Tags Posts tagged with "BT"

BT

sursa: primariaclujnapoca.ro

Drumul rapid de-a lungul căii ferate, creionat pe planșele de urbanism și de mobilitate care guvernează Clujul, pe relația parcul industrial Tetarom I – comuna Baciu deranjează investitorii județului.

Conducerea parcului industrial a formulat o plângere prealabilă prin care cere Primăriei clujene regândirea traseului, motivând că în forma în care a fost gândit pe planșe nu încape efectiv în teren. Solicitarea va fi dezbătută de Consiliul Local la ședința din 21 martie și vizează modificare Planului Urbanistic General (PUG) în privința unei servituți de utilitate publică de 21 de metri instituită în zona respectivă, de-a lungul căii ferate. Propunerea arhitetcului-șef al orașului și a Direcției de Urbanism a Primăriei este ca cererea Tetarom să fie respinsă.

Directorul societății Tetarom care administrează Tetarom I, entitate în subordinea Consiliului Județean, Viorel Găvrea a declarat pentru actualdecluj.ro că nu are nicio problemă cu acest drum expres sau cu realizarea sa. Nici nu este deranjat de acesta pentru că ar afecta viitoarea dezvoltare pregătită în Tetarom I – parcul științific Tetapolis. Singura nemulțumire se leagă de profilul la care a fost prevăzut acest drum expres de legătură între Cluj-Napoca și comuna Baciu (unde, de asemenea, se dezvoltă proiecte imobiliare cu sute de apartamente).

“Nu era nevoie de o simulare de specialitate ca proiectanții PUG și primăria să vadă că acest drum, la profilul propus de patru benzi, nu încape efectiv în teren. Era nevoie doar de o deplasare la fața locului și de o măsurătoare cu ruleta. Între calea ferată care are nevoie, de asemenea, de zonă de protecție și clădirile clienților noștri din parc nu este destul loc pentru 4 benzi, așa cum a fost gândit acest drum. Această situație a pornit de la o investiția a PMA Invest din parcul industrial, autorizată de primărie. Firma a dorit modificare proiectului autorizat în timpul în care se edifica construcția și a cerut un etaj în plus. Primăria nu i-a autorizat proiectul din cauza drumului grevat în PUG. Așa am afalt noi de acest drum. Toate investițiile din parc au fost autorizate de primărie. Problema nostră nu este drumul ci modul în care acest se va realiza. Pe lângă PMA Invest sunt afectați și alți investitori din parcul industrial. Drumul ajunge în colțul clădirii Băncii Transilvania, de exemplu. Aici este problema, în teren încap două benzi, nu patru benzi. Găvrea n-are nimic cu Boc. Eu îmi doresc drumul, Tetarom ar fi avantajat de acest din pespectiva viitoarelor investiții Tetapolis pentru că va asigura relația de tranzit a forței de muncă. Însă investitorii din parc nu trebuie prejudiciați”, a spus Găvrea.

Despre drumul expres Tetarom – Baciu, specialiști clujenii spun că este prioritar să fie studiat și realizat chiar înainte de pasarela peste calea ferată din zona Tăietura Turcului anunțată recent de primăria clujeană că va intra în studiu de prefezabilitate.

Aceasta în contextul în care orcie dezvoltare din parcul Tetarom I generează trafic preluat de artera Tăietura Turcului (în principal), arteră pe care s-au autorizat și edificiat blocuri de locuințe cu sute de apartamente. De asemenea, dezvoltările imobiliare din comuna Baciu pun presiune imensă pe respectiva zonă din Cluj-Napoca. Chiar și pentru parcul etnografic există un proiect de extindere în pădurea Hoia menit să îi atragă pe turiști și pe clujeni înspre această zonă.

Drumul de-a lungul căii ferate este inclus și în Planul de Mobilitate Durabilă pentru Cluj-Napoca.

Conducerea Tetarom I a cerut primăriei, printr-o plângere prealabilă, modificarea PUG în sensul regândirii traseului drumului expres de-a lungul căii ferate. Această plângere va fi discutată la ședința din 21 martie. Oricum, primăria este în proces de revizuire a noului PUG, având în vedere că legal, acesta nu poate fi modificat prin plângeri prealabile.

Chiar și așa, arhitectul-șef al municipiului și Direcția de Urbanism propune Consiliul Local să nu modifice PUG-ul privind profilul rezervat pentru respectivul drum (cu interdicții de construire).

Ce spune șeful de proiect al PUG, arhitectul Adrian Borda:

sursa: primariaclujnapoca.ro
sursa: primariaclujnapoca.ro

Găvrea a mai spus că, în cazul în care propunerea Tetarom I nu va fi acceptată, cel mai probabil clienții afectați din parcul industrial se vor adresa instanței.

 

 

Sursa foto: BT

Casă de avocat-antreprenor acum 100 de ani, ulterior sediu de restaurant și hotel, clădirea Casa Albă de pe Emil Racoviță a devenit acum noul sediu pentru BT Private Banking din Cluj-Napoca.

Banca Transilvania are peste 4.000 de clienți Private Banking la nivel național, dintre care aproape 600 sunt din Cluj, precizează reprezentanții BT. Prin Divizia Private Banking, banca gestionează active de peste 800 milioane de euro. În 2015, numărul clienților premium a crescut cu 18% față de 2014, iar valoarea activelor, cu 20%. BT esimează pentru acest an o creştere de 10% a numărului de clienți Private Banking, respectiv a valorii activelor gestionate, potrivit lui Horia Ciorcilă, Preşedintele Consiliului de Administrație al Băncii Transilvania. În Bucureşti, sediul BT Private Banking este tot într-o vilă, pe strada Jean Monnet.

În urmă cu doi ani (în 2014), Banca Transilvania a cumpărat vila Casa Albă de la unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară, Josef Goschy, valoarea tranzacției fiind de 900.000 euro, potrivit informațiilor de la vremea respectivă. În ceea ce privește intervențiile făcute, reprezentanții BT susțin că au păstrat stilul arhitectural inițial al clădirii, precum şi toate elementele originale: porțiuni de paviment terazzo; decorațiuni din fier forjat şi grilaje cu motive geometrice stilizate, ferestrele şi uşile. De asemenea, banca a păstrat brandul Casa Albă “datorită notorietății locale a acestuia”.

Casă de 100 de ani

Acum aproape 100 de ani, Mozes Farkas, avocat şi antreprenor vestit al vremii, a cumpărat un teren într-o zonă elitistă, pe care a fost construită o casă pentru familia sa. Proprietarul casei a fost inclusiv unul dintre reprezentanții elitei economice a Clujului şi a comunității evreilor din zonă, asociat la Fabrica de Piele şi Încălțăminte Frații Renner & Co, înființată în 1911, precum şi manager al acesteia. Fabrica devine Dermata, iar ulterior, binecunoscuta Clujana. În 1950, reşedința acestuia a fost naționalizată, apoi a fost transformată în restaurant-cafenea, iar ulterior a fost hotel de lux – Casa Albă.

Au prevăzut un profit de 180 de lei pe 2015 din exploatarea Sălii Polivalente. Dar s-au pripit și au venit la acționarul majoritar pentru o infuzie de capital, 2 milioane lei. Societatea primăriei care administrează Sala Polivalentă promite, însă, să se reabiliteze. Cu un ajutor de la un consilier local care a propus „botezul” sălii de sport de către un naș privat care să plătească anual o sumă de bani. Stadionul Cluj Arena a avut o inițiativă similară, însă negocierile în acest sens nu s-au mai materializat.

Radu Constantea, provocat de colega sa din Consiliul Local, Claudia Anastase a dezvăluit marele plan legat de sala polivalentă și de susținerea cheltuililor de exploatare a acesteia. „Căutăm o soluție de a vinde nameing-ul pe o sumă de bani pentru a obține venituri suplimenare. Acum studiem cadrul legal să vedem ce variante avem”, a spus Constantea. O inițiativă de acest fel a avut și societatea Consiliul Județean, Cluj Arena de a face un parteneriat pentru a denumi stadionul. Aceasta chiar se afla în discuții cu Banca Transilvania care ar fi fost dispusă să dea 200.000 de euro anual, timp de trei ani, pentru ca stadionul să se numească BT Arena. Respectivele negocieri nu s-au mai pus în practică.

Administrația locală a impus tarife minime pentru activitățile sportive din cadrul Sălii Polivalente, tocami pentru a sprijini cluburile locale și așa subfinanțate. Având în vedere situația, firma care administează polivalenta poate plăti cu greu salariile și cheltuielile de exploatare a sălii de sport inaugurate în toamna lui 2014 – cea mai mare din România.

Administrația locală a pompat 2 milioane lei la ședința Consiliul Local din 1 aprilie în societatea care administrează Sala Polivalentă. Factura la curent de peste 250.000 lei și impozitul au destabilizat bugetul, au argumentat resprezentanții societății Sala Polivalentă. „Pe primele luni ne-au venit niște facturi la curent de 100 și ceva de lei, maxim 200 lei. Ultima factură care ne-a vneit este de 253.000 de lei. Nu ne-am așteptat și încă nu știm de ce suma e așa mare, mai ales că avem și panouri fotovoltaice montate, tocmai pentru a reduce costurile. Apoi mai avem de plătit 900.000 lei impozit către primărie”, a explicat Zoltan Kinizsi, din cadrul societății Sala Polivalentă. Prezența sa în fața forului local i-a nemulțumit pe consilieri care s-au arătat jigniți că directorul societății, Constantin Răduță nu a venit în fața lor să explice situația financiară.

Consilierii locali au mai fost nemulțumiți de argumentele invocate și afirmat că, dacă tot plătesc anual peste 1 milion de lei salarii pentru angajații firmei, atunci se așteaptă ca ei să fie profesioniști când gândesc bugetul anual. „Puteau fi estimate impozitele, cheltuielile de curent, la fel puteau fi estimate, pentru că se știe cum e consumul”, a apreciat Florin Gliga președintele comisiei de buget-finanțe a Consiliul Local. Consilierul Claudia Anastase a subliniat că, de vreme ce peste 1 milion de lei pe an reprezintă salariile angajaților societății, atunci aceștia ar trebuie să fie profesioniști și să vină în fața consilierilor cu un buget fundamentat, nu să spună că fac profit, iar apoi să ceară bani primăriei motivînd că nu au cu ce să-și deruleze activitatea. „Așa cum a fost și cu Regia de Temoficare, avem o conducere care a cîștigat concursul cu un plan de management pe care nu-l respectă. Așa este și cu Sala Polivalentă. S-a schimbat planul de management și nimeni nu vine să ne explice de ce. Mai mult, dacă întrebăm ce va fi în vară sau dacă va mai fi nevoie de o rectificare de buget, la fel nimeni nu știe”, a adăugat consileirul Dan Moran. Mai mult, colegul său, Irimie Popa a recomandat reprezentanților societății să realizeze un standard de cost per eveniment, nu neapărat pentru evenimentele sportive.

Primarul Emil Boc a ținut să ia apărarea conducerii Sălii Polivalenta, dar chiar și așa a spus că aceasta mai are mult de făcut pentru a se ridica la nivelul așteptărilor. „Noi am prevăzut 2 milioane de lei pentru ei în bugetul de anul acesta. Speram să nu trebuiască să plătim impozitul, dar trebui pltăti, așa că luăm banii dintr-un buzunar al nostru și-i băgăm în alt buzunar. Cît despre optimizarea cheltuielilor de întreținere a sălii, încă mai au de testat lucrurile pentru că nimeni n-a mai administrat o astfel de sală ca să știe cum trebuie încălzită pardoseala, cum funcționeză panourile fotovoltaice. Nu vrea să le iau apărarea 100% pentru că mai sunt lucruri de îmbunătățit”, a subliniat primarul. El a mai adăuga că a discutat cu Consiliul Rectorilor din Cluj și că în 2015 va avea loc o festivitate comună a absolvenților tuturor universităților din oraș la Sala Polivalentă, dar și că anul acesta s-a reușit umplerea polivalentei cu spectatori în cadrul Trofeului Carpați, iar în iunie se va juca și meciul de handbal al României cu Serbia. Aceasta că să jutifice rulajul de beneficiul public și faptul că primăria pompează bani în societatea care administrează sala.

Sursa foto: Sala Polivalenta Cluj-Napoca (Facebook)

Bancherul olandez care s-a aflat timp de zece ani în conducerea Băncii Transilvania s-a reprofilat din 2012 în business agricol, visează la 10% agricultură în “GDP” și “smart farming” extins în România, își face casă la Mogoșoaia, a rămas acționar BT, dar nu își bea cafeaua cu președintele Horia Ciorcilă.

Rekkers

Mutat în Capitală din 2012, Robert Rekkers a rămas în lumea banilor și după plecarea de la BT (și din Cluj-Napoca) și a ajuns zilele acestea în orașul Băncii Transilvania fără legătură cu logo-ul galben: pe bancherul olandez îl găsim într-un stand verde la târgul Agraria, unde se află în calitate de director general al Agricover Credit, o instituție financiară nebancară care acordă credite în domeniul agricol. Până să ajungi însă la standul grupului, treci de semnele agriculturii în mișcare: vecinătatea altădată goală a Expo Transilvania e acum împânzită de utilaje și au apărut chiar și standuri cu animale, companii cu nume nordice sau românești își promovează produsele și în agricultura românească se pare că porcii chiar zboară în această perioadă (baloanele roz în forme de animal plutesc printre utilaje, fermieri și vizitatori la târgul agricol).

 

Cine face agricultură în România cu bani de împrumut?

 

Sunt 2 milioane de fermieri în România, marea majoritate persoane fizice care lucrează pământ și de fapt cam 12.000 de  firme (fermieri organizați în firme), care lucrează pe suprafețe de peste 100 ha de teren, aflate în proprietate sau în arendă. Acest segment e targetul nostru. Agricover (grup împărțit în mai multe divizii, n.red.) lucrează cu peste 3.500 de ferme mai performante, care lucrează terenul în sistem mai profesionist, fie că vorbim de segmentul vegetal sau de  zootehnie. Pe IFN (divizia de finanțare a grupului, n.red.) avem 1.500 de clienți activi. E un domeniu care merge în România. Românii au talent la agricultură. În zona de sud, în Banat sunt ferme mari, cu români și străini care lucrează extrem de performant, care sunt informați, care practică un “smart farming”. E o revoluție ce se întâmplă în agricultură în Ronânia.

 

Chiar se întâmplă o revoluție? În momentul în care ieși din oraș și ajungi în zona rurală vezi mai degrabă agricultură de grădină”, într-o localitate de lângă Cluj-Napoca, dacă există o fermă cu 200 de vite, asta înseamnă că această fermă are mai multe animale decât există în tot satul la un loc. În hypermarketuri găsești produse din import. Aceasta e doar partea sumbră a tabloului sau așa arată agricultura românească de fapt?

 

Asta este realitatea în România. După Revoluție, într-adevăr, pământul s-a dat înapoi oamenilor și fiecare a primit o bucățică. Dar a început un oarecare proces de comasare de terenuri, s-au format niște ferme mai mari, iar oamenii de aici se pricep la agricultură. Partea de educație, informare, de universități agrare, toate acestea au fost puternice aici și încă sunt. Și aveți pământ foarte bun! În Transilvania mai puțin, aici e mai mult un mix între activitatea pe partea de zootehnie și culturi speciale, dar în restul țării, în zona Moldovei, în Călărași, Giurgiu, Slobozia, în Banat, Timișoara, Arad, calitate terenului e foarte bună și potențialul este exploziv.

 

De potențialul acesta tot auzim în ultima vreme, până și familia președintelui intră în business de agricultură. Cât din ceea ce se vede e datorat faptului că pornim de foarte jos, deci e loc de creștere, și cât e potențial real ce poate fi exploatat? E doar o imagine sau chiar avem o piață cu potențial?

 

E reală această creștere. Noi am crescut anul trecut, pe Agricover, în termeni de creditare cu peste 50%. Ce bancă are în momentul de față o astfel de evoluție?

 

Asta e o reflectare a nevoii din piață adică?

 

Înseamnă că există nevoie de capital și de credite pentru investiții: pentru a investi în a moderniza ferme, a obține o performanță cât mai mare prin echipamente bune, prin tehnologii mai bune, prin in-put-uri mai bune. Oamenii investesc, se pricep și aveți și un mare avantaj că aveți resurse fenomenale.

 

Cine sunt oamenii aceștia de care vorbiți? Proprietari de terenuri, grupuri mari, fermieri?

 

Noi lucrăm cu sute de fermieri. Care nu sunt neaparat cei care au zeci de mii de ha sau situații mai speciale pentru că au avut legătură cu politica. Vorbesc de oamnei care muncesc zi și noapte, care creează business performant, care investesc, care devin puternici. Pentru că se pot câștiga bani din agricultură! De exemplu, prețurile la cereale sunt în creștere, aici costul de business e mic, iar potențialul pentru a intensifica activitatea există. România are acest dezavantaj, dar de care se poate profita: are un decalaj, ceea ce înseamnă că mai e foarte mult potențial de creștere de producție și de performanță. Cu investiții destul de ușor de realizat poți să dublezi, să triplezi producția. Și atunci, zic eu, această poveste despre agricultură nu e o poveste. E o realitate. Dar e nevoie de ferme performante, mai mari. Nu neaparat cele mai mari, dar mai mai. E nevoie de oameni care lucrează și care pot să facă ceva ce nu e doar pentru noi important, ci și pentru următoarea generație

 

Important pentru piața din România sau și de afară?

 

Dacă vorbim de culturi mari, de porumb, grâu, rapiță, floarea soarelui, acestea sunt produse care de fapt sunt vândute. Cine cumpără? Cumpără companiile mari, multinaționale, care vând mai departe. Aici e marele avantaj. Știți ce ușor e în România să vinzi, dar ce greu să încasezi? Asta e problema în această țară: toată lumea cumpără, dar nu plătește. În schimb, un fermier nu are aproape niciodată probleme cu încasările, pentru că vinde la companii mari. Dacă vorbim de celelalte produse, de lapte, de fermele de vaci, la fel: se vinde către procesatori, către fabrici de lactate, iar mare parte sunt firme multinaționale, ca Danone, Napolact. Mai sunt desigur și firme locale. Mai există și firme care nu plătesc, dar acestea sunt puține.

Aceasta este una dintre explicațiile pentru care rata creditelor neperformante e mai mică în agricultură decât în alte segmente de piață?

 Sunt trei factori aici: primul ține de faptul că agricultura e un sector care se dezvoltă. Apoi, oamenii au o mentalitate mult mai ok, fermierii sunt legați de pământ. Iar al treilea motiv ține de modelul de business și de ceea ce spuneam – în domeniul acesta se vinde unor cumpărători care plătesc.

Care sunt domeniile cu cel mai mare potențial în România, unde e foarte mult loc de creștere?

 Și în zona culturilor mari se poate evolua, dar mai e și mult teren nelucrat. Mai e mult de făcut pentru a crește productivitatea. Dacă vorbim de culturi de sfeclă de zahăr, cartofi, ceapă – se pot dezvolta. Din ce în ce mai mulți fermieri analizează soia. Cânepa e iarăși un business ce se dezvoltă frumos.

Pentru zona Cluj, Transilvania?

 Aici vorbim mai mult de un mix, între zona vegetală și investiții în ferme de animale. La Cluj avem clienți foarte buni în zona Mihai Viteazu, lângă Turda, sunt zone care se dezvoltă puternic, și pe partea vegetală dar avem și clienți în sectorul zootehnic, cu ferme de vaci, printre care cei de la Modern Farm. Sper să se dezvolte în continuare. Există activitate, dar sunteți din păcate mult sub ceea ce se întâmplă în altă parte. Clujul a fost tot timpul peste alte zone, dar în agricultură nu prea.  Se face agricultură în Transilvania și în jurul Clujului. Zona Turda, Mihai Viteazu sunt “bazine” mari de agricultură.

 

Cât e smart farming?

Smart farming înseamnă să faci venituri cât mai mari pe cât mai puțin teren.

Se întâmplă asta aici?

 Se întâmplă. Din ce în ce mai mult. E o revoluție care se întâmplă în România. De unde a venit creșterea în România anul trecut? Din export de mașini și din agricultură. 2014 iarăși va fi un an foarte bun, sunt convins că agricultura va contribui esențial la GDP (engl pentru Produs Intern Brut, n.red.). Visul meu este că agricultura va contribui la PIB cu 10%, de la 6-7% cât aduce acum.

 

În ce interval de timp?

 Până la final de 2020 ar trebui să se ajungă la 10%. Dacă facem treabă bună. În România, trebuie să gândim unde are sens să investim – în ceva care este sustenabil sau iarăși într-o fabrică ce poluează sau care după 3 ani se închide ca să se mute într-o țară mai ieftină?

E nevoie și de producție… Cele două sectoare nu se exclud reciproc.

 Nu, nu se exclud. Dar hai să facem ceva care are sens și care e “verde”. Asta îmi place foarte mult în acest domeniu: ideea de a investi în ceva care este sustenabil, care este verde.

 

De unde începe în acest sector cineva care nu este investitor tradițional în agricultură, dar care vede un potențial în domeniu?

În primul rând, e important de spus că tinerii sunt avantajați, ei primeasc mai multe subvenții. Subvențiile sunt un element foarte important. Primești subvenție pentru suprafață, pe ha, din partea UE, dacă lucrezi bio primești de 3 ori mai mult. Pe fiecare subsegment de agricultură primești subvenții. Dacă ești tânăr fermier primești o sumă extra. Acesta este cred un motiv foarte interesant pentru tineri să intre în agricultură.

 

Se poate face business agricol cu bani puțini?

Da. Nu e nevoie să cumperi teren. Achiziția e pentru cei cu bani și pentru cei care deja lucrează teren. Poți face business în arendă. De ce nu? Cu subvenții, cu fonduri europene, poți să cumperi echipament, poți să faci invest în agricultură, iar 50% este de obicei acoperit din fonduri europene. Și eu sunt olandez și pot să spun că  Europa are un interes foarte mare ca România să se dezvolte în domeniul agricol. Nevoia de hrană, pentru animale și pentru oameni, există, e reală, și asta nu doar acum, ci și în zece ani. Absorbția de fonduri europene în agricultură e cea mai mare.

 

Cum vedeți interesul pentru următorul exercițiu financiar de fonduri europene?

 Pozitiv. Suntem proști dacă nu folosim acești bani care există.

 

Dar am mai dovedit că putem fi – au mai fost în general bani disponibili și nu i-am folosit.

 În agricultură absorbția de fonduri e mai mare, lucrurile stau mai bine. Cred că oamenii se pricep și înțeleg potențialul.

 

Citim des în ultima vreme știri despre danezi care au cumpărat mii de ha de teren, despre italieni care au cumpărat…

Americanii au cumpărat. Cine a vândut? În unele cazuri vânzătorii sunt tot străini. O tranzacție nu înseamnă neaparat că străinii au cumpărat și românii au vândut. Poate că străinii au intrat mai devreme pe piață, au făcut treabă și acum vând.

 

E un semn bun acesta? Sunt doar tranzacții de terenuri sau înseamnă că cineva chiar e interesat să investească?

 Dacă investești milioane de euro o faci cu un scop. Investitorii vor și ei randament și performanță. Să nu oprim asta, înseamnă valoare adăugată și pentru consumator.

 

Vă referiți la reglementările din domeniu acum?

S-au făcut niște reguli, asta este… Ați reglementat mai mult, dar ați lăsat ușa deschisă. Străinii pot cumpăra sub anumite condiții. Important e că atragem investiții, ceea ce înseamnă know-how, smart farming. Putem învăța și aici.

Vedeți mari investitori din afară care să vină, să pună bani, nu doar să cumpere teren?

 Da. Fără investitori străini România nu s-ar fi dezvoltat în felul în care a făcut-o. Uitați-vă la Ucraina, la Rusia! În România în 20 de ani ați înregistrat creșteri. Poate mai greu, dar a avut loc o dezvoltare. România s-a dezvoltat, Polonia s-a dezvoltat.  Ucraina e dezastru. Ăsta e și rolul Uniunii Europene, e important să accepți un mode de piață și să înveți să faci lucrurile mai bine. Am un mare respect pentru ce se întâmplă în România, pentru că românii se pricep, învață foarte repede și aplică cu rezultate.

Mai vin investitori străini?

 O să vină. Olandezi, nemți, austrieci, americani, englezi. Dar văd din ce în ce mai mulți români interesați să facă treabă corect. Când ați fost ultima dată la mare? E incredibil ce se întâmplă lângă autostradă, situația e de zece ori mai bună decât în urmă cu 5-10 ani. Iar creșterea va continua.

 

Cât de departe suntem de Olanda?           

 Cred că nu se poate compara. Olanda are de sute de ani un anumit model economic. Dar România are și un avantaj. Dacă Olanda e acolo (indică un nivel ridicat), a ajuns la limită, România e aici (jos). Deci ai unde crește.

 

Cum arată Banca Transilvania în perioada post-Rekkers?

 Eu văd acum lucrurile diferit. Din perspectiva acționarului. Am rămas acționar în Banca Transilvania, importantă e performanța, important e prețul acțiunilor și executarea unei strategii bune care creează valoare pentru acționariat. Sunt mulțumit. Prețul acțiunilor a crescut, sper că va continua această dezvoltare pozitivă pentru acționari. Până la urmă, ei sunt cei care au arătat încredere în viitorul băncii.

 

Ca acționar sunteți mulțumit. Ca fost director?

 Eu am rămas prieten cu multă lume acolo. Am impresia că BT câștigă teren, sunt mândru că am lăsat banca sănătoasă și puternică.

În ce relații mai sunteți cu cei din BT? Mai stați la o cafea cu dl Ciorcilă (Horia Ciorcilă, preșdintele grupului)?

 Nu. Nu stau la cafele cu el. Dar am o relație foarte bună cu toți acolo. Și le doresc succes, ca acționar.

 

Ce legături mai aveți cu Clujul? Mai aveți interese în zona de busines, aveți prieteni?

Am prieteni. Clujul a însemnat o mare parte din viața mea, e un oraș de suflet. Când ajung la Cluj zîmbesc. Mă simt bine aici. Asta rămâne. Și de Transilvania în general sunt legat. Acum stau la București, acolo vreau să construiesc o casă, să îmi continuu viața, dar Clujul rămâne esențial pentru mine. Pentru business merg mai des în zona Bihor, Câmpia de Vest, în Alba, acolo sunt mai mulți fermieri, mai multă activitate. Dar dacă sunt în zonă, merg și la Cluj. Mai am un apartament aici, mai am mulți prieteni și sunt mândru dacă văd Banca Transilvania în formă.

 

Vă lipsește ceva de la Cluj sau găsiți în Capitală tot ce căutați?

 Nu. Bucureștiul e totuși capitală, acolo ai mai multe oportunități, există și viață culturală dinamică. Dar nu e nicio competiție, mă simt bine și acolo și aici. Acolo mă stabilesc. Dar nu exclud că mă voi întoarce o dată la Cluj.

 

În afară de activitatea din agricultură, și de portofoliul deținut la BT, în ce investiți? Aveți proiecte noi?

 Vreau să construiesc o casă. Am un teren în Mogoșoaia, puțin în afara Bucureștiului, acolo vreau să construiesc o casă frumoasă. E planul pentru următorii doi ani.

 

În zona de business?

Mă concentrez pe Agricover. Lucrez cu plăcere, sunt multe de făcut aici, suntem la început.

 

Așteptam știrea că investiți într-un teren de golf. BT nu mai organizează BT Golf Cup după plecarea dvs.

Am organizat aproape zece ani acest turneu. A fost ceva frumos. Acum nu mai e. Vorbiți cu actuala conducere, sunt alte priorități.

 

Nu sunteți în relații foarte bune cu actuala conducere…

 Nu pot să spun asta. E fiecare cu viața lui.

 

De ce ați plecat de la BT?

(Pauză)

Asta e o întrebare… știți, după zece ani s-a terminat mandatul, a fost momentul de „adios”. Nu vreau să vorbesc mai mult despre asta, chiar nu mai e un subiect actual, a fost acum doi ani. Dar am rămas cu amintiri bune, cu respect pentru echipă, pentru oamenii cu care am lucrat, e fenomenal ce am realizat acolo.

 

Câte acțiuni mai aveți la BT?

Destule. Nu am vândut nicio acțiune până acum. Nu exclud să vând, nici să cumpăr, pe viitor.

În ce mai investiți pe bursă?

În SIF-uri, în SIF 5, Oltenia.

 

Merită să investești pe bursa de la București? Cum merge activitatea cu noua conducere?

Spre bine.

 

Ca jucător pe bursă, așteptați schimbări via Polonia? (directorul BVB e, din 2013, fostul CEO al bursei de la Varșovia, Ludwik Sobolewski)

Pentru mine, ca acționar, e important să fie transparență, să fie oameni corecți și să se respecte regulamentele, să nu se facă lucruri la care te aștepți într-o țară bananieră. Să se lucreze corect, profesionist, cât mai eficient, fără scandaluri. Dacă România e parte a UE, hai să avem aceste standarde. Aș vrea să vedem dezvoltare, volume mai mari de tranzacționare, transparență.

 

Din Olanda în România

 Cariera bancară a lui Robert Rekkers a început în 1985, la ABN AMRO Bank – Olanda, iar în 1992 a devenit director adjunct al sucursalei din Asuncion – Paraguay. În 1994 a ajuns vice-președinte/șef al Departamentului Comercial al ABN AMRO Bank – New York. În 1997 a fost numit Country Manager – președinte al ABN AMRO Bank Columbia, iar în 1999 Country Manager – președinte al băncii în România. În 2002 a preluat funcția de Director General al Bancii Transilvania S.A. Robert Rekkers s-a aflat la conducerea Băncii Transilvania timp de aproape 10 ani. Deşi contractul său iniţial prevedea o perioadă de patru ani, a fost înnoit de trei ori. În ianuarie 2012, Robert Rekkers a demisionat din funcţia de director general al Băncii Transilvania  şi din cea de membru în Consiliul de Administraţie. La scurt timp, a preluat conducerea Agricover Credit IFN.