Tags Posts tagged with "Bienala de Arhitectura Transilvania"

Bienala de Arhitectura Transilvania

Sursa foto: BATRA, foto Vlad Cupşa

La jumătatea lunii trecute, Bienala de Arhitectură Transilvania a recompensat cele mai bune proiecte din ultimii doi ani din Transilvania- “Judecătorii” au avut de ales dintr-un total de 67 panouri la cele 8 secțiuni propuse. Au fost lucrări de o “calitate în general bună”, transmiteau atunci juraţii, dar şi proiecte prezentate lacunar şi o secţiune unde s-a înscris un singur proiect. L-am întrebat pe preşedintele juriului care sunt concluziile cu care a rămas, după analizarea proiectelor arhitecţilor din Transilvania.

Echipa chemată să analizeze proiectele a fost formată din cinci specialiști din România şi din afara ţării: Georgeta Gabrea, Oana Simionescu, Pedro Ravara și Francesco Fresa şi preşedintele Juriului – Borislav Ignatov, președintele Camerei Arhitecților din Bulgaria, arhitect care a înfiinţat în 2014 o firmă cu sedii în New York, SUA şi în Varna, Bulgaria.

Au fost lucrări premiate, dar şi mari minusuri. ”Prezentarea lacunară a multor proiecte a constituit o provocare pentru procesul de jurizare. Astfel, la una dintre secțiuni, Arhitectura Locuinței Colective, unde s-au înscris trei proiecte, am decis în unanimitate să nu acordăm niciun premiu, din cauza faptului că lipsesc informații mai clare despre context și despre spațiile interioare – comune sau private. De asemenea, la secțiunea Arhitectura Spațiului Public, singurul proiect înscris, cel al Pieței Unirii din Cluj-Napoca, Latura de Vest, realizat de arh. Eugen Pănescu, Tudor Pănescu și Adrian Borda de la Biroul de Arhitectură Planwerk, NU a primit premiu, pentru că nu ni s-a părut etic să facem acest lucru. Conform regulamentului, pentru ca o secțiune să poată beneficia de imparțialitate și să poată da un câștigător, trebuie să aibă minim trei proiecte înscrise. Totuși, considerând calitatea proiectului, precum și importanța susținerii acestei categorii, juriul a decis să-i acorde mențiune”, a declarat, atunci, Borislav Ignatov, președintele Juriului BATRA2017.

 

 

Sursa foto: BATRA

 

Vezi aici cine au fost câştigătorii Bienalei din acest an:

Premii pentru proiectele de Arhitectură ale Transilvaniei. Care au fost cele mai bune lucrări, în ochii juriului şi marile minusuri din concurs

 

Actualdecluj.ro: Care a fost impresia generală în ceea ce priveşte calitatea proiectelor înscrise în competiţie?

Borislav Ignatov: În opinia mea, proiectele înscrise în concurs au fost de calitate ridicată. Am avut ocazia să urmăresc arhitectura românească în ultimii câţiva ani şi îi văd progresul rapid.

 

Actualdecluj.ro: Pot fi această competiţie şi proiectele înscrise aici comparate cu ceea ce se întâmplă la nivel internaţional în astfel de concursuri?

Da, proiectele de aici ar fi putut fi înscrise cu succes în orice altă competiţie internaţională similară.

 

Actualdecluj.ro: A fost vreun proiect care a impresionat cu adevărat juriul?

Da. Toate proiectele premiate.

 

Actualdecluj.ro: Cum aţi descrie munca arhitecţilor români?

Arhitecţii români se străduiesc să arate o abordare modernă, internaţională în munca lor. Ar fi grozav dacă ar reuşi să introducă şi elementele locale, recognoscibile în proces.

 

Actualdecluj.ro: Cum sunt proiectele din Cluj în comparaţie cu cele din alte oraşe? Faptul că acum Clujul e o piaţă imobiliară „fierbinte” are efecte în ceea ce priveşte calitatea proiectelor de arhitectură?

Piaţa fierbinte aduce o oportunitate bună pentru expresia arhitecturală, dar un astfel de moment necesită multă atenţie. Nu e întotdeauna posibil să reuşeşti asta, din cauza deadline-urilor – care sunt foarte strânse într-o astfel de piaţă fierbinte.

 

Actualdecluj.ro: Spuneaţi că aţi avut şi dezamăgiri în această competiţie. Nu a fost niciun premiu la secţiunea de Locuire, din cauza lipsei de informaţii din proiecte – mai precis: lipseau informaţii despre context şi spaţii interioare. Cât de important ar trebui să fie, pentru un arhitect, contextul într-un proiect?

Aş spune că e cel mai important factor pentru a face arhitectură.

 

Actualdecluj.ro: De asemenea, la secţiunea de Spaţii Publice a fost înscris un singur proiect. Ce spune asta despre contextul local şi oraşele din Transilvania?

Proiectele de o asemenea scară sunt rare şi necesită mult timp. E nevoie de mult timp ca să le pregăteşti, dar şi ca să le implementezi, să le construieşti. Dinamismul de pe acest segment arată, de asemenea, şi cât de active sunt municipalităţile în ceea ce priveşte ţinta de a-şi face oraşele mai bune. Sper că la următarea ediţie a bienalei să fie mai multe proiecte înscrise la această categorie.

 

Actualdecluj.ro: Ce aţi vrea să vedeţi data viitoare când veţi fi în Cluj? De ce anume ar avea nevoie competiţia BATRA în anii următori?

Cred că e extrem de important să aduci arhitectura de calitate către oameni, între oameni şi să fie dusă expoziţia în piaţa centrală.

 

Foto: Adina Moldan

 

Actualdecluj.ro: Care a fost prima impresie despre Cluj, ca arhitect? Ce v-a plăcut cel mai mult aici, ce aţi critica?

Îmi place Clujul foarte mult, cu centrul său istoric vibrant, grădinile verzi şi energia din mediul studenţesc. Cred că râul Someş oferă oportunităţi grozave pentru viitoare spaţii publice, pe malurile sale, care trebuie folosite.

 

Ignatov a participat, anul trecut, la un proiect al Scenei Urbane, care îşi propunea să pună “reflectoarele”, din nou, pe râul care traversează oraşul:

FOTO/VIDEO În aşteptarea unor zile mai bune pentru Someş: noapte cu lumini pe râul care traversează Clujul

 

 

 

Cine e Borislav Ignatov

Borislav Ignatov, președintele Camerei Arhitecților din Bulgaria, a absolvit studiile masterale în arhitectură la Universitatea Columbia din New York (2006) şi Universitatea de Arhitectura din Sofia (1995). A lucrat la mai multe firme mari de arhitectură incluzând “Perkins + Will Architects” şi este arhitect licenţiat în statul New York şi în Bulgaria. În 2004 a fondat Studio Bignatov în New York. Compania este o firmă de arhitectură interdisciplinară cu sedii în New York, SUA şi în Varna, Bulgaria. Lucrările lor urmăresc sa aducă o contribuţie de durată contextului urban şi natural. Studioul este interesat de arhitectura contemporană verde şi lucrări artistice experimentale şi este recunoscut internaţional pentru conştientizare privind importanţa mediului. (sursa: OART)

 

 

 

Sursa foto: BATRA

„Vino puţin!” Şi face semn spre ieşire, din pragul unei uşi a Teatrului Naţional, unde tocmai se acordaseră premii pentru arhitectura de Transilvania. Despre oraş se vorbeşte cel mai bine în oraş, consideră Hakon Iversen, unul dintre specialiştii străini chemaţi să jurizeze lucrările din cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015. Aşa că, după o scurtă discuţie indoor, arhitectul norvegian (care are în derulare un proiect şi la Cluj, la Muzeul Etnografic) răspunde pentru Actual de Cluj la câteva întrebări despre proiecte, şcoală, urbanism arhitectură şi oraş, chiar de pe treptele oraşului.

 

Pentru o scurtă incursiune printre premiile şi proiecte bienalei, citeşte:

Ce au decis “judecătorii” de afară că merită premiat în arhitectura de Transilvania. Bienala, mesajele și trofeele de 2015

 

Reporter: Care a fost impresia generală despre lucrările propuse în concursul bienalei? Cum lucrează arhitecții din Transilvania, din România?

Hakon Iversen: Impresia generală asupra calității lucrărilor este una bună. Am simțit un stil tipic românesc, care e autentic. Totuşi, nu e îndrăzneţ.

Un stil? Ce fel de stil?

Poate nu „stil” e cel mai potrivit termen. E vorba mai mult despre felul în care este interpretată arhitectura. Există un anumit fel umil de a face arhitectură, comparativ cu ce putem vedea în alte părţi. Are ceva din felul de a fi al românilor – ei sunt politicoși, tăcuți. Cam aceasta a fost prima impresie. Eu știu și mulţi români care lucrează în Norvegia, care sunt arhitecți, ingineri.

Arhitecții români lucrează în Norvegia la fel ca aici?

Nu! Modul de a lucra e foarte diferit. În mediul din Norvegia, românii experimentează mai mult. Și aici, când jurizam lucrările, am întâlnit și intervenții experimentale, dinamice, care au reușit să surprindă. Dar la mare parte dintre lucrări lipsea „punctul culminant”, cel care le-ar fi făcut să devină mai interesante. Este vorba despre felul în care arhitectura e modelată, despre materialele folosite, de forme, de layout. E ceva în arhitectura românească care nu e încă dezlănțuit.

Dacă ar fi să daţi un sfat pentru arhitecții români, acesta ar fi…

Să fie mai experimentali și mai îndrăzneți. Să îi provoace pe arhitecţii renumiţi, pe cei care deja s-au impus, să provoace facultăţile de arhitectură şi chiar şi pe profesorii depăşiţi, cei din categoria „old shool”.

Și nu se întâmplă asta – experimentarea – nici măcar la nivel de proiecte propuse într-un astfel de concurs? Poate nu le vedem oriunde pe stradă, dar nici măcar aici, la o astfel de competiţie, nu găsim asemenea proiecte?

Sunt foarte politically correct.

Adică nu aţi văzut ceva uimitor, ceva extraordinar…

Nu. Dar au fost unele proiecte care tindeau să meargă înspre asta.

 

proiecte bienala
Proiecte din cadrul BATRA, expuse la Conti

 

 

Spuneați că arhitecții români lucrează diferit când sunt în Norvegia față de cum lucrează aici, în România. De ce? E vorba de contextul local? De şcoală?

Cred că e un cumul de factori, e un fenomen mai complex. Cred că arhitecții români nu sunt încurajaţi aici să facă muncă experimentală.

Dacă te uiţi la arhitectură în România observi că e pregnantă aici moştenirea comunistă. În București mai ales e foarte vizibilă. E o combinație tăioasă între produsele epocii comuniste și ceea ce e modern. Am avut un workshop cu studenții de la arhitectură din București, am avut și acolo dificultăți în a-i face să iasă din „cochilie”. La universitate cred că se predă prea mult despre asta (şi arată înspre oraşul construit – moștenirea trecutului, n.red.) față de ceea ce poate să fie.

Arhitecţii nu experimentează destul.

Trebuie să fie mai îndrăzneţi. Au transferat, într-un anume sens, comunismul în prezent.

Vorbeați de București. Și în Cluj cum stau lucrurile?

Și în Cluj e la fel. În Cluj aveţi moştenirea cu vile, clădiri istorice. Mult din ceea ce am văzut că fac studenții poate fi explicat în acești termeni: se încearcă replicarea a ceva din trecut, dar i se dă un look ceva mai modern. În loc să se ia esenţa clădirii şi să se facă o clădire nouă, se copiază mai mult sau mai puţin ceva existent şi se schimbă foarte puţin. La secțiunea de “Spaţiu public” la bienală au fost doar 3 proiecte înscrise. Prea puţine. În Cluj sunt multe posibilități de a se crea spații publice bune.

Unde?

Aici, în centru. Inclusiv în piața centrală, în Piata Unirii. Știu că au fost nişte lucrări de modernizare, dar acestea nu au fost finalizate. Piața aceasta are potenţial, poate să fie mai bună. Clădirile din jur au o lipsă de strategie de business. Nu există un “miez” al Clujului, o “inimă” în jurul căreia să se adune activităţile. E o lipsă de locuri de întâlnire. Şi.. sunt prea multe maşini.

Ce înseamnă această lipsă de strategie de business?

Că imobilele au „conținutul” greșit; sunt spaţiile comerciale nepotrivite, cafenelele, restaurantele nepotrivite. Nu sunt atractive. Ar trebui să fie altfel. Sunt multe magazine second hand pe arterele principale, care ar trebui să fie pe străduţele mai mici.

De ce avem nevoie în centru?

De mai mulţi dintre studenţii voştri. Îi mai văd în centrul vechi. Dacă veniți în Bergen.. E un oraș relevant pentru o comparație cu Clujul, ca structură, ca istorie, ca dimensiuni.

 

Sursa foto: www.fjordtours.com
Bergen. Sursa foto: www.fjordtours.com

 

Ce am putea învăţa de acolo?

Nu neaparat să învățați. Dar să fiţi inspiraţi, poate… E atâta putere în Cluj, atâta istorie, dar există o energie încă nedezlănțuită. Pentru mine, totul începe cu structurile politice, cu mediul academic, cu felul în care îi înveți pe studenţi să gândească. Nu la studenți, nu la arhitecți sunt problemele de bază. Ei sunt foarte competenţi, dovadă că „înfloresc” o dată ce ajung într-un mediu propice, în Norvegia de pildă, într-un mediul care îi stimulează. E vorba de mediul încurajator. Ce s-a întâmplat acum, cu această bienală, e foarte bine. La bienală au fost invitați 8 membri de juriu din 8 ţări diferite. În acest fel, primeşti 8 puncte de vedere diferite pentru fiecare dintre proiecte. Am avut o ceartă mare. Nu ceartă, de fapt, o discuţie, am avut o discuţie grozavă. Lucrările erau anonime și egale, iar discuțiile noastre au fost extrem de interesante, cu atâtea perspective diferite.

hakon iversen foto spatiu public
Sursa foto: BATRA

 

Ce aţi aştepta de la următoarea bienală?

În primul rând aş aştepta ca toţi arhitecții profesionişti să participle, să fie prezenţi la bienală. Nu neaparat cu proiecte, dar să fie prezenți la evenimente, cum ar trebui să fie la o bienală. Aș aștepta desigur să fie mai multe proiecte înscrise. Categoriile ar trebui discutate, ar putea fi structurate mai bine, fiindcă acum unele segmente se intersectează. Poate erau unele proiecte bune, dar încadrate în categoria greşită.

Ce vă aşteptaţi de la arhitecți pentru viitor? De la cei tineri în special.

Să se relaxeze. Ştiu că sunt inspiraţi de alţi arhtecți, că citesc, că studiază. Imaginația trebuie lăsată liberă, asta lipseşte. Nu ştiu dacă lucrurile stau în acest fel fiindcă profesorii nu îi încurajează înspre așa ceva. Sunt cei care împing limitele sau alţii care se conformează la anumite cerințe, pentru note.

Sfatul pentru arhitecți era să fie mai creativi, să îndrăznească să experimentezeCare ar fi îndemnul pentru administraţia locală? Ce ar putea face mai bine?

Ar putea să îi folosească pe aceşti tineri arhitecţi. Simt că e o lipsă de prezență a municipalității când e vorba de arhitectură, de planificare urbană, Clujul nu are un plan, o strategie bună.

Unde e cel mai vizibil asta?

Peste tot! Și la București e la fel. Am întrebat dacă există o strategie bună pentru reducerea traficului și nu există așa ceva. Lucrurile sunt legate: dacă vrei spații publice de calitate, trebuie să știi că un element esențial este felul în care gestionezi traficul. Am fost surprins să văd atâtea mașini într-un oraș mic cum e Clujul. Sunt foarte multe maşini în centru. La muzeul etnografic încercăm să propunem tocmai asta: o gândire strategică pentru întregul ansamblu.

Locul preferat din Cluj?

Plimbarea din parcul mare la muzeul etnografic; mergi prin partea de vile, cu istorie, sunt case pe traseu. Parcul are un potenţial uriaş. Și un mic local din Zorilor, aproape de facultatea de arhitectură, unde ni s-a recomandat să mergem pentru pizza. Nu e un loc senzațional, dar are ceva autentic, parcă ești în curtea cuiva, acasă.

 

Cine e Hakon Iversen

 

Specializat în planificare strategică, design urban, arhitectură, urbanism, consiliere strategică pentru sectorul privat și public, Håkon Iversen este implicat în mai multe proiecte: Bergen on the Move, Connected. Things about future, people and cities, precum și în restaurarea a două monumente la Muzeul Etnografic al Transilvaniei. Este director şi partener la David Lock Associates Nordic şi a fost unul dintre speakerii din cadrul conferinței ”Memorie și Comunicare” și membru al juriului Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015.

 

 

După ce au așteptat să fie văzute în părăginitul palat Conti, în centrul Clujului, toate proiectele înscrise în concursul recent încheiatei Bienale de Arhitectură Transilvania vor putea fi studiate începând de azi, 22 octombrie, în alte şase orașe din Transilvania.
Amintim, cele mai bune proiecte ale arhitecților din Transilvania au fost premiate în cadrul BATRA 2015, organizată între 3 și 19 octombrie 2015, la Cluj-Napoca. 8 proiecte din cele 112 înscrise în concurs au fost declarate câștigătoare la Gala Premiile BATRA 2015, care a avut loc vineri la Teatrul Național. Au fost categorii unde juriul (cu membri internaționali) a decis greu cine pot fi câștigătorii și o secțiune în cadrul căreia chiar nu s-a putut alege premiant (la secțiunea Spațiu Public au fost înscrise doar trei proiecte, deci insuficiente), însă au fost și lucrări considerate valoroase.
Cine sunt câștigătorii și care sunt proiectele, puteți vedea aici:
Proiectele înscrise în concurs și vernisate în cadrul expoziției BATRA 2015 vor putea fi admirate, în perioada următoare, în alte şase orașe din Transilvania:
22 octombrie – 5 noiembrie 2015: Baia Mare
9 noiembrie – 23 noiembrie 2015: Satu Mare
26 noiembrie – 10 decembrie 2015: Alba-Iulia
14 decembrie – 28 decembrie 2015: Oradea
1 martie – 27 martie 2016: Zalău
1 aprilie – 27 aprilie 2016: Bistrița
Ediția din acest an a Bienalei s-a desfășurat cu evenimente speciale, expoziții, workshopuri, proiecții de film și lecturi publice. Locațiile BATRA 2015 au fost marcate cu o pânză galbenă de 30 de metri lungime și 2.30 metri lățime, ideea aparținându-i lui Gill Viandier, artist cunoscut pentru proiectul inedit ‪#‎Number‬#, lansat la Quadrienala de Scenografie şi Arhitectură de Teatru de la Praga.
 Cu ce au rămas organizatorii la final? Am întrebat-o pe arhitecta Daniela Maier, președinta BATRA 2015. „O primă concluzie ar fi că am reușit să scoatem arhitectura ca subiect de dialog în fața mai multor oameni și să expunem proiectele pe care arhitecții și le consideră cele mai reușite”, a punctat Daniela Maier. Conform numărătorii organizatorilor, expoziția de la Conti a avut zilnic în jur de 150 de vizitatori. „Cât despre nivelul proiectelor înscrise în concurs, aș zice că sunt câteva valoroase; se vede că societatea se schimbă, că s-a trecut prin perioade grele, că uneori cuvântul arhitectului nu cântărește așa cum ar trebui, că poate nu există respectul care ar trebui să existe pentru această profesie. Dar se construiește. E important să ne consolidăm coloana vertebrală și să avem opinii coerente. E important să ne consolidăm și ca breaslă și să învățăm ca atunci când avem o temă importantă, cum e Someșul de exemplu, să spunem la fel”, a subliniat președinta BATRA.
Vezi și:

by -
0 649
Sursa foto: BATRA

Cele mai bune proiecte ale arhitecților din Transilvania vor fi expuse în cadrul vernisajului Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2015, începând din acest weekend. Peste 100 de proiecte vor putea fi studiate, între 3 și 19 octombrie, în clădirea fostului hotel New York / Continental, imobil monument istoric acum neutilizat și aflat în paragină.

Clujenii sunt așteptați la expoziția-concurs Premiile BATRA 2015, unde vor putea vedea proiecte de arhitectură pentru diverse categorii: arhitectura locuinței, a dotărilor comunitare și de producție, a spațiului public, a patrimoniului cultural, a spațiului interior și scenografie, microarhitectura/ arhitectura temporară/ design de obiect, proiecte culturale, arhitectura în mediul rural.

Vernisajul va marca deschiderea oficială a Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015, ce va avea loc pe 3 octombrie, la ora 18.00, la Hotel Continental. Evenimentul va fi găzduit de Daniela Maier, președintele BATRA 2015, Șerban Țigănaș, președintele OAR, Szabolcs Guttmann, președintele OAR Transilvania, Stelian Fleschin, președintele OAR Filiala Alba, Cosmin Falub, președintele OAR Filiala Bihor, Ioan Ștefan Paskucz, președintele OAR Filiala Nord-Vest, Violeta Iuoraș, președintele OAR Filiala Satu-Mare.

Citește și:

Cine decide cum arată oraşul-construit? Arhitecţii îşi premiază “Beneficiarii ideali”

Cele peste 100 de proiecte înscrise la concurs, juriul care va fi alături de noi în această perioadă, membrii filialelor şi ai administraţiei publice care şi-au anunţat participarea la evenimente, precum şi partenerii, sponsorii şi susţinătorii noştri confirmă faptul că acest demers este apreciat şi susţinut. Ne dorim ca în faţa proiectelor expuse să ajungă cât mai mulţi oameni pentru a (e putea deschide apetitul (general) pentru dialogul pe teme de arhitectură, urbanism, comunitate şi perspective de dezvoltare”, a declarat Daniela Maier, președintele Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015.

Gala de premiere a Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015 va avea loc joi, 15 octombrie, la ora 17.00, la Teatrul Naţional Cluj.

Poeme și Charlie Chaplin la bienala arhitecților

În 4 octombrie, de la ora 16.00, la Muzeul Etnografic este programată o lectură publică: „Poemele locurii”. Festivalul Naţional de Literatură, în parteneriat cu Bienala de Arhitectură Transilvania a iniţiat un concurs pentru scriitori. La această lectură publică, membrii Uniunii Scriitorilor vor prezenta poemele înscrise deja în concurs. Câştigătorul va fi premiat în cadrul Galei BATRA 2015.

De asemenea, un alt moment special în cadrul Bienalei este proiecția filmului ”Dictatorul”, în regia lui Charlie Chaplin, în data de 11 octombrie, cu sprijinul Scenei Urbane.

Workshopuri pentru arhitecţi, deschise şi publicului larg

Arhitecții stagiari, arhitecții membri OAR, studenții arhitecți, precum și alte persoane interesate se pot înscrie la diverse workshopuri ce vor avea loc în cadrul Bienalei de Arhitectură Transilvania 2015, au mai anunțat organizatorii. Astfel, participanții vor învăța de la specialiști în domeniu despre cele mai bune metode de comunicare, machetare, fotografie, concursuri de arhitectură sau Urban Gaming Simulation. În cadrul workshopului de machetare, participanții vor afla mai multe despre printarea 3D, iar cei interesați de fotografia de arhitectură vor putea participa la un workshop, susținut de fotograful Radu Sălcudean.

Totodată, arhitecții vor putea învăța mai multe despre promovarea în mediul online și comunicare în cadrul unui workshop susținut de Anca Dinu, PR Manager în cadrul agenţiei de comunicare şi branding Communication ON.

Workshopul dedicat concursului de arhitectură va fi susţinut de Trond Tystad, expert în planificare strategică și urbanism. La workshop sunt așteptați atât arhitecți, cât și reprezentanți ai administrației publice, project manageri și jurişti, pentru a detalia demersurile legate de concursul de arhitectură ca modalitate de achiziţie publică pentru intervențiile de arhitectură şi urbanism.

Organizatorii au anunțat și un workshop în care participanții vor afla ce legătură au jocurile cu urbanismul și dezvoltarea oraşului – Urban Gaming Simulation, care va fi susținut de Paola Rizzi și Aphorme.

Ce e Bienala de Arhitectură Transilvania

Bienala de Arhitectură Transilvania este organizată de Ordinul Arhitecților din România Filiala Transilvania, în colaborare cu filialele Alba, Bihor, Nord-Vest, Satu-Mare, prin programul de finanțare OAR a filialelor pentru evenimente, pe bază de regulament propriu și autonomie în organizare.

Din echipa de organizare a evenimentului fac parte:

  • Preşedintele: Daniela Maier

  • coordonatorii: Adina Moldan, Dan Ștefan Domșa, Ionuț Radu Filip

  • curatorii: Guttmann Szabolcs, președinte OAR Transilvania, Fleschin Stelian, președintele OAR Filiala Alba, Falub Cosmin, președintele OAR Filiala Bihor, Paskucz Ioan Ștefan, președintele OAR Filiala Nord-Vest, Iuoraș Violeta, președintele OAR Filiala Satu-Mare.