Tags Posts tagged with "centrul cultural clujean"

centrul cultural clujean

by -
0 617

Riveranii din cartierele Mănăștur (cel mai mare cartier din Cluj) și Mărăști (un cartier fără spații verzi, plin de blocuri gri) sunt provocați să propusă soluții pentru reorganizarea spațiilor dintre blocuri.  Doritorii sunt invitați să se adune în grupuri de câte zece vecini și să stabilească cum vor arăta trei zone din acestea cartiere despre care municipalitatea spune că sunt cele mai aglomerate din Cluj.

Zonele pentru care se caută idei de reorganizare sunt  Bucegi – Pârâul Calvaria (Mănăștur), Scorțarilor – Parcul Farmec (Mărăști) și Strada Piuariu – Căminele UTCN (Mărăști). Propunerile pot viza schimbarea modului în care sunt folosite străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc, promovarea unui stil de viață sănător sau creșterea utilizării spațiilor – comerciale, de sport și agremenet – din cartiere.

Ideeile trebuie înscrise la Centrul Cultural Clujean (www.cccluj.ro/inovare) până pe 24 octombrie iar două dintre ele vor fi premiate cu câte 5000 de euro și puse pe masa Primăriei pentru a fi implementate.

Inițiativa aparține Centrului Cultural Clujean (CCC) (continuatoarea Asociației Cluj-Napoca 2021 care a gestinat candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană). În parteneriat cu Primăria, CCC a lansat o primă ediție a FOndului de Inovarea Culturală (FIC),  un  mecanism  care sprijină identificarea,  experimentarea și măsurarea de soluții alternative la problemele orașului. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și caută soluții pentru diminuarea aglomerației din oraș.

Calendarul proiectului
11.10.17 – 24.10.17 Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;
25.10.17 – 01.11.17 Selectarea propunerilor câștigătoare;
09.11.17 – 11.11.17 Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile
Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își  stabilească  un plan  detaliat pentru implementare;
01.12.17 – 31.05.18 Implementarea proiectelor;
10.06.18 – 11.06.18 Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde
discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;
12.06.18 – 31.07.18 Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

Propunerile pot viza:
●Schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect
(străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.);
●Promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor;
●Creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în
detrimentul celor din centrul orașului.

Juriul competiției este format din Anamaria Vrabie (Director al Fondului de Inovare Culturală),
Ștefan Teișanu (Director executiv, Centrul Cultural Clujean), Rarița Zbranca (Director de programe,
Centrul Cultural Clujean), Ovidiu Câmpean (Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca), Alina
Porumb (Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare), Daniel Homorodean (CEO, Arxia),
Tiberiu Moisă (Deputy CEO, Banca Transilvania) și Norbert Petrovici (Sociolog, Universitatea Babeș
Bolyai).

Propunerile trebuie înscrise pe până în 24 octombrie.

Cultural Clujean sprijină cel puțin două idei câștigătoare cu câte 5.000 de euro, precum și cu  specialiștii și
autorizațiile de care e nevoie pentru ca propunerile să fie testate în practică. Dacă rezultatele sunt bune,
CCC va oferi Primăriei Cluj-Napoca teme de proiectare pentru permanentizarea schimbărilor propuse în
zonele experimentale ale proiectului.

După selectarea propunerilor câștigătoare, echipele din spatele lor sunt invitate la prima ediție a Dialogurilor Urbane, unde echipa CCC și specialiștii selectați pentru a sprijini implementarea experimentelor vor lucra cu membrii echipelor pentru a cizela și a dezvolta planurile de transformare experimentală a spațiilor vizate. Invitații speciali ai Dialogurilor Urbane sunt reprezentanții Primăriei Boston care coordonează Boston Office for New Urban Mechanics. Este vorba despre o altă inițiativă prin care s-a reușit (prima dată în lume) atragerea de finanțări private pentru proiecte ale orașului. Astfel,  prin abordări culturale și soluții de tehnologie inițiativa dorește să imbunătățească serviciile oferite de Boston și să găsească rezolvări de la companii și cetățeni pentru viitorul orașului.

„Unele probleme ale orașului pot fi rezolvate numai de către administrație, altele numai de către
cetățeni, unele numai de sectorul de afaceri sau de cel academic, însă cele mai multe dintre ele nu pot fi
rezolvate decât de către noi toți, împreună. Dincolo de a vorbi despre schimbările de infrastructură sau de
legislație necesare, o abordare culturală a problemelor orașului ne dă ocazia de a și verifica, pe parcursul
unor experimente temporare, dacă aceste schimbări sunt cu adevărat funcționale și dacă ele ne
îmbunătățesc într-adevăr calitatea vieții în oraș. De aceea am creat la Cluj, în premieră în România, Fondul
de Inovare Culturală (FIC)”, se arată pe site-ul Centrului Cultural Clujean.

by -
1 597
SAMSUNG

Primari și city manageri din marile orașe ale țării vin la Cluj ca să învețe unii de la alții.

Prima ediție a Conferinței de Bune Practici în Administrația Locală e programată la Cluj Arena (foto) în 24 septembrie și e organizată de Centrul Cultural Clujean. „Am invitat la Cluj reprezentanți ai mai multor administrații locale performante din România”, spune directorul CCC Ștefan Teișanu. “Dorința noastră este să creăm un cadru în care administrațiile să-și poată oferi unele altora inspirație, modele și sprijin pentru replicarea, de la un oraș la altul, a poveștilor locale de succes în domeniile cultural și creativ. Și, de ce nu?, acesta ar putea fi începutul unor colaborări regionale în aceste domenii”.

În afară de administrația locală din Cluj-Napoca, la eveniment vin primarul Astrid Fodor din Sibiu, Ilie Bolojan din Oradea, city managerul din Alba Iulia Nicolaie Moldovan, și coordonatorul departamentului programe al ARCUB din București, Raluca Ganea. De asemenea, Marcel Heroiu și Marius Cristea, reprezentanți ai Băncii Mondiale, vor susține în cadrul conferinței o prezentare a studiului „Orașe magnet 2017”, cu accent pe rolul culturii în dezvoltarea orașelor.

La conferința de la Cluj vor participa 150 de persoane din domeniile administrativ, academic, cultural și creativ din România, dar organizatorii așteaptă și reprezentanți ai presei și societății civile. Ziua Bunelor Practici este o secțiune specială a conferinței Rețelei Orașelor, găzduită la Cluj în 22 și 23 septembrie, cu participarea a 17 orașe europene actuale sau foste candidate în competiția Capitalelor Europene ale Culturii. Rețeaua Orașelor, inițiată de CCC în acest an, are misiunea de a încuraja și sprijini orașele din Europa interesate să pună cultura la baza dezvoltării locale. Din nefericire, puține dintre orașele românești aflate până anul trecut în competiția Capitalelor Culturii fac demersuri de a implementa fie și numai parțial programele cu care au candidat. De aceea, Centrul Cultural Clujean încearcă să sprijine crearea unui cadru special de lucru și colaborare între aceste orașe”, arată Teișanu.

Centrul Cultural Clujean (CCC) este o organizație neguvernamentală, apolitică și independentă, care dezvoltă proiecte cu impact cultural, social și de dezvoltare urbană în Cluj-Napoca și în regiunea Transilvaniei, fondat pentru a derula programul asumat de Cluj în candidatura sa – pierdută în favoarea Timișoarei – pentru titlul de Capitală Culturală Europeană. Membrii CCC sunt universitățile clujene, instituțiile de cultură și organizațiile culturale locale, administrația locală și județeană, precum și organizații din domeniul social, educațional și economic.

sursa: CCC

Cu 100.000 de euro se poate concepe un proiect major de activare a râului, spune Ștefan Teișanu, șeful asociației Centrul Cultural Clujean (CCC), cea care a coordonat recent încheiatul Festival al Someșului, Sunt riveran, aflat la a doua ediție.

Cifrele furnizate de oraganizatori atestă că circa 8000 de oameni au participat la activitățile desfășurate de vineri până duminică pe malurile Someșului. Bugetul de festival a fost însă mult mai mic decât cel imaginat pentru un festival adevărat.

“CCC s-a ocupat de integrarea activităților într-o agendă comună, de comunicarea integrată și de asistență logistică unde a fost nevoie de aceasta. În plus, am propus o activitate proprie: double deckerul (autobuz cu etaj pentru tururi pe mal de Someș – n.red.). Am inițiat aceste tururi pe care le-am oferit gratuit oamenilor în așa fel încât clujenii să experimenteze tipul acesta de plimbare și de turism și să ne putem imagina împreună cum ar arăta un Cluj în care autobuze de genul acesta ar funcționa permanent. Bugetul nostru a fost de 9000 de euro”, a subliniat Ștefan Teișanu, directorul CCC Cluj (asociația continuatoare a celei care s-a ocupat de candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană, Cluj-Napoca 2021).

Acesta a adăugat că fiecare partener implicat în festival a avut buget propriu sau a lucrat pro bono și că până în acest moment nu s-au centralizat sumele.  “Cu 100.000 de euro îmi imaginez că se poate concepe un proiect major de activare culturală a râului. Dacă vrem un festival de o lună, ca în marile orașe europene, vorbim de un buget de la 500.000 de euro în sus. Un exemplu este Totally Thames din Londra “, a mai adăugat el.

Ceea ce s-a centralizat a fost numărul de participanți. Potrivit CCC, Festivalul Sunt Riveran s-a bucurat de participarea a 8000 de oameni care au accesat cele 20 de activități propuse de asociațiile clujene de-a lungul râului – de la dezbateri și work-shopuri, la plimbări cu barca și hidrobicicletele, la inaugurarea primelor planșe turistice tactile sau la activități pe plaja din Grigorescu.

VEZI ȘI:

Arca lui Clinci e ancorată la nisipurile de aur din Grigorescu. Mai sunt două zile să mergi să vezi ce-a adus pe Someș în sus

Festivalul Someșului – Sunt Riveran a fost inițiat anul trecut și asumat de ex directorul Asociației Cluj-Napoca 2021, Florin Moroșanu, din dorința de a integra râul în viața orașului, unul dintre dezideratele asumate în dosarul de candidatură.

Acum acesta a preluat frâiele Casei Municipale de Cultură și s-a implicat sub o altă formulă în festival – a invitat comunitatea epigramiștilor din Cluj să își scrie și recite catrenele pe podurile Napoca, Horea, Garibaldi, Feroviarilor, Baraj-Grigorescu și Zodiac. 

VEZI ȘI:

Câți bani au pe mână foștii șefi ai Capitalei Culturale Europene, pierdută de Cluj, pentru relansarea proiectului

Someș – Sunt Riveran 2017 este organizat de Centrul Cultural Clujean, fiind finanțat de Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Aceasta a avut loc între 11 și 13 august.  Parteneri la ediția de anul acesta au fost Scena Urbană, Casa de Cultură a Municipiului Cluj-Napoca, Asociația Urbannect, Muzeul Național de Istorie al Transilvaniei, Grupurile de Inițiativă Impact, Asociația Cercul Social, Repair Cafe, Fundația AltArt, Fabrica de Pensule, Someș Delivery, Cluj Guided Tours. Multe dintre aceste asociații au primit, de asemenea, finanțări de la municipalitatea clujeană pentru a organiza evenimente în cadrul festivalului.