Tags Posts tagged with "Camera Deputaților"

Camera Deputaților

Parlamentarii PSD de Cluj tratează cu mare indiferență disputa care ar fi apărut între premierul Mihai Tudose și principalul lider al partidului, Liviu Dragnea. Președinte la nivelul PSD Cluj și deputat, Horia Nasra (foto sus) chiar insinuează că informațiile vehiculate în spațiul mediatic, privind posibila ruptură în PSD,  cauzată de conflictului generat de premier,  ar fi o pură speculație: „bârfe care nu ar coincide deloc cu realitatea”. „Și Napoleon se mai certa cu generalii lui. E normal să existe puncte de vedere diferite și în PSD. Acest lucru nu însemană că la vârful partidului nu avem o echipă puternică. Atât Liviu Dragnea cât și Mihai Tudose nu au alt scop decât să implementeze programul de guvernare promis la alegeri. Nu se pune problema de vreo ruptură, sunt convins de acest lucru”, a comentat Nasra. El a adăugat că cei doi lideri înțeleg perfect că partidul și România au nevoie de stabilitate politică, mai ales acum în prag de Centenar.

Conștient că nu rămâne președinte pe viață

Horia Nasra este omul care a primit sprijin intens din partea lui Liviu Dragnea pentru a prelua organizația PSD Cluj. De altfel, Nasra nu s-a sfiit niciodată să recunoască că este parte din echipa lui Dragnea și că îi va rămâne alături, indiferent de ceea ce s-ar întâmpla la nivel de PSD. „Treaba mea la Cluj este să fac o politică mai bună decât cea a primarului Emil Boc, sau decât cea a președintelui Consiliului Județean Alin Tișe (ambii din PNL – n.red). Am demonstrat că PSD Cluj poate să aibă rezultate foarte bune și nu ne vom opri aici. Legat de ceea ce se va întâmpla în viitor,  nu sunt un ghicitor în cărți, nu pot să prezic eu cât va mai rămâne LIviu Dragnea la președinția PSD. Din punctul meu de vedere să rămână cât mai mult. Și dacă va fi să fie altfel, asta este, mergem mai departe. Totul are un început și un sfârșit, sunt conștient și nu pretind nici eu că trebuie să rămân o viață la șefia PSD Cluj” a comentat Nasra.

Pe de alta parte, Horia Nasra a avut grijă să reformeze organizația PSD Cluj, impunându-și apropiații, atât la nivelul conducerii organizației municipale, cât și la nivelul organizației de tineret a PSD. În mare, cei care erau în tabăra fostului președinte al organizației municipale, Aurelia Cristea – dușmanca declarată a lui Dragnea, demisionară din PSD – au cam fost îndepărtați din funcțiile de conducere și unii chiar din partid.

Deputatul Itu, prieten cu Tudose

Lider al organizației PSD Dej, Cornel Itu – deputat cu vechime – era să rămână fără loc eligibil la ultimele alegeri parlamentare, iar motivul a fost chiar Liviu Dragnea, care s-a ambiționat să scape de presupușii apropiați ai foștilor lideri PSD Cluj. După o perioadă îndelungată de emoții, după multiple intervenții, cu sprijinul lui Horia Nasra, dejeanul Cornel Itu a rămas, totuși, pe un loc eligibil la Camera Deputaților, câștigând un nou mandat de deputat. El s-a revanșat față de Dragnea cu ocazia adoptării moțiunii pentru demiterea lui Sorin Grindeanu din funcția de premier al României. Astăzi e convins că o eventuală dispută la nivelul conducerii PSD-ului nu are cum să facă bine partidului și că nu se va ajunge la o situația de criză, cum s-a întâmplat în cazul Grindeanu. Itu spune că este bun amic cu premierul Mihai Tudose pentru că au activat împreună mai mult timp în cadrul Comisiei pentru Politici Economice, din Camera Deputaților: „Îl știu pe Mihai Tudose, știu că este suficient de matur încât să pună pe primul plan interesele țării și ale partidului. Sigur, sunt și vor mai fi multe zvonuri, dar sunt convins că și Liviu Dranea și Mihai Tudose înțeleg că avem nevoie de liniște și de o bună colaborare. Personal, chiar cred că lucrurile vor intra pe un făgaș normal și că nu se va ajunge la o situție de criză”, a spus Itu

Vasile Ilea: toate deciziile se vor lua în Comitetul Executiv al PSD

Liderul organizației municipale a PSD, senatorul Vasile Ilea – un apropiat al lui Horia Nasra – spune că orice decizie privind remanierile promise de premierul Tudose se va discuta în Comitetul Executiv al PSD. De altfel, Dragnea și Tudose au făcut astăzi o declarație comună, legat de înlocuirea unor miniștri. Ei au subliniat că joi se va reuni Comitetul Executiv pe această temă. „Cred că toată lumea de la conducerea PSD înțelege că avem nevoie de stabilitate. PSD este un partid foarte mare, e firesc să existe și păreri diferite, discuții contradictorii, dar nu cred că cineva își poate asuma acum să declanșeze o criză. Veți vedea că absolut toate deciziile se vor discuta și se vor adopta la nivelul Comitetului Executiv, așa cum este firesc să se întâmple”, a spus Ilea.

Senatorul USR-ist Mihai Goțiu (foto dreapta) doarme mereu prin ședințele de plen,  iar câteodată, câte un coleg se mai amuză pe seama lui și-l și filmează. Deși a fost surpins în mai multe rânduri picotind, el nu dă semne că ar conștientiza problema. Dimpotrivă, ultima oară când a fost filmat dormind – se discuta chiar pe marginea bugetului național – a replicat îngâmfat pentru o televiziune că-l obosește procedura adoptării bugetului, care ar fi, oricum, o cacealma. Și că da, o să mai doarmă, când o să i se pară plictisitor.

Cam cât cheltuie Goțiu ca să doarmă când îi vine

Mihai Goțiu este unul dintre cei 4 vicepreședinți ai Senatului (ales conform algoritmului politic, nu pentru că ar fi avut el vreun merit), iar salariul net pe care-l încasează în fiecare lună este de 16000 de lei net (față de un senator fără funcție care primește doar vreo 6000 de lei).  Pe lângă acest salariu, Goțiu mai primește suma forfetară (care-i asigură cheltuielile din Cabinetul Parlamentar – aproximativ 10.000 de lei). Pe lângă angajații din propriul cabinet,  Goțiu mai dispune la cabinetul de vicepreședinte de patru consilieri și de un șef de cabinet, plătiți fiecare cu salarii de peste 4000 de lei net. Senatorul Goțiu mai are, în calitatea sa de vicepreședinte, două mașini cu șoferi, care sunt la dispoziția sa 24 din 24 de ore.  Ceilalți parlamentari clujeni spun că în fiecare luni, când pleacă din Cluj spre București, Goțiu îi oripilează pe pasagerii cursei Tarom cu sforăitul, iar cei care-i sunt colegi au ajuns să se simtă rușinați de atitudinea și comportamentul său.

Dohotaru l-a ținut treaz pe Goțiu în ședința de ieri

Ieri a avut loc o ședință de plen în care s-au reunit atât senatorii cât și deputații, iar Goțiu a ațipit de-a binelea pe la punctul de pe ordinea de zi în care se decidea numirea unui vicepreședinte la nivelul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Noroc că era ședință de plen reunit (deputați plus senatori), astfel că USR-istul clujean Mihai Goțiu a avut noroc cu mai tânărul său coleg, deputatul clujean Adrian Dohotaru (foto stânga). Din filmare se vede cum Dohotaru se mișcă agitat și-l și atinge pe Goțiu cu mâna, în câteva rânduri. Goțiu ațipește, își revine, apoi iar ațipește, efortul său de a rămâne treaz fiind cât se poate de evident.

 

Filialele clujene ale partidelor politice au intrat oficial în campania electorală, disputându-și cele 14 mandate de parlamentari alocate județului nostru, 10 la Camera Deputaților și 4 la Senat. Cine sunt oamenii care au fost poziționați pe primele locuri de pe listele de candidați și ce averi au ei, vă prezentăm în cele ce urmează, cu mențiunea că se preconizează ca numărul cel mai mare de mandate să ajungă în ograda PNL-ului. Concret, dacă ar fi să ne raportăm la rezultatele alegerilor locale din iunie, PNL ar urma să obțină 5 mandate la Camera Deputaților și doua la Senat, PSD două mandate la Camera Deputaților și 1 la Senat. UDMR 2 mandate la Camera Deputaților și 1 mandat la Senat. Ultimul mandat din Camera Deputaților ar urma să se fie jucat în etapa de redistribuiri, între candidatul ALDE și cel al USR, cel mai probabil.

Cine sunt candidații care pot ajunge în Parlament

Pe primele cinci locuri eligibile, din partea PNL pentru Camera Deputaților îi avem pe Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Dan Moldovan, Marius Mânzat și Tudor Ștefănie. La Senat candidează Marius Nicoară și Călin Tuluc.

Florin Stamatian este medic ginecolog de profesie, a fost prefect de Cluj în perioada în care Emil Boc era premierul României. Se află la cel de-al treilea mandat în Consiliul Local.  Potrivit declarației sale de avere, deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 1000 de mp și o casă de locuit de 400 de mp. Mai are, de asemenea, două mașini (un Peugeot 206 și un BMW X3), dar și tablouri și bijuterii evaluate la de peste 42.000 de euro.  La capitolul venituri, acesta declară o sumă deloc modestă, de peste 200.000 de lei (în mare, banii provin din salariile de la Spitalul Clinic Județean de Urgență dar și de la Universitatea de Medicină și Farmacie). Stamatian a ocupat un loc și în Consiliul de Administrație al societății falimentare Cluj Arena. Vechii liberali nu înțeleg cum se face că Stamatian – care n-a excelat pe plan politic și administrativ – a fost cadorisit tocmai cu primul loc la Camera Deputaților.

Adrian Oros este medic veterinar de profesie și profesor în cadrul USAMV Cluj. În prezent deține un mandat de deputat și se numără printre apropiații liderului vechiului PNL, Marius Nicoară. Oros are două terenuri în județul Cluj (de 1700 mp, respectiv 4100 mp), o casă de 280 de mp dar și un apartament de 70 de mp.  Mai deține două autoturisme, un BMW și un VW, și mai are și două conturi bancare, unul de 15.000 de euro, iar altul de peste 17.500 de lei. Venitul său anual s-a ridicat la circa 140.000 de lei (provenit de la Camera Deputaților și de la USAMV Cluj). A mai încasat de la Colegiul Medicilor Veterinari încă 35.000 de lei. Oros a fost de-a dreptul inexistent în ultimii patru ani în spațiul public, cu toate acestea are toate șansele de a mai recâștiga un mandat de deputat.

Sorin Dan Moldovan este tânăr, are 30 de ani, și a fost transferat de la organizația centrală a partidului pentru a candida pe listele PNL Cluj. Este fiul unui potent om de afaceri din Oradea care în anii trecuți a derulat mai multe contracte de lucrări publice. Pe plan profesional, Moldovan se laudă cu funcția de subsecretar de stat din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, deținută pe vremea când Guvernul României era condus de Emil Boc. După ce Guvernul Boc a picat, Moldovan a trecut pe statul de plată al firmei părinților. În prezent conduce organizația de tineret a PNL, la nivel național. Este licențiat al Universității Româno – Americane și mai are și un Master la SNSPA București. A mărturisit că și-a luat apartament și s-a mutat la Cluj, pentru a fi mai aproape de Organizația care l-a adoptat.  De altfel, Sorin Moldovan a informat că și-a petrecut o bună parte din copilărie în Cluj Napoca, având în vedere că tatăl său este din județul Cluj. Potrivit declarației sale de avere, acesta a avut un venit anual de peste 46.000 de lei (de la firma la care a fost angajat). A mai încasat de asemenea peste 26.000 de lei dintr-un contract de prestări servicii. Nu declară alte bunuri.

Marius Mînzat este în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj. Înainte de alegerile locale din iunie, el se afla chiar în fruntea acestei instituții, dat fiind faptul că fostul liberal Mihai Seplecan fusese revocat din funcție. Mînzat provine din organizația PNL Dej. La alegerile locale din iunie, organizația sa scotea un scor electoral absolut mediocru, liberalii riscând din acest motiv să piardă președinția Consiliului Județean în favoarea PSD. Deși n-a strălucit pe plan politic-administrativ, Mînzat are și el toate șansele să câștige un mandat de deputat. Conform declarației sale de avere, este proprietarul a șase terenuri intravilane, în Dej și în municipiul Cluj Napoca. Mai are, de asemenea, două case în Dej, și o casă în Cluj Napoca. Deține trei autoturisme (Hyundai, Mercedes, Suzuki) și are în cont peste 124.000 de lei. La capitolul venituri declară aproximativ 120.000 de lei, din salariile de la Consiliul Județean și de la Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa.

Tudor Ștefănie are la activ trei mandate de primar la nivelul municipiului Turda. A pierdut alegerile locale din iunie, însă, colegii săi de partid spun că oricum nu-și mai dorea să fie primar și că țintea demult un mandat de deputat. Potrivit declarației sale de avere, Ștefănie deține în Turda două case și un apartament, precum și două terenuri (intravilan și agricol). Are un credit bancar de 27.000 de eruo (scadent în 2020), iar la capitolul venituri declară peste 41.800 de lei (salariul de la Primărie).

Pe primele două locuri eligibile la Senat, din partea PNL îi avem pe Marius Nicoară și pe Călin Tuluc.

Marius Nicoară este liderul vechiului PNL Cluj. În perioada 2004-2008 a deținut președinția Consiliului Județean Cluj. A fost perioada în care administrația județeană a pus pe roate mai multe proiecte de dezvoltare, cel mai important fiind parcul industrial de la Jucu, în care prima oară a poposit compania Nokia. Tot atunci a demarat proiectul de dezvoltare a Aeroportului clujean și s-a semnat și contractul de concesiune cu compania Iulius Mall, care astăzi contribuie cu o redevență semnificativă la bugetul administrației județene. În 2008, Nicoară a pierdut alegerile pentru Consiliul Județean în favoarea lui Alin Tișe (cu care astăzi este coleg de partid). A candidat, de asemenea, în 2012, la Primăria Cluj, pierzând la un scor extrem de stâns în fața lui Emil Boc (cu care de asemenea acum este coleg de partid). În prezent e senator și a intrat în cursa alegerilor din 11 decembrie pentru a câștiga un nou mandat de parlamentar. Lui Nicoară i se reproșează că n-a fost foarte prezent în spațiul public în ultimii ani și de asemenea i se impută un accident rutier pe care l-ar fi săvârșit pentru că s-a urcat băut la volan.  Potrivit declarației sale de avere, este coproprietar al unui teren de 1800 de mp și al unei case de 70 mp. Mai are o barcă de agrement, dar și un autoturism Seat Ibiza. Declară tablouri a căror valoare se ridică la peste 100.000 de lei, și bijuterii și ceasuri în valorea de peste 40.000 de lei. Arată că a tranzacționat la Bursă acțiuni deținute la Banca Transilvania, câștigând 6,2 milioane de lei. În conturi bancare are peste 50.000 de lei. Declară și datorii care se ridică la 280.000 de lei. Mai figurează cu împrumuturi acordate unor firme în valoare de peste 2.000.000 de lei. La capitolul venituri, Nicoară declară indemnizația de senator (71.500 de lei), dar și dividende în valoare de peste 71.000 de lei).

Călin Tuluc este avocat profesie și se află la cel de-al doilea mandat de consilier județean. Este un apropiat al actualului președinte al administrației județene, Alin Tișe. De altfel, spun surse din partid, Tișe este cel care a insistat ca Tuluc să ocupe un loc eligibil pe lista candidaților la Senat, având în vedere că acesta își abandona, anul trecut, slujba de avocat pentru a prelua frâiele administrației județene într-un moment în care instituția se confrunta cu un blocaj administrativ (fostul liberal Mihai Seplecan fusese revocat din funcție, majoritatea proiectelor de dezvoltare rămânând blocate). Potrivit declarației de avere, Tuluc deține un autoturism VW Jetta, iar în conturi are 25.000 de lei. Declară venituri de 11.000 de lei, din salariul de la Consiliul Județean. De asemenea, a încasat peste 100.000 de lei din avocatură.

Pe primele două locuri considerate eligibe pentru Camera Deputaților, din partea PSD îi avem pe Horia Nasra și pe Cornel Itu.

Horia Nasra are 31 de ani, iar după alegerile locale din iunie s-a ales cu un mandat de consilier local. Tot atunci a fost numit președintele organizației PSD Cluj. Anterior el era purtătorul de cuvânt al partidului (la nivel de Cluj). A mai lucrat, de asemenea, în biroul parlamentarului Aurelia Cristea. Nasra este absolvent de istorie și antropologie, însă singura activitate cu care el se poate lăuda este cea de “politician”. De altfel, Nasra recunoaște că până în prezent s-a dedicat exclusiv partidului, neglijând posibilitățile de a-și construi o carieră profesională. Pentru că i-a picat cu tronc tocmai liderului PSD Liviu Dragnea, tânărul Nasra are acum toate șansele de a intra în Parlamentul României. El nu deține bunuri sau proprietăți pe numele său. În Cluj Napoca locuiește într-un apartament  închiriat. Potrivit declarației sale de avere, a avut venituri de peste 60.000 de lei (a lucrat în cadrul unui proiect european derualt de AJOFM și de asemenea în cabientul parlamentarului Aurelia Cristea).

Cornel Itu este unul dintre oamenii cu state vechi în PSD Cluj, deputat cu două mandate la activ. Chiar dacă lui i s-a datorat scorul foarte bun de la alegerile locale din iunie, obținut de PSD în zona Dej, era cât pe ce să fie scos din joc de mai tânărul social-democrat Horia Nasra. Itu nu s-a ferit să critice decizia liderilor de la centru, privind numirea lui Nasra la șefia PSD Cluj, iar revolta sa era să-l coste chiar locul eligibil de pe lista de la parlamentare. Puțin a lipsit ca Nasra să nu-l înlocuiască pe Itu cu un alt pretendent din organizația dejeană. Nici Dragnea nu i-a ținut spatele lui Itu, astfel că deputatul s-a luptat cu ceva emoții pe parcursul acestei veri. Lucrurile s-au remediat după ce Nasra a înțeles că nu e bine să se pună rău cu structurile de partid din teritoriu, știut fiind faptul că Itu se numără printre puținii oameni dedicați partidului, care se bucură de respectul și susținerea primarilor social-democrați. Astăzi, Itu are toate șansele să recâștige un nou mandat de deputat. Potrivit declarației sale de avere, el este coproprietar al unui teren de 944 metri pătrați și al unei case de 300 mp (în Dej). Deține două mașini, o Dacia Duster și un BMW. Are în conturi 35.000 de lei și 4.700 de euro. De la Camera Deputaților a încasat peste 60.000 de lei, iar din dividende de la o societate la care este acționar, 32.000 de lei.

Pe primul loc eligibil din partea PSD la Senat îl avem pe Vasile Ilea

Vasile Ilea nu are cine știe ce vechime în PSD, însă apropierea sa de actualul președinte al PSD Cluj, Horia Nasra, i-a adus acestuia un mandat de consilier județean. Pentru că prietenia și susținerea dintre cei doi a continuat și după alegerile locale din iunie, Ilea are acum șanse mari să ajungă senator. Despre el nu se cunosct prea multe date, în afara faptului că deține o mică afacere de organizare de evenimente. Potrivit declarației sale de avere, Ilea este coproprietar a trei apartamente în Cluj Napoca. Mai deține o casă, în coproprietate, tot în Cluj Napoca. Are o autoutilitară Mercedes din 2001. Nu declară alte bunui. La capitolul venituri declară 50.000 de lei, din dividende.

Pe primele două locuri, considerate eligibile pentru Camera Deputaților, din partea UDMR candidează Csoma Botond și Hegedus Csilla.

Csoma Botond este liderul UDMR Cluj. Acesta se află deja la al treilea mandat de consilier local. Și-a dorit să facă un pas înainte, astfel că a fost poziționat pe primul loc pe lista candidaților la Camera Deputaților. De profesie jurist, Csoma Botond a realizat venituri din această calitate de peste  29.000 de lei. Activitatea din Consiliul Local i-a mai adus venituri de încă 16.000 de lei. La capitolul bunuri declară o casă de 190 mp și un teren de 500 de mp. Mai deține o rulotă din 1980. În contul său bancar are suma de 6.700 de lei.

Hegedus Csilla este unul dinte membrii importanți ai UDMR. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii, pe vremea când maghiarii se aflau în parteneriat cu PDL, în Guvernul Boc. Este directorul Fundației Transilvania Trust, care are în gestiune Castelul Bánffy de la Bonțida. Potrivit declarației sale de avere, Hegedus Csilla deține două terenuri, în Cluj Napoca de 170 mp și într-un sat din județul Cluj de 1300 de mp.  Mai are un apartament și o casă. În conturi dispune de 23.000 de lei și de 1100 de euro. Declară venituri de 44.300 de lei (în calitatea sa de vicepreședinte executiv al UDMR), și de 7.900 de euro (de la Comisia Europeană).

Primul loc eligibil la Senat, din partea UDMR a fost atribuit lui Laszlo Attila

Laszlo Attila a fost viceprimar în municipiul Cluj Napoca înainte de 2012, iar în prezent este senator. Se numără printre puținii politicieni maghiari care au înțeles să-și îndrepte discursul politic și spre electoratul român. În ultimii patru ani, însă, Laszlo a cam dispărut din spațiul public. Dacă UDMR va scoate în 11 decembrie un scor precum cel obținut la alegerile din iunie, el are toate șansele de a intra în Palament cu un nou mandat de senator. Potrivit declarației de avere, politicianul maghiar are în Cluj Napoca două case și două terenuri. Mai are în comuna Bereni 5 hectare de teren agricol, dar și o casă de vacanță. Deține un autoturism VW din 2002, un ATV și o motocicletă. La capitolul datorii înregistrează suma de 17.500 de euro. A avut venituri de 69.800 de lei din indemnizația de senator.

Pentru unul din mandatele de deputați se vor lupta formațiunile ALDE, USR și PMP, dacă ne raportăm la datele din sondajele ectorale, precum și la rezultatele alegerilor locale din iunie.

Reamintim că alegerile parlamentare vor avea loc în 11 decembrie, 2016

Actualdecluj.ro va prezenta, în următorul articol, date despre candidații celorlalte partide, care sunt cotate cu șanse mult mai mici de a accede în Parlamentul României. (foto sus hotnews.ro)

 

 

 

 

După insistențe îndelungate, Camera Deputaților s-a pronunțat astăzi definitiv în privința transferării unui teren de 86.333 de metri pătrați, din custodia CFR în patrimoniul județului Cluj. Terenul are ca destinație crearea unui parc științific și tehnologic, astfel că va ajunge în administrarea companiei Tetarom, pe care Consiliul Județean Cluj o controlează în proporție de peste 90%. Inițiatorul proiectului ce a vizat transferul acestui teren este deputatul clujean Cornel Itu.

“A trecut mai bine de un an și jumătate de când am demarat procedura pentru transferarea acestui teren din administrarea CFR-ului în custodia companiei Tetarom. A fost necesar să ducem multă muncă de lămurire, având în vedere că e o suprafață de teren foarte generoasă. Într-un final, colegii mei au fost acord cu acest transfer, însă, ne-au impus o condiție, ca parcul tehnologic să se realizeze în termen de maxim 10 ani. Consider că e binevenită această condiție, pentru că liderii administrației județene se vor simți impulsionați să demareze cât mai urgent lucrările de investițe”, a comentat deputatul Cornel Itu pentru Actualdecluj.ro.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a transmis că va face tot ce este posibil ca lucrările la noul parc tehnologic să demareze în cel mai scurt timp: “Terenul preluat urmează să fie folosit la extinderea Parcului Industrial Tetarom I  în vederea realizării  Parcului Tehnologic Tetapolis. În acest fel vom putea continua şi extinde modelul de mare succes al parcurilor industriale Tetarom. Conceptul Tetapolis reprezintă un proiect unic la nivel naţional care va aduce un plus de dezvoltare pentru Cluj”, a transmis Tișe.

Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj se referă la atribuirea unei suprafeţe de 86.333 mp, ca infrastructură de dezvoltare, pentru parcul științific și tehnologic TETAPOLIS. Terenul solicitat pentru înfiinţarea TETAPOLIS se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, fapt care va oferi numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial TETAROM I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

“Îmi doresc concretizarea acestui proiect în timp cât mai scurt. Înfiinţarea TETAPOLIS este benefică atât pe plan local şi regional, cât şi pe plan naţional, având ca scop dezvoltarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin creșterea colaborării dintre mediul economic și cel universitar.
Înalta tehnologie este de departe domeniul care va conduce la dezvoltarea Clujului, pe termen lung. Am încredere că aici vom dezvolta cel mai puternic parc tehnologic și științific din regiune, poate chiar din țară, iar cercetarea va ajunge la Cluj un domeniu la fel de puternic precum cel al IT”, a transmis deputatul Cornel Itu (foto sus, prim plan).

 

 

Comisia Juridică a Camerei Deputaților s-a pronunțat, ieri, în favoarea reținerii și arestării deputatului Adrian Gurzău, acuzat de Direcția Națională Anticorupție de trafic de influență în dosarul Carpatica Asigurări în care a fost reținută Angela Tomescu, președintele Consiliul de Administrație. Astăzi, în plen, deputații au respins cererea procurorilor. În schimb, propunerea privind arestarea preventivă formulată de DNA a fost votată.

UPDATE: Contestația deputatului Gurzău referitoare la votul prin care s-a aprobat cererea DNA privind arestarea sa a fost respinsă de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. În acest moment, DNA poate să ceară Înaltei Curți de Casație și Justiție arestarea deputatului pentru 30 de zile. 

Înainte de vot, deputatul Adrian Gurzău le-a cerut colegilor să respingă solicitarea pe motiv că, după gratii, nu s-ar putea apăra și că, în plus, are acasă trei copii minori iar părinții săi sunt pensionari. Și învocând faptul că, până acum, el nu a votat niciuna dintre cererile DNA formulate cu privire la reținerea sau arestarea altor colegi din plen.

Procurorii DNA au cerut Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi a arestării preventive a deputatului PMP Adrian Gurzău, acesta fiind acuzat de trafic de influenţă în dosarul în care a fost reţinută Angela Toncescu, fost preşedinte al Consiliului de Administraţie al S.C Carpatica Asig.

Propunerea a fost discutată astăzi în plen și votată.

După numătătoarea voturilor, 136 de deputați au votat pentru încuviințarea reținerii iar ați 130, contra. La ședință au fost 278 de deputați prezenți. 266 de voturi au fost valabil exprimate. Pentru reținere era nevoie de 139 de voturi, așa că cererea DNA privind reținerea deputatului Adrian Gurzău a fost respinsă de plen.

In cazul cererii de arestare preventivă formulată de DNA s-au obținut 124 de voturi pentru și 114 împotrivă. Au fost prezenți la vot 238 de deputați. Propunerea de arestare formulată de DNA a trecut la vot, așa că instituția poate iniția demersurile privind arestarea deputatului Gurzău.

Gurzău a făcut contestație la Biroul Permanent al Camerei Deputaților care urmează să se pronunțe asupra contestației în scurt timp.

Adrian Gurzău este finul Elenei Udrea și a fost candidatul aruncat pentru primăria Clujului de Traian Băsescu contra lui Emil Boc. Gurzău a fost consilier local la Cluj-Napoca și ales parlamentar, fiind susținut de Emil Boc pe liste.

DE CE A CERUT DNA REȚINEREA ȘI ARESTAREA LUI GUZĂU

Procurorii DNA au arătat că în perioada 8 aprilie 2015 – 1 noiembrie 2015, inculpata Toncescu Angela, membru şi începând cu data de 2 iulie 2015, preşedinte al Consiliului de Administraţie al SC Carpatica Asig SA, i-a promis inculpatului Gurzău Adrian, deputat în Parlamentul României şi administrator în fapt al unei firme, care a şi acceptat promisiunea, întocmirea unui contract de prestări servicii între firma respectivă, în calitate de prestator şi SC Carpatica Asig SA, în calitate de beneficiar. Respectivul contrat a fost încheiat în 2 noiembrie 2015 iar obiectul acestuia îl constituia furnizarea, de către firma controlată de deputat, a unor servicii specializate de relaţii clienţi, info-line, contact center vânzare şi marketing pe o durată minimă de 5 ani, valoarea totală fiind de 270.000 de euro.

BREAKING Deputat clujean riscă închisoarea pentru trafic de influență, DNA bate la poarta Camerei Deputaților ca să-l bage la răcoare pe Gurzău

În schimbul acestor promisiuni și, ulterior, în schimbul încheierii contractului, din aprilie 2015 până în 14 martie 2016 Gurzău susținea că își exercită influența pe care o avea asupra unor membri din conducerea Autorității de Supraveghere Financiară astfel ca votul acesteia să fie influențat pentru urgentarea procedurii de avizare a Angelei Toncescu ca președinte al Consiliului de Administrație în Carpatica Asig SA și pentru ca aceasta să nu fie sancționată pentru nereguli constatate în activitatea anterioară. Totodată, Gurzău se prevala de calitatea de demnitar și de membru al Comisiei de cercetare a abuzurilor, corupției și pentru petiții din Camera Deputaților, ca să influențeze membri din Consiliul ASF pentru ca aceștia să aprobe prelungirea perioadei de redresare pe bază de plan a firmei de asigurări, deși ASF ar fi trebuit să constate starea de insolvență.

 

sursa foto: Camera Deputaților

Luptă strânsă în sânul partidelor clujene, pentru mandatele din Parlamentul României, având în vedere că au mai rămas doar trei luni până la alegeri (11 decembrie). Chiar dacă listele de candidați nu s-au definitivat încă, nu prea au mai rămas secrete în privința nominalizaților de pe locurile eligibile. Trebuie spus că județul Cluj are alocate 10 locuri în Camerea Deputaților și 4 în Senat, iar dacă ar fi să ne raportăm la rezultatele de la ultimele alegeri locale, PNL ar putea să obțină jumătate din aceste locuri, respectiv 5 mandate de deputați și două de senatori. PSD ar putea rămâne cu trei mandate de deputați (este posibil ca un loc de la PSD să ajungă, prin redistribuire, la ALDE), și cu un mandat de senator. UDMR mizează, de asemenea, că va scoate două mandate de deputați și unul de senator.

Liberalii vechi și liberalii noi, liste separate

La nivelul PNL Cluj – deși a fost desemnat un președinte unic, în persoana europarlamentarului Daniel Buda, deciziile politice se iau în continuare separat de către cele două tabere care au fuzionat (a liberalilor vechi și a foștilor PDL-iști).  Și în privința alegerilor parlamentare din 11 decembrie, fiecare gurpare și-a desemnat propriii candidați. Liderul vechilor liberali, Marius Nicoară, a explicat că atâta timp cât mai sunt în vigoare dispozițiile tranzitorii, e firesc ca funcțiile/mandatele să se împartă în mod egal. “În ce ne privește, noi am finalizat lista noastră de candidaturi. Aceasta a fost trecută prin Biroul Permanent al vechiului PNL, așa încât nu cred că se mai poate schimba nimic. Avem termen să venim cu o listă completă până în 1 octombrie, ca atare îi așteptăm și pe colegii noștri (foștii PDL – n.red) să vină cu propunerile lor” , a adăugat Nicoară.  Liberalii se așteaptă să obțină un scor electoral de 50%, ceea ce ar însemna să ia 5 mandate de deputați și două de senatori. Marius Nicoară s-a înscris, evident, pentru un nou mandat de senator. El a confirmat că pentru mandatele de deputați, din partea taberei liberale sunt vizați Mircea Abrudean (secretarul general al PNL Cluj, consultant pe fonduri europene), Adrian Oros (deputat, medic veterirnar, profesor universitar) și Marius Mânzat (inginer de profesie, vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj).

Oamenii lui Boc fac mofturi

Pretențiile vechilor liberali nu sunt, însă, tocmai pe gustul colegilor proaspăt veniți în partid. Mai exact, oamenii lui Emil Boc ar vrea, dacă s-ar putea, să rămână ei cu toate locurile eligibile, iar vechilor liberali să le ofere maxim un mandat de senator, pentru Marius Nicoară – transmit surse din cadrul partidului. Cel mai contestat nume de pe lista propusă de vechiul PNL este cel al lui Marius Mânzat (vicepreședintele Consiliului Județean). Mânzat provine din organizația PNL Dej, care la alegerile locale a obținut cel mai prost scor electoral din întreg județul, astfel că liberalii riscau să piardă președinția Consiliului Județean. PDL-iștii se consideră îndreptățiți să impună ei reguli pentru simplul fapt că-l au ca lider pe Emil Boc, locomotiva validată a partidului, mai spun aceleași surse. Fără Boc, PNL nu ar fi scos niciodată un asemenea scor electoral, sunt de părere vechii PDL-iști, însă, tot la fel spun și liberalii, că fără Boc, PDL-iștii n-ar mai exista, în timp ce PNL-ul a avut mereu în Cluj un electorat de 20%. Actualul lider al PNL, Daniel Buda s-a ferit să comenteze discuțiile interne, însă, a admis că deocamdată se fac evaluări pentru candidații înscriși pe listă. El a precizat că evaluările îi vizează pe toți cei care își doresc un mandat în Parlament, inclusiv pe oamenii desemnați de Nicoară. “Vom încheia evaluările candidaților la timp, n-are rost să ne grăbim, mai avem timp. Ce pot să vă asigur este că organizația noastră va fi printre primele din țară, în privința scorului electoral”, a comentat Buda. El a rostit numele a trei vechi PDL-iști, care s-ar preta pentru un mandat de deputat/senator: Rareș Niculescu, Tudor Ștefănie și Florin Stamatian. “Toți trei au expertiza necesară și s-ar descurca excelent fie ca deputați, fie ca senatori”, a spus Daniel Buda. În ceea ce-l privește pe Rareș Niculescu (fost europarlamentar), acesta este principalul consilier/strateg electoral al lui Emil Boc. Tudor Ștefănie a fost primarul municipiului Turda timp de trei mandate. Florin Stamatian este medic ginecolog de profesie, a fost prefect și a avut mai multe mandate de consilier local.

Nume noi în PSD

Proaspăt numit președinte al PSD Cluj, tânărul Horia Nasra are o sarcină grea: de a-i mulțumi și pe colegii săi din partid, dar și de a le face o impresie bună liderilor de la București. La nivelul județului Cluj, PSD Cluj se așetaptă să obțină trei mandate de deputați și unul de senator. “Încă nu am definitivat listele, cert este că vom nominaliza oameni competenți, oameni care nu sunt certați cu legea”, a precizat Nasra. El nu a negat că pentru locurile eligibile îi are în vedere pe actualul deputat Cornel Itu (liderul organizației PSD Dej, care la alegerile locale a adus partidului cel mai mare scor electoral din întreg județul), pe Gabriela Ciot (conferențiar universitar, o apropiată a fostului Ministru al Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici), pe Laura Pop (avocat de profesie și consilier județean), dar și pe Vladimir Mătușan (avocat de profesie și el, în prezent consilier județean). Tot Nasra (în prezent consilier local) a admis că dorește și el să candideze pentru un mandat de deputat. Din calculele sale iese, în mod cert, actualul senator PSD Alexandru Cordoș – trimis în judecată într-un dosar de luare de mită și  trafic de influență. Potrivit informațiilor obținute de Actualdecluj.ro, cu șanse reale de a intra în Parlament pornesc, așadar, Horia Nasra, Cornel Itu și Gabriela Ciot. PSD ar putea pierde, cel mai probabil, un loc prin redistribuire, în favoarea actualului deputat ALDE, Steluța Cătăniciu. Decizia finală privind validarea candidaturilor va aparține, oricum, conducerii centrale, a explicat Nasra.

Maghiarii par înțeleși

Liderul UDMR Cluj, Csoma Botond, a confirmat că sentatorul Laszlo Attila s-a înscris pentru un nou mandat și că în principiu nu există altcineva care să-i amenințe acestuia poziția. De profesie medic pediatru, fost viceprimar în mandatul edilului Sorin Apostu, Laszlo Attila s-ar alege în decembrie cu un al doilea mandat de senator, desigur, dacă UDMR Cluj va reuși să-și mențină scorul electoral de la alegerile locale. “Noi mizăm ca la alegerile parlamentare să scoatem 17-18% în județul Cluj, ceea ce ar însemna să prindem două mandate de deputați și unul de senator “, a spus Csoma Botond.  De altfel, Botond (liderul UDMR Cluj și consilier local al municipiului Cluj Napoca) visează și el la un mandat de deputat: “10 ani am fost consilier local, desigur că acum mi-aș dori să trec într-o altă etapă”. Practic, Csoma Botond îl va înlocui pe actualul deputat Máté András Levente. Anul trecut, Máté a fost condamnat de Înalta Curte de Casație și Justiție la șase luni de închisoare cu suspendare, pentru săvârșirea infracțiunii de confilict de interese (fiind acuzat de procurori că și-a angajat ilegal soția în biroul parlamentar). “Personal n-am avut nicio discuție cu Máté . El nu s-a mai înscris pe lista de candidați. Din presă am aflat că nu dorește să mai candideze și că vrea să se dedice activității sale de avocat”, a precizat Csoma Botond. A doua candidată a UDMR pentru un mandat de deputat este Hegedüs Csilla, fost secretar de stat în Ministerul Culturii.

 

 

 

 

 

Demersul deputatului clujean, Cornel Itu, privind aducerea unui teren de 86.333 de metri pătrați, în custodia Tetarom Cluj, în vederea realizării parcului științific și tehnologic Tetapolis, se apropie de sfârșit.  Sunt mai bine de doi ani de când s-au pus bazele acestui proiect de investiție, din inițiativa Consiliului Județean Cluj care a semnat un protocol de colaborare cu Universitatea Tehnică Cluj Napoca precum și cu o serie de entități private de IT. Tetapolis urma să fie gestionat de societatea Tetarom, administratorul celor trei parcuri industriale pe care le patronează Consiliul Județean. Întreg proiectul a stagnat pentru că terenul vizat pentru realizarea noului parc tehnologic se afla în administrarea CFR Călători. De mai bine de un, deputatul clujean Cornel Itu face demersuri în Parlament pentru ca acest teren să ajungă în patrimoniul Consiliului Județean Cluj și în administrarea Tetarom Cluj. După multiple solicitări și intervenții, efortul său se finalizează cu un rezultat:

“Mă bucur să anunţ faptul că Proiectul de lege privind transmiterea unui teren din domeniul public al statului şi din administrarea Ministerului Transporturilor, cu drept de concesiune în favoarea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR S.A. în domeniul public al judeţului Cluj şi în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, prin care urmează să revină viitorului parc științific și tehnologic TETAPOLIS, ca infrastructură de dezvoltare, o suprafață de 86.333 mp, a primit raport favorabil din partea Comisiei pentru transporturi şi infrastructură, precum şi aviz pozitiv din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Astfel, după ce Senatul, ca primă cameră sesizată, a adoptat proiectul la începutul acestei luni, Camera Deputaţilor, care va fi în acest caz for decizional, a dovedit celeritate şi a dezbătut deja iniţiativa legislativă în două dintre cele trei comisii de specialitate care trebuie să se pronunţe.”, a transmis Cornel Itu.

1425662_564795546908926_1973531702_n-700x465

Terenul solicitat pentru înfiinţarea TETAPOLIS se află în vecinătatea Parcului Industrial Tetarom I din municipiul Cluj-Napoca, oferind numeroase avantaje viitorului obiectiv de investiții (acces facil la infrastructura de transport și la utilitățile din interiorul parcului industrial TETAROM I, apropierea de locațiile universităților clujene, apropierea de centrul orașului, acces rapid la principalele căi de transport (rutier, aerian, feroviar).

Proiectul urmează să primească şi raportul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului, iar în final să fie dezbătut şi suspus la vot în plenul Camerei Deputaţilor. “Îmi doresc concretizarea acestui proiect în timp cât mai scurt şi mizez pe susţinerea colegilor din Parlamentul României. Adoptarea unei astfel de iniţiative este benefică atât pe plan local şi regional, cât şi pe plan naţional, având ca scop dezvoltarea activităţilor de cercetare, dezvoltare şi inovare, prin creșterea colaborării dintre mediul economic și cel universitar”, a mai transmis deputatul Itu.

Comisia de Sănătate din Camera Deputaților a decis, astăzi, să amâne proiectul de Lege privind consumul de tutun în spații închise, promovat de deputatul clujean Aurelia Cristea.  În consecință, Cristea se declară revoltată de decizia colegilor ei din Parlament, acuzându-i pe aceștia că fac un joc ascuns, pentru un anumit grup de interese.

“Câțiva colegi din Parlamentul României au dovedit, astăzi, că nu au înțeles nimic din vocea străzii! S-a întâmplat ceea ce speram că nu se va mai întâmpla, nu după lecțiile dure pe care ni le-a dat viața și strada în ultima vreme: un proiect de lege cinstit, corect, onest pentru sănătatea populației a fost din nou trântit, aparent fără motiv. Legea antifumat, proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun a căzut, se pare, victima aranjamentelor din umbră, peste ea s-a tras, din nou, o perdea de fum”, a subliniat Aurelia Cristea

Deputatul clujean a mai arătat că ceea ce s-a întâmplat astăzi în Parlamentul României este inadmisibil într-o instituție cheie dintr-un stat membru al Uniunii Europeane: “Neorganizarea, fără motiv și pe ultima sută de metri, a întâlnirii Comisiei de Sănătate a Camerei Deputaților și amânarea în acest fel a unei legi foarte importante pentru sănătatea românilor, pentru a doua oară într-o lună, este o sfidare la adresa transparenței, a regulilor parlamentare și a cetățeanului de rând, preocupat pe bună dreptate de sănătatea publică. Colegilor din Comisia de Sănătate aș vrea să le transmit atât: nu avem cum să recuperăm încrederea în clasa politică și în Parlament în lipsa transparenței și a unor proceduri clare. Până când nu învățăm ce înseamnă respect pentru lege și cetățean nu vom fi respectați ca parlamentari!”