Tags Posts tagged with "Boston 2015"

Boston 2015

by -
0 617

Riveranii din cartierele Mănăștur (cel mai mare cartier din Cluj) și Mărăști (un cartier fără spații verzi, plin de blocuri gri) sunt provocați să propusă soluții pentru reorganizarea spațiilor dintre blocuri.  Doritorii sunt invitați să se adune în grupuri de câte zece vecini și să stabilească cum vor arăta trei zone din acestea cartiere despre care municipalitatea spune că sunt cele mai aglomerate din Cluj.

Zonele pentru care se caută idei de reorganizare sunt  Bucegi – Pârâul Calvaria (Mănăștur), Scorțarilor – Parcul Farmec (Mărăști) și Strada Piuariu – Căminele UTCN (Mărăști). Propunerile pot viza schimbarea modului în care sunt folosite străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc, promovarea unui stil de viață sănător sau creșterea utilizării spațiilor – comerciale, de sport și agremenet – din cartiere.

Ideeile trebuie înscrise la Centrul Cultural Clujean (www.cccluj.ro/inovare) până pe 24 octombrie iar două dintre ele vor fi premiate cu câte 5000 de euro și puse pe masa Primăriei pentru a fi implementate.

Inițiativa aparține Centrului Cultural Clujean (CCC) (continuatoarea Asociației Cluj-Napoca 2021 care a gestinat candidatura orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană). În parteneriat cu Primăria, CCC a lansat o primă ediție a FOndului de Inovarea Culturală (FIC),  un  mecanism  care sprijină identificarea,  experimentarea și măsurarea de soluții alternative la problemele orașului. În 2017, prima ediție a Fondului are ca temă mobilitatea și caută soluții pentru diminuarea aglomerației din oraș.

Calendarul proiectului
11.10.17 – 24.10.17 Înscrierea propunerilor – prin formular de înregistrare pe site-ul CCC;
25.10.17 – 01.11.17 Selectarea propunerilor câștigătoare;
09.11.17 – 11.11.17 Cele două echipe cu propuneri câștigătoare sunt invitate la Dialogurile
Urbane, unde specialiștii CCC îi ajută să-și dezvolte proiectele și să își  stabilească  un plan  detaliat pentru implementare;
01.12.17 – 31.05.18 Implementarea proiectelor;
10.06.18 – 11.06.18 Echipele câștigătoare participă la o nouă ediție a Dialogurilor Urbane, unde
discută, alături de specialiștii CCC și ai Primăriei, despre posibilitățile de continuare a proiectelor și despre cele de replicare a lor în alte locuri din oraș;
12.06.18 – 31.07.18 Dacă e cazul, CCC realizează, cu implicarea echipelor cu propuneri câștigătoare, și a specialiștilor necesari, teme de proiectare pentru regândirea funcțiunilor permanente ale intervențiilor vizate de proiectele câștigătoare.

Propunerile pot viza:
●Schimbarea modului în care sunt folosite în prezent spațiile comune din zonele vizate de proiect
(străzi, parcări, intersecții, trotuare, spații verzi, garaje, garduri, front de apă etc.);
●Promovarea unui stil de viață activ și în armonie cu preocupările riveranilor;
●Creșterea utilizării facilităților din cartier (spații comerciale, spații de sport și agrement etc.) în
detrimentul celor din centrul orașului.

Juriul competiției este format din Anamaria Vrabie (Director al Fondului de Inovare Culturală),
Ștefan Teișanu (Director executiv, Centrul Cultural Clujean), Rarița Zbranca (Director de programe,
Centrul Cultural Clujean), Ovidiu Câmpean (Director de dezvoltare locală, Primăria Cluj-Napoca), Alina
Porumb (Consultant senior, Asociația pentru Relații Comunitare), Daniel Homorodean (CEO, Arxia),
Tiberiu Moisă (Deputy CEO, Banca Transilvania) și Norbert Petrovici (Sociolog, Universitatea Babeș
Bolyai).

Propunerile trebuie înscrise pe până în 24 octombrie.

Cultural Clujean sprijină cel puțin două idei câștigătoare cu câte 5.000 de euro, precum și cu  specialiștii și
autorizațiile de care e nevoie pentru ca propunerile să fie testate în practică. Dacă rezultatele sunt bune,
CCC va oferi Primăriei Cluj-Napoca teme de proiectare pentru permanentizarea schimbărilor propuse în
zonele experimentale ale proiectului.

După selectarea propunerilor câștigătoare, echipele din spatele lor sunt invitate la prima ediție a Dialogurilor Urbane, unde echipa CCC și specialiștii selectați pentru a sprijini implementarea experimentelor vor lucra cu membrii echipelor pentru a cizela și a dezvolta planurile de transformare experimentală a spațiilor vizate. Invitații speciali ai Dialogurilor Urbane sunt reprezentanții Primăriei Boston care coordonează Boston Office for New Urban Mechanics. Este vorba despre o altă inițiativă prin care s-a reușit (prima dată în lume) atragerea de finanțări private pentru proiecte ale orașului. Astfel,  prin abordări culturale și soluții de tehnologie inițiativa dorește să imbunătățească serviciile oferite de Boston și să găsească rezolvări de la companii și cetățeni pentru viitorul orașului.

„Unele probleme ale orașului pot fi rezolvate numai de către administrație, altele numai de către
cetățeni, unele numai de sectorul de afaceri sau de cel academic, însă cele mai multe dintre ele nu pot fi
rezolvate decât de către noi toți, împreună. Dincolo de a vorbi despre schimbările de infrastructură sau de
legislație necesare, o abordare culturală a problemelor orașului ne dă ocazia de a și verifica, pe parcursul
unor experimente temporare, dacă aceste schimbări sunt cu adevărat funcționale și dacă ele ne
îmbunătățesc într-adevăr calitatea vieții în oraș. De aceea am creat la Cluj, în premieră în România, Fondul
de Inovare Culturală (FIC)”, se arată pe site-ul Centrului Cultural Clujean.

by -
2 931

 

 

Ce faci când te gândești la construcții și la posibile cutremure?

1. Stai liniștit (“Keep Calm”) fiindcă se pot pune buline roșii pe clădiri

2. Te sperii de avertismentele profesorului Mărmureanu și stai departe de Vrancea și București

3. Îți amintești de cântecelul din copilărie cu podul de piatră care s-a dărâmat. Cântecel care te asigură că “vom face altul pe mal în jos/unul mai trainic și mai frumos”

4. Participi la un concurs de design seismic și studiezi cum se construiesc turnurile care înfruntă cutremure

 

Dacă s-ar pune problema unei astfel de opțiuni la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca s-ar alege probabil varianta 4. Fiindcă aici, chiar în aceste săptămâni o echipă de studenți, viitori ingineri și arhitecți, lucrează la macheta unui turn din lemn de balsa care la finalul lunii viitoare pleacă la Boston să se confrunte într-o competiție internațională cu alte turnuri, proiectate în laboratoarele unor universități străine cu brand. În acest început de week-end, o variantă de turn gândită pentru concurs a fost scoasă în public, la test: a trecut vineri printr-o serie de simulări de cutremure, pentru ca echipa să îi găsească punctele vulnerabile și să facă turnul mai “solid”. În cadrul testării, de pe platformă seismică se simulează trei cutremure impuse de organizatorii americani, dintre care două preiau caracteristicile unor cutremure care au fost reale. Clădirea-machetă de 29 de etaje ar fi capabilă să reziste la un cutremur simulat de 10 grade pe scara Richter.

 

DSC_1950

 

Care e concursul, care e echipa

Ediția din 2015 a Undergarduate Seismic Design Competition organizată de Student Leadership Council se desfășoara în Boston, în timpul congresului Earthquake Engineering Research Institute. Competiția are loc în perioada 31 martie și 3 aprilie, în Boston, iar echipa de studenți de la Facultățile de Construcții și Arhitectură care lucrează la proiect este formată din Sarkozi Norbert, Mircea Terec, Andrei Chiș, Paul Musta, Alexandru Țigănescu, Mia Carpea, Iulia Fatan, Diana Coman, Alexandru Greceniuc, coordonați de Ovidiu Prodan, Bianca Pârv, Szentesi Szende. Targetul e sus: echipa UTC-N care a participat anul trecut la concurs, desfășurat în 2014 în Alaska, s-a întors de la Seismic Design Competition cu locul 1 pentru turnul (machetă) de 29 de etaje proiectat pentru a rezista unor cutremure simulate, creat și testat la Cluj.

 

Citește și povestea din Alaska

Turnul “made in Cluj” care a rezistat cutremurelor din Alaska

 

SDC locul 1

 

La concurs, structura va fi supusă la trei cutremure: la primele două se măsoară deplasarea și acelerația la partea superioară, iar la al treilea cutremur structura trebuie doar să reziste. Apoi urmează departajarea pe puncte, unde contează suprafața utilizabilă a clădirii, profitul generat, dar și prezentările echipelor. Cu câteva săptămâni înainte de marele test din primăvară de la Boston, echipa de studenți și coordonatori de la Cluj lucrează la machete. Iar una dintre etapele esențiale de construcție de machete este testul demolării ei. Ceea ce se întâmplă, cu public, acum, pe o masă care simulează cutremure posibil devastatoare pentru macheta din lemn de balsa, împodobită cu logo-urile sponsorilor de concurs.

 

Testul. Inginerii știu: “Pică în față”

 

Se dă semnalul de pornire, masa de test pe care e așezat turnulețul face câteva mișcări scurte și rapide dreapta – stânga, cu tot cu structura din lemn de balsa, care se cutremură și ea, însoțită de umbre aproape dramatice pe tavan. Rezistă. Se mai încearcă o dată. Și încă o dată. La una dintre tentative încep să sară “așchii”, dar turnulețul rămâne în picioare.

Concursul e gândit în „the american way”, precizează Ovidiu Prodan, între “cutremure”. Mai exact: contează nu doar ca imobilul să reziste cutremurelor simulate, ci și profitul pe care îl poate genera structura. “În funcție de greutatea ei, structura are un anumit cost de construcție; ulterior, în funcție de primele două cutremure, de deplasările și accelerațiile pe care le suferă structura, va avea costuri de reparații”, precizează inginerul coordonator. Calculul punctajului de concurs e pe modelul economiei reale: se iau în considerare costurile de reparații, amortizarea investiției, profitul care poate fi generat anual din utilizarea spațiilor. Câștigă profitul cel mai mare. “Anul trecut am avut un profit de două ori mai mare decât echipa de pe locul 2 – 650.000 de dolari pe an”, precizează Prodan.

Structura-machetă din lemn a studenților nu se poate asimila cu o structură reală (de 30 de etaje și 100 de metri înălțime), subliniază inginerul, dar pentru crearea ei se folosesc elemente reale. „Sunt lucruri pe care studenții le învață la universitate pentru a construi o structură cât mai rezistentă”, spune Prodan.

Pentru calcule, măsurători și pregătirea machetei care să călătorească la Boston, turnul adus acum la test trebuie totuși “sacrificat”. Așa că se mai pornește, din butoane, încă un cutremur de sală. Unul mai dur. Masa de seisme din amfiteatrul Facultății de Construcții se mișcă mai hotărât, structura e zguduită din nou, se aud câteva pocnituri scurte și anticipația sălii: „pică în față”, se aude în public. Și inginerii au desigur dreptate. O bucată de turn cade în față.

Aplauze! A ieșit testul.

 

 

 

“Cel mai trist lucru, după 3-4 luni de muncă, e atunci când copiii văd cum un doctorand apasă pe buton și munca lor se distruge în câteva secunde. La insistența publicului, bineînțeles. Pentru fiecare astfel de machetă e nevoie de două săptămâni de muncă intensă, de aproximativ 500 ore de luru”, precizează șeful de lucrări. La facultate, vineri însă nimeni nu e trist. A fost un test, se pleacă la machetele următoare.

 

DSC_1956

 

“Echipele s-au constituit din octombrie și de atunci se lucrează. Munca pentru macheta care va fi dusă la Boston a început deja, dar aceasta încă nu e gata și nici nu a fost testată. Dar se lucrează, ne pregătim pentru martie”, precizează Bianca Pârv. Așa că urmează măsurători, o nouă machetă și alte teste pentru studenții din echipă. “Am de învățat foarte multe lucuru noi, munca în echipă e unul dintre ele. Avem ocazia să lucrăm cu studenți de la Arhitectură și să ne dezvoltăm ca viitori ingineri constructori. Îmi place foarte mult acest domeniu și aș fi curioasă cum ar fi să lucrez pentru o structură de genul acesta în realitate”, spune Iulia Fatan, viitor inginer, acum studentă în anul III și membră a echipei care se pregătește să ducă încă un mini-turn de Cluj la competiție de cutremure în SUA.

 

Ce legătură e între Turnul-far de la Boston și “dezastrele” de România

“Macheta a rezistat foarte bine celor trei cutremure simulate, următoarea structură va fi îmbunătățită, dar la concursul din State contează foarte mult și șansa și cum se vor prezenta celelalte echipe. Anul trecut am fost spectaculoși, poate anul acesta cei de la Stanford sau UCLA încearcă și ei, nu se lasă la români”, spune Prodan. În fiecare an, competiția se desfășoară în timpul conferinței naționale seismice din Statele Unite, în altă locație, iar în funcție de asta se dă și tema concursului. „Anul trecut, competiția a fost în Alaska, așa că s-a cerut o structură cu 29 de etaje construită ca să se potrivească cu caracteristicile orașului Anchorage. Anul acest, concursul e în Boston. Noi am mers pe un concept legat de istoria orașului: Boston a avut primul far din SUA. Așa că tema noastră este Beacon Tower, un far al orașului, care să avertizeze populația în caz de cutremur”, explică Ovidiu Prodan conceptul. “În Japonia de exemplu, când are loc un cutremur, vine avertismentul cu 40 secunde înainte, se întâmplă foarte des, oamenii stau liniștiți, așteaptă, sunt pregătiți. E o chestie uzuală să știi că vine cutremurul. Și în SUA sistemul lor e foarte bine pus la punct. Aceasta e ideea din spatele Beacon Tower, un loc din care să avertizăm populația, pentru ca oamenii să fie în zone sigure când au loc seismele. Anul trecut, și guvernul României a lansat o campanie de conștientizare, pentru ca românii să știe și să fie pregătiți pentru un cutremur. Ca economia, cutremurul are o ritmicitate ciclică. Se va mai întâmpla în viitorii ani, cum zicea domnul Mărmureanu (profesorul Gheorghe Mărmureanu, fost director al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, n.red.), pe care îl cunoaștem cu toții și de care ne este frică. Dar vom mai avea cutremure în România și consider că va fi un dezastru. Și în ‘77 dezastrul a însemnat costuri care au ajuns la jumătate din PIB-ul țării în acel moment. Trebuie să învățăm, iar un astfel de concurs e tocmai un mijloc de a face asta: să conștientizeze studenții cât de dezastruos poate să fie un cutremur și să ne pregătim. În 2009 și în 2011 în Italia au avut loc cutremure în zone fără astfel de manifestări de 3-400 de ani. Au constatat apoi că dacă în ultimii 100 de ani ar fi făcut toate clădirile mai rezistente, conform normelor europene, ar fi fost de 3 ori mai ieftin decât reparațiile pe care le-au avut de făcut o dată, după cutremur. Pe lângă reparații și costuri, mai sunt și viețile omenești puse în pericol”, subliniază șeful de lucrări de la Facultatea de Construcții.

 

Așa că se strâng așchiile și resturile de balsa din amfiteatru și se mai pregătește un test. Și un concurs.

 

DSC_1958