Tags Posts tagged with "bugetare participativa"

bugetare participativa

by -
0 185

Sugestiile de folosire a banilor publici prin bugetarea participativă a bugetului vor fi depuse online în Cluj, de azi – e prima municipalitate din țară care face acest lucru, cel puțin cu aceasta se laudă primarul Emil Boc. În total sunt disponibile pentru acest program 2,2 milioane de euro.

“Primăria din Cluj-Napoca e prima din țară care instituie un proiect de bugetare participativă online”, spune el într-o conferință de presă. Proiectele sugerate de cetățeni se pot referi la alei trotuare și zone pietonale, amenajare spații publice, mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, infrastructură educațională, spații verzi și respectiv “orașul digital”.

Clujenii care nu au competențe digitale pot să depună sugestiile la casino-ul din parcul central, în fiecare zi între orele 13 și 17.  Propunerile pot fi depuse până în 20 august după care acestea sunt analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. În total vor fi selectate 15  proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor. “Cetățenii vor decide în exclusivitate ce proiecte merg mai departe”, adaugă Boc. Fiecare proiect poate avea un buget de până la 150.000 euro – deci un buget total de 2,22 milioane de euro.

E a treia oară când o parte din bugetul municipalității e decisă de cetățeni – prima s-a referit la o serie de lucrări în Mănăștur, în special renovarea cinematografului Dacia, după ședințe aprinse într-o sală de sport din cartier. A doua decizie de gen a avut loc în 2015 prin programul Com’On Cluj, prin care persoane fizice au putut depune proiecte spre finanțare cu bani locali.

Clujenii care nu au calculator, conexiune la internet ori competențe digitale o pot face la casino, unde, promite primarul Emil Boc, îi va aștepta cineva în fiecare după-masă până în noiembrie.

by -
0 255
sursa foto: monitoruldecluj.ro

Noul proiect de bugetare participativă al Primăriei Cluj anunțat ca unic în România și conenctat la era smarphon-urilor și Internetului va fi lansat în a doua jumătate a lunii iunie. Cel puțin asta au anunțat oficialii instituției. Prin acest proiect clujenii vor putea decide pe ce proiecte se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul anului 2018 și va fi o direcție în care Clujul își propune să dea tonul în România pentru responsabilizarea și implicarea oamenilor în luarea deciziilor la nivel local cu aqjutorul tehnologiei.

Bugetarea participativă dorită de Primăria Cluj implică crearea unei platforme pe care, prin intermediul smatphon-urilor, omenii pot veni cu proiecte privind amenajarea de spații publice, spații verzi, sau alte lucruri necesare în cartierele în care locuiesc, cu o limită de buget pentru fiecare proiect (50.000-80.000 euro). Proiectele vor fi mai întâi analizate în ceea ce privește legalitatea. Apoi, pe categorii, proiectele propuse vor fi postate pe platformă și o perioadă de timp vor putea fi votate. În funcție de rezultatul votului se va face o ierarhie pentru fiecare categorie (primele 5 proiecte), urmând ca din nou inițiativele din top să fie votate. Cele care primesc cel mai mare număr de voturi au șanse să fie implementare de către primăriei.

Prin acest sistem pe care primarul l-a studiat într-o vizită recentă la Primăria din Braga, contribuabilii clujeni vor putea decide cum se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul orașului pe anul 2018.

Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte. Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

În 2015, proiectul de bugetare partivipativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile. Proiectul de bugetare participativă a continuat și în 2016.

Administrația locală clujeană vrea să încerce un nou proiect de bugetare participativă în oraș. De această dată unul conenctat la era smarphon-urilor și Internetului.

Primarul Emil Boc a explicat că are în cap un proiect-concept prin care la nivelul municipalității să se creeze o aplicație de mobil și o platformă on-line prin care clujenii să propună proiecte, în limita unui buget (2-4 milioane de euro), pentru a schimba fața cartierelor în care locuiesc.

Potrivit edilului, a văzut respectivul model implementat la nivelul primăriei din Braga, oraș din Portugalia pe care l-a vizitat recent și cu care Cluj-Napoca dorește să încheie o înțelegere de colaborare. (Consilierii locali vor dezbate încheiere respectivului parteneriat la ședința ordinară din 16 mai).

Boc a mai spus că a explicat acest proiect deja specialiștilor și este optimist că el va putea funcționa în Cluj-Napoca. Forma în care va fi implementat n-a fost încă stabilită. Primarul a spus că bugetarea participativă dorită implică crearea unei platforme pe care, prin intermediul smatphon-urilor, omenii pot veni cu proiecte privind amenajarea de spații publice, spații verzi, sau alte lucruri necesare în cartierele în care locuiesc, cu o limită de buget pentru fiecare proiect (50.000-80.000 euro). Proiectele vor fi mai întâi analizate în ceea ce privește legalitatea. Apoi, pe categorii, proiectele propuse vor fi postate pe platformă și o perioadă de timp vor putea fi votate. În funcție de rezultatul votului se va face o ierarhie pentru fiecare categorie (primele 5 proiecte), urmând ca din nou inițiativele din top să fie votate.

Cele care primesc cel mai mare număr de voturi au șanse să fie implementare de către primăriei. Boc a mai precizat că Primăria va continua să ia în continuare pulsul oamenilor din cartier care nu au acces la Internet pentru a completa viitorul proiect high-tech de bugetare participativă pe care și-l dorește.

Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte.

Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

 

În 2015, proiectul de bugetare partivipativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile.

Anul acesta, doi deputați clujeani, Nasra (PSD) și Dohotaru (USR) au anunțat că-și unesc forțele pentru implementarea unui proiect-pilot de buget participativ care să stea la baza unei propuneri legislative la nivel național. Ei i-au transmis primarului Emil Boc (PNL) să implementeze acest proiect la nivel local, și i-au acordat în acest sens și un termen: de o săptămână. Nasra și Dohotaru au arătat că în urma consultărilor legate de bugetul național din 2017, Ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, Gabriel Petrea, a decis alocarea de resurse (aprox. 100.000 de lei) pentru implementarea unui proces de bugetare participativă pe parcursul anului 2017, urmând ca o primărie să își asume alocări bugetare în 2018, de cel puțin 10% din bugetul de investiții și reparații, rezultate în urma co-deciziilor cetățenești.

De această inițiativă nu s-a mai făcut vorbire, nici de o parte, nici de alta.

sursa: primariaclujnapoca.ro

Primăria extinde bugetarea participativă din cartierul Mănăștur. Anul acesta se face lista de proiecte ale tinerilor

Cine e pe locul 1 în lista de proiecte pentru bugetarea participativă de 500.000 de lei

USR egal PSD? Doi deputați care ar trebui să se afle în opoziție își unesc forțele

Primarul Emil Boc a vorbit despre noul proiect de bugetare participativă la emisiunea Dimineți în Realitate difuzată pe Realitatea FM Cluj. 

by -
0 140

101 grupuri care au propus 163 de inițiative s-au înregistrat pe platforma online COM’ON Cluj-Napoca până în data de 23 iulie 2016, au anunțat promotorii proiectului de bugetare participativă.  Inițiatorii proiectului lucrează la identificarea inițiativelor propuse de grupuri de tineri cu oportunități reduse și va urma comunicarea numărului exact al acestora. Urmează ca cei din comunitatea clujeană să decidă între 14 august și 4 septembrie care sunt cele mai interesante proiecte, printr-un vot online.

Grupurile de inițiativă au avut posibilitatea de a propune un proiect cu un buget maxim de 9.000 lei. Alocarea financiară din partea municipalității va fi de maxim 4.500 de lei. Participarea a fost deschisă oricărui grup de inițiativă format din minim trei tineri care locuiesc în Cluj-Napoca și au vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Pe baza rezultatelor obținute, Municipiul Cluj-Napoca va finanța implementarea unor inițiative ale unor grupuri informale de tineri din localitate care au legătură cu obiectivul municipiului de a dobândi titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021.

Perioada deschisă pentru depunerea de proiecte s-a încheiat, iar acum urmează ca ideile tinerilor să fie verificate tehnic, pentru a vedea dacă propunerile sunt realizabile din punctul de vedere al unor legi și reglementări. “Colegii de la primărie vor ajuta demersul în acest sens. Nu se va elimina niciun proiect, numai dacă este efectiv nerealizabil. În această fază vor fi contactate grupurile de inițiative dacă se va sesiza orice problemă pentru a le ajuta să își adapteze ideea. După aceea, ideile tinerilor vor fi clasificate prin VOT”, au transmis reprezentanții echipei de proiect. Comunitatea clujeană va decide între 14 august–4 septembrie 2016 care sunt cele mai interesante proiecte, pe baza unui vot online.

Vor fi sprijinite cel puțin 55 de inițiative, plus 5 inițiative ale grupurilor de tineri cu oportunități reduse. Cei care nu vor reuși să prindă finanțare de la Primărie vor fi încurajați să obțină fondurile pe alte căi. 

Com’ON Cluj-Napoca ’16 este realizat pe baza unui parteneriat format între Fundația Comunitară Cluj și Grupul PONT. Partenerii demersului sunt, de asemenea, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitala Europeană a Culturii și Federația SHARE Cluj-Napoca. Ediția 2016 a Com’ON Cluj-Napoca este finanțată de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Proiectul este derulat de asemenea cu parteneriatul Fundației ERSTE și a BCR și Asociația pentru Relații Comunitare, entități ce asigură contribuția la implementarea financiară și facilitarea pre-finanțării grupurilor sprijinite prin acest demers.

Ai o idee de proiect de implementat în oraș și vreo doi prieteni care să se implice? Poți încerca să obții câteva mii de lei, cu ajutorul voturilor, într-un proces de bugetare participativă. Inițiatorii procesului Com’ON Cluj Napoca, de bugetare participativă, au lansat apelul de proiecte pentru ediția de 2016. În cadrul acestuia, se va crea un portofoliu de minim 60 de proiecte, propuse de tineri și adresate comunității locale. Bugetul total alocat direct activităților culturale, educative, sportive sau civice preconizate a se realiza va fi de aproximativ 325.000 de lei. La ediția de anul trecut, una pilot, după cum subliniază inițiatorii de la Grupul Pont, au fost în competiție 437 de proiecte, dintre care au fost implementate 102. Bugetul a fost peste cel din 2016 – 500.000 de lei.

Poți vedea AICI ce fel de proiecte au fost propuse de tineri în 2015.

“Anul trecut am avut, practic, un proiect pilot, cu toate îmbolnăvirile de “copil”. A trebuit să vedem cum funcționează, am avut provocări și în ceea ce privește asigurarea cash-flow-ului. Dar am găsit soluții, unele la care nu ne așteptam. Așa că anul acesta suntem într-o situație mai fericită și avem un mecanism care funcționează”, a spus Andras Farkas, cofondator al Grupului Pont. Cât despre bugetul redus în acest an față de cel din anul Capitalei Tineretului, Farkas subliniază că 2015 a fost un an în care proiectul a trebuit pus pe roate. De asemenea, a beneficiat și de fonduri norvegiene.

Ediția de 2016 este realizată pe baza unui parteneriat între Grupul Pont și Fundația Comunitară Cluj, iar partenerii sunt primăria și Consiliul Local, Federația Share, dar și Asociația Cluj Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

Ediția e finanțată din bugetul public local, cu 400.000 de lei, dar Fundația Erste și Asociația pentru Relații Comunitare contribuie la implementarea finanicară și la facilitarea prefinanțării grupurilor sprijinite prin acest demers.

Cine poate participa? Orice grup de inițiativă format din mimim 3 tineri care locuiesc în Cluj Napoca și au între 14 și 35 de ani, spun responsabilii de proiect. Activitățile eligibile pentru Com’ON Cluj Napoca trebuie să se încadreze în viziunea celor cinci priorităție ale candidaturii municipiului pentru titlul de Capitală Culturală 2021 – W.E.A.S.T. (Wonder, Explore, Activate, Share, Trust). Înscrierea se face prin completarea și încărcarea online a unui formular de inițiativă, iar proiectele considerate eligibile vor intra într-un proces de clasificare prin intermediul unui vot public. Grupul de inițiativă poate propune un proiect cu un buget maxim de 9.000 de lei, dar alocarea financiară din partea municipalității va fi de maxim 4.500 de lei. BCR va asigura sprijinul cu câte 1.000 de lei a primelor 10 inițiative ce reușesc să strângă cel puțin 1.000 de lei la rândul lor prin latforma Bursa Binelui, în perioada 7-30 septembrie.

Andrei Popescu,  Secretar de Stat, Ministerul Tineretului și Sportului, dă, cu acest proiect, exemplu “de bune practici” din Cluj. “Ediția a doua e cea care spune dacă un proiect a funcționat și merge mai departe. Clujul e un exemplu de bune practici, acest proiect pleacă de la nevoile reale ale tinerilor. E adevărat, nu sunt foarte mulți bani, dar cu cât un proiect are mai mulți bani, cu atât raportul cost/beneficiu scade”, spune secretarul de stat.

Calendar

13 iunie: se lansează apelul de proiecte

27 iunie: platforma de înscriere a grupurilor de inițiativă și a inițiativelor este operațională și grupurile pot să înceapă înscrierea proiectelor

23 iulie: termenul limită de înscriere a inițiativelor

13 iulie: termenul limită de verificare tehnică a inițiativelor propuse și publicarea listei proiectelor care intră în procesul de vot

14 august: 4 septembrie – derularea votului online

7 septembrie: publicarea listei câștigătorilor

7 septembrie – 30 septembrie: înscrierea proiectelor ce dorec să aibă o campanie de strângere de fonduri pe platforma Bursa Binelui

12 septembrie – 30 noiembrie: Inițiativele sprijinite pot fi realizate în această perioadă

5 decembrie: termenul limită pentru depunerea rapoartelor

 

 

Înverzirea curţilor interioare pentru a crea locuri de întâlnire – în Budapesta; acţiuni artistice de „guerillă” pentru a atrage atenţia asupra problemelor sociale şi urbane – în Skopje, Macedonia; o şcoală de vară în care tema e reconfigurarea unui cartier de muncitori din oraş – în Porto, Portugalia; un radio al cetăţenilor în Messolonghi, Grecia; un centru cultural pentru tineri şi copii în oraşul satelit – în Novi Sad, Serbia. Un cinema Dacia renăscut ca loc de întâlnire pentru locuitorii celui mai mare cartier al oraşului – în Cluj, prin implicarea în conturarea acestor acţiuni chiar a cetăţenilor. Toate acestea sunt proiecte câştigătoare în cadrul unei competiţii internaţionale lansată de Fundaţia Robert Bosch. Echipele care pun în aplicare aceste proiecte au venit şi la Cluj, unul din oraşele din lista de câştigători. Cu cinematograful-temă de proiect încă neinaugurat de municipalitate, participanţii, echipa de la Cluj şi invitaţii străini s-au adunat vineri seară la Fabrica de Pensule pe tema implicării cetăţenilor în problemele comunităţii. 

În urma competiţiei internaţionale, Lala Panait (de la Colectiv A), Silviu Medeșan (arhitect) și Cristian Manolachi (angajat la primărie) au câștigat un grant de peste 13.000 de euro, oferit de Fundația Bosch, cu un proiect, replică a inițiativei „La terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur”. Acesta va fi aplicat în cazul cinematografului Dacia din Mănăştur, care tocmai a fost renovat, dar care nu a fost repus încă în circuit. Aici ar urma să se desfăşoare evenimente la care să participe şi pe care să le genereze chiar locuitorii cartierului.

Concret, echipa de la Cluj a obținut 5000 euro pentru dezvoltarea evenimentelor din cadrul proiectului, 5000 de euro pentru invitarea unor experți pentru consiliere în cadrul procesului de lucru și câte 1300 euro pentru cei 3 membri ca să meargă în țările partenere pentru shadowing internship ( să asiste actorii urbani din țările partenere în cadrul activităților lor, în același timp învățând unii de la alții din experiențe comune).

 

La competiția „Actors of urban change” lansată de Fundația Robert Bosh pentru 2015 au fost înscrise 130 de proiecte din orașe europene din care 10 au fost selectate. Programul lansat de fundația germană vizează susținerea dezvoltării urbane prin activități culturale și colaborare multisectorială în Europa. Susținerea oferită se cifrează la peste 13.000 euro, timp de 18 luni, perioadă în care echipele finaliste învață, prin vizite în orașe europene și networking între ele dar și cu experții Fundației Robert Bosch, cum să-și implementeze proiectul.

În aceste zile, echipa de la Cluj i-a primit pe oaspeţii străini, care au vizitat oraşul. Şi au dezbătut, într-o discuţie moderată la asfinţit de zi şi început de weekend de Martin Schwegmann, urbanist şi program officer pentru Actors of Urban Change.

Discuția n-a avut loc, cum se aștepta echipa de la Cluj, în cinemaul aflat de la finalul anului trecut în proces etern de redeschidere. Ci la Fabrica de Pensule. În ziua cu discuția s-a efectuat totuși o vizită la Cinema Dacia și s-au mai organizat întâlniriPcu oameni din oraș implicați în acțiuni civice, cum ar fi crearea parcului Est ori salvarea malului Someșului.

 

Participarea. Exemple de la nemţi

Cetăţenii. Locuitorii. Ei sunt importanţi în luarea deciziilor care vizează o comunitate, a subliniat Nils Scheffler, urbanist din Berlin. „Eu pot să îmi imaginez ce proiect trebuie să implementez într-un loc, pot să intuiesc de ce ar fi nevoie. Dar oamenii de acolo sunt cei care chiar ştiu”, a subliniat Scheffler. Dar soluţia cu implicarea cetăţenilor în decizii nu e una infailibilă. „E un instrument bun, dar trebuie folosit corect”, a menţionat acesta. „Cum respiri, cum mănânci, aşa trebuie să te şi implici în viaţa oraşului. Mie mi se pare un reflex natural”, consideră Lala Panait, cu câteva proiecte la activ, pe această temă.

Simon Guntner, specialist în ştiinţe politice la universitate în Hamburg a adus exemple concrete de acasă, în ceea ce priveşte puterea cetăţenilor. Sau a unor cetăţeni. Iar exemplul vine din istoria foarte recentă a Germaniei-gazdă de refugiaţi: în iulie şi august anul trecut în Hamburg ajungeau chiar şi 1.000 de refugiaţi pe zi. Primarul a găsit o soluţie sau cel puţin a crezut că a găsit una: să se construiască locuinţe ieftine pentru oamenii nou veniţi, iar când aceştia ar urma să părăsească Germania (în câţiva ani) locuinţele ar putea deveni locuinţe sociale. Marea greşeală, subliniază Guntner, a fost că primarul nu şi-a informat cetăţenii. „Cei care s-au trezit că lângă ei urmau să apară 2.000 de refugiaţi au reacţionat. Ar fi vrut să fie anunţaţi. Au fost proteste în stradă, şi unele de dreapta, împotriva refugiaţilor, dar şi proteste împotriva acestui fel de a face politică. Au protestat oameni bogaţi, avocaţi. Imaginaţi-vi-i pe aceşti oameni, în costume, protestând. Nu e tocmai imaginea clasică de protestatar. Spuneau că sunt pro-integrare, dar împotriva elitei politice. Procedura a fost blocată, peste tot unde urmau să se construiască aceste locuinţe sunt procese. Oamenii politici au uitat cum să îi convingă pe cetăţeni, că trebuie să îi ia alături când se ia o astfel de decizie”, a punctat Guntner.

 

Sursa foto: Actors of Urban Change
Sursa foto: Actors of Urban Change

Comunicarea şi nevoia de infrastructură

„Avem nevoie de spaţii publice în care oamenii să se adune, făcute cu respect, cu consideraţie pentru ei. În România, multe dintre spaţiile publice sunt vechi, nu sunt făcute să încurajeze comunicarea”, a menţionat Lala Panait, una dintre iniţiatoarele proiectului La Terenuri, care îşi propune tocmai să creeze un loc al unui cartier. „Nu ştiu dacă în România există o identitate de cartier”, a menţionat şi Mădălina Mocan, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj. „Dacă ne folosim doar de canale oficiale, vom eşua. Apoi, participarea are nevoie de infrastructură. Dar trebuie să vedem: ce infrastructură se potriveşte cu această generaţie?”, a intervenit şi Scheffler, care a militat pentru locuri de întâlnire în defavoarea noii mari comunicări de Facebook.

DSC_1220

La Cluj s-a iniţiat de ceva vreme La Terenuri, dar şi acesta e un proiect ce are nevoie încă de susţinere. „Am încercat să înţelegem specificul locului unde acţionăm. Există asociaţiile de proprietari care au un cuvânt de spus în ceea ce se întâmplă acolo, dar sunt şi adolescenţi foarte implicaţi în iniţiativele noastre. Sunt grupuri care aşteaptă să se întâmple nişte lucruri, oameni care se simt neglijaţi, care nu prea ajung în centru, care nu sunt legaţi de viaţa centrului. Simt că doar am început cu ceea ce facem în Mănăştur”, a menţionat Lala Panait. „Dacă oamenii se implică în mediul înconjurător şi văd efecte, văd îmbunătăţiri, se vor implica şi în viitor. Dacă nu ai un spaţiu public unde să îşi exprime părerile se ajunge la altceva. Unii cad în extremism, alţii sunt atraţi de unii care pretind că îi ascultă”, spune Scheffler.

Norbert Petrovici, implicat și în stategia de dezvoltare a orașului sau în procesul de bugetare participativă început de primăriei acum câțiva ani în Mănăștur, spune că, față de anii 90, acum procentul de oameni educați, cu studii superioare este mult mai mare. Au informație, pot fi implicați. Pe de altă parte, tot el a menţionat şi o curiozitate a timpurilor actuale: un om de afaceri a ajuns să fie candidatul la primăria al unui partid care se declară de stânga (cu referire la candidatul “independent” Octavian Buzoianu, susţinut în alegerile locale şi de PSD).

actorii

Floarea de la ora de muzică, singura replică a municipalității pentru străinii oapeți în Cluj

Experții Bosch au fost curioși să afle și un punct de vedere de la municipalitate, având în vedere că știau că sunt și reprezentanți ai primăriei în sală. Cum consilierul primarului Adrian Chircă sau Diana Apan n-au avut mandat special, a vorbit Cristian Manolachi, cel care conduce serviciul care administrează obiectivele culturale din cadrul primăriei (Casinoul, cinema Mărăști și încă nedeschisul cinema Dacia).

Manolachi a încercat să facă o glumă și i-a ieșit în final concluzia că… dezbaterea a fost plictisitoare și “i-a cam adormit pe participanți”. El a istorisit că la ora de muzică din școală parcugea un ritual care i-a rămas în minte: înainte de oră se ridicau în picioare, ridicau mâinile, se apropiau cu nasul de ele și spuneau: Această floare miroase foarte bine. “N-am înțeles de ce făceam asta nici până acum. Probabil să nu fim adormiți”, a completat el. “Vreo legătură cu ceva?”, s-au arătat nedumeriți experții după ce au râs, politicoși. Manolachi a completat doar că “Floarea miroase bine”, iar dezbaterea a fost astfel încheiată.


Prezent la dezbatere, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, cea care a pregătit dosarul de candidatură al orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, Florin Moroșanu, unul dintre cei cu experiență în sectorul angrenării actorilor clujeni din Cluj, inclusiv a celor publici, n-a intervenit în cadrul discuției. “Am fi dorit mai multe pilde de la ei. Nu să vorbească despre dogmă”, a spus Moroșanu după dezbatre.

Vineri cu Fed Cup, zi proastă ca primăria să-ți vină alături

Cel mai greu e să implici primăria, spun cei doi actori ai schimbării din echipa de la Cluj. “Pe nimeni nu interesează ce vrem să facem sau că am reușit să punem Clujul pe harta proiectelor susținute de Bosch pentru a schimba fața orașelor. Ni s-a spus că putem să primim și sala de sticlă de la primărie pentru dezbatere, dar am fost anunțați că, de fapt, nu va ajunge nimeni dintre oficiali, mai ales că este ziua cu pregătirile Fed Cup. Pe cine să intereseze ce facem noi? Sau că am adus la Cluj niște oameni care știu despre ce vorbesc și sunt la ani lumină de noi…”, au spus cei din echipă, după dezbatere. Aceștia au mai adăugat că au fost în vizită la Cinema Dacia în ziua dezbaterii și că au fost primiți de doi băieți din echipa serviciului care administrează obiectivele culturale. “Unul spunea că el va fi managerul cinemaului, dar ne-a zis-o așa, încet. Au evitat să interacționeze cu invitații străini. În schimb au transmis că stau bine cu programările de evenimente, că sunt deja rezervări pe multe luni”, au adăugat clujenii.

“Noi am inițiat procesul de bugetare participativă și s-a lucrat în Mănăștur. Apoi cu proiecte pentru implicarea tinerilor, anul trecut. Este foarte greu să-i implici pe oameni. Ei văd problemele lor, punctual și vor rezolvarea strict a acestora. Dar nu renunțăm să încercăm și să responsabilizăm comunitatea ca să facem cu toții bine pentru oraș”, au spus și cei din echipa primăriei.

 Text: Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

 

 

 

 

 

Primarul Emil Boc a anunțat, ieri, că administrația locală va susține în continuare proiectele de bugetare participativă, atât cel de anula acesta pentru tineret (dezvoltat de grupul Pont cu bani norvegieni), dar și cel început de primărie în cartierul Mănăștur va fi extins și în cartierul Mărăști.

Despre proiectul care a primit cele mai multe voturi de pe lista celor peste 430 de proiecte depuse de tineri, inițiativa Musai/Musaj prin care s-au cerut plăcuțe trilingve la intrările/ieșirile din oraș, edilul spune că va fi finanțat, chiar dacă nu vine pe linia primăriei.

„Fiecare lucru va fi făcut la timpul lui în modalitățile prevăzute de lege. Nu avem lista de proscriși. Dacă un proiect nu vine pe linia primăriei nu înseamnă că nu va fi finanțat. Noi susținem toate inițiativele și forța societății civile”, a declarat primarul.

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE PROIECTUL DE BUGETARE PARTICIPATIVĂ DE TINERET, PREMIERA ÎN CLUJ

Stadiul “experimentului” de bugetare participativă: 437 de proiecte depuse, 117 cu potențial de finanțare, 11 cu banii primiți

Acesta a adăugat că inițiativa celor de la Musai-Muszaj clasată pe locul I în portofoliul de proiecte gândite de tineri sub umbrela Com On prin care s-au cerut plăcuțe trilingve la intrările și ieșirile din oraș se regăsește în planurile primăriei, dar într-o altă formă.

CITEȘTE DESPRE INITITIVA MUSAI-MUSZAJ

Musai -Muszaj

„E regăsită în proiectul multicultural și multilingv al intrăilor în oraș votat de Consiliul Local. Acum suntem în faza de proiectare al acestui contract și urmează să implementăm și acest proiect prin care vom da o altă formă intrărilor în oraș. Nu în forma propusă de ei, dar într-o formulă însușită de Consiliul Local”, a mai spus primarul.

Edilul a mai spus că primăria va susține în continuare bugetarea participativă, proces prin care comunitate se poate implica în modul de direcționare a banilor din bugetul local către proiecte de care consideră că are nevoie orașul. „Noi am început în Mănăștur. Anul acest avem proiectele de tineret pe care le susținem. Și urmează să continuăm procesul și în cartierul Mărăști, pentru bugetul din 2016”, a mai precizat Boc.

sursa: yourcluj.ro

Procesul de bugetare participativă pentru tineret derulat de asociația Grupul Pont a strâns un portofoliu de 437 de proiecte. Dintre acestea, primele 250 de inițiative cu un buget total de peste 1,1 milioane lei, din care peste 1 milion de lei este valoarea finanțării solicitate vor fi sprijinite de primărie.

Viceprimarul Anna Horvath a declarat pentru Actualdecluj.ro că ceea ce s-a reușit prin programul Com ON Cluj și anume mobilizarea tinerilor este o premieră pentru oraș. „N-am mai întâlnit până acum o astfel de mobilizare a tinerilor. Cred că dacă lansam noi o competiție de acest fel nu reușeam să mobilizăm atâția tineri să facă proiecte pentru oraș. Am avut deja o întâlnire la primăriei cu cei care au propus primele 250 de proiecte clasate și noi vom susține financiar aceste inițiative”, a explicat Horvath.

Ca modalitate de lucru, una dintre asociații – Grupul Pond sau Federația Share – va solicita întrega sumă cerută în cadrul celor 250 de inițiative, urmând ca banii să meargă către grupurile de inițiativă sub formă de premii. „Termenul pentru a doua sesiune de finanțare a proiectelor culturale și de tineret a fost decalat după data de 1 iunie, având în vedre întârzierea cu care s-a publicat anunțul lansat de noi în Monitorul Oficial. Așteptăm să se depună cerere și pentru aceste proeicte de tineret. Condiția este ca asociația care cere banii, să nu îi rețină pentru sine. Oricum la momentul decontării sumei trebuie să se facă dovada că acești bani au mers efectiv în derularea proiectelor și că acestea chiar se vor realiza. De asemenea, reprezentanții grupurilor de inițiativă trebuie să-și reprogrameze proiectele după data de 1 iunie, în cazul celor care avea proiecte programate mai repede”, a menționat Horvath.

Reprezentanții Grupului Pont au publicat astăzi, în cadrul acțiunii Com On, rezultatele obținute în urma procesului de bugetare participativă pentru tineret pe care aceștia îl derulează în cadrul unui proiect cu fonduri norvegiene.

 

sursa: yourcluj.ro
sursa: yourcluj.ro
bugetare participativa 1
sursa: yourcluj.ro

 

bugetare participativa
sursa: yourcluj.ro

 

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE PRIMELE 250 DE PROIECTE VOTATE DE PUBLIC:

O zi până la “deadline” în goana după voturile de 500.000 de lei. Care sunt, până acum, cele mai populare proiecte

Cine e pe locul 1 în lista de proiecte pentru bugetarea participativă de 500.000 de lei

bugetare participativa 3
sursa: yourcluj.ro

 

 

by -
5 781
Foto: Musai-Muszaj

Au adunat 1000 de cereri de înregistrat la primărie prin care clujenii cer amplasarea unor indicatoare, plăcuțe trilingve, în limbile română, maghiară și germană: “CLUJ-NAPOCA”, “KOLOZSVÁR”, “KLAUSENBURG”. Au făcut flash-mob-uri cu autostop, cu mesaje pentru cultura vecină şi dezbateri. Acum cei de la Musai-Muszaj au reuşit să adune 920 de voturi pentru obiectivul lor, acesta fiind cel mai votat proiect dintre cele din lista Com’On Cluj, proiectul de bugetare participativă care împarte 500.000 de lei între iniţiative pentru  comunitate. S-au depus 437 de propuneri şi proiecte care au concurat pentru voturi, iar procedura s-a încheiat ieri.

Până în 15 aprilie 2015, ora 23.59 s-au adunat 48.609 de voturi de la 18.782 tineri pentru cele 437 inițiative, au calculat organizatorii.

Vezi AICI lista, propunerile şi numărul de voturi adunate de fiecare proiect.

Cu 920 puncte, proiectul Musai-Muszáj este cel mai votat din lista COM’ON Cluj. “Köszönjük Kolozsvár! Mulțumim Cluj-Napoca! Danke schön, Klausenburg”,  a fost mesajul, multilingv, al iniţiatorilor.

“Inițiativa Musai-Muszáj are ca obiectiv realizarea unui oraș cu adevărat multicultural și muiltilingv, prin atragerea atenției publicului la problemele legate de conviețuirea mai multor etnii în același spațiu. Astfel vrea să organizezeze diverse flashmoburi și dispute publice” – aceasta a fost descrierea de câteva rânduri a asocierii celor de la Musai-Muszaj.

Mişcarea a demarat în februarie, cu un manifest lansat de un grup de aproximativ 20 de reprezentanți ai societății civile, în contextul procesului primăriei cu o fundație olandeză pe tema (ne)amplasării plăcuțelor bilingve. Grupul de inițiativă, adunat sub denumirea „Musai-Muszaj”, anunţa atunci planul: ca în următoarele 3 luni să mobilizeze 1000 de cetățeni clujeni pentru a se cere primăriei amplasarea plăcuțelor bilingve la intrările orașului.

Proiectul propus de Grupul PONT în parteneriat cu Federația SHARE și administraţia locală se derulează sub titlul de “Buget Participativ de Tineret” în Cluj 2015, Capitala Europeană a Tineretului. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Mecanismului Spațiului Economic European 2009-2014 prin Fondul ONG, Componenta IMPLICARE. Scopul declarat: derularea unui proces de bugetare participativă bazat pe implicarea tinerilor. Pe baza rezultatelor obţinute, Municipiul Cluj-Napoca va finanța implementarea unor proiecte în cadrul programului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului. Obiectivul este crearea unui portofoliu de 250 de proiecte propuse de către tineri și adresate comunității locale, proiecte care se vor derula în spații publice și comunitare, cu acces liber. Bugetul total al activităţilor culturale, educative, sportive, civice preconizate a se realiza va fi de aproximativ 500.000 lei.

“Scopul proiectului Com`ON Cluj-Napoca a fost să asigure un portofoliu de 250 de inițiative pentru comunitatea clujeană, fiecare proiect putând să primească o finanțare de maxim 4.500 lei. Pentru asta, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a alocat un buget total de 500.000 lei. Însă ceea ce s-a întâmplat a întrecut așteptările tuturor: s-au adunat 451 de inițiative, iar valoarea medie a bugetului unei inițiative a fost de 4.186 lei. Adică aproape de pragul maxim. În funcție de bugetele inițiativelor validate prin vot de comunitate, vor putea primi finanțare maxim 250 de inițiative, fiecare cu buget de până la 4.500 lei, dar în limita bugetului total de 500.000 lei alocat de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Dacă bugetul total de 500.000 lei se consumă înainte de a se ajunge la inițiativa cu numărul 250, atunci aceea va rămâne fără finanțare”, precizau responsabilii de proiect Com’On cu o zi înainte de închiderea votului.

“Echipa Com`ON Cluj-Napoca va încerca să ducă aceste proiecte mai departe, printr-o strategie pe două planuri: Pe cele validate și care au primit finanțare vom încerca să le transformăm în proiecte durabile, stabile, să obținem împreună cofinanțări, iar pe cele nevalidate vom încerca să găsim căi pentru a le valida într-un fel sau altul, în funcție de nivelul de implicare a grupurilor care le-a emis”, susțineau reprezentanții echipei de proiect, după “avalanșa” de propuneri.

by -
1 387

Dacă în ultimele zile ați fost asaltați cu propuneri de proiecte pentru spațiul public din oraș, cereri să vă spuneți părerea și să mergeți la vot online știți desigur că e perioadă de alegeri pentru proiecte care ar putea să apară în Cluj în lunile următoare. Votul e cu miză financiară: bugetul de aproximativ 500.000 de lei care se va împărţi pentru 250 de proiecte, sub umbrela Capitalei Europene a Tineretului, titlu de Cluj în 2015. În „competiţia” botezată COM’ON au fost înscrise 437 proiecte, în bătaie pe voturi. Unele au strâns câteva zeci, altele câteva sute. Termenul-limită inițial, de 13 aprilie, a fost mutat în 15, așa că în ultimele ore în care se mai poate vota vă invităm să aruncați o privire peste proiectele care au ajuns să fie cele mai „populare” ori care aparțin echipelor care au reușit să își mobilizeze prietenii la vot. 

Show-uri cu roboți pe catalige, plăcuțele multilingve, amenajarea de spații pentru mișcare în aer liber, spectacole de tango argentinian sau muzică populară, spații de artă „pop up”, o sesiune de comunicări științifice și chiar și o aplicație de rugăciuni – sunt câteva dintre propunerile care au reușit să adune, fiecare, peste 300 de voturi.

Proiectele sunt însă multe și “merg” în multe locuri din oraș: Cinema Arta sau Conti, Piaţa Unirii, mall-urile, centrul oraşului sau zidurile gri, spaţii de la km 0 ori în cartiere, lacurile din Gheorgheni, Pădurea Hoia sau Parcul Central.

Cei care mai au de dat voturi (din 15 disponibile), mai au încă posibiliatea să aleagă din cele 437 de proiecte din LISTA.

 

O companie de teatru, acrobație și jonglerie a reușit să adune peste 400 de voturi pentru fiecare din cele cinci inițiative lansate. Famous a strâns 576 voturi pentru un proiect care are la bază crearea a 8 costume de roboți, dintre care doi pe catalige, „care prin gradul de noutate, coregrafie, spectacol, creație vestimentară și electrică vor surprinde și vor ține în suspans publicul clujean în decursul celor 30 de minute de spectacol”, încearcă să convingă inițiatorii propunerii. Famous avea 512 voturi și pentru Spectacol de corzi și trambulină. Tot Famous adunase 453 voturi penru Menuet pe catalige, 505 pentru un proiect cu spectacole de jonglerii și 431 pentru „Mitul Păsării Măiestre”, proiect care ar aduce în centrul orașului, pentru câteva zile, o colivie de dimensiuni mari „ornamentată”. „Într-un spațiu închis gimnasta noastră va sfida legile fizicii și va aduce zâmbete pe chipurile obosite ale trecătorilor de orice vârstă”, spun cei care au lansat ideea

City Prayer a adunat 333 de voturi pentru o aplicație web. Nu orice fel de aplicație web, ci una pentru… rugăciuni. „Ideea aplicației este de a crea o platformă de rugăciune online pentru oraşul Cluj-Napoca. CityPrayer are ca țel acoperirea suprafeței întregului oraș cu rugăciune”, susțin inițiatorii.

Ați auzit de Ansamblului Bogáncs din Cluj? 607 susținători se strânseseră pentru Dance and Smile și un proiect care ar aduce flashmob cu dansuri populare în parcul I.L.Caragiale din centru, la aniversare: Asociaţia „Bogáncs – Zurboló Egyesület” vrea să sărbătorească cei 30 de ani de existență al Ansamblului Bogáncs din Cluj.

Primitive Parkour are 379 de voturi, pentru un spațiu destinat mișcării și fitness-ului în aer liber. „Locația, în viziunea noastră este Skateparkul Rozelor din cartierul Grigorescu. Alte variante sunt La Terenuri Manastur, spa’iile verzi din Gheorgheni)”, spun inițiatorii.

Aventura pe biță are 325 de voturi pentru un proiect care cuprinde 5 ieșiri cu bicicleta în Municipiul Cluj-Napoca, desfășurate în zile diferite în luna Octombrie. 396 de voturi se mobilizaseră până azi și pentru un alt Parc public de “street workout”. Potential Collective a adunat 400 de voturi pentru pop up gallery, un proiect de reactivare a unor spații comerciale nefolosite din Cluj-Napoca. „Vrem să transformăm aceste spații în galerii temporare de artă, în spații de expoziție pentru tineri artiști”, explică cei de la Potential Collective.

EXIT cu Horror story – Teatru itinerant avea 455 de voturi. În acest caz, spectacolul se va desfășura în spațiul cultural alternativ Reactor de Creație și Experiment și va fi unul itinerant, așadar nu se va limita la sala studio, ci va acoperi o cât mai mare parte din clădirea – fostă tipografie (etaj, mansardă, pivniță), într-o încercare de a crea o experiență cât mai puternică și a elimina, pe cât posibil, distanța dintre public și poveste, spun inițiatorii proiectului. Sounds Cluj – propus de HangZoo – are 325 de susținători, cu o idee din Ungaria: vor fi puse la dispoziţia trecătorilor obiecte necesare pentru a produce muzică sau zgomote, iar o echipă se va ocupa de înregistrarea lor.

A strâns 313 voturi și inițiativa Musai-Muszáj, care și-a asumat ca obiectiv realizarea unui oraș „cu adevărat” multicultural și muiltilingv, prin atragerea atenției publicului la problemele legate de conviețuirea mai multor etnii în același spațiu. De menționat că în acest caz reprezentanții mișcării au ieșit deja în stradă cu diverse acțiuni și flash-mob-uri și chiar au adunat petiții în favoarea instalării de plăcuțe multilingve în Cluj.

497 voturi au ajuns și la Awesome Social Buddies, pentru o “Sesiunea Internațională de Comunicări Științifice – SECAAB”, proiect destinat studenților economiști din toate centrele universitare. „SECAAB își propune să răspundă necesității studenților de a acumula experiență în domeniul cercetării şi de a stimula tinerii antreprenori în a-și pune în practică ideile de afaceri”, spun reprezentanții asociației.

318 s-au adunat pentru Tango Power, cu o propunere de a organiza un concert de Tango Argentinian, cu intrare liberă, susținut de El Cachivache Quintet (Argentina). Plus un curs de tango argentinian gratuit.

 Doar 250 sunt “norocoase”

“Scopul proiectului Com`ON Cluj-Napoca a fost să asigure un portofoliu de 250 de inițiative pentru comunitatea clujeană, fiecare proiect putând să primească o finanțare de maxim 4.500 lei. Pentru asta, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a alocat un buget total de 500.000 lei. Însă ceea ce s-a întâmplat a întrecut așteptările tuturor: s-au adunat 451 de inițiative, iar valoarea medie a bugetului unei inițiative a fost de 4.186 lei. Adică aproape de pragul maxim. În funcție de bugetele inițiativelor validate prin vot de comunitate, vor putea primi finanțare maxim 250 de inițiative, fiecare cu buget de până la 4.500 lei, dar în limita bugetului total de 500.000 lei alocat de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca. Dacă bugetul total de 500.000 lei se consumă înainte de a se ajunge la inițiativa cu numărul 250, atunci aceea va rămâne fără finanțare. De aceea, e o provocare pentru toate grupurile de inițiativă să mobilizeze cât mai multe voturi și să urce cât mai sus în clasament, pentru a primi finanțare. Clujenii pot să decisă inițiativele care vor deveni realitate, votându-le”, spun responsabilii de proiect Com’On cu o zi înainte de închiderea votului.

“Echipa Com`ON Cluj-Napoca va încerca să ducă aceste proiecte mai departe, printr-o strategie pe două planuri: Pe cele validate și care au primit finanțare vom încerca să le transformăm în proiecte durabile, stabile, să obținem împreună cofinanțări, iar pe cele nevalidate vom încerca să găsim căi pentru a le valida într-un fel sau altul, în funcție de nivelul de implicare a grupurilor care le-a emis”, susțin reprezentanții echipei de proiect, după “avalanșa” de propuneri.

Ce e Com’On

Proiectul propus de Grupul PONT în parteneriat cu Federația SHARE și administraţia locală se derulează sub titlul de “Buget Participativ de Tineret” în Cluj 2015, Capitala Europeană a Tineretului. Proiectul beneficiază de sprijinul financiar al Mecanismului Spațiului Economic European 2009-2014 prin Fondul ONG, Componenta IMPLICARE. Scopul declarat: derularea unui proces de bugetare participativă bazat pe implicarea tinerilor. Pe baza rezultatelor obţinute, Municipiul Cluj-Napoca va finanța implementarea unor proiecte în cadrul programului Cluj-Napoca 2015, Capitala Europeană a Tineretului. Obiectivul este crearea unui portofoliu de 250 de proiecte propuse de către tineri și adresate comunității locale, proiecte care se vor derula în spații publice și comunitare, cu acces liber. Bugetul total al activităţilor culturale, educative, sportive, civice preconizate a se realiza va fi de aproximativ 500.000 lei.

Calendarul COM’ON

  • 16 decembrie 2014 (00.00): Platforma de înscriere a grupurilor de inițiativă și a inițiativelor este operațională și grupurile de inițiativă pot să înceapă înscrierea proiectelor.
  • 28 februarie 2015, ora 23.59: Termenul limită de înscriere a inițiativelor online
  • 28 februarie 2015, ora 17.59: Termenul limită de înscriere a inițiativelor în formă tipărită.
  • 29 martie 2015: Termenul limită de verificare tehnică a inițiativelor propuse.
  • 30 martie (ora 13.00) – 13 aprilie (ora 23.59): Perioada de derulare a mecanismului de decizie prin vot.
  • 4 mai – 30 noiembrie 2015: Inițiativele sprijinite pot fi realizate în această perioadă.
  • 5 decembrie 2015: Termenul limită pentru depunerea rapoartelor financiare și narative pentru proiectele finanțate.