Tags Posts tagged with "Călin Stegerean"

Călin Stegerean

by -
0 156

Criticul de artă ce a făcut parte din comisia ce l-a evaluat pe clujeanul aflat la șefia Muzeului Național de Artă al României și i-a dat un calificativ nesatisfăcător, ce s-a soldat cu demiterea directorului din funcție, spune că a fost de-a dreptul generos în nota sa, 6,10: “prezentarea generală a domnului Stegerean a fost una extrem de superficială, dovedind faptul că nu cunoaște patrimoniul Muzeului, că nu își prețuiește colectivul, că reduce totul la sine cu o superbie care poate crea suspiciuni”, explică Pavel Șușară.

 

“Iată faptele”, începe el: “in calitate de membru al comisiei de reevaluare, am avut la dispoziție atât proiectul de management cât și raportul de activitate ale domnului Stegerean și, evident, după expunerea orală a domniei sale, lungă, prolixă si vag egolatră, i-am pus două categorii de întrebări, una cu caracter general, care privește viziunea, filosofia abordării patrimoniului MNAR, dacă îi putem spune așa, și una aplicată la promisiuni/realizări. În ceea ce priveste prima, am pornit de la observația ca 90% din proiectele muzeului, si 100% din ceea ce s-a întâmplat în cele șase luni, sunt proiecte de artă contemporană care suprapun programul și obiectul legitim de activitate al MNAC, devenind, cumva, o galerie pasivă de expoziții temporare, unele luate de-a gata, si nu un actor care joacă dinamic cu propriul sau patrimoniu”. În plus, adaugă acesta, în condițiile în care lipsește o componentă muzeală indispensabilă a fenomenului muzeal românesc, anume un Muzeu de Artă Modernă, în care să se regăsească cea mai bogată secvență din istoria artei noastre, de la avangardele istorice si până astăzi, care cuprinde nume precum Brâncuși, Paciurea, Brauner, Iancu, Maxy, Segal, Phoebus, Leon Alex, Perahim, Cojan, Tipoia, Dobrian, Pallady, Cadere, Doru Bucur, Bitzan, Nadia Grossman Bulighin, Lucia Dem Bălăcescu, Lae Krasovski, Lia Sasz, Tuculescu, Virgil Preda, Bernea, Paul Neagu, Sigma etc.etc., pana la contemporanii care se înscriu în paradigma modernismului, MNAR, singurul muzeu din București care detine un asemenea patrimoniu, în loc sa facă vizibil modernismul, intră pe acelasi culoar cu MNAC-ul. Evident că domnul  Stegerean nu a răspuns nimic articulat, a oferit exemplul expozițiilor din 2016, Arta pentru popor, Peisajul francez și cea privind restaurarea, iar când i-am amintit că acele expoziții sunt moștenite, nu fac parte din proiectul propriu, mi-a replicat că el, Călin Stegerean, este autorul lor de facto, iar fără el aceste expoziții nu ar fi arătat așa.

Când i-am adus aminte că Artă pentru popor are un curator extrem de competent, care lucrează la proiectul acesta de ani de zile, pe Monica Enache, el și-a asumat întreagă ,,arhitectură” (sic!) a expoziției, precizând că în variantă Monica Enache expoziția era nesemnificativă. Prima concluzie desprinsă de aici este o supraevaluare de sine și o depreciere, la limită disprețului, pentru colectivul de specialiști ai Muzeului.

În ceea ce privește expoziția Pallady-Matisse, un proiect, pe care se plânge că i l-am desființat, lucrurile stau astfel: l-am întrebat la ce se referă legătura dintre cei doi, la relația umană, la un aspect documentar, corespondența, portrete reciproce, memorialistică, adică la dimensiunile unei prietenii, ceea ce este real, sau la ideea că ar există influențe și contaminări, în special pe traseul Matisse-Pallady, ceea ce este o stupiditate, între opera lor neexistând asemenea influențe, acest zvon artistic fiind lansat de către Zambaccian și preluat, apoi, nerumegat de către cei care nu îi cunosc direct pe cei doi pictori. Dacă e vorba de influențe și de continuităti stilistice, cu adevărat interesante, de ce nu s-a proiectat o expoziție Edmond Aman -Jean-Gustave Moreau-Theodor Pallady, unde se poate urmări o continuitate simbolista puțin cunoscută în opera lui Pallady? Din această discuție Dl. Stegerean a înțeles că i-am desființat expoziția, atât!

L-am mai întrebat, apoi, având în vedere că în 2016 s-au împlinit 150 de ani de la inscăunarea lui Carol I, dacă nu a luat în calcul organizarea unei expoziții cu nucleul colecției regale, pe care lumea nu o știe în datele ei concrete, măcar și pentru faptul că ea este fundamentul MNAR însuși. Răspunsul a fost că nu s-a gândit.

Acum, întrebările concrete: s-au refăcut depozitele? Nu!

S-a deschis librăria MNAR? Nu!

S-a deschis cafeneaua muzeului? Nu!

Este vizitabilă Cumințenia pămantului, fiindcă s-a creat o întreagă isterie publică în ceea ce privește spațiul ei de expunere? Nu!

Este deschisă sală Brâncuși, se pot vizita lucrările care se găsesc incă în patrimoniul Muzeului? Nu!

Pentru posturile care au rămas vacante prin demisia, suspectă, a unor specialiști ai muzeului s-au organizat concursuri pentru noi angajări? Nu!

Există explicații aprofundate în fiecare sală din expoziția permanență pentru familiarizarea publicului cu conținutul sălii, dincolo de etichetele cu autorii și titlurile lucrărilor? Nu!

Există câte un monitor în fiecare sală pe care să deruleze imagini sau secvențe de film documentare, pentru completarea informației directe? Nu!

Având în vedere că MNAR a pierdut peste o mie de lucrări, după aprecierea mea, prin retrocedări de colecții confiscate, s-a făcut vreo achiziție? Nu!

Și-a exercitat Muzeul, în vreun caz, dreptul de preempțiune în legătură cu vreo lucrare de pe piață de artă? Nu!

Și lista discuției ar putea continuă… În aceste condiții, nota 6,10, pe care m-am străduit să i-o acord, a fost un gest de generozitate. Prezentarea generală a domnului Stegerean a fost una extrem de superficială, dovedind faptul că nu cunoaște patrimoniul Muzeului, că nu își prețuiește colectivul, că reduce totul la șine cu o superbie care poate crea suspiciuni. Cam astea ar fi faptele, dacă cineva are curiozități suplimentare, să solicite înregistrarea discuțiilor.

Pentru conformitate, întreaga postare cu explicații a criticului Pavel Șușară:

Călin Stegerean nu a pregetat cu răspunsul său și a anunțat că a reținut explicația ca dovadă că interviul de evaluare a avut ca obiect anul curent, și nu a doua jumătate a anului trecut. “Va fi argumentul cu care voi câștiga procesul împotriva Ministerului Culturii, care a orchestrat acest abuz”, spune el, precizând că obiectivele asumate pentru anul trecut au fost atinse.

Stegerean a fost demis de la șefia muzeului printr-un mail primit vineri la amiază, iar la ora 16.30 a fost scos afară din biroul său, fără a fi apucat să-și ia toate lucrurile, conform propriei relatări. Citește detalii despre conflict:

Clujeanul Călin Stegerean a fost dat afară din Muzeul Național de Artă al României

Război la Muzeul Național de Artă al României, condus de un clujean: angajații reproșează prea multă artă contemporană, se plâng la minister

by -
0 445

Directorul Muzeului Național de Artă al României, artistul Călin Stegerean, a pierdut poziția de manager al acetsei instituții. Reamintim că timp de două mandate, el a deținut și funcția de director al Muzeului de Artă Cluj.

“Azi la ora 14.00 am fost anunțat oficial pe mail că contractul meu de management cu Ministerul Culturii încetează cu data de azi si că este numit un manager interimar în persoana d-lui Constantinescu, fostul director adjunct, cel cu reclamațiile și scrisorile pline de minciuni. Fără se se precieze de la ce oră, asta după ce de dimineață am semnat acte și am dat diverse dispoziții. Nici acum nu stiu dacă ceea ce am semnat azi este legal. O situație tipică de haos generată de Ministerul Culturii. Nu voi încheia fără să spun că același director adjunct, devenit acum manager, m-a scos la ora 16.30 din instituție. Nici nu am apucat să-mi iau toate lucrurile…”, a scris Stegerean pe pagina personală de Facebook.

Cum s-a ajuns la această situație?

Scandalul privind înăturarea lui Călin Stegerean din frunte Muzelui Național de Artă al României (MNAR) ar fi început după ce el ar fi picat la două dintre evaluările organizate de comisiile Ministerului Culturii, obținând calificativul nesatisfăctor. Clujulcultural.ro relatează că o parte dintre angajații Muzeului ar fi semnat o scrisoare împotriva lui Stegerean. O altă scrisoare, semnată de mari intelectuli ai României, ar fi fost redactată în favoarea lui Stegerean. Stegerean ar fi foarte apropiat de academicianul Marius Porumb care l-ar fi susținut și în timpul candidatiurii la MNAR.

 

Reamintim că Stegerean a fost timp de două mandate și director al Muzeului de Artă din Cluj. Apoi a candidat pentru un al treilea mandat dar a pierdut definitiv. După o perioadă în care a stat mai retras pregătindu-și dosarul, Călin Stegerean a dat concurs la București și a câștigat postul de director al Muzeului Național de Artă al României (MNAR), cel mai mare muzeu din România!

 

Scrisoarea împotriva lui Stegerean

Stimate Domnule Ministru,

Urmare a scrisorii deschise publicată luni 31 iulie de domnul Călin Stegerean, director general al Muzeului Național de Artă al României, considerăm că se impun unele precizări din partea corpului de specialiști din cadrul instituției conduse de domnia sa. În primul rând, precizăm că nimeni din MNAR nu a semnat petiția on-line la care domnul Stegerean face referire. Privitor la cele trei expoziții cu lucrări din patrimoniul MNAR menționate (Peisaje franceze…, Anatomia restaurării, Artă pentru popor?) precizăm că acestea figurau în planul expozițional minimal pentru anul 2016, încă din decembrie 2015, cu mult înainte ca domnul Stegerean să candideze pentru funcția ocupată actualmente. Spre verificare, propunerile celor trei expoziții au fost făcute în ședința Consiliului Științific ținută în 3 decembrie 2015, așa cum rezultă din Procesul-Verbal al ședinței respective. Cele trei expoziții au fost concepute, elaborate și duse la bun sfârșit independent de planul de management al domnului Stegerean. În plus, afirmația că ele au fost realizate „exclusiv cu lucrări din depozitele acestui muzeu” indică precaritatea implicării sale în aceste demersuri profesionale de amploare (expoziția Artă pentru popor? a inclus substanțiale împrumuturi de la alte muzee din țară). Domnul Călin Stegerean omite să menționeze faptul că noul site al MNAR („pentru care am fost, surprinzător, felicitat la evaluare”), a fost refăcut și accesibilizat în cadrul proiectului ARTmobile finanțat de Fundația Orange (contract C130 din 17.04.2014), înglobând la data lansării sale (octombrie 2016) o muncă de peste doi ani.

Referitor la paragraful „Prin concluzia comisiei respective avem de a face cu o poziţionare antagonică în relaţie cu specialiştii MNAR care au aprobat în Consiliul Ştiinţific şi în Consiliul de Administraţie programul expoziţional al muzeului.” precizăm că specialiștii MNAR nu se află într-o poziție antagonică cu Ministerul Culturii și Identității Naționale ci, dimpotrivă, într-o poziție perfect concordantă. În plus, precizăm că relația noastră cu domnul Stegerean, de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare cu domnia sa.

De asemenea, în cadrul ședințelor Consiliului Științific și ale celui de Administrație, membrii acestora s-au opus constant intenției domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu și în contradicție cu obiectivele și activitățile stipulate în ROF, art. 4 (d, I) și art. 6 (d).

În afara semnatarilor de mai jos, listă rămâne deschisă tuturor celor care consideră că poziționarea lor este cea corectă.

Octav Boicescu, director adjunct științific, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Liviu Constantinescu, director adjunct tehnic, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Cosmin Ungureanu, șef interimar al Biroului de Artă Europeană și Arte Decorative în aprilie 2016-aprilie 2017, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR în acest interval

Mircea Dunca, șef Birou Artă Orientală, Publicații, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Emanuela Cernea, șef Birou Artă Veche Românească, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Monica Enache, șef Birou Artă Românească Modernă, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Liliana Chiriac, șef secția Muzeul Colecțiilor de Artă, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Elena Olariu, șef secție Arte Grafice, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Ana-Maria Ungurianu, șef secție Educație, Comunicare, Proiecte Culturale, membru al Consiliul Ştiinţific şi de Administraţie ale MNAR

Elena Dobre, Biroului de Artă Europeană și Arte Decorative

Iulia Damian, muzeograf Educație, Comunicare, Proiecte Culturale

Radu Bercea, muzeograf, Birou Artă Orientală, Publicații

Lucreția Pătrășcanu, conservator, Birou Artă Veche Românească

Carmen Tănăsoiu, conservator, Birou Artă Veche Românească

Puia Oprea, conservator, Birou Artă Veche Românească

Manu Popa, conservator, Birou Artă Veche Românească

Ilinca Damian, conservator, Muzeul Colecțiilor de Artă

Valentina Iancu, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Costina Anghel, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Alina Petrescu, conservator, Birou Artă Românească Modernă

Marina Vazaca, redactor, Birou Artă Orientală, Publicații

Oana Solomon, restaurator, șef Laborator Restaurare Ceramică

Vifor Pocloș, restaurator Laborator Restaurare Ceramic

Daniel Ivanciu, președinte Sindicar ProArt

Codruța Cruceanu, consultant, Secția Educație, Comunicare, Proiecte Culturale

Scrisoarea pro-Stegerean:

„Susținem Muzeul Național de Artă al României

În atenția domnului ministru Lucian Romașcanu, Ministrul Culturii și al Identității Naționale

Domnule Ministru,

Muzeul Național de Artă al României este, prin poziția și prin menirea sa, „nava amiral“ a muzeelor din București și din țară. Beneficiază de cea mai mare vizibilitate și, prin urmare, de cea mai mare responsabilitate. El are obligația de a răspunde prompt, eficient, convingător și reprezentativ oricărui tip de așteptări, de pretenții justificate sau de întrebări dinspre public.

Un muzeu de o asemenea anvergură și importanță nu poate fi nici marginalizat, nici retras în sine. Și nici noi nu ne permitem să avem un Muzeu Național de Artă care să aibă un discurs prea discret, exclusivist. Vrem un muzeu care să conserve, să gestioneze, să garanteze, dar vrem și un muzeu care să expună, să invite, să explice, să dezbată. Să educe! Avem nevoie de un Muzeu Național de Artă al României viu, dinamic, puternic, un muzeu care să se manifeste cît mai repede și mai convingător ca un „pivot“ care să lege Bucureștiul de „echipa“ europeană, atît de selectă, a muzeelor de profil. Și invers, să prezinte Bucureștiul în fața celorlalte centre culturale. Avem nevoie de acest lucru!

În ceea ce ne privește, putem spune că de anul trecut am resimțit public o dinamică diferită a Muzeului. O abordare diferită. O politică a ușilor deschise care a făcut nu doar ca publicul să intre în Muzeu mai mult și mai des decât înainte, dar și ca Muzeul să intre mai hotărît în spațiul public. Iar spațiul public înseamnă atît vizitatorul de pe stradă, cît și instituțiile partenere, fie ele publice sau private, ori ONG-uri; înseamnă atît evenimente (expoziții, conferințe, vernisaje, proiecții, performance, lansări de carte etc.) în sediile gestionate, cît și ieșirea și prezența Muzeului la evenimente de interes, din București, din țară sau din străinătate.

Credem că azi Muzeul Național de Artă al României trebuie și poate să iasă dintre propriile ziduri, să nu se mai rezume la ele. Este timpul ca Muzeul Național de Artă al României să fie un muzeu al acestui secol, un muzeu în care tehnologia, infrastructura comunicării și a expunerii, discursul și propunerile să beneficieze de un limbaj familiar noilor generații. Un muzeu care să ne vorbească cu toată autoritatea istoriei pe care o poartă, dar care să nu fie marcată de anacronism. Muzeul Național de Artă al României trebuie să se audă așa cum îi este menirea: drept o voce prezentă și autorizată – mai degrabă decît autoritară –, care să fie repede și lesne auzită de un public cît mai larg. O voce care problematizează.

Dar obligațiile și responsabilitățile nu pot fi asumate și îndeplinite decît în condiții de normalitate, de stabilitate. Capitalul uman este un patrimoniu important într-un muzeu. Și managementul înseamnă, domnule Ministru, tot capital uman. Actualmente, managerul general al Muzeului Național de Artă al României este domnul Călin Stegerean. Aflat în funcție din iulie 2016, domnia sa a propus o strategie, a trasat o direcție și a „deschis“ Muzeul. Este opinia și experiența noastră cu MNAR. Ne-o asumăm explicit. Din iulie 2016, cînd a existat acea întîlnire în curtea Muzeului Național de Artă al României cu reprezentanți ai societății civile și ai unor instituții culturale, întîlnire în care s-a pus întrebarea fundamentală, „Ce vrem să fie MNAR?“, putem spune că Muzeul a început să lucreze la răspuns. Sau la răspunsuri.

Și, domnule Ministru, acest lucru s-a văzut. Se vede și astăzi, în rapoartele de activitate, publicate chiar pe site-ul Ministerului pe care-l conduceți. Căci nu poți da răspunsuri valabile fără a pune întrebarea corectă. De la acea întrebare pornind, Muzeul a intrat într-o nouă etapă. Cea în care MNAR nu se mai întreabă pe sine ce dorește să fie (așa cum a făcut-o – în mod necesar și inevitabil – în ultimele decenii), ci ne întreabă pe noi toți. Este întrebarea fundamentală.

Observăm, însă, că-n perioada scurtă a mandatului actualului manager general, stabilitatea nu a fost garantată așa cum s-ar fi cuvenit și așa cum considerăm că ar fi fost normal. Vedem comisii care, deși necesare și justificate legal, nu au avut componențe care să respecte întru totul cerințele legii, dar care notează activitatea noului management cu o severitate care ne-a surprins și, pe de altă parte, ne-a nedumerit. Vedem cum alte comisii anulează concluziile comisiilor anterioare. Domnule Ministru, cu toată deschiderea o spunem: nu este timp pentru astfel de lucruri.

Muzeul Național de Artă al României nu are timp de astfel de incoerențe, de incertitudini și de blocaje impuse din afara lui. Noi nu (mai) avem timp de astfel de lucruri. Și – o spunem cu tot respectul cuvenit – nici dumneavoastră nu aveți timp. Vă invităm, așadar, să ne fiți alături în susținerea Muzeului Național de Artă al României, cel mai important muzeu al țării, aflat în subordinea dumneavoastră. Vă invităm să ne fiți alături în a-i fi susținători morali și critici onești. Intransigenți, dar corecți. Îngăduitori, dar nu indiferenți.

Domnule Ministru, vă adresăm această scrisoare deschisă pentru că e cel mai sincer și mai corect mod de a vă transmite că dorim stabilitate și continuitate în cazul Muzeului Național de Artă al României. Vă scriem pentru a vă spune că noi vedem în programele și-n activitatea Muzeului din ultimul an un discurs nou, fundamentat pe o întrebare deschisă – extrem de importantă. Vă scriem pentru a vă semnala că, din punctul nostru de vedere, Muzeul Național de Artă al României a intrat de anul trecut într-un alt segment de timp al propriei istorii. Și credem că pe acest drum el trebuie să fie susținut.

Noi îl susținem. Vă invităm public, prin prezenta scrisoare, să ne fiți alături.

Până acum au semnat intelecuali cunoscuți cum ar fi Ruxandra Cesereanu, Iulia Popovici, Roxana Gamarț, Marga Cârneci, Christian Paraschiv, George Banu, H.-R. Patapievici, Carmen Mușat, Vladimir Bulat, Alina Nelega, Dragoș Buhagiar, Augustin Ioan, Horea Paștina, Sorin Alexandrescu, Andrei Pleșu, Victor Neumann.

 

 

by -
0 154

Război la Muzeul Național de Artă al României, condus de clujeanul Călin Stegerean: adjuncții săi acuză că, de când a venit la șefia muzeului, au avut “numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare” cu acesta.
Călin Stegerean a fost evaluat de o comisie a Ministerului Culturii de două ori, și de fiecare dată a primit calificativ nesatisfăcător.

Stegerean a fost evaluat în 13 iunie și a obținut, în urma acestei evaluări, nota 6.25. Contestația sa a rămas fără rezultat. Acum acesta răspunde și spune că evaluarea a fost una incorectă – de exemplu pentru faptul că din comisie au făcut parte un militar, un teolog și un critic de artă. “Poziţia exprimată de comisia de evaluare este neprincipială, neprofesionistă şi face un deserviciu major culturii din România. Grav mi se pare faptul că aceste aprecieri reprezintă în situaţia dată vocea Ministerului Culturii, mai ales că unul dintre membrii comisiei este secretar de stat al acestui minister. Ministerul Culturii apreciază, prin urmare, că arta contemporană nu are ce căuta la Muzeul Naţional de Artă al României. Că expoziţii precum cele care s-au deschis din septembrie 2016 pînă acum nu sînt compatibile cu statutul de muzeu naţional. Că acele aspecte dinamice pe care dumneavoastră le-aţi sesizat ca benefice pentru MNAR devin negative în aprecierea Ministerului Culturii”, explică el.

Despre evaluarea sa, Stegerean spune că a “îmbrăcat forma unui violent rechizitoriu”. Acum adjuncții săi, dar și o parte importantă a angajaților muzeului, semnează o scrisoare deschisă adresată ministrului Culturii Lucian Romașcanu, căruia îi spun că de când Stegerean a venit la șefia instituției specialiștii muzeului, ” de-a lungul acestui an de mandat, a fost în general tensionată, marcată de numeroase disensiuni și dificultăți de comunicare cu domnia sa”. De asemenea, adaugă ei, membrii Consiliului Științific și ai celui de Administrație de la muzeu “s-au opus constant intenției domnului Stegerean de a contrabalansa profilul MNAR către cel de expunere preponderent de artă contemporană, în defavoarea valorificării patrimoniului propriu”.

Scrisoarea deschisă e semnată de directorul adjunct științific Octav Boicescu, de directorul adjunct tehnic Liviu Constantinescu, de șefii și membri ai birourilor de Artă Europeană, Artă Orientală, Artă Veche Românească, Artă Românească Modernă, Arte Grafice, Educație și altele.

Care sunt planurile clujeanului ajuns la șefia Muzeului Național de Artă

Cine este Călin Stegerean

Născut în 1961, Călin Stegerean este artist plastic, curator, critic de artă, manager cultural, absolvent al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia grafică şi al masteratului de management cultural la Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor la UBB cu teza “Artele plastice şi revistele literare de avangardă din România interbelică”. Între 2009 și 2014 a fost director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca şi vicepreşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.

Din luna mai e directorul MNIR, după ce a câștigat concursul pe post în defavoarea fostei directoare Ruxandra Theodorescu, în funcție de 22 de ani. Mandatul său are cinci ani. Să mai spunem că acesta nu e primul său scandal la muzeu. Citește și:

Scandal la Muzeul Național de Artă, concursul la șefie e câștigat de un clujean, fosta directoare în funcție de 22 ani amenință cu anchetă DNA

by -
0 178

Clujeanul ajuns șef al Muzeului Național de Artă al României și-a făcut publică în urmă cu două zile strategia de management prin care speră ca instituția pe care a ajuns să o conducă să devină un “spațiu vital în care patrimoniul cel mai reprezentativ pentru istoria artei din România să fie pus într-un context larg”.

Stegerean spune că își propune ca muzeul să devină o scenă de prim rang în prezentarea unor expoziţii semnificative pentru arta universală, care să prezinte piese de valoare din colecţii aflate în străinătate.

“În baza misiunii sale, MNAR trebuie să devină un centru de cercetare ştiinţifică, cu rol de placă turnantă a cercetărilor specifice de artă şi teoria artei din România către mediile academice şi cultura universală. Se vor aprofunda cercetările focalizate pe specificul departamentelor Artă Veche Românească, Artă Românească Modernă, Artă Europeană, Artă Orientală şi Decorativă, Arte Grafice cu finalitate în expoziţii şi comunicări în publicaţii şi la reuniuni ştiinţifice cu caracter naţional şi internaţional”, precizează Stegerean, care adaugă că muzeul “trebuie să joace un rol determinant în procesul învăţării continue şi să dobândească un rol major în educaţia artistică a publicului de toate vârstele şi nivelurile de instruire”.

“Fără compromisuri ale gradului înalt de cercetare şi comunicare, de prezentare expoziţională şi conceptuală, dar fără să cadă într-un elitism steril, MNAR trebuie să devină un mediator în înţelegerea şi aprecierea artei de către marele public, ca factor de creştere a calităţii vieţii”, arată Stegerean.

Cum va face toate acestea? Prin creșterea veniturilor proprii și prin găsirea unor sponsori, dar și prin accesarea de bani nerambursabili, explică el.

Între altele, muzeul va deschide în fiecare an cel puțin două expoziţii de sinteză “în care lucrările artiştilor din România să fie contextualizate în raport cu dimensiunea europeană sau internaţională, cu includerea de lucrări valoroase împrumutate, după caz, din colecţii din ţară sau aflate în străinătate”. Acestora li se vor adăuga două expoziții monografice, una cu lucrări din colecții străine, o expoziție anul viitor la Muzeul Naţional de Artă din Chişinău cu lucrări din patrimoniul MNAR și respectiv realizarea anuală în Galeria Naţională şi în Galeria Europeană a unor „medalioane” tematice sau monografice care să accentueze şi să contextualizeze aspecte deja aflate în expunere.

O măsură concretă e că muzeul va fi deschis până la ora 22 vineri și sâmbătă la anumite expoziții, “în vederea fructificării disponibilităţii publicului pentru programe nocturne şi de week-end”.

Cine este Călin Stegerean

Născut în 1961, Călin Stegerean este artist plastic, curator, critic de artă, manager cultural, absolvent al Institutului de arte plastice „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia grafică şi al masteratului de management cultural la Facultatea de Studii Europene a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. A obţinut titlul de doctor la UBB cu teza “Artele plastice şi revistele literare de avangardă din România interbelică”. Între 2009 și 2014 a fost director al Muzeului de Artă Cluj-Napoca şi vicepreşedinte al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.

Din luna mai e directorul MNIR, după ce a câștigat concursul pe post în defavoarea fostei directoare Ruxandra Theodorescu, în funcție de 22 de ani. Mandatul său are cinci ani.

Citește și:

Scandal la Muzeul Național de Artă, concursul la șefie e câștigat de un clujean, fosta directoare în funcție de 22 ani amenință cu anchetă DNA

Strategia de Management MNIR by actualdecluj on Scribd

by -
0 712

Ministrul demisionar al Culturii Vlad Alexandrescu arată într-o scrisoare deschisă cum nu a reușit să schimbe directorul Muzeului Național de Artă, în funcție de 22 de ani, deși concursul pe post a fost câștigat de un clujean.

Vlad Alexandrescu a trimis o scrisoare deschisă Grupului de Dialog Social și spune că aceasta era destinată exclusiv acestuia; totuși, aceasta a ajuns în presă iar acum fostul ministru și-o asumă public. Situația vine pe fondul demisiei din funcție a ministrului și a declarațiilor acestuia că încercările sale de reformă s-au lovit de directori “inamovibili” din subordinea ministerului.

“În confreria inamovibilă a directorilor de muzee din subordinea ministerului, am organizat evaluări și concursuri cu specialiști adevărați. La Muzeul de Artă al României, Roxana Theodorescu, aflată acolo de 22 de ani, a fost evaluată de o comisie compusă din Anca Oroveanu, Ruxandra Demetrescu și Călin Dan, și a obținut nota de 8,73, adică o notă sub 9, ceea ce a permis organizarea unui concurs deschis. La acest concurs, cu un juriu internațional (am invitat pentru prima oară în România un specialist de la Muzeul Luvru, cu gândul de asocia Luvrul în viitor la activitățile Muzeului), Ruxandra Theodorescu (care s-a prezentat din nou) a fost clasată a treia, iar poziția întâi a fost obținută de Călin Stegerean, de la Cluj. R. Theodorescu a depus împotriva mea o plângere în care m-a amenințat cu o acțiune a DNA și cu punerea sub sechestru asigurator a bunurilor mele până la concurența sumei de 500.000 euro”, explică el.

Călin Stegerean a fost directorul Muzeului de Artă din Cluj-Napoca până în decembrie 2014, când concursul pe post a fost câștigat de actualul manager al instituției, Lucian Năstasă-Kovacs.

Alexandrescu dă și alte exemple – la Muzeul Țăranului Român, la Biblioteca Națională a României ori la Muzeul Național de Istorie unde a organizat concursuri, nu toate lăsate cu scandaluri, ori rămâne de văzut, căci la bibliotecă concursul e programat săptămâna viitoare.