Tags Posts tagged with "birouri Cluj"

birouri Cluj

Suras imagine: Proiect Arhimar

O firmă controlată de investitori francezi anunța în urmă cu aproape 10 ani un proiect de 55.000 mp, cu apartamente, birouri și chiar și un hotel. Regim maxim de înălţime: 21 de etaje! În 2017, pe terenul vizat din zona Buftea – Scorțarilor nu a apărut niciuna din aceste funcțiuni. Acum, proprietarii de la Stemmer Development revin cu un nou proiect, pe care tocmai l-au prezentat arhitecţii în şedinţa Comisiei de Urbanism a oraşului. Ce-i drept, cu nişte clădiri departe de înălţimile desenate în urmă cu ceva ani. Nu departe de această zonă unde se anunţă un nou proiect imobiliar de amploare, investitori belgieni vor să reactiveze o fostă platformă industrială şi au propus chiar în acest an un proiect pentru fostul Argos – proiect criticat dur în Comisia de Urbanism şi ulterior modificat. Dintre îngrijorările exprimate acum în Comisia de Urbanism: ce se întâmplă cu traficul din zona deja “sugrumată”? Asta în condiţiile în care cele două mari proiecte – Argos şi Stemmer – ar aduce peste 460 de apartamente noi în zonă, dar şi birouri, care la rândul lor sunt generatoare de trafic.

Conform propunerii firmei Stemmer anunțată în 2008, ansamblul din zona Buftea – Scorţarilor urma să cuprindă spaţii rezidenţiale, un hotel şi clădiri de birouri. În 2019, apăreau detalii şi ansamblul primea chiar şi aviz de opotunitate în comisia de urbanism de atunci: proiectul era botezat “Les Tours de Cluj” şi aduceau turnuri de până la 21 de etaje. Acum, o nouă versiune de mobilare a terenului de 11.000 mp a fost prezentată în şedinţa Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului şi Urbanism (CTATU): se vorbeşte de 6-7 etaje. Arhitectul Cristian Bănuț, de la Arhimar, a precizat că proiectul actual vizează un teren lăsat în paragină de 10 ani. “Proiectul aprobat anterior avea un regim de înălțime prea mare, care nu era viabil”, a explicat arhitectul. Terenul are acces la străzile Scorţarilor şi Buftea, e foarte aproape de cel mai mare complex de birouri din Cluj – The office – şi, alături de proiectul Argos, promite să regenereze zona, dar şi să atragă trafic.

Arhitectul care a susţinut proiectul Stemmer a făcut şi o trecere în revistă a situaţiei actuale: pe amplasament există o serie de construcţii în paragină – un “schelet” de biserică în ruină, care a început să fie demolată, două clădiri anexe ce urmează la rândul lor să fie demolate și un fost atelier de reparații. Ca urmă de fostă industrie, acesta ar putea fi păstrat. “Am propus păstrarea clădirii, restaurarea și integrarea sa în concept. La sud avem Canalul Morii, aproape e platforma Argos, în curs de dezvoltare. Avem şi o locuinţă cu două etaje şi pod, pe limita de proprietate, o situaţie atipică, aşa că ne-am retras de la acel imobil”, a mai precizat Bănuţ. Înspre Canalul Morii se păstrează zonă de protecţie şi, potrivit proiectantului, spaţiile verzi amenajate pe sol reprezintă 30% din parcelă. Vor fi amenajate două niveluri de parcări subterane. Ansamblul în sine ar urma să aducă trei imobile noi: unul de birouri şi două clădiri de locuințe colective, iar clădire dinspre strada Scorțarilor ar avea parter comercial, cu servicii. Pentru clădirea care ar urma să fie reabilitată, arhitecţii au propus realizarea unui spațiu de co-working, pe modelul deja operaţionalului Cluj Hub. Proiectul prevede 225 de apartamente şi 350 de parcări. Răspunzând unor observaţii din comisie, arhitectul a mai precizat că va mai exista o piațetă și spaţii pietonale între clădirile de birouri, iar traseul acestora se va corela cu traseul propus de vecinii de la Argos; retragerea de 9 metri faţă de Canalul Morii este respectată.

Primele observaţii din Comisia de Urbanism au vizat traficul care ar urma să fie generat de noile construcţii, mai ales în contextul în care şi proiectul Argos vine cu un ansamblu de mari dimensiuni.
“Zona de studiu de circulaţie ar trebui extinsă, e o zonă unde deja sunt probleme de trafic”, a menţionat şefa Serviciului siguranţa circulaţiei, Mirela Mărincean. Bănuţ a precizat însă că a fost deja întocmit un studiu de trafic pe suprafaţă extinsă (la comanda beneficiarului), acesta a fost depus la primărie şi ar fi luat în calcul dezvoltarea oraşului pe următorii ani, dar şi proiectul Argos din vecini.

Despre proiectul Argos, mai multe detalii aici:


Ansamblu imobiliar pentru terenul fostei fabrici Argos. Proiectul, “desenat” de arhitecții noului PUG, a fost criticat în Comisia de Urbanism fiindcă nu respectă… PUG-ul

şi

Cum s-a schimbat proiectul imobiliar de la Argos, după ce arhitecţii noului PUG au fost “certaţi” la Urbanism

“Dacă ajungem la “roșu” cu traficul, tăiem din apartamente”, a intervenit primarul Emil Boc, cel care conduce şedinţele de urbanism şi edil într-un oraş care a ajuns deja să fie, uneori, “paralizat” de trafic. Viceprimarul Dan Tarcea a avut de făcut o altă observaţie: proiectul propus are cu trei etaje peste ceea ce există construit în zonă (patru etaje). “Ce le spun oamenilor la o asemenea observaţie?”, a întrebat Boc, sugerând că proiectul nu trebuie obligatoriu să meargă spre maximul admis în regulamente. La rândul său, arhitectul şef al Judeţului, Claudiu Salanţă, a avut de făcut o recomandare în ceea ce priveşte regimul de înălţime: dacă Argos are clădiri de cinci etaje la stradă, la fel se poate şi în cazul proiectului Stemmer. “Să tratăm cu aceeași unitate de măsură ambele investiții. Văd două investiţii majore care se doresc în această zonă, ar putea să rezolve ce înseamnă circulaţii prin proiectele de utilitate publică propuse prin PUG. Strada Scorțarilor e propusă pentru expropieri, până la Buftea. Ai două ansambluri, dar ceea ce propune PUG-ul aduce o rezolvare”, a spus Salanţă. S-a mai pus în discuţie şi necesitatea unor dotări de utilitate publică: dacă la Argos se face grădiniţă, aici să fie creşă. O astfel de funcţiune e şi în folosul beneficiarilor şi chiar poate fi o foarte bună unealtă de marketing pentru un astfel de proiect, a admis reprezentantul investitorilor, care a precizat că s-a gândit un asemenea spaţiu la parterul clădirii rezidenţiale. “Creșa nu poate fi la parterul unei clădiri, trebuie respectate nişte norme”, a intervenit primarul. “Nu mai putem trece cu vederea sub nicio formă astfel de servicii de utilitate publică. Încercăm acum să găsim soluţii pentru Bună Ziua, unde investitorii au promis astfel de servicii şi nu le-au făcut. Mai sunt terenuri rezervate, dar nu sunt făcute dotările”, a amintit Boc, vorbind de o zonă asaltată de construcţii inclusiv în mandatele sale precedente. “Blocul de la Canalul Morii are un parter cu funcțiuni publice destinate în special locatarilor – o grădiniță în regim privat adresată celor din zonă e o opţiune – să rezolve o problemă existentă în zonă, dar nu exclusiv pentru locatarii din acest proiect”, a spus Bănuţ.

Arhitectul Marcel Crișan, membru CTATU, a atras atenţia asupra amenajărilor din zonă, dar şi asupra aspectului clădirilor propuse. “Dacă vrem să activăm zona pietonală, o zonă pentru bicicliști, trebuie şi terase. Propunerea are blocuri standard cu balcoane – poate ar fi interesant să gândiţi retrageri, nişte logii”, a spus Crişan. Şi, încă o dată, s-a trasat paralela cu Argos. “Proiectul Argos a adus spaţii deschise 24 de ore. Cu dotări de cartier, bine conectate pietonal, această zonă ar deveni una cu identitate mult mai bună. Sunt două pete mari, dar ar fi mult mai frumos să fie percepute unitar”, au spus membrii comisiei. S-a mai recomandat restudierea mobilării pe parcelă, pentru că între unele clădiri distanţele ar fi foarte mici.

Un vecin dintr-un bloc vechi de 70 de ani a intervenit cu perspectiva locuitorilor zonei. Ovidiu Rusu a atras atenţia că o parte din canalizarea care deserveşte blocul său e realizată pe terenul investitorului, dar arhitecţii de la Arhimar au explicat că au primit deja notificările pe acest subiect, iar varianta actuală de proiect a rezolvat acest aspect. “Asociația pe care o reprezint a ridicat problema de trafic. Strada Scorţarilor are o bandă pe sens, iar cea de pe latura de nord e ocupată de parcări. În anumite momente ale zilei se creează un grav blocaj pe Scorțarilor, la intersecţie cu Buftea. Clădirea de birouri existentă nu face față, pe zona unde ați propus dvs clădirea de birouri se parchează acum – sunt vreo 100 de mașini parcate. Sigur, asta nu e problema dvs, dar tot ne întrebăm ce se va întâmpla cu ele. Vom avea încă alte 200 de locuri de parcare pentru apartamentele din acest proiect, încă 200 de maşini, ceea ce va fi o mare problemă, încă 200 de mașini la Argos. Traficul generat de cele două investiţii majore va crea probleme foarte mari şi, din păcate, nu prea există posibilităţi de lărgire a străzii”, a spus clujeanul care locuieşte în zonă.

Bănuţ a mai amintit o dată că studiul de trafic realizat pentru acest proiect există şi ar urma să fie analizat în comisia de trafic şi discutat cu specialiștii. Mai mult, a susţinut că problemele de trafic au soluţii. “Strada Scorțarilor se blochează la intersecţia cu Buftea din cauza a ceea ce se întâmplă la intersecţia Buftea – 21 Decembrie. De acolo începe problema şi există recomandări în acest sens, pentru deblocarea situaţiei. Din valori simulate de trafic reiese că se poate ajunge la pragul maxim, dar nu se ajunge la un blocaj. Avantajul acestei parcele e că are intrare-ieșire la două străzi. Şi mai e un aspect. Clienții dau bani să stea în centru, tocmai ca să fie aproape de locul de muncă. Asta înseamnă că mulţi dintre ei nu sunt participanți activi la trafic. Chiar am făcut un studiu în acest sens. Am fost la investiții, proiecte de-ale noastre din zona centrală și am văzut câte mașini sunt în parking în timpul zilei. Aceasta e o realitate”, a mai precizat Bănuţ.

Proiectul va trebui să revină în analiza comisiei de urbanism. Au rămas ca puncte de interes major: problema traficului şi corelarea cu proiectul Argos în această analiză, integrarea urbană în ceea ce priveşte regimul de înălţime şi problema creşei. Bănuț a remarcat însă că ansamblul Argos are 5 etaje doar pe porţiuni, dar ansamblul e, de fapt, mai înalt. Salanţă a precizat însă că se referă la alinierea laturii dinspre stradă. “E nevoie de regenerare urbană, sunt zone care arată mizerabil, trebuie să aveți sprijin instituţional, dar să iasă niște lucruri minunate. În urma acestor proiecte să rămână ceva de urmat în toată țara, ca stadionul domnului Ţigănaş”, a ţinut să precizeze Boc, în sala în care era prezent şi preşedintele OAR, “semnatar” de Cluj Arena. “Nu spunem “NU” proiectului, suntem convinși de necesitatea investițiilor, nu vrem să blocăm pe nimeni, dar îmi doresc să rămână lucruri de calitate”, a declarat Boc în şedinţă publică.

Proiectul Stemmer-Arhimar poate fi consultat AICI

by -
1 810
Photo credit: Anca Scutelnicu

Clujul se află abia pe locul 3 într-un clasament privind închirierile de birouri în 2016 din afara capitalei. Mai precis, Timișoara și Iașiul au luat-o înaintea Capitalei Transilvaniei pe piața de birouri, arată o analiză a consultanților de la ESOP.

Anul trecut s-au închiriat cu 53% mai multe birouri în afara Capitalei, decât în 2015, volumul total ajungând la 71.560 mp, potrivit analizei ESOP. Jumătate din această suprafață s-a închiriat în orașul Timișoara. Adică cât în toate celelalte orașe mari unde s-au încheiat tranzacții de birouri la un loc: Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Arad și Pitești. Analiștii remarcă un fenomen nou pe piață, vizibil în 2016: marile companii de IT&C se extind simultan în mai multe orașe. Printre exemple: companiile Accenture (care a închiriat în 2016 birouri în București, dar și în Cluj–Napoca și Iași), Deloitte (care s-a extins în București și Timișoara), Ericsson (București și Pitești), HP (Cluj-Napoca și Arad) și Huawei (București și Timișoara).

Clujul, locul 3

În 2016, Timișoara ocupă primul loc în topul închirierii de birouri în afara Capitalei, cu un volum total de 35.795 mp, fiind orașul în care s-au și livrat suprafețe mari de birouri de clasă superioară. Pe locul doi în atragerea corporatiștilor s-a aflat orașul Iași (20.000 mp) și pe locul trei Cluj-Napoca (12.150 mp), arată analiza ESOP. S-au mai închiriat birouri și în alte orașe, dar la un volum total cumulat de spații mult mai mic față de fruntașe, sub 4.000 mp– în Brașov, Arad și Pitești.

Conform ESOP, în Cluj-Napoca au fost preferate proiectele Sigma Business Center (Zorilor), The Office (Bd 21 Decembrie – centru) și Liberty Technology Park (zona Gării). Cea mai mare tranzacție a fost închirierea unui spațiu de birouri cu o suprafață de 4.500 mp de către compania Accenture, în cadrul proiectului Sigma Business Center. Au optat pentru extinderea de sedii în Cluj în 2016 companiile Accenture, HP, Arvato, SIG Combibloc și Quest Global, potrivit ESOP.

Top 3 piețe de birouri din afara Capitalei, în 2016
or (mp)
Timișoara

35.795

Iași

20.039

Cluj-Napoca

12.150

Sursă: ESOP, Forum

Cu cei aproximativ 12.000 mp, Clujul ajunge, aşadar, abia la o treime din suprafaţa închiriată la Timişoara. Cum evoluează competiţia între cele două oraşe, pe piaţa de birouri? “În funcție de PIB, Timișoara a fost mereu în fața Clujului. Clujul a avut însă un ritm mai alert de creștere și are un mare avantaj: mai mulți studenți. La Timișoara se anunță o perioadă dinamică și în 2017 pe piața birourilor, cu cel puțin două proiecte de anvergură în derulare (unul al grupului ieșeanului Iulian Dascălu și ISHO dezvoltat de Ovidiu Șandor, dezvoltator alături de NEPI al proiectului The Office de la Cluj)”, menționează Daniel Crainic, marketing manager la Imobiliare.ro “În orice caz, se anunţă o perioadă bună, ambele orasş putând oferi o alternativă viabilă, ca infrastructură şi resurse umane, firmelor care nu sunt focusate exclusiv pe Bucureşti”, completează Crainic.

Sunt aşteptaţi jucători noi în 2017. “Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara îşi consolidează poziţia de oraşe secundare de succes pentru industria de IT&Outsourcing, stocul de birouri, precum şi volumul închirierilor atingând praguri relevante. În 2017 vom asista atât la dezvoltarea şi consolidarea companiilor deja existente pe aceste pieţe, cât şi la intrarea unor noi jucători din capitală sau din afara ţării atraşi fiind de competenţele tehnologice în creştere, precum şi de ecartul între nivelurile de salarizare”, adaugă Dan Zaharia, senior consultant Extind, companie cu activitate pe piaţa de birouri din aceste oraşe.

În ceea ce privelte stocul de birouri, analizele arată că municipiul Cluj-Napoca are o poziţie favorabilă printre oraşele din România, dar e în urma altor oraşe din Europa Centrală.

Sursa grafic: Pinmagazine.ro
Sursa grafic: Pinmagazine.ro

Menţionăm că la Cluj se mai află acum în șantier câteva clădiri de birouri – printre cele mai mari proiecte în dezvoltare se numără etapa a treia din complexul The Office, dezvoltat în locul fostei fabrici Tricotaje Someșul (cu încă 18.500 mp) şi Novis Plaza. Acest centru ar urma să fie inaugurat în februarie și e amenajat în parcul industrial Tetarom I din zona Tăietura Turcului, după ce Transilvania Construcții a preluat clădirea abandonată care trebuia să fie inițial Global Plaza.

Marile centre universitare din România atrag ca un magnet companiile aflate în căutarea de tinere talente în special pentru domeniile IT&C, share services, call center, cercetare-dezvoltare, etc iar interesul companiilor pentru aceste orașe este în creștere, ceea ce va conduce la o efervescență pe piața de birouri din aceste zone pentru următorii cinci ani, spune Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

Potrivit datelor ESOP, în Timișoara, cele mai mari suprafețe de birouri s-au închiriat în proiectele de anvergură OpenVille, Bega Business Park și City Business Center, unele având prevăzute livrări de spații noi în această perioadă. Cea mai mare tranzacție de pe piața locală timișoreană a fost tranzacția Alcatel, care a închiriat o suprafață de 10.134 mp în proiectul Bega Business Park. Pe de altă parte, proiectul OpenVille a atras mai mulți chiriași mari care au închiriat împreună 14.373 mp. Printre companiile care au ales sedii noi de birouri în Timișoara se numără Atos, Autoliv, Alcatel, Continental, ACI, Huawei, Carpatair, Toluna, Sustainalytics, Deloitte.

La Iași, peste cinci chiriași corporate au ales proiectul Palas, care a prevăzut livrări de spații noi în 2016-2017. Cea mai mare tranzacție de pe piața locală din Iași a fost închirierea unui spațiu de birouri de 13.000 mp de către Amazon, în proiectul Palas, clădirea UBC 5. În Iași, orașul de pe locul doi în topul celor mai mari concentrări de birouri în 2016 au închiriat companiile Amazon, Accenture, Bittdefender, Softvision.

În 2017, estimăm că focusul companiilor va fi să se dezvolte în principale orașe unde pot fi găsiți tineri studenți sau absolvenți cu abilități multilingvistice și tehnice, cum ar fi Timișoara, Iași, Cluj, Brașov, Sibiu și unde piața de birouri este mai dezvoltată, iar in anii următorii expansiunea va continua într-un ritm mai accelerat și în alte orașe universitare cum ar fi Craiova, Constanța, Pitești, Arad, Oradea, Galați. În aceste orase secundare principalele opțiuni pe care le vor avea companiile vor fi să identifice dezvoltatori care pot livra clădiri de calitate și să semneze contracte de preînchiriere pentru a-și securiza spații de birouri la un nivel acceptabil de calitate”, completează Petrescu.

by -
1 799

Ce se întâmplă în 3 ani cu o fostă platformă industrială transformată în centru de birouri pe piața de la Cluj? Parcul tehnologic Liberty Technology Park a ajuns la 17.000 mp de spații, grad de ocupare de 90% și un total de 900 de angajați în cadrul companiilor chiriașe. Nu există încă o dată certă privind continuarea dezvoltării cu a treia etapă de construcție, aceasta depinzând de semnarea unui contract. În schimb, reprezentanții Liberty spun că proiectul ar fi “interesant pentru potențiali parteneri internaționali” și vorbesc despre efectele pe care le-a produs acceleratorul de afaceri Spherik, dezvoltat pe platformă. Cel mai mare proiect de birouri în lucru -faza III din The Office – mai aduce 18.500 mp de spații pe piața locală și urmează să fie livrat în perioada următoare.

Pe platforma fostei fabrici de mobilă Libertatea și utilizând clădiri existente renovate, Liberty Technology Park Cluj a fost lansat în 5 decembrie 2013. A adus, în etape, o suprafață de 17.000 de mp în plus la stocul de birouri din piața locală. Proiectul este o inițiativă Fribourg Capital sub patronajul omului de afaceri Ion Sturza, fost premier în Republica Moldova și fost vicepreședinte Rompetrol. Investiția anunțată a fost de peste 13 milioane de euro.

Despre istoria Libertatea – Liberty:

De la piane şi muzică de Belle Epoque la “micul Harvard”: cum a ajuns “Libertatea” să se pronunţe în engleză

În Liberty lucrează acum undeva peste 900 de oameni, spune Nina Moldovan, CEO Liberty TP. “Aproape fiecare mai angajează încă”, precizează aceasta. Cei mai importanți chiriași, ca număr de angajați și suprafață ocupată, sunt Siemens și Arvato Services, acum aproape la egalitate. Această a doua companie are însă și planuri de expansiune: ar urma să își dubleze numărul de angajați anul viitor, acum lucrând cu o echipă de aproximativ 180 de oameni. Compania are rezervată o suprafață de 3.800 mp în centrul tehnologic.

Printre rezidenții companiei se numără Halcyon Mobile (IT), Spherik Accelerator, Siemens (IT), Recall Information Services (IT), Control Data Systems (IT), KPMG (Accounting and Business), La Casa (Restaurant), Makronetz (IT), Ecuson Studio (Web & Branding), Regal Beloit Romania (Mk), Liberty Fitness (Gym), Luminos Software (IT), Voquz (IT), Impact Hub (Community & Business) și, cei mai recenți, SmartUp (IT), Altran Romania și Arvato Bertelsmann (Contact centers), precum și startup-uri: Planable, SuppOffice, Primul Medi

După două faze de șantier care au presupus reconversii, proiectul Liberty TP are prevăzută și o a treia etapă de lucrări, care ar aduce în parcul de pe strada Gării încă patru pavilioane de birouri, fiecare de aproximativ 4500 mp. “Infrastructura este deja pregătită, dar aceasta este o fază de proiect pe care nu o vom construi oportunist. Ne apucăm de ea doar pe bază de contract cu un viitor sau viitori ocupanți, dacă avem asigurat un grad de ocupare de minim 75%. Am primit câteva solicitări în acest sens și cel mai probabil aici se va instala una dintre companiile care deja sunt chiriașe, dar care vor să se extindă”, a menționat Nina Moldovan.

În căutare de “parteneri internaționali”

Dezvoltatorii spun acum că Liberty TP e “interesant pentru potențiali parteneri internaționali”. “(Proiectul) are elemente de rezidenți maturi și diverși, care rezolvă probleme fundamentale ale industriei, care vin din domeniul dezvoltării și al serviciilor cu valoare adăugată mare. Are start-up-uri naționale și internaționale și partea de accelerator IT Spherik, unde cele două runde de accelerare de până acum au avut rezultate extrem de bune, iar acest lucru se vede din evoluția echipelor și din interesul investitorilor. Ecosistemul funcționează și înseamnă, de fapt, comunicarea dintre oameni.Urmează acum pasul următor: să le dăm acces la noutăți, tehnologii, pentru ca ei să-și îndeplinească misiunea profesională din cadrul companiei unde activează, dar și să încerce să inoveze, pe cont propriu. Acesta este planul nostru: să transformăm acest ecosistem incipient într-un veritabil centru de creație și producție”, a declarat Ion Sturza, președintele Fribourg Capital, dezvoltatorul Liberty Technology Park Cluj. Pentru acest target însă, e nevoie de ajutor din afară.

“Ne dorim parteneriate care să ne ajute la dezvoltarea ulterioară, parteneriate cu centre de Cercetare-Dezvoltare din Statele Unite și din Europa”, a detaliat CEO-ul parcului.

Despre activitatea acceleratorului Spherik citiți mai multe aici:

Start-up clujean în domeniul printării 3D, cumpărat de o platformă olandeză

sau

Câştigătorii de la Techsylvania: s-au mutat din Republica Moldova la Cluj, ca să înfiinţeze o afacere. Acum au primit bilet spre Silicon Valley

Anii birourilor

Stocul de spații de birouri din Cluj-Napoca a ajuns la jumătatea anului la 210.000 mp, potrivit estimărilor companiei de consultanță Jones Lang LaSalle.  Marile clădiri de birouri din “noua generație” au influențat decisiv piața clujeană: potrivit datelor transmise pentru Actualdecluj.ro de JLL, circa 40% din stoc a fost livrat începând cu 2014. Dacă ne uităm în istoricul recent al pieţei locale, observăm că acesta a fost anul în care începeau să îşi facă simţită prezenţa marile centre de birouri ridicate în locul unor foste fabrici – The Office, Liberty Technology Park, Cluj Business Center, iar 2015 a fost un alt an bun pentru stocul de birouri de la Cluj: s-au construit sau livrat aproape 5 ha de spaţii. Cel mai nou mare proiect de birouri din Cluj-Napoca  a fost livrat în trimestrul IV din 2015, respectiv The Office faza a doua, cu 19.400 mp. La capitolul “Cele mai mari proiecte în dezvoltare”, JLL menţionează The Office faza 3  – cu  18.500 mp şi Novis Plaza – 14.500 mp.

Michael Setter şi birouri israeliene

De la primele clădiri de birouri care au redesenat fundamental faţa oraşului la birourile “verzi” adaptate noilor nevoi ale noilor locatari – arhitecţi şi specialişti în piaţa birourilor au făcut o radiografie a domeniului, în cadrul unei conferinţe ţinute la Cluj săptămâna trecută. Conferinţa “Viitorul în arhitectura spaţiilor de birouri”, organizată de ABplus Events, a adunat ca invitaţi arhitecşi, designeri, antreprenori, constructori, dezvoltatori imobiliari, consultanţi şi presă (Actualdecluj.ro). “Vizita” a trecut din cartierele Clujului în sedii ale Bucureştiului şi a ajuns până în birourile Facebook din Tel Aviv.

Istoria recentă a noilor birouri din Cluj începe cu.. băncile, după cum a amintit arhitectul Şerban Ţigănaş, cel care a sintetizat într-o prezentare “povestea” pieţei de la Cluj. Aşadar, la începutul anilor ’90, instituțiile financiare jucau rolul celor mai importanți participanți la piață și au adus clădiri care au schimbat definitiv fața orașului – au „vânatcele mai bune locuri, au „contaminat” mediul din jur, au fost, în unele cazuri, prezențe „mutante”, descrie Țigănaș. Motivația principală a acceptări apariției acestor noi clădiri-sedii de bănci: „sunt importante, avem nevoie de ele”. O mare parte dintre aceste clădiri și-au schimbat de atunci proprietarii. De câteva ori. Asta dovedește că, de fapt, aceste instituții nu erau vitale pentru acele spații în care s-au ridicat”, subliniază Țigănaș. Au apărut, astfel, „mutanțiidin zona centrală, după cum îi descrie arhitectul – „clădirea cu burtică”, clădirea – „shaorma cu de toate”, „lingoul bancar”, pe care le găsim acum la o plimbare prin oraş; clădiri ce au spații neutilizate, fie din cauza faptului că circuitele interioare nu sunt gândite în acord cu funcțiunile, fie din lipsă de racordare la nevoile (viitoare ale) pieței. Dacă băncile nu au adus cele mai lăudate noi clădiri din oraș, nu prea putem să aplaudăm nici contribuțiile pe care le-au pus pe hartă instituțiile publice. Două dintre exemplele invocate de Țigănaș: Clădirea albastră a Telefoanelor (companie care între timp nu mai există) s-a ridicat pe locul unui scuar, într-o zonă străbătută cândva și de un fir de apă – Canalul Morii; iar noua clădire a Inspectoratului Școlar Județean s-a ridicat, masivă, pe locul unor foste terenuri de sport (și patinoar pe timp de iarnă) și în apropierea unei biserici.

Firmele mici și medii au început apoi, prin anii 2000, să își dorească propriile clădiri de birouri, ca „statemental noului statut. “Fiindcă multe s-au făcut pe foste parcele de locuit au apărut lucruri contrastante”, amintește Țigănaș. Clădiri de birouri apărute în zonele rezidenţiale tradiționale pot fi găsite în cartierele oraşului, alături de case – de exemplu în Gheorgheni, aproape de “graniţa” cu Andrei Mureşanu sau în Zorilor, dar şi în zonele ex-industriale. Extinderea companiilor în Cluj a generat şi extinderea unor spații de birouri. Supraetajarea clădirii Sigma ar fi unul dintre cazuri – „mustățile lui Dali pe portretul Giocondei”, trasează Țigănaș o descriere a noii intervenţii. Dezvoltatorii au “înghițit” și clădiri valoroase ale orașului, printre care vechea moară de pe strada Buftea, care a fost transformată în clădire de birouri, generând scandal la vremea respectivă, dar care a fost rapid închiriată. Au apărut clădirile de birouri de pe strada Dorobanților, care au ridicat (cu mult) nivelul de înălțime al arterei cu case și, apoi generația centrelor de afaceri ridicate pe foste platforme industriale. “A fost o vânătoare specială a zonelor pericentrale. Alături de întrebarea “cum să fie birourile de mâine?”, apare și tema “unde să fie birourile de mâine?”. Angajații nu visează să lucreze într-un campus undeva în afara orașului, ci aproape de zona centrală și de servicii”, spune Țigănaș. “Liberty (pe platforma fostei fabrici de piane și mobilă Libertatea) a reciclat clădiri interesante, dar zona nu se reabilitează. Alături lucrează forje, prin față trec tiruri”, arată arhitectul. Drumul spre reconversie nu e, așadar, grăbit de un singur exemplu de schimbare. O fostă structură de fabrică, consolidată, care primește adăugiri e în proces de conversie și pe terenul Flacăra – un proiect al unei companii de IT iQuest, trasat de biroul lui Țigănaș. “Orașul e atât de mare și de mic, în același timp, încât nu avem dreptul să ne imaginăm că o clădire nu schimbă lucrurile. Trebuie să avem grijă cum o configurăm. Ea va fi văzută, va fi folosită, va enerva sau va bucura”, concluzionează Țigănaș. Putem menţiona aici şi cele două turnuri cu birouri recent ridicate în fostul cartier evreiesc al oraşului, care, cu cele peste zece etaje au schimbat radical (cu controversele aferente) zona din apropierea Pieţei Mihai Viteazul, dar şi skyline-ul cu catedrale al oraşului.

Vezi şi:

Cea mai dezvoltată piaţă de birouri, din afara Bucureştiului: Clujul are peste 21 ha de spaţii

De la trecut și prezent, Marian Popa, manager Deutsche Bank Global Technology, a făcut un salt în viitor. Posibil să fie chiar viitor apropiat, pentru unii jucători: clădirile cu spații care se modifică periodic. “Am aflat că se va ajunge la așa ceva: clădirile din Marea Britanie se vor construi cu durată de viață de 10 ani, apoi vor fi demolate. Tehnologia avansează atât de repede încât va fi mai ușor să demolezi și să reconstruiești decât să renovezi. Nu zic să ajungem chiar la asta, dar ne-am dori birouri care să se schimbe de câteva ori pe an; să vii într-o atmosferă mereu alta poate fi un stimulent foarte bun pentru angajaţi”, a spus Popa, introducând subiectul “living architecture”.

Public, la conferinta New Cities
Public, la conferinta New Cities

Dorin Beu, de la Consiliul Român pentru Clădiri Verzi, a venit să pledeze pentru evaluarea energetică – primăria ar trebui să aibă o situaţie a clădirilor şi a consumului, susţine specialistul. “Se impune să faci o evaluare: să ştii câte clădiri ai, cum arată din punctul de vedere al eficienţei energetice”, spune Beu, care ar invita primăria clujeană să intre în “familia” European Energy Award.  EEA sprijină primăriile care sunt dispuse  să susţină politici sustenabile în ceea ce priveşte consumul de energie şi promovează utilizarea energiilor regenerabile. Deocamdată însă primăria are probleme chiar în propria “casă” – sediul instituţiei. “Sala de Sticlă, locul unde se ţin şi şedinţele Comisiei de Urbanism, are acele lambriuri şi arată ca o casă de la munte făcută pe vremuri. Dacă stai în acele spaţii nu poţi să ai viziune”, spune Beu.

Cu viziunea sunt responsabili alţii, în prezentările de birouri, dacă primăria nu are exemple – Michael Setter, fondatorul biroului Setter Architects din Israel, a susţinut o prezentare, asezonată cu imagini ale proiectului de birouri Facebook din Tel-Aviv. Arhitect şi planificator urban, Setter peomovează ideea de birouri sustenabile, realizate pentru companii ca Google si Autodesk, acest din urmă proiect fiind câștigător European Property awards London 2015 – best office interior. Viitorul se construieşte cu imprimante 3D, munca pentru astfel de proiecte trebuie să aibă la bază principii de sustenabilitate, iar refolosirea unor materiale care şi-au epuizat “ciclul de viaţă” e printre practicile promovate, le-a arătat Setter arhitecţilor prezenţi la întâlnirea de la Cluj.

Cu exemple de pe piaţa locală a venit arhitecta Anda Manu, managing Partner AMA Design, care a sosit la Cluj să vorbească despre reinventarea spaţiilor de lucru şi apariţia unor noi trenduri.  AMA Design este un birou de arhitectură specializat în office design şi are în portofoliu peste 500.000 mp de spaţii de birouri amenajate (Pricewaterhouse Coopers, Ernst & Young, KPMG, sediul Huawei, Tuca, Zbarcea&Asociatii, Electronic Arts, Procter & Gamble, Coca Cola, Unilever si ING Bank). Aceasta a subliniat că amenajarea trebuie să fie desenată în funcţie de nevoile utilizatorului de spaţiu, aşa că specificul firmei dictează felul în care va arăta “casa” companiei – previzibil, birourile vor arăta diferit pentru locatari diferiţi: avocaţi, companii din Farma (cele mai “secretoase”), IT-işti (cu open space-uri şi multe zone de relaxare), publicitari (care dau liber la creativitate). “Nu gândim un spaţiu ca apoi să ne lăudăm cu el noi, arhitecţii, nici ca să dea bine în poze. Pentru noi, cea mai mare satisfacţie este să vedem că spaţiul e funcţional şi folosit cu plăcere. Când un spaţiu din sediu nu e folosit, ăsta e un semnal – ne întrebăm ce nu e bine şi de ce, ca să ţinem cont în amenajări viitoare”, e mesajul Andei Manu.

Impact Hub la Liberty Technology Park. Sursa foto: LTP

Stocul de spații de birouri din Cluj-Napoca a ajuns la jumătatea anului la 210.000 mp, potrivit estimărilor companiei de consultanță Jones Lang LaSalle.  Marile clădiri de birouri din “noua generație” au influențat decisiv piața clujeană: potrivit datelor transmise pentru Actualdecluj.ro de JLL, circa 40% din stoc a fost livrat începând cu 2014.

Dacă ne uităm în istoricul recent al pieţei locale, observăm că în 2014 începeau să îşi facă simţită prezenţa marile centre de birouri ridicate în locul unor foste fabrici – The Office, Liberty Technology Park, Cluj Business Center, iar 2015 a fost un alt an bun pentru stocul de birouri de la Cluj: s-au construit sau livrat aproape 5 ha de spaţii.

Cel mai nou mare proiect de birouri din Cluj-Napoca  a fost livrat în trimestrul IV din 2015, respectiv The Office faza a doua, cu 19.400 mp. La capitolul “Cele mai mari proiecte în dezvoltare”, JLL menţionează The Office faza 3  – cu  18.500 mp şi Novis Plaza – 14.500 mp.

New Europe Property Investments (NEPI) şi antreprenorul Ovidiu Şandor au demarat în februarie ultima etapă din cadrul celui mai mare complex de birouri din Cluj Napoca – The Office, pe ultima bucată de teren rămasă disponibilă pentru piața imobiliară după demolarea fostei fabrici Tricotaje Someșul de pe Blvd 21 Decembrie 1989. Dezvoltatorii au lansat și o estimare pentru finalul de proiect anunțat pentru anul viitor: în birourile de aici vor lucra 5.000 de oameni.

Celălalt mare proiect în lucru menţionat – Novis Plaza – este, de fapt, fostul Global Plaza din parcul industrial Tetarom I (clădire abandonată de câţiva ani) – un proiect resuscitat şi reorientat exclusiv către birouri (în prima sa variantă de proiect, imobilul urma să găzduiască birouri, dar şi un hotel). Compania clujeană Transilvania Construcţii a preluat recent clădirea ridicată de CBC Development Design în parcul industrial Tetarom I de la Tăietura Turcului, care stă neutilizată de câţiva ani.

Vezi mai multe informaţii aici:

De la Global Plaza la Novis Plaza Office: un faliment și câteva milioane de euro pentru ca “fantoma” din Tetarom să reintre în piață

Potrivit JLL, rata de neocupare în Cluj-Napoca este estimată la 7%. “Aceasta este în scădere constantă în ultimii ani, datorită creşterii cererii şi pe fondul unor livrări relativ reduse în ultimele 12 luni”, arată Andrei Drosu, Research Consultant JLL România. Pentru context: rata de neocupare pe piaţa birourilor în oraşele mari din afara Bucureştiului (Cluj-Napoca, Iaşi, Timişoara, Braşov) e în 2016 de 6-7%, în vreme ce în Capitală aceasta ajunge la 15% (pe fondul unor livrări substanţiale de proiecte).

“În Cluj-Napoca, cererea de spaţii de birouri în prima jumatate a anului a fost de 5.300 mp, în creştere cu 33% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Cererea vine în special din partea companiilor din domeniul IT în căutare de specialişti, Cluj-Napoca fiind al doilea cel mai mare centru universitar din ţară”, precizează specialistul JLL. “Cluj-Napoca este, după Bucureşti, cea mai dezvoltată piaţă de birouri din România”, completează Drosu. Urmează Iaşi, Timişoara şi Braşov. Chiriile din marile oraşe din afara Capitalei sunt de 11-14 euro/mp/lună. Cererea netă a ajuns în aceste oraşe la 50.000 mp, ceea ce reprezintă o creştere cu 42% faţă de anul trecut. Să mai spunem că IT-ul şi comunicaţiile (domenii în directă legătură cu piaţa birourilor) contribuie cu până la 6,8% la PIB-ul României.

 

Sursa foto: The Office

Cluj-Napoca este singurul oraș din afara Capitalei care are doi reprezentanți în clasamentul BuildGreen România al celor mai “verzi” cinci complexe de birouri din țară. Inventarul pieței din Cluj arată că orașul are 184.000 mp de birouri, clasificate în categoriile Clasa A și B.

Potrivit datelor din piaţă, în “ABC”-uri și cifre, piața de birouri din Cluj arată cam așa: stocul de birouri de clasa A ajunge la 72.000 mp, 45.000 mp sunt clasificați la nivel “A-“, clasa B cuprinde 52.000 mp (B), iar B-are 15.000 mp, în vreme ce 30.000 mp intră în categoria clasa C. Conform BuildGreen Romania, unul dintre cei mai mari auditori energetici, România a cunoscut o dezvoltare exponențială în această direcție în ultimii ani și a devenit o piață extrem de atractivă, astfel încât proiectele imobiliare lansate au implementat un standard ridicat în ceea ce privește procesul de construcție și tehnologiile. Cu peste 500.000 mp de proiecte în diverse etape, Capitala domină piața de birouri din România, iar Clujul are una dintre cele mai active piețe din afara Bucureștiului, subliniază jucătorii din piaţă.

Chiar dacă nu în toate topurile:

Clujul, pe harta închirierii de birouri în primele luni din 2016: Iașiul, Timișoara și Brașovul au luat-o înainte (Studiu)

 

Top 5 cele mai “verzi”

Conform BuildGreen România, cea mai “verde” clădire de birouri din România este Floreasca Park, dezvoltată de Portland Trust. Proiectul a atins un rating de 81,3% în ceea ce privește certificarea energetică pe baza calculelor modelului britanic BREEAM, având nivelul “Excellent”. Din Cluj-Napoca, proiectul The Office reușește să ocupe locul 2 în clasament, cu un scor de 78,48% și un rating “Excellent”. Cu o suprafață totală de aproape 40.000 mp dezvoltați și încă 17.000 mp în construcție și un rating de 78,48 puncte, echivalentul ratingului Excellent, The Office Cluj-Napoca este a doua cea mai verde clădire de birouri din România. Pe locul fostei fabrici Tricotaje Someșul s-au ridicat până acum două corpuri de birouri și se află în șantier a treia etapă din proiectul dezvoltat de fondul NEPI în parteneriat cu timișoreanul Ovidiu Șandor. Prin investiția noastră, am arătat că putem dezvolta business sustenabil și în afara Bucureștiului, mizând pe investiții locale, cu o dezvoltare etapizată. La Cluj, ne-am propus să construim o clădire de generație nouă. Conceptul The Office este unul de succes, cu vizibilitate și recunoaștere națională, clădirea noastră fiind ocupată aproape în totalitate. Tocmai de aceea, îl vom adapta și în Timișoara”, accentuează Ovidiu Șandor, antreprenor și dezvoltator timișorean. Locul 3 în clasamentul BuildGreen este adjudecat de proiectul Crystal Tower din București, dezvoltat de Plaza Development, cu un punctaj de 75,59% și un nivel “Excellent”. Clasamentul este completat de Oregon Park, dezvoltat de Portland Trust și Liberty Technology Park, proiectul dezvoltat în Cluj-Napoca de Fribourg Capital. Parcul tehnologic dezvoltat pe fosta platformă a fabricii de mobilă Libertatea a obținut certificarea BREEAM „excelent”, care vizează corpurile D și E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Liberty Technology Park Cluj este primul proiect de reconversie din România certificat după schema „Major refurbishment” („Renovare majoră”). BREEAM este cea mai utilizată metodă la nivel mondial de evaluare a impactului clădirilor asupra mediului și reprezintă un standard pentru proiectarea durabilă. Potrivit datelor BREEAM, de la lansarea în 1990 și până în prezent s-au înregistrat pentru evaluare peste 2,2 milioane de clădiri din 77 de țări și au fost emise peste jumătate de milion de certificate. Evaluarea cuprinde zece categorii, iar corpurile D și E au obținut cele mai mari procentaje pentru categoriile „Utilizarea solului și ecologie”, „Transport”, „Materiale”, „Energie” și „Management”.

Dezvoltatorii noilor clădiri de birouri consideră la rândul lor că cea mai bună opțiune pentru o poziționare cât mai favorabilă pe piață este să își certifice clădirile. Spre exemplu, Novis Plaza, centrul de afaceri realizat în structura vechiului Global Plaza (clădire construită și abandonată ulterior în Tetarom I) e proiectat pentru o certificare în sistem BREEAM, anunță reprezentanții Transilvania Construcții, companie care a preluat clădirea.

 

Sursa imagine: Transilvania Constructii

A fost nevoie de câțiva ani în care clădirea a stat nefolosită, de un faliment, de câteva licitații fără participanți și de câteva milioane de euro: fostul proiect Global Plaza, ridicat și abandonat în Tetarom I, are un nou proprietar care îl transformă în centru de birouri. Astfel, un nou proiect de birouri adaugă metri pătrați la stocul existent pe piața clujeană, după o perioadă în care proiectele de mari dimensiuni dedicate exclusiv birourilor nu au fost foare multe în Cluj Napoca. Compania clujeană Transilvania Construcţii a preluat clădirea ridicată de CBC Development Design în parcul industrial Tetarom I de la Tăietura Turcului, care stă neutilizată de câţiva ani.

Actualdecluj.ro anunța încă din februarie despre mișcările care se pregăteau în piață:

EXCLUSIV. Tranzacţie pe piaţa de birouri: Clădirea – “fantomă” de la Tăietura Turcului îşi schimbă proprietarul. Vezi cine preia imobilul

Între timp, pe clădirea botezată cândva Global Plaza și apoi abandonată a apărut noul nume: Novis Office Building. Noul dezvoltator mai are lucrări de realizat până să pună clădirea în circuitul pieței, dar procesul e demarat.

Amintim că CBC Development Design Cluj-Napoca, compania care a ridicat clădirea din Tetarom, a intrat în faliment anul trecut, iar lichidatorii judiciari (TZA Insolvenţă şi Solvendi) au programat şi în 2015 şi în 2016 o serie de licitaţii pentru valorificarea imobilului. Proprietatea imobiliară de tip Comercial-Administrativ este compusă din două corpuri: o clădire de birouri (Corp A) cu regim de înălțime subsol, parter şi trei etaje, în suprafață utilă de 8.794 mp, înscrisă în CF şi o clădire cu destinație cazare (Hotel: Corp B – nefinalizat și neintabulat) cu regim de înălțime subsol, parter şi 7 etaje, suprafață utilă 7.382 mp, și teren aferent în concesiune, în suprafață de 10.870 mp.

TC a achiziționat o creanţă, în care era inclusă şi clădirea și după seria de licitații publice, a preluat imobilul. “Au fost mai multe licitații la care nu s-a mai prezentat nimeni, la ultima am fost doar noi. Contractul de vânzare-cumpărare s-a semnat, s-a semnat și cel cu Tetarom”, a menționat Mircea Timofte, preşedintele companiei de construcții și dezvoltări imobiliare. Menționăm că CBC a realizat clădirea în parcul industrial Tetarom I, administrat de compania Tetarom, controlată de Consiliul Județean.

“Contractul de cesiune și drept de superficie s-a semnat săptămâna trecută. Condițiile din contract au rămas aceleași, se vor face și spațiile de servicii prevăzute. Am văzut că cei de la Transilvania Construcții au deja oameni aici, au făcut expertizarea, au început lucrul. Așteptăm să vedem și noi clădirea asta pusă în funcțiune, să vedem că e utilă pentru scopul pentru care s-au investit atâția bani”, spune directorul Tetarom, Viorel Găvrea.

CBC

Deși planul inițial prevedea un complex cu birouri, servicii, dar și un hotel, noul proprietar a decis că destinația construcției din Tetarom rămâne integral de birouri, plus spațiile aferente de servicii. „Nu mai e nevoie de hoteluri în Cluj, proiectul va fi unul de birouri. E nevoie de așa ceva. Orașul s-a dezvoltat în direcția asta și, de asemenea, Tetaromul s-a dezvolat. Nu avem nici cea mai mică emoție în ceea ce privește ocuparea spațiului. În total vom avea cam 20.000 mp, la final de proiect, din care 12.000 în prima etapă. Sunt deja discuții pentru ocuparea de spații și există cerere pentru suprafețe mari. Sunt clienți mari ce vor tot spațiul. Există cerere, iar asta e bine pentru Cluj, orașul se dezvoltă, dar e rău pentru infrastructură. Va trebui să se devolte și infrastructura”, adaugă Timofte.

Lucrările la proiect se reiau în primă fază pentru un singur corp de clădire, cel deja finalizat și destinat inițial chiar birourilor. Celălalt corp de clădire va trebui să treacă printr-un proces de reautorizare. „Mai sunt unele negocieri pentru contractele cu antreprenorii, dar începem săptămâna viitoare. Lucrările la prima etapă vor dura undeva la 5 luni, cam așa estimăm. Clădirea aceasta a fost deja recepționată, dar sunt reparații de făcut; e destul de lucru, s-au distrus unele elemente, hidroizolația nu e bine făcută, sistemul de climatizare e distrus. Așa că vom avea ceva de lucru, dar clădirea e foarte frumoasă și va arăta foarte bine la final”, susține Timofte.

 

Sursa imagine: Transilvania Constructii
Sursa imagine: Transilvania Constructii

Global Plaza, Centrul de Sănătate Transilvania, faliment

La momentul lansării, complexul botezat Global Plaza avea ca termen de finalizare august 2008, cu o investiţie estimată la 25 de milioane de euro. Conform planurilor iniţiale, complexul urma să includă un hotel Ramada, de 4*, cu 120 de camere, restaurante de 500 de locuri, un centru de conferinţe de 994 mp, cu o capacitate de 500 de locuri. Spaţiile comerciale ocupau 1.562 mp, iar birourilor le-au fost alocaţi 7.185 mp. Ulterior, asociaţii CBC au regândit planul: ar fi vrut centru medical şi chiar spital regional de urgenţă, în asociere cu Consiliul Judeţean, plan la care autorităţile însă nu au marşat. Chiar şi în aceste condiţii, dezvoltatorii ar fi vrut să continue pe ideea unui business în Sănătate şi să amenajeze un centru medical privat – Centrul de Sănătate Transilvania. Toate planurile s-au prăbuşit însă, iar societatea a intrat în faliment

Birourile de pe terenurile fostei industrii a Clujului

Cel mai mare proiect de birouri din Cluj rămâne The Office, cu două etape din complex ridicate pe locul fostei fabrici Tricotaje Someșul de pe Bulevardul 21 Decembrie 1989. Dezvoltatorii de la NEPI și Ovidiu Șandor au demarat în această primăvară a treia și ultima etapă din proiectul The Office. Suprafaţa de 18.500 mp închiriabili aferentă fazei III din The Office urmează să fie finalizată în vara anului 2017. În zona gării, pe fosta platformă Libertatea, a doua etapă din proiectul Liberty Technology Park a ajuns la un grad de ocupare de 90%, la aproape un an de la terminarea lucrărilor, potrivit dezvoltatorilor de la Fribourg. Aceștia nu au luat încă o decizie în ceea ce privește începerea lucrărilor la cea de-a treia fază de proiect. “Vom vedea după ce spațiile disponibile sunt integral ocupate și chiriașii mutați. Ceea ce știm este că nu vom construi un nou pavilion decât pe contract semnat, la cerere, pe specificațiile clientului. Cel mai probabil va fi pentru un client din parc care va dori să se extindă”, a precizat Nina Moldovan, CEO Liberty TP. Menționăm că a treia etapă a proiectului înseamnă construirea de noi clădiri, în vreme ce etapele I si II au pesupus renovarea unor imobile existente, din fosta fabrică de mobilă.

A doua etapă din proiectul Liberty Technology Park a ajuns la un grad de ocupare de 90%, la aproape un an de la terminarea lucrărilor, anunță dezvoltatorii. Companiile deja instalate în spațile centrului amenajat pe fosta platformă a fabricii Libertatea au, laolaltă, aproximativ 800 de angajați. În clădirile amenajate în a doua fază a proiectului companiile încep acum să se mute, unul dintre noii rezidenți anunțând că are nevoie de 200 de angajați pentru un centru de servicii.

“Am ajuns la aproximativ 800 de angajați în Liberty, iar în spațiile create în etapa II a proiectului clienții acum se mută. Nu am decis deocamdată când începem lucrul la cea de-a treia fază de proiect, vom vedea după ce spațiile disponibile sunt integral ocupate și chiriașii mutați. Ceea ce știm este că nu vom construi un nou pavilion decât pe contract semnat, la cerere, pe specificațiile clientului. Cel mai probabil va fi pentru un client din parc care va dori să se extindă”, a precizat pentru Actualdecluj.ro Nina Moldovan, CEO Liberty TP.

Menționăm că a treia etapă a proiectului înseamnă construirea de noi clădiri, în vreme ce etapele I si II au pesupus renovarea unor imobile existente, din fosta fabrică de mobilă. Birourile din prima fază de lucrări sunt ocupate, urmând ca spațiile din etapa II să se populeze în aceste luni. Unul dintre noii rezidenți este furnizorul de servicii de tip contact-center Arvato, deținut de grupul media german Bertelsmann, care și-a extins operațiunile din România prin inaugurarea noului centru de suport, unde compania ocupă 1.700 mp. Grupul are nevoie să angajeze 200 de vorbitori de limbi străine (engleză, olandeză, daneză, finlandeză, novergiană și suedeză) până la sfârșitul anului.

Un alt nou rezident al parcului este Altran, lider global în high-tech Engineering, care în anii următori va pune accent pe Cercetare-Dezvoltare pentru a-și extinde gama de soluții în industrii noi pentru companie pe piața automotive și aerospace. „Pentru o companie ca a noastră, mediul de lucru este deosebit de important și garantează o relație de calitate cu partenerii noștri”, a declarat administratorul delegat al companiei, Dan Koblicska.

Despre Altran și imaginea desenată de administrator pentru industria IT de la Cluj citește aici:

De ce “Clujul – Silicon Valley” e un mit: schița industriei locale IT, desenată din interiorul industriei

Halcyon Mobile, primul rezident al parcului tehnologic, și-a dublat numărul de angajați în doi ani de activitate, astfel că s-a mutat într-un spațiu de 800 mp în clădirea D, mai anunță reprezentanții Liberty. În spațiul ocupat anterior în clădirea C se va muta în perioada următoare divizia Digital Banking a Băncii Transilvania. Pe lista noilor-veniți figurează și SmartUp, o platformă digitală de educație și dezvoltare lansată în Marea Britanie. Frank Meehan, CEO al SmartUp, anunța în urmă cu câteva zile, chiar de pe scena conferințelor Techsylvania, că are nevoie de angajați pentru centrul de la Cluj. „Iubesc Clujul. Cred ă orașul acesta e fabulos, dezvoltăm tehnologie aici, am înființat SmartUp România. Nu e un centru de outsourcing, nu asta vrem să facem, vrem să îi angajăm pe cei mai buni. Ne construim echipa tehnică la Cluj. Am văzut multe companii venind din alte locuri ca să înceapă afaceri la Cluj”, a spus Frank Meehan.

Vezi și:

Frank Meehan, de la SmartUp și SparkLabs Global Venture: „Iubesc Clujul. Cred că orașul acesta e fabulos, dezvoltăm tehnologie aici”

Reprezentanții Liberty mai anunță că proiectul Planable, dezvoltat de trei tineri din Republica Moldova în cadrul Spherik Accelerator a câștigat competiția Startup Avalanche din cadrul Techsylvania (competiție organizată cu sprijinul Spherik) și va fi prezentat în Silicon Valley.

Mai multe, aici:

Câştigătorii de la Techsylvania: s-au mutat din Republica Moldova la Cluj, ca să înfiinţeze o afacere. Acum au primit bilet spre Silicon Valley

Clădire “verde”

Parcul tehnologic a obținut certificarea BREEAM „excelent”, care vizează corpurile D și E, dezvoltate în cea de-a doua etapă a proiectului. Liberty Technology Park Cluj este primul proiect de reconversie din România certificat după schema „Major refurbishment” („Renovare majoră”). BREEAM este cea mai utilizată metodă la nivel mondial de evaluare a impactului clădirilor asupra mediului și reprezintă un standard pentru proiectarea durabilă. Potrivit datelor BREEAM, de la lansarea în 1990 și până în prezent s-au înregistrat pentru evaluare peste 2,2 milioane de clădiri din 77 de țări și au fost emise peste jumătate de milion de certificate. Evaluarea cuprinde zece categorii, iar corpurile D și E au obținut cele mai mari procentaje pentru categoriile „Utilizarea solului și ecologie”, „Transport”, „Materiale”, „Energie” și „Management”. Procedurile de certificare au fost realizate cu sprijinul Alexandrei Stoica și al lui Adrian Pop.

Cine a venit în locul fostei fabrici de mobilă

Centrul de birouri și servicii Liberty Technology Park Cluj s-a realizat în incinta fostei fabrici de mobilă și piane Libertatea. A fost lansat în toamna anului 2013 și a adus 16.750 de metri pătrați de spații de birou pe piața locală, în urma unei investiții de peste 13 milioane de euro. Proiectul este o inițiativă Fribourg Capital, grup controlat de fostul director adjunct al Rompetrol și fost premier al Republicii Moldova, omul de afaceri Ion Sturza. Printre rezidenții săi se numără Halcyon Mobile (IT), Spherik Accelerator, Siemens (IT), Recall Information Services (IT), Control Data Systems (IT), KPMG (Accounting and Business), La Casa (Restaurant), Makronetz (IT), Ecuson Studio (Web & Branding), Regal Beloit Romania (Mk), Liberty Fitness (Gym), Luminos Software (IT), Voquz (IT), Impact Hub (Community & Business) și, cei mai recenți, SmartUp (IT), Altran Romania și Arvato Bertelsmann (Contact centers).

by -
0 152

Cluj-Napoca e unul dintre orașele în care s-au realizat tranzacții cu birouri în primul trimestru, însă Bucureștiul, dar și alte mari orașe ca Iași sau Timișoara au luat-o înaintea capitalei Transilvaniei în acest început de an pe segmentul Office. Cu toate că e una dintre cele mai importante piețe în ceea ce privește stocul de birouri, Clujul ocupă de această dată un loc modest în analiza trimestrială a unei companii de consultanță care trece în revistă tranzacțiile încheiate în acest început de an.

Cererea de spații de birouri din România a totalizat în primul trimestru aproximativ 140.000 mp, arată datele companiei de consultanță Jones Lang LaSalle. O treime din spațiile închiriate în țară sunt în afara Bucureștiului, în orașe precum Iași, Timișoara, Cluj-Napoca și Brașov.Mai precis, în marile orașe din țară, suprafața de birouri tranzacționată în primele trei luni a fost de circa 41.000 mp, comparativ cu 18.800 mp în intervalul corespunzător din 2015. “La nivel național, față de perioada similară a anului trecut, când companiile au închiriat circa 76.000 de metri pătrați în București și în principalele orașe din țară, cererea din primele trei luni din 2016 este aproape dublă”, arată datele JLL. Iașiul concurează în acest an cu Bucureștiul, înregistrând una dintre cele două cele mai mari tranzacții din perioada ianuarie-martie 2016, respectiv 13.000 de metri pătrați, contract în care JLL a reprezentat chiriașul. În București, cea mai mare tranzacție a fost de 13.000 de metri pătrați, fiind însă vorba despre o prelungire de contract existent.

Structura pe orașe arată că în București cererea a fost de aproape 100.000 mp în primul trimestru, dublul suprafeței închiriate în perioada corespunzătoare a anului trecut. În Iași au fost tranzacționați 17.200 de mp, în Timișoara 16.300 metri pătrați, pe locurile următoare clasându-se Brașov și Cluj-Napoca.”Pentru Cluj, întreaga cerere pe care am înregistrat-o noi a fost de 3,650 mp”, a precizat Andrei Drosu, de la departamentul de Cercetare și Consultanță a JLL.

Menționăm însă că în ceea ce privește stocul de spații de birouri Clujul reprezintă una dintre cele mai importante piețe pe acest segment imobiliar. Potrivit unei analize Darian aferente semestrului I al anului trecut, cea mai mare piaţă de birouri în afara Bucureștiului este cea din Cluj-Napoca, cu aproximativ 190.000 mp, urmată de Iaşi cu 125.000 mp, Timişoara cu aproximativ 100.000 mp şi Braşov cu 80.000 mp.

Dezvoltatorii de mari proiecte de birouri nu se plâng că ar rămâne cu spații neînchiriate. Unul dintre cele mai mari proiecte care se aflau în derulare pe parcursul anului trecut, Liberty Technology Park, se apropie de 100% grad de ocupare, potrivit dezvoltatorilor care au transformat o fostă fabrică de mobilă și piane din zona gării în centru de birouri. Majoritatea chiriașilor vine din zona IT. “Avem 20 de rezidenți din domenii conexe care generează inovație și progres, mai mult, 90% din spațiu este închiriat, iar pentru cei 10% rămași suntem în negocieri avansate”, susțin dezvoltatorii de la Fribourg. Dezvoltatorii de la NEPI și Ovidiu Șandor au demarat în urmă cu câteva săptămâni a treia și ultima etapă din proiectul The Office. Suprafaţa de 18.500 mp închiriabili aferentă fazei III din The Office urmează să fie finalizată în vara anului 2017. Cei 21.273 mp închiriabili livraţi în luna mai 2014 cu ocazia dării în folosinţă a primei faze sunt ocupați în totalitate, în vreme ce suprafaţa de 19.412 mp aferenă celei de-a doua faze era în februarie închiriată în proporţie de 83%, transmit dezvoltatorii. În ceea ce priveşte a treia etapă,  30% din suprafeţele ce vor fi livrate la jumătatea anului viitor erau deja închiriate la momentul începerii lucrărilor de construcție.

Conform datelor JLL, companiile din domeniul BPO, IT&C și servicii profesionale continuă să fie motorul cererii și în acest an în România, cu peste 60% din suprafața tranzacționată în primul trimestru, în timp ce sectorul bancar și cel de servicii financiare au închiriat 10.000 metri pătrați, iar companiile de FMCG au semnat contracte pentru 3.000 metri pătrați. Piața de birouri continuă să performeze foarte bine și în acest an. Statisticile privind cererea din primele trei luni ale anului sunt încurajatoare. Cererea nouă (pre-închirieri și contracte noi) a cumulat peste 70.000 de metri pătrați, respectiv jumătate din piață. Acest lucru demonstrează că România rămâne atractivă pentru investitori. Mai mult, valul de închirieri din afara Capitalei creează un mediu investițional atractiv și competitiv, iar apariția pe piața locală a unor nume mari din diferite domenii, ar putea atrage în viitor și alți jucători internaționali”, a declarat Claudia Cetățoiu, senior consultant Tenant Representation JLL Romania.

by -
0 564
Sursa foto: The Office (Ivona Gal)

New Europe Property Investments (NEPI) şi antreprenorul Ovidiu Şandor demarează ultima etapă din cadrul celui mai mare complex de birouri din Cluj Napoca, anunță azi oficial dezvoltatorii. După cum Actualdecluj.ro scria încă de ieri, lucrările la faza III din The Office încep în aceste zile pe ultima bucată de teren rămasă disponibilă pentru piața imobiliară după demolarea fostei fabrici Tricotaje Someșul de pe Blvd 21 Decembrie 1989. Dezvoltatorii lansează și o estimare pentru finalul de proiect anunțat pentru anul viitor: în birourile de aici vor lucra 5.000 de oameni.

Citește și alte noutăți din piața de birouri de la Cluj:

EXCLUSIV. Tranzacţie pe piaţa de birouri: Clădirea – “fantomă” de la Tăietura Turcului îşi schimbă proprietarul. Vezi cine preia imobilul

Suprafaţa de 18.500 mp închiriabili aferentă fazei III din The Office urmează să fie finalizată în vara anului 2017. “Dezvoltarea are loc într-un context economic favorabil, în care Cluj-Napoca atrage și oferă în continuare oportunități de dezvoltare a afacerilor, în special în industria IT”, spun reprezentanții dezvoltatorilor.

Cei 21.273 mp închiriabili livraţi în luna mai 2014 cu ocazia dării în folosinţă a primei faze sunt ocupați în totalitate, în vreme ce suprafaţa de 19.412 mp aferenă celei de-a doua faze inaugurată în urmă cu două luni este închiriată în proporţie de 83%, transmit dezvoltatorii. În ceea ce priveşte a treia etapă,  30% din suprafeţele ce vor fi livrate la jumătatea anului viitor sunt închiriate, susțin responsabilii de proiect.

La finalizarea lucrărilor tuturor etapelor de construire, prognozată pentru vara anului 2017, complexul va dispune de o suprafață totală închiriabilă de 59.185 mp. Numărul persoanelor care îşi vor desfăşura activitatea în “The Office” Cluj-Napoca va depăşi 5.000 de angajați în anul 2017, estimează dezvoltatorii. Printre companiile găzduite de complex în acest moment se numără National Instruments, Yonder, 3Pillar Global, HP, Leoni, Betfair, Lohika Systems, Yardi, COS, Deloitte, Ernst&Young, Wolters Kluwer, TUI Travel, Bombardier, Bosch, MOL.

The Office” Cluj-Napoca a obținut certificarea de clădire verde, BREEAM Excellent.

Cine sunt dezvoltatorii

Ovidiu Şandor este un antreprenor din Timişoara, cunoscut la nivel naţional în special pentru dezvoltarea  proiectelor City Business Centre Timişoara şi The Office Cluj Napoca. De asemenea, în 2015, Ovidiu Şandor a organizat, la Timişoara, Art Encounters, cel mai amplu eveniment de artă contemporană din România.

New Europe Property Investment (NEPI) este un grup de investiții listat la Busa de Valori din Johannesburg (JSE), la Bursa de Valori de la Londra (LSE), precum și la Bursa de Valori din București (BVB). Grupul a fost înființat în anul 2007 pentru a achiziționa, a dezvolta și a gestiona cele mai importante proprietăți pe zona de retail din țările emergente ale Uniunii Europene, cu potențial de creștere pe termen lung. Din portofoliul NEPI fac parte Mega Mall, Mall Promenada, Vulcan Value Center, CityPark, Shopping City Timișoara, Ploiești Shopping City, deva Shopping City, Brăila Mall, Galaţi Shopping City, Shopping City Târgu-Jiu, Severin Shopping Center şi alte centre comerciale în întreaga ţară, dar şi în Serbia şi Slovacia. NEPI mai deţine şi clădirile de birouri Floreasca Business Park, The LakeView din Bucureşti, City Business Centre din Timişoara şi The Office din Cluj.