până azi drumul evreilor către Israel se împleteşte cu istoria României moderne printr-o relaţie de iubire şi ură ale cărei influenţe nu le vom putea cuantifica prea curând. Povestea istoriei este decupată vizual în stil dadaist ca un tribut adus iniţiatorilor curentului, Tristan Tzara şi Marcel Janco, doi evrei cu rădăcini în România.

Considerat unul dintre cele mai grele jocuri, șahul devine popular în documentarul Bondoc (r. Mihai Voinea, Mihai Mincan, Cristian Delcea), unde Dan Bondoc, maestru la şah în vârstă de 78 de ani, trăieşte singur în Bucureşti. Unicul său vis este să câştige campionatul organizat în memoria prietenului său decedat, marele jucător de şah Victor Ciocâltea.

Iubitorii de scurmetraje vor avea ocazia de a vedea selecția de scurtmetraje românești de la Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) 2015, din care face parte și câștigătorul Premiului Canal+ la Festivalul de Film de la Cannes și al Premiului Zilele Filmului Românesc, secțiunea scurtmetraj, la TIFF, “Ramona”. Violent, stilizat şi fără dialoguri, filmul încheie trilogia “impromptu”, care mai cuprinde scurtmetrajele “Bad Penny”” (2013) şi “Kowalski”(2014).

“Scor Alb”, în regia lui Marius Olteanu) spune povestea întâlnirii a doi oameni. O întâlnire care ar fi putut foarte uşor să nu aibă loc. În timp ce un meci de fotbal paralizează Bucureştiul, la Gara de Nord, Dana (Ioana Flora) ocupă taxiul lui Alex (Alexandru Potocean). Odată ajunsă în faţa blocului şi în ciuda diferenţelor evidente dintre cei doi, Dana îl roagă pe Alex să rămână cu ea până la venirea dimineţii. Cu orice preţ.

Câștigătorul premiului pentru Cel mai bun scurtmetraj românesc la Festivalul Internațional de Film Independent Anonimul, “Dispozitiv 0068” (r. Radu Bărbulescu), prezintă povestea unui lunetist care se instalează în apartamentul unei bătrâne pentru a asigura perimetrul pe parcursul summitului NATO. Acolo o descoperă pe proprietara apartamentului, o bătrână semi-paralizată, care nu vorbeşte niciodată. Deodată, bătrâna îi spune lunetistului ceva ce le va schimba amândurora viaţa.

Alături de cele trei scurtmetraje menționate, alte peste 10 titluri se vor regăsi în selecția de scurtmetraje propuse pentru cea de-a șasea ediție a Nopții Albe a Filmului Românesc. Programul nu a fost încă publicat, dar acesta va fi afișat pe site-ul evenimentului, romfilmpromotion.ro, și pe pagina de Facebook a acestuia, /NoapteaAlba.

Cinefilii din Cluj-Napoca vor putea viziona filme româneşti în Noaptea Albă la Cinema Victoria şi Casa TIFF.

Noaptea Albă a Filmului Românesc este un eveniment organizat de Asociaţia pentru Promovarea Filmului Românesc şi Asociaţia Film şi Cultură Urbană.

Uitați prețurile mari de la multiplex-urile din cele două mall-uri: găsiți variante mai ieftine, poate nu la block bustere, dar la filme în general bune, pe bani mult mai puțini – 5 lei, sau chiar gratis.

Deși frecventat de prea puține persoane – o medie în timpul săptămânii de 40 de persoane la o capacitate de 190 de locuri – chiar dacă accesul e gratuit, cinematograful Mărăști oferă în fiecare zi câte o proiecție, la ora 17 – unde intrarea e gratuită, iar condițiile de vizionare sunt comparabile cu orice cinematograf de mall. De exemplu la începutul acestei săptămâni a fost proiectat timp de trei zile la ora 17, în 24, 25 și 26 aprilie filmul Ice Age: Continental Drift, din 2012. Și în weekend proiecțiile sunt programate tot la ora 17 – exceptând acest weekend, și ziua de 1 Mai, când cinematograful e închis.

Și la cinematograful “Florin Piersic” puteți intra cu bilete ieftine – dar numai miercurea: 8 lei pentru un bilet, iar biletele la filmele 3D costă 10 lei.
La cinematograful Victoria puteți viziona filme la prețuri foarte mici față de oferta din mall-uri: de exemplu accesul la proiecția din fiecare sâmbătă sau duminică de la ora 13 costă doar 5 lei. Elevii, studenții și pensionarii plătesc, pe baza unei legitimații doveditoare, 8 lei pentru un bilet, în afară de spectacolul de la ora 13 când accesul e gratuit. De altfel, prețul întreg, la orice vizionare de la cinematograful Victoria, e de doar 10 lei, iar la ora 15 accesul se face pentru doar 7 lei.

Cinematograful e deschis și de 1 Mai. Iată programul, începând de azi:

cinemavictoriaprogram17mai