Tags Posts tagged with "bugetare participativa"

bugetare participativa

by -
0 275

Traficul este principala problemă a locuitorilor Clujului, dar aceştia au nevoie şi de mai multe zone pietonale, parcuri, locuri de joacă şi spaţii publice. Concluzia vine după încheierea etapei de strângere de proiecte în cadrul programului de bugetare participativă, unde clujenii au putut să vină cu propuneri concrete pentru problemele pe care le au în oraş. S-au adunat 338 de propuneri în cadrul procesului de bugetare participativă, arată datele centralizate de municipalitate. De la proiecte “S.F.” la cerinţe rezonabile, locuitorii oraşului au venit cu soluţii proprii la lucrurile care îi deranjează în oraş.

Puteţi găsi AICI proiecte înscrise.

Toți cei care locuiesc, muncesc sau studiază în Cluj-Napoca au putut depune propuneri de proiecte în perioada 17 iulie – 20 august 2017. Etapa de înscriere online de proiecte s-a încheiat în 20 august; începând de luni, 21 august, s-a intrat în etapa de analiză a propunerilor de proiecte, iar votul public va începe în data de 2 octombrie 2017. Amintim că pentru programul de bugetare participativă e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro. Din totalul propunerilor înscrise, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor.

Din totalul de 338 de propuneri de proiecte depuse, cele mai multe (83) vizează traficul și mobilitatea în general, fiind înscrise în domeniul “Mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației”. Categoria “Alei, trotuare și zone pietonale” a adunat 68 de propuneri de proiecte, Spații verzi și locuri de joacă – 57 propuneri de proiecte, Amenajare spaţii publice (mobilier urban, iluminat public etc.) – 47 propuneri de proiecte, Infrastructură educațională și culturală – 44 propuneri de proiecte, Oraşul digital – 39 propuneri de proiecte.

“Foarte multe proiecte vizează aspecte legate de trafic și mobilitate: înființare sensuri unice, construire de pasaje subterane și supraterane, restricționarea accesului auto în zona centrală, pietonalizarea diferitelor străzi din zona centrală, ceea ce evidențiază faptul că principala problemă a clujenilor rămâne traficul. Multe dintre aceste propuneri depășesc bugetul de 150.000 euro (TVA inclus), dar vor rămâne în analiza primăriei”, transmit reprezentanţii municipalităţii.

Vezi şi:


Proiecte propuse de clujenii cărora le lipsesc spaţii publice în oraş: de la telegondola spre Cetăţuie la parc de Bună Ziua şi promenade în Borhanci

şi

Clujenii cer trotuare, rampe şi pavaje pentru Clujul (in)accesibil

Site-ul a înregistrat 9.577 utilizatori (număr de persoane care au accesat platforma în acest interval de timp) şi 530 persoane și-au făcut cont pe platformă până acum. Cei mai mulţi vizitatorii ai platformei – 53% – au fost tineri cu vârste cuprinse între 25 şi 34 ani.

Calendarului anunțat:

– 17 iulie – 20 august – depunere proiecte
– 21 august – 1 octombrie – analiză proiecte
– 2 octombrie – 22 octombrie – prima etapa de vot
– 23 octombrie – 29 octombrie – validare vot I
– 30 octombrie – 19 noiembrie – a doua etapă de vot
– 20 noiembrie – 26 noiembrie – validare vot II
– 27 noiembrie – afișare rezultate finale

Ce prevede Regulamentul procesului pentru etapa de analiză, la Capitolul 8 – ANALIZA TEHNICĂ ŞI JURIDICĂ A PROPUNERILOR DE PROIECTE:

1. Analiza tehnică şi juridică a propunerilor este realizată de către Primăria Municipiului Cluj-Napoca, ale cărei servicii verifică conformitatea acestora cu standardele regulamentului şi cu alte reglementări legale în vigoare, precum și fezabilitatea tehnică.

2. Propunerile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate pot suferi ajutări tehnice din partea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, dacă este necesar.

3. Similitudinea conținutului sau proximitatea geografică poate duce la integrarea diferitelor propuneri într-un singur proiect.

4. Proiectele care contravin prevederilor legale în vigoare nu vor fi incluse în procesul de bugetare participativă și nu vor fi publicate pe site-ul www.bugetareparticipativa.ro.

5. Echipa tehnică de evaluare a proiectelor este formată dintr-un reprezentant ale următoarelor departamente din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca:
– Direcția Tehnică
– Direcția Ecologie Urbană și Spații Verzi
– Direcția Juridică
– Direcția Generală de Urbanism
– Direcția Patrimoniul Municipiului și Evidența Proprietății
– Direcția Generală Comunicare, Dezvoltare Locală și Management Proiecte

by -
4 1751
Foto: propunere proiect Bugetare Participativa

E ultima zi în care clujenii pot depune propuneri în cadrul programului de bugetare participativă, iniţiativă de care locuitorii municipiului au încercat să profite în aceste zile, înscriind idei pe care le-ar vrea implementate în oraş. Multe propuneri se referă la accesibilitate, la parkinguri şi amenajarea de străzi şi zone verzi şi multe propun “resuscitarea” unor zone din oraş cu mare potenţial de agrement, dar neglijate sau, unele, recent înviate prin iniţiativele unor ONG-uri. Promenadă pe lângă Someş, pietonalizarea străzii Kogălniceanu, proiectul La Terenuri, amenajarea zonei Cetăţuia, a zonei de lacuri din Gheorgheni sau reabilitarea ansamblului statuar din Piaţa Mihai Viteazu sunt câteva dintre propunerile pe care clujenii le-ar vrea pe lista de proiecte cu alocare de fonduri de la primărie. În cazul Someşului, al străzii Kogălniceanu şi al zonei de pe Cetăţuie chiar se pregătesc concursuri de soluţii. Multe propuneri de spaţii publice din partea cetăţenilor se referă la noile zone de dezvoltare ale Clujului, vitregite în ceea ce priveşte spaţiile publice, cum ar fi Bună Ziua, Borhanci sau Edgar Quinet.

Amintim că pentru programul de bugetare participativă e disponibilă suma de 2,2 milioane de euro, iar propunerile pot fi depuse până azi, 20 august. După acest moment, urmează ca propunerile să fie analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. Din total, vor fi selectate doar 15 proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor.
Câteva idei

Că Cetăţuia ar trebui să fie mai bine conectată la oraş o spun urbaniştii de ani de zile, iar clujenii arată că ar vrea punctul de Belvedere mai “aproape” de oraş. Alexandru Albacan propune – la un buget de 150.000 euro – o telegondolă între Parcul Central şi Cetăţuie, “care să facă legătura între cele două zone de agrement. O instalaţie simplificată, cu câteva cabine de transport”, arată acesta în proiectul lansat pe platforma de bugetare participativă. Ideea ar aduce, spune iniţiatorul propunerii, “conectarea celor două zone de agrement importante, cu punerea în valoare a promenadei de pe Cetăţuie. Asigurarea unui acces facil, rapid şi ieftin pe dealul Cetăţuiei, atât pentru turişti, cât şi pentru clujeni (în special pentru persoane în vârsta, mame cu cărucior, persoane cu dizabilităţi, locuitori ai cartierului Gruia). Îmbunătăţirea imaginii de oraş turistic”. Staţia din parc poate fi amplasată chiar la intrarea principală (zona Teatrul Maghiar), cu un traseu scurt, direct peste Someş, spre staţia de pe Cetăţuie.

Adina Gânscă propune o idee simplă, dar care ar necesita totuşi un buget de 50.000 euro: “Scările Oraşului”. “Cu câţiva ani în urmă în cadrul proiectului “Colours of Cluj” scările de pe Cetăţuie arătau aşa ca în poza ataşată. Nu ar fi grozav să arate aşa tot timpul?? Şi nu doar cele de pe Cetăţuie, ci şi cele din Hasdeu sau oricare punct al oraşului. Avem atâţia artişti plastici în oraş, elevi, studenţi, voluntari”, arată Adina, care consideră că astfel de intervenţii ar deveni puncte de atracţie pentru turişti şi localnici.

Foto: propunere proiect Bugetare Participativa

Noile cartiere, văduvite de spaţii publice

Clujenii amintesc de zone din oraş neglijate, iar una dintre cele care revin constant în atenţie e recent dezvoltatul cartier Bună Ziua, unde abia după mulţi ani de la lansarea de proiecte imobiliare au început să apară servicii. Locuitorii resimt încă lipsa unui mare spaţiu verde, deşi între timp s-au construit acolo sute de apartamente. E discutabil însă în ce măsură sumele propuse ar ajunge pentru realizarea de astfel de spaţii, dacă luăm în calcul şi necesitatea de a achiziţiona terenuri în zone de acum scumpe ale municipiului.

Dana Pintea propune amenajarea unui parc în Bună Ziua, cu estimarea că bugetul necesar ar fi undeva la 15.000 de euro. Asta ar însemna “amenajare parc, cu mult spaţiu verde, cu alei de promenadă, cu locuri de joacă pentru copii, cu piste pentru role, biciclete, trotinete, băncuţe”. E nevoie de el “pentru că este un cartier nou, care se tot extinde, cu familii tinere şi mulţi copii pentru care nu există o asemenea facilitate”, arată clujeanca. Şi Iulia Giurgiu arată că e nevoie de un spaţiu verde amenajat în noul cartier. “Cartierul a suferit o dezvoltare masivă, numărul de familii tinere şi studenţi ce locuiesc în zonă a crescut, au fost autorizate şi construite construcţii private, iar infrastructura a devenit subdimensionată. Pentru dezvoltarea socio-culturală a cetăţenilor ce locuiesc şi care cresc copii în cartierul Buna Ziua se impune realizarea de spaţii publice, sub forma de parc verde, nu doar mobilier de joacă pentru copii prins în beton şi pietriş ce produce doar praf în zonă”, arată clujeanca. Ea estimează că un astfel de proiect ar necesita 50.000 de euro.

Pentru acelaşi cartier are o propunere şi Florin Moroşanu, preşedintele Centrului Cultural Clujean, fost preşedinte al asociaţiei care a gestionat candidatura Clujului la titlul de Capitală Culturală Europeană. Acesta propune o aplicaţie pentru identificarea spaţiilor publice din Bună Ziua. Buget estimat: 10.000 euro.
Aplicaţia pentru Identificarea spaţiilor publice din Cartierul Buna Ziua are două componente: aplicatia propriu-zisă şi investigarea situaţiei terenurilor din cartier. “Obiectivul este realizarea unei hărţi interactive unde cetăţenii pot marca posibile spaţii publice, care apoi sunt verificate de către o echipă formată din specialişti în cadastru şi urbanism. Investigaţia efectivă presupune coroborarea informaţiilor privind spaţiile publice şi regimul proprietăţii din următoarele surse: Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliară, Direcţia Generala de Urbanism şi Directia Patrimoniul Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii.
O caracteristică a zonelor noi ale orasului cum este cartierul Bună Ziua (dar şi Europa, Borhanci, etc) este aceea a necorelării situaţiei din teren cu aceea din registrele proprietăţii publice.
Implementarea acestui proiect în faza pilot în cartierul Buna Ziua poate oferi posibilitatea replicării în alte zone în dezvoltare din Cluj-Napoca”, spune Moroşanu. “Cartierul Bună Ziua este zona urbană cu cea mai rapidă dezvoltare din ultimii ani. Această dezvoltare accelerată a făcut ca unele atribute ale locuirii la nivel comunitar să rămână în urma construcţiilor private. Se constată lipsa spaţiilor publice cu destinaţii specifice – parcuri şi locuri de joaca, sport, locuri pentru intervenţii artistice, etc. În vederea realizării unor asemenea construcţii/investiţii publice este necesară identificarea/inventarierea domeniului public”, se mai arată în propunere.

Nici zona Borhanci, o altă zonă asaltată de constructori de locuinţe în ultimii ani, nu beneficiază de spaţii publice, iar locuitorii o resimt din plin. Vasile Ofrim propune o “Promenadă Borhanci”. “Proiectul propus se va desfăşura pe malul stâng al Pârâului Borhanci, între str. Speranţei şi str. Cezar Boliac, pe zona verde de protecţie a albiei pârâului cu lăţimea de 5.50 m. Se vor amenaja alee pentru biciclete pe două sensuri cu lăţimea de 2.0 m, spaţiu verde cu pomi, copaci, bănci, iluminat public şi coşuri de gunoi cu lăţimea de 1.0 m, alee pietonală cu lăţimea de 2.0 m. Aleile vor fi asfaltate cu borduri pe margine. De asemenea malul pârâului va trebui amenajat, eventual albia regularizată”, se arată în propunere. Buget estimat: 140.000 de euro. Nicoleta Filipoi arată şi ea că e nevoie de un parc în zona Borhanci. Bugetul necesar a fost estimat la 20.000 euro. “Cartierul Borhanci este în continuă creştere. S-a realizat parţial infrastructura, acum este nevoie de un parc şi un loc de plimbat câinii în zonă. Multe familii tinere se mută în zonă, majoritatea cu copii sau planuri de familie. Ar trebui încurajaţi să petreacă timp în aer liber şi să facă mişcare. Încă este mult teren liber în zonă. În cazul în care primăria nu deţine teren în zonă, ar trebui să cumpere cât de repede”, consideră clujeanca.

O altă propunere care arată cât de deficitară e zona Borhanci la spaţii verzi vine şi de la Georgel Ciolan. “In lipsa parcului în zona cartier Gheorgheni sud şi cartier Borhanci, oamenii au nevoie de un loc de promenadă, departe de agitatia urbană și automobile, unde să se relaxeze”, arată acesta. El propune realizarea unei alei pietonale între Borhanci şi Parcul Mercur.

Ştefan Fogaraşi propune realizarea unui parc de joacă pentru copii în zona Edgar Quinet. “În zonă nu există un asemenea parc deşi sunt nenumărate familii cu copii”, arată acesta.

Vezi AICI lista cu propuneri înscrise de clujeni în programul de Bugetare participativă.

Citeşte şi:

Clujenii cer trotuare, rampe şi pavaje pentru Clujul (in)accesibil

by -
0 207

Sugestiile de folosire a banilor publici prin bugetarea participativă a bugetului vor fi depuse online în Cluj, de azi – e prima municipalitate din țară care face acest lucru, cel puțin cu aceasta se laudă primarul Emil Boc. În total sunt disponibile pentru acest program 2,2 milioane de euro.

“Primăria din Cluj-Napoca e prima din țară care instituie un proiect de bugetare participativă online”, spune el într-o conferință de presă. Proiectele sugerate de cetățeni se pot referi la alei trotuare și zone pietonale, amenajare spații publice, mobilitate, accesibilitate și siguranța circulației, infrastructură educațională, spații verzi și respectiv “orașul digital”.

Clujenii care nu au competențe digitale pot să depună sugestiile la casino-ul din parcul central, în fiecare zi între orele 13 și 17.  Propunerile pot fi depuse până în 20 august după care acestea sunt analizate, votate pe platformă și, după caz, aprobate. În total vor fi selectate 15  proiecte prin includerea în bugetul orașului pe anul viitor. “Cetățenii vor decide în exclusivitate ce proiecte merg mai departe”, adaugă Boc. Fiecare proiect poate avea un buget de până la 150.000 euro – deci un buget total de 2,22 milioane de euro.

E a treia oară când o parte din bugetul municipalității e decisă de cetățeni – prima s-a referit la o serie de lucrări în Mănăștur, în special renovarea cinematografului Dacia, după ședințe aprinse într-o sală de sport din cartier. A doua decizie de gen a avut loc în 2015 prin programul Com’On Cluj, prin care persoane fizice au putut depune proiecte spre finanțare cu bani locali.

Clujenii care nu au calculator, conexiune la internet ori competențe digitale o pot face la casino, unde, promite primarul Emil Boc, îi va aștepta cineva în fiecare după-masă până în noiembrie.

by -
0 267
sursa foto: monitoruldecluj.ro

Noul proiect de bugetare participativă al Primăriei Cluj anunțat ca unic în România și conenctat la era smarphon-urilor și Internetului va fi lansat în a doua jumătate a lunii iunie. Cel puțin asta au anunțat oficialii instituției. Prin acest proiect clujenii vor putea decide pe ce proiecte se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul anului 2018 și va fi o direcție în care Clujul își propune să dea tonul în România pentru responsabilizarea și implicarea oamenilor în luarea deciziilor la nivel local cu aqjutorul tehnologiei.

Bugetarea participativă dorită de Primăria Cluj implică crearea unei platforme pe care, prin intermediul smatphon-urilor, omenii pot veni cu proiecte privind amenajarea de spații publice, spații verzi, sau alte lucruri necesare în cartierele în care locuiesc, cu o limită de buget pentru fiecare proiect (50.000-80.000 euro). Proiectele vor fi mai întâi analizate în ceea ce privește legalitatea. Apoi, pe categorii, proiectele propuse vor fi postate pe platformă și o perioadă de timp vor putea fi votate. În funcție de rezultatul votului se va face o ierarhie pentru fiecare categorie (primele 5 proiecte), urmând ca din nou inițiativele din top să fie votate. Cele care primesc cel mai mare număr de voturi au șanse să fie implementare de către primăriei.

Prin acest sistem pe care primarul l-a studiat într-o vizită recentă la Primăria din Braga, contribuabilii clujeni vor putea decide cum se vor cheltui circa 2 milioane de euro din bugetul orașului pe anul 2018.

Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte. Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

În 2015, proiectul de bugetare partivipativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile. Proiectul de bugetare participativă a continuat și în 2016.

Administrația locală clujeană vrea să încerce un nou proiect de bugetare participativă în oraș. De această dată unul conenctat la era smarphon-urilor și Internetului.

Primarul Emil Boc a explicat că are în cap un proiect-concept prin care la nivelul municipalității să se creeze o aplicație de mobil și o platformă on-line prin care clujenii să propună proiecte, în limita unui buget (2-4 milioane de euro), pentru a schimba fața cartierelor în care locuiesc.

Potrivit edilului, a văzut respectivul model implementat la nivelul primăriei din Braga, oraș din Portugalia pe care l-a vizitat recent și cu care Cluj-Napoca dorește să încheie o înțelegere de colaborare. (Consilierii locali vor dezbate încheiere respectivului parteneriat la ședința ordinară din 16 mai).

Boc a mai spus că a explicat acest proiect deja specialiștilor și este optimist că el va putea funcționa în Cluj-Napoca. Forma în care va fi implementat n-a fost încă stabilită. Primarul a spus că bugetarea participativă dorită implică crearea unei platforme pe care, prin intermediul smatphon-urilor, omenii pot veni cu proiecte privind amenajarea de spații publice, spații verzi, sau alte lucruri necesare în cartierele în care locuiesc, cu o limită de buget pentru fiecare proiect (50.000-80.000 euro). Proiectele vor fi mai întâi analizate în ceea ce privește legalitatea. Apoi, pe categorii, proiectele propuse vor fi postate pe platformă și o perioadă de timp vor putea fi votate. În funcție de rezultatul votului se va face o ierarhie pentru fiecare categorie (primele 5 proiecte), urmând ca din nou inițiativele din top să fie votate.

Cele care primesc cel mai mare număr de voturi au șanse să fie implementare de către primăriei. Boc a mai precizat că Primăria va continua să ia în continuare pulsul oamenilor din cartier care nu au acces la Internet pentru a completa viitorul proiect high-tech de bugetare participativă pe care și-l dorește.

Primăria Cluj a mai încercat un proiect-pilot de bugetare participativă în cel mai mare cartier al orașului, Mănăștur, în anul 2013. Adică a organizat întâlniri cu cetățenii (administratori de bloc) care au spus ce fel de proiecte își doresc. Modelul era: cetățenii decid, primăria finanțează proiecte pe bugetul anului următor. În limita unei sume de bani – două, patru, cinci milioane de euro – cetăţenii, în urma dezbaterilor, decid ei pe ce se investeşte, că e vorba de modernizarea unui cinematograf, de scări rulante la un pasaj pietonal, de un nou parking suprateran, de un nou parc care să se creeze, ei sunt aceia care decid, printr-o participare civică, iar primăria se obliga să finanțeze respectivele proiecte.

Așa s-au inițiat în cartier proiecte de parkinguri, reabilitări de zone dintre blocuri sau s-a modernizat Cinematograful Dacia și strada Mehedinți.

 

În 2015, proiectul de bugetare partivipativă a continuat, însă sub o altă formă. Asociația care a adus titlul de Capitală Europeană a Tineretului la Cluj în 2015, Grupul Pont, a generat un mecanism (cu bani norvegieni) prin care tinerii să propună proiecte mici pentru oraș, iar primăria să le finanțeze. Așa, timp de doi ani, administrația a alocat circa 400.000 lei anual pentru astfel de proiecte. Modelul era tot cel al unei înscrieri on-line a proiectelor (în limita unui buget mic), votul lor, ierarhizarea și finanțarea inițiativelor în limita sumei disponibile.

Anul acesta, doi deputați clujeani, Nasra (PSD) și Dohotaru (USR) au anunțat că-și unesc forțele pentru implementarea unui proiect-pilot de buget participativ care să stea la baza unei propuneri legislative la nivel național. Ei i-au transmis primarului Emil Boc (PNL) să implementeze acest proiect la nivel local, și i-au acordat în acest sens și un termen: de o săptămână. Nasra și Dohotaru au arătat că în urma consultărilor legate de bugetul național din 2017, Ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, Gabriel Petrea, a decis alocarea de resurse (aprox. 100.000 de lei) pentru implementarea unui proces de bugetare participativă pe parcursul anului 2017, urmând ca o primărie să își asume alocări bugetare în 2018, de cel puțin 10% din bugetul de investiții și reparații, rezultate în urma co-deciziilor cetățenești.

De această inițiativă nu s-a mai făcut vorbire, nici de o parte, nici de alta.

sursa: primariaclujnapoca.ro

Primăria extinde bugetarea participativă din cartierul Mănăștur. Anul acesta se face lista de proiecte ale tinerilor

Cine e pe locul 1 în lista de proiecte pentru bugetarea participativă de 500.000 de lei

USR egal PSD? Doi deputați care ar trebui să se afle în opoziție își unesc forțele

Primarul Emil Boc a vorbit despre noul proiect de bugetare participativă la emisiunea Dimineți în Realitate difuzată pe Realitatea FM Cluj. 

by -
0 143

101 grupuri care au propus 163 de inițiative s-au înregistrat pe platforma online COM’ON Cluj-Napoca până în data de 23 iulie 2016, au anunțat promotorii proiectului de bugetare participativă.  Inițiatorii proiectului lucrează la identificarea inițiativelor propuse de grupuri de tineri cu oportunități reduse și va urma comunicarea numărului exact al acestora. Urmează ca cei din comunitatea clujeană să decidă între 14 august și 4 septembrie care sunt cele mai interesante proiecte, printr-un vot online.

Grupurile de inițiativă au avut posibilitatea de a propune un proiect cu un buget maxim de 9.000 lei. Alocarea financiară din partea municipalității va fi de maxim 4.500 de lei. Participarea a fost deschisă oricărui grup de inițiativă format din minim trei tineri care locuiesc în Cluj-Napoca și au vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani. Pe baza rezultatelor obținute, Municipiul Cluj-Napoca va finanța implementarea unor inițiative ale unor grupuri informale de tineri din localitate care au legătură cu obiectivul municipiului de a dobândi titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021.

Perioada deschisă pentru depunerea de proiecte s-a încheiat, iar acum urmează ca ideile tinerilor să fie verificate tehnic, pentru a vedea dacă propunerile sunt realizabile din punctul de vedere al unor legi și reglementări. “Colegii de la primărie vor ajuta demersul în acest sens. Nu se va elimina niciun proiect, numai dacă este efectiv nerealizabil. În această fază vor fi contactate grupurile de inițiative dacă se va sesiza orice problemă pentru a le ajuta să își adapteze ideea. După aceea, ideile tinerilor vor fi clasificate prin VOT”, au transmis reprezentanții echipei de proiect. Comunitatea clujeană va decide între 14 august–4 septembrie 2016 care sunt cele mai interesante proiecte, pe baza unui vot online.

Vor fi sprijinite cel puțin 55 de inițiative, plus 5 inițiative ale grupurilor de tineri cu oportunități reduse. Cei care nu vor reuși să prindă finanțare de la Primărie vor fi încurajați să obțină fondurile pe alte căi. 

Com’ON Cluj-Napoca ’16 este realizat pe baza unui parteneriat format între Fundația Comunitară Cluj și Grupul PONT. Partenerii demersului sunt, de asemenea, Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, Asociația Cluj-Napoca 2021 Capitala Europeană a Culturii și Federația SHARE Cluj-Napoca. Ediția 2016 a Com’ON Cluj-Napoca este finanțată de Primăria și Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca. Proiectul este derulat de asemenea cu parteneriatul Fundației ERSTE și a BCR și Asociația pentru Relații Comunitare, entități ce asigură contribuția la implementarea financiară și facilitarea pre-finanțării grupurilor sprijinite prin acest demers.

Ai o idee de proiect de implementat în oraș și vreo doi prieteni care să se implice? Poți încerca să obții câteva mii de lei, cu ajutorul voturilor, într-un proces de bugetare participativă. Inițiatorii procesului Com’ON Cluj Napoca, de bugetare participativă, au lansat apelul de proiecte pentru ediția de 2016. În cadrul acestuia, se va crea un portofoliu de minim 60 de proiecte, propuse de tineri și adresate comunității locale. Bugetul total alocat direct activităților culturale, educative, sportive sau civice preconizate a se realiza va fi de aproximativ 325.000 de lei. La ediția de anul trecut, una pilot, după cum subliniază inițiatorii de la Grupul Pont, au fost în competiție 437 de proiecte, dintre care au fost implementate 102. Bugetul a fost peste cel din 2016 – 500.000 de lei.

Poți vedea AICI ce fel de proiecte au fost propuse de tineri în 2015.

“Anul trecut am avut, practic, un proiect pilot, cu toate îmbolnăvirile de “copil”. A trebuit să vedem cum funcționează, am avut provocări și în ceea ce privește asigurarea cash-flow-ului. Dar am găsit soluții, unele la care nu ne așteptam. Așa că anul acesta suntem într-o situație mai fericită și avem un mecanism care funcționează”, a spus Andras Farkas, cofondator al Grupului Pont. Cât despre bugetul redus în acest an față de cel din anul Capitalei Tineretului, Farkas subliniază că 2015 a fost un an în care proiectul a trebuit pus pe roate. De asemenea, a beneficiat și de fonduri norvegiene.

Ediția de 2016 este realizată pe baza unui parteneriat între Grupul Pont și Fundația Comunitară Cluj, iar partenerii sunt primăria și Consiliul Local, Federația Share, dar și Asociația Cluj Napoca 2021 Capitală Europeană a Culturii.

Ediția e finanțată din bugetul public local, cu 400.000 de lei, dar Fundația Erste și Asociația pentru Relații Comunitare contribuie la implementarea finanicară și la facilitarea prefinanțării grupurilor sprijinite prin acest demers.

Cine poate participa? Orice grup de inițiativă format din mimim 3 tineri care locuiesc în Cluj Napoca și au între 14 și 35 de ani, spun responsabilii de proiect. Activitățile eligibile pentru Com’ON Cluj Napoca trebuie să se încadreze în viziunea celor cinci priorităție ale candidaturii municipiului pentru titlul de Capitală Culturală 2021 – W.E.A.S.T. (Wonder, Explore, Activate, Share, Trust). Înscrierea se face prin completarea și încărcarea online a unui formular de inițiativă, iar proiectele considerate eligibile vor intra într-un proces de clasificare prin intermediul unui vot public. Grupul de inițiativă poate propune un proiect cu un buget maxim de 9.000 de lei, dar alocarea financiară din partea municipalității va fi de maxim 4.500 de lei. BCR va asigura sprijinul cu câte 1.000 de lei a primelor 10 inițiative ce reușesc să strângă cel puțin 1.000 de lei la rândul lor prin latforma Bursa Binelui, în perioada 7-30 septembrie.

Andrei Popescu,  Secretar de Stat, Ministerul Tineretului și Sportului, dă, cu acest proiect, exemplu “de bune practici” din Cluj. “Ediția a doua e cea care spune dacă un proiect a funcționat și merge mai departe. Clujul e un exemplu de bune practici, acest proiect pleacă de la nevoile reale ale tinerilor. E adevărat, nu sunt foarte mulți bani, dar cu cât un proiect are mai mulți bani, cu atât raportul cost/beneficiu scade”, spune secretarul de stat.

Calendar

13 iunie: se lansează apelul de proiecte

27 iunie: platforma de înscriere a grupurilor de inițiativă și a inițiativelor este operațională și grupurile pot să înceapă înscrierea proiectelor

23 iulie: termenul limită de înscriere a inițiativelor

13 iulie: termenul limită de verificare tehnică a inițiativelor propuse și publicarea listei proiectelor care intră în procesul de vot

14 august: 4 septembrie – derularea votului online

7 septembrie: publicarea listei câștigătorilor

7 septembrie – 30 septembrie: înscrierea proiectelor ce dorec să aibă o campanie de strângere de fonduri pe platforma Bursa Binelui

12 septembrie – 30 noiembrie: Inițiativele sprijinite pot fi realizate în această perioadă

5 decembrie: termenul limită pentru depunerea rapoartelor

 

 

Înverzirea curţilor interioare pentru a crea locuri de întâlnire – în Budapesta; acţiuni artistice de „guerillă” pentru a atrage atenţia asupra problemelor sociale şi urbane – în Skopje, Macedonia; o şcoală de vară în care tema e reconfigurarea unui cartier de muncitori din oraş – în Porto, Portugalia; un radio al cetăţenilor în Messolonghi, Grecia; un centru cultural pentru tineri şi copii în oraşul satelit – în Novi Sad, Serbia. Un cinema Dacia renăscut ca loc de întâlnire pentru locuitorii celui mai mare cartier al oraşului – în Cluj, prin implicarea în conturarea acestor acţiuni chiar a cetăţenilor. Toate acestea sunt proiecte câştigătoare în cadrul unei competiţii internaţionale lansată de Fundaţia Robert Bosch. Echipele care pun în aplicare aceste proiecte au venit şi la Cluj, unul din oraşele din lista de câştigători. Cu cinematograful-temă de proiect încă neinaugurat de municipalitate, participanţii, echipa de la Cluj şi invitaţii străini s-au adunat vineri seară la Fabrica de Pensule pe tema implicării cetăţenilor în problemele comunităţii. 

În urma competiţiei internaţionale, Lala Panait (de la Colectiv A), Silviu Medeșan (arhitect) și Cristian Manolachi (angajat la primărie) au câștigat un grant de peste 13.000 de euro, oferit de Fundația Bosch, cu un proiect, replică a inițiativei „La terenuri – Spațiu Comun în Mănăștur”. Acesta va fi aplicat în cazul cinematografului Dacia din Mănăştur, care tocmai a fost renovat, dar care nu a fost repus încă în circuit. Aici ar urma să se desfăşoare evenimente la care să participe şi pe care să le genereze chiar locuitorii cartierului.

Concret, echipa de la Cluj a obținut 5000 euro pentru dezvoltarea evenimentelor din cadrul proiectului, 5000 de euro pentru invitarea unor experți pentru consiliere în cadrul procesului de lucru și câte 1300 euro pentru cei 3 membri ca să meargă în țările partenere pentru shadowing internship ( să asiste actorii urbani din țările partenere în cadrul activităților lor, în același timp învățând unii de la alții din experiențe comune).

 

La competiția „Actors of urban change” lansată de Fundația Robert Bosh pentru 2015 au fost înscrise 130 de proiecte din orașe europene din care 10 au fost selectate. Programul lansat de fundația germană vizează susținerea dezvoltării urbane prin activități culturale și colaborare multisectorială în Europa. Susținerea oferită se cifrează la peste 13.000 euro, timp de 18 luni, perioadă în care echipele finaliste învață, prin vizite în orașe europene și networking între ele dar și cu experții Fundației Robert Bosch, cum să-și implementeze proiectul.

În aceste zile, echipa de la Cluj i-a primit pe oaspeţii străini, care au vizitat oraşul. Şi au dezbătut, într-o discuţie moderată la asfinţit de zi şi început de weekend de Martin Schwegmann, urbanist şi program officer pentru Actors of Urban Change.

Discuția n-a avut loc, cum se aștepta echipa de la Cluj, în cinemaul aflat de la finalul anului trecut în proces etern de redeschidere. Ci la Fabrica de Pensule. În ziua cu discuția s-a efectuat totuși o vizită la Cinema Dacia și s-au mai organizat întâlniriPcu oameni din oraș implicați în acțiuni civice, cum ar fi crearea parcului Est ori salvarea malului Someșului.

 

Participarea. Exemple de la nemţi

Cetăţenii. Locuitorii. Ei sunt importanţi în luarea deciziilor care vizează o comunitate, a subliniat Nils Scheffler, urbanist din Berlin. „Eu pot să îmi imaginez ce proiect trebuie să implementez într-un loc, pot să intuiesc de ce ar fi nevoie. Dar oamenii de acolo sunt cei care chiar ştiu”, a subliniat Scheffler. Dar soluţia cu implicarea cetăţenilor în decizii nu e una infailibilă. „E un instrument bun, dar trebuie folosit corect”, a menţionat acesta. „Cum respiri, cum mănânci, aşa trebuie să te şi implici în viaţa oraşului. Mie mi se pare un reflex natural”, consideră Lala Panait, cu câteva proiecte la activ, pe această temă.

Simon Guntner, specialist în ştiinţe politice la universitate în Hamburg a adus exemple concrete de acasă, în ceea ce priveşte puterea cetăţenilor. Sau a unor cetăţeni. Iar exemplul vine din istoria foarte recentă a Germaniei-gazdă de refugiaţi: în iulie şi august anul trecut în Hamburg ajungeau chiar şi 1.000 de refugiaţi pe zi. Primarul a găsit o soluţie sau cel puţin a crezut că a găsit una: să se construiască locuinţe ieftine pentru oamenii nou veniţi, iar când aceştia ar urma să părăsească Germania (în câţiva ani) locuinţele ar putea deveni locuinţe sociale. Marea greşeală, subliniază Guntner, a fost că primarul nu şi-a informat cetăţenii. „Cei care s-au trezit că lângă ei urmau să apară 2.000 de refugiaţi au reacţionat. Ar fi vrut să fie anunţaţi. Au fost proteste în stradă, şi unele de dreapta, împotriva refugiaţilor, dar şi proteste împotriva acestui fel de a face politică. Au protestat oameni bogaţi, avocaţi. Imaginaţi-vi-i pe aceşti oameni, în costume, protestând. Nu e tocmai imaginea clasică de protestatar. Spuneau că sunt pro-integrare, dar împotriva elitei politice. Procedura a fost blocată, peste tot unde urmau să se construiască aceste locuinţe sunt procese. Oamenii politici au uitat cum să îi convingă pe cetăţeni, că trebuie să îi ia alături când se ia o astfel de decizie”, a punctat Guntner.

 

Sursa foto: Actors of Urban Change
Sursa foto: Actors of Urban Change

Comunicarea şi nevoia de infrastructură

„Avem nevoie de spaţii publice în care oamenii să se adune, făcute cu respect, cu consideraţie pentru ei. În România, multe dintre spaţiile publice sunt vechi, nu sunt făcute să încurajeze comunicarea”, a menţionat Lala Panait, una dintre iniţiatoarele proiectului La Terenuri, care îşi propune tocmai să creeze un loc al unui cartier. „Nu ştiu dacă în România există o identitate de cartier”, a menţionat şi Mădălina Mocan, de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării din Cluj. „Dacă ne folosim doar de canale oficiale, vom eşua. Apoi, participarea are nevoie de infrastructură. Dar trebuie să vedem: ce infrastructură se potriveşte cu această generaţie?”, a intervenit şi Scheffler, care a militat pentru locuri de întâlnire în defavoarea noii mari comunicări de Facebook.

DSC_1220

La Cluj s-a iniţiat de ceva vreme La Terenuri, dar şi acesta e un proiect ce are nevoie încă de susţinere. „Am încercat să înţelegem specificul locului unde acţionăm. Există asociaţiile de proprietari care au un cuvânt de spus în ceea ce se întâmplă acolo, dar sunt şi adolescenţi foarte implicaţi în iniţiativele noastre. Sunt grupuri care aşteaptă să se întâmple nişte lucruri, oameni care se simt neglijaţi, care nu prea ajung în centru, care nu sunt legaţi de viaţa centrului. Simt că doar am început cu ceea ce facem în Mănăştur”, a menţionat Lala Panait. „Dacă oamenii se implică în mediul înconjurător şi văd efecte, văd îmbunătăţiri, se vor implica şi în viitor. Dacă nu ai un spaţiu public unde să îşi exprime părerile se ajunge la altceva. Unii cad în extremism, alţii sunt atraţi de unii care pretind că îi ascultă”, spune Scheffler.

Norbert Petrovici, implicat și în stategia de dezvoltare a orașului sau în procesul de bugetare participativă început de primăriei acum câțiva ani în Mănăștur, spune că, față de anii 90, acum procentul de oameni educați, cu studii superioare este mult mai mare. Au informație, pot fi implicați. Pe de altă parte, tot el a menţionat şi o curiozitate a timpurilor actuale: un om de afaceri a ajuns să fie candidatul la primăria al unui partid care se declară de stânga (cu referire la candidatul “independent” Octavian Buzoianu, susţinut în alegerile locale şi de PSD).

actorii

Floarea de la ora de muzică, singura replică a municipalității pentru străinii oapeți în Cluj

Experții Bosch au fost curioși să afle și un punct de vedere de la municipalitate, având în vedere că știau că sunt și reprezentanți ai primăriei în sală. Cum consilierul primarului Adrian Chircă sau Diana Apan n-au avut mandat special, a vorbit Cristian Manolachi, cel care conduce serviciul care administrează obiectivele culturale din cadrul primăriei (Casinoul, cinema Mărăști și încă nedeschisul cinema Dacia).

Manolachi a încercat să facă o glumă și i-a ieșit în final concluzia că… dezbaterea a fost plictisitoare și “i-a cam adormit pe participanți”. El a istorisit că la ora de muzică din școală parcugea un ritual care i-a rămas în minte: înainte de oră se ridicau în picioare, ridicau mâinile, se apropiau cu nasul de ele și spuneau: Această floare miroase foarte bine. “N-am înțeles de ce făceam asta nici până acum. Probabil să nu fim adormiți”, a completat el. “Vreo legătură cu ceva?”, s-au arătat nedumeriți experții după ce au râs, politicoși. Manolachi a completat doar că “Floarea miroase bine”, iar dezbaterea a fost astfel încheiată.


Prezent la dezbatere, președintele Asociației Cluj-Napoca 2021, cea care a pregătit dosarul de candidatură al orașului la titlul de Capitală Europeană a Culturii, Florin Moroșanu, unul dintre cei cu experiență în sectorul angrenării actorilor clujeni din Cluj, inclusiv a celor publici, n-a intervenit în cadrul discuției. “Am fi dorit mai multe pilde de la ei. Nu să vorbească despre dogmă”, a spus Moroșanu după dezbatre.

Vineri cu Fed Cup, zi proastă ca primăria să-ți vină alături

Cel mai greu e să implici primăria, spun cei doi actori ai schimbării din echipa de la Cluj. “Pe nimeni nu interesează ce vrem să facem sau că am reușit să punem Clujul pe harta proiectelor susținute de Bosch pentru a schimba fața orașelor. Ni s-a spus că putem să primim și sala de sticlă de la primărie pentru dezbatere, dar am fost anunțați că, de fapt, nu va ajunge nimeni dintre oficiali, mai ales că este ziua cu pregătirile Fed Cup. Pe cine să intereseze ce facem noi? Sau că am adus la Cluj niște oameni care știu despre ce vorbesc și sunt la ani lumină de noi…”, au spus cei din echipă, după dezbatere. Aceștia au mai adăugat că au fost în vizită la Cinema Dacia în ziua dezbaterii și că au fost primiți de doi băieți din echipa serviciului care administrează obiectivele culturale. “Unul spunea că el va fi managerul cinemaului, dar ne-a zis-o așa, încet. Au evitat să interacționeze cu invitații străini. În schimb au transmis că stau bine cu programările de evenimente, că sunt deja rezervări pe multe luni”, au adăugat clujenii.

“Noi am inițiat procesul de bugetare participativă și s-a lucrat în Mănăștur. Apoi cu proiecte pentru implicarea tinerilor, anul trecut. Este foarte greu să-i implici pe oameni. Ei văd problemele lor, punctual și vor rezolvarea strict a acestora. Dar nu renunțăm să încercăm și să responsabilizăm comunitatea ca să facem cu toții bine pentru oraș”, au spus și cei din echipa primăriei.

 Text: Kristina REŞTEA, Luminiţa SILEA

 

 

 

 

 

Primarul Emil Boc a anunțat, ieri, că administrația locală va susține în continuare proiectele de bugetare participativă, atât cel de anula acesta pentru tineret (dezvoltat de grupul Pont cu bani norvegieni), dar și cel început de primărie în cartierul Mănăștur va fi extins și în cartierul Mărăști.

Despre proiectul care a primit cele mai multe voturi de pe lista celor peste 430 de proiecte depuse de tineri, inițiativa Musai/Musaj prin care s-au cerut plăcuțe trilingve la intrările/ieșirile din oraș, edilul spune că va fi finanțat, chiar dacă nu vine pe linia primăriei.

„Fiecare lucru va fi făcut la timpul lui în modalitățile prevăzute de lege. Nu avem lista de proscriși. Dacă un proiect nu vine pe linia primăriei nu înseamnă că nu va fi finanțat. Noi susținem toate inițiativele și forța societății civile”, a declarat primarul.

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE PROIECTUL DE BUGETARE PARTICIPATIVĂ DE TINERET, PREMIERA ÎN CLUJ

Stadiul “experimentului” de bugetare participativă: 437 de proiecte depuse, 117 cu potențial de finanțare, 11 cu banii primiți

Acesta a adăugat că inițiativa celor de la Musai-Muszaj clasată pe locul I în portofoliul de proiecte gândite de tineri sub umbrela Com On prin care s-au cerut plăcuțe trilingve la intrările și ieșirile din oraș se regăsește în planurile primăriei, dar într-o altă formă.

CITEȘTE DESPRE INITITIVA MUSAI-MUSZAJ

Musai -Muszaj

„E regăsită în proiectul multicultural și multilingv al intrăilor în oraș votat de Consiliul Local. Acum suntem în faza de proiectare al acestui contract și urmează să implementăm și acest proiect prin care vom da o altă formă intrărilor în oraș. Nu în forma propusă de ei, dar într-o formulă însușită de Consiliul Local”, a mai spus primarul.

Edilul a mai spus că primăria va susține în continuare bugetarea participativă, proces prin care comunitate se poate implica în modul de direcționare a banilor din bugetul local către proiecte de care consideră că are nevoie orașul. „Noi am început în Mănăștur. Anul acest avem proiectele de tineret pe care le susținem. Și urmează să continuăm procesul și în cartierul Mărăști, pentru bugetul din 2016”, a mai precizat Boc.

sursa: yourcluj.ro

Procesul de bugetare participativă pentru tineret derulat de asociația Grupul Pont a strâns un portofoliu de 437 de proiecte. Dintre acestea, primele 250 de inițiative cu un buget total de peste 1,1 milioane lei, din care peste 1 milion de lei este valoarea finanțării solicitate vor fi sprijinite de primărie.

Viceprimarul Anna Horvath a declarat pentru Actualdecluj.ro că ceea ce s-a reușit prin programul Com ON Cluj și anume mobilizarea tinerilor este o premieră pentru oraș. „N-am mai întâlnit până acum o astfel de mobilizare a tinerilor. Cred că dacă lansam noi o competiție de acest fel nu reușeam să mobilizăm atâția tineri să facă proiecte pentru oraș. Am avut deja o întâlnire la primăriei cu cei care au propus primele 250 de proiecte clasate și noi vom susține financiar aceste inițiative”, a explicat Horvath.

Ca modalitate de lucru, una dintre asociații – Grupul Pond sau Federația Share – va solicita întrega sumă cerută în cadrul celor 250 de inițiative, urmând ca banii să meargă către grupurile de inițiativă sub formă de premii. „Termenul pentru a doua sesiune de finanțare a proiectelor culturale și de tineret a fost decalat după data de 1 iunie, având în vedre întârzierea cu care s-a publicat anunțul lansat de noi în Monitorul Oficial. Așteptăm să se depună cerere și pentru aceste proeicte de tineret. Condiția este ca asociația care cere banii, să nu îi rețină pentru sine. Oricum la momentul decontării sumei trebuie să se facă dovada că acești bani au mers efectiv în derularea proiectelor și că acestea chiar se vor realiza. De asemenea, reprezentanții grupurilor de inițiativă trebuie să-și reprogrameze proiectele după data de 1 iunie, în cazul celor care avea proiecte programate mai repede”, a menționat Horvath.

Reprezentanții Grupului Pont au publicat astăzi, în cadrul acțiunii Com On, rezultatele obținute în urma procesului de bugetare participativă pentru tineret pe care aceștia îl derulează în cadrul unui proiect cu fonduri norvegiene.

 

sursa: yourcluj.ro
sursa: yourcluj.ro
bugetare participativa 1
sursa: yourcluj.ro

 

bugetare participativa
sursa: yourcluj.ro

 

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE PRIMELE 250 DE PROIECTE VOTATE DE PUBLIC:

O zi până la “deadline” în goana după voturile de 500.000 de lei. Care sunt, până acum, cele mai populare proiecte

Cine e pe locul 1 în lista de proiecte pentru bugetarea participativă de 500.000 de lei

bugetare participativa 3
sursa: yourcluj.ro