Tags Posts tagged with "banca transilvania"

banca transilvania

by -
0 258

Exemplu pozitiv de parteneriat public-privat de la Cluj, prilej de răfuieli politice la Iași: Banca Transilvania dă bani grei ca Sala Polivalentă să-i poarte numele și investește milioane de euro în sport, iar la Iași, atrage atenția un consilier local, acest parteneriat nu poate funcționa.

“La Cluj avem un exemplu de parteneriat public-privat în domeniul sportului: noua sală polivalentă din Cluj se va numi BT Arena. Banca Transilvania a cumpărat acest drept cu 600.000 de euro și va mai investi 9 milioane în infrastructura sportivă a orașului. Iată că se pot atrage bani privați pentru finanțarea sportului, dacă există viziune și voință. Între timp, la Iași, Primăria alocă 1.6 mil euro anual către echipa fotbal, într-un mod total netransparent, fără criterii de performanță, pentru un club care an de an caută să se salveze de la retrogradare. Mai mult, avem o situație cu totul incertă la clubul sportiv, care a încheiat un parteneriat dubios cu o firmă care, după toate aparențele, aplică metoda favorite a socialiștilor: socializează cheltuielile și privatizează profiturile. Iar stadionul ‘Emil Alexandrescu’ arată rudimentar, administrat prost și ineficient de către Primărie. De ce nu s-ar putea denumi stadionul ‘Dedeman’? Sau ‘Electra’? Sau ‘Delphi’? Sau ‘Cotnari’? Pentru că există interesul ca lucrurile să rămână în obscuritate și banii publici alocați sportului (iar la Iași 80% din banii publici alocați sportului sunt către fotbal) să fie cheltuiți în interesul acoliților PSD, nu în interesul public”, arată consilierul local PNL Iași Răzvan Timofciuc, membru în Comisia de Tineret și Sport din cadrul Consiliului Local din Iași.

 

Citește și:

Sala Polivalentă devine BT Arena

O sursă semnificativă de venit a societății care administrează Sala Polivalentă va fi un contract de sponsorizare, semnat cu o companie clujeană importantă, a dezvăluit viceprimarul Dan Tarcea pentru Actual de Cluj: „Vom atrage un sponsor care va da un nume Sălii Polivalente. În felul acesta, societatea care administrează sala va avea încă o sursă importantă de venit”. Tarcea a evitat să pronunțe numele companiei cu care s-ar purta negocieri în acestă direcție. Potrivit surselor Actual de Cluj, interesați de un astfel de contract sunt, în primul rând, reprezentanții Băncii Transilvania (BT). De altfel, BT a semnat un contract, până în 2020, și cu Universitatea Cluj, formația de fotbal care a pornit pe noul său drum din liga a patra, sub cârma unei asociații înființate de Primărie. Potrivit datelor din Contract, Banca ajută clubul în liga a III-a cu 100.000 de euro. Suma crește peste un an și ajunge la 350.000 de euro în liga a doua. În prima ligă “U” ar urma să încaseze 500.000 de euro doar de la BT.

NTT,  interes pentru Sala Polivalentă

Soluția sponsorizării ar urma să se aplice și în cazul Sălii Polivalente, dat fiind faptul că societatea administrator se confruntă cu mari dificultăți financiare, din pricina costurilor anuale de impozitare. Surse din cadrul Primăriei au precizat pentru Actual de Cluj că reprezentanții Băncii Transilvania ar fi dispuși să dea un nume Sălii Polivalente, în baza unui contract de sponsorizare. Această informație nu a fost confirmată, în mod oficial. Pe de altă parte,  omul de afaceri Daniel Metz – reprezentantul unei alte companii importante a Clujului, NTT DATA, spune că ideea i se pare atractivă. „Noi nu am purtat cu nimeni discuții pe tema aceasta. Dar dacă ar trebuie să ne băgăm să sprijinim Sala Polivalentă cu un contract de sponsorizare, am face-o, desigur, depinde și de suma cu care ar trebui să intrăm. Dacă nu ar fi ceva exagerat, am putea s-o facem”, a spus Metz.

Societatea care administrează Polivalenta trebuie să dispară – cred liderii PSD

Reprezentanții Primăriei dau asigurări că societatea care administrează Sala Polivalentă nu va intra în insolvență, în ciuda datoriile pe care le înregistrează pentru neplata impozitului. „Colegii mei au făcut un plan de eșalonare a plății datoriilor. O parte din bani s-au achitat deja, iar până la finele anului viitor preconizăm că datoria va fi achitată integral. Prin urmare, nu se pune problema ca firma administrator să intre în procedură de insolvență” – a precizat viceprimarul municipiului Cluj Napoca, Dan Tarcea.  Pe de altă parte, Tarcea admite că pentru a-și putea menține activitatea și pentru a face față cheltuielilor, societatea care administrează Polivalenta se vede nevoită să majoreze tarifele pentru închirierea sălii: „Gradul de ocupare a sălii este de peste 90%, prin urmare, din punct de vedere managerial nu prea avem reproșuri. O parte din datorii s-au achitat din veniturile activităților care s-au derulat anul acesta. Au fost destul de multe.  Evident, la anul, pentru a face față cheltuielilor, se impune o majorare a tarifelor. În afară de tarife, mai este preconizată o sursă importantă de finanțare, un contract de sponsorizare”.

Reprezentanții PSD consideră că, dimpotrivă, nu există niciun plan care să demonstreze că societatea care administrează Sala Polivalentă ar putea intra pe o creștere financiară. Consilierul Local Dan Morar spne că sala ar trebui să intre în gestiunea directă a Primăriei: „Pentru Sala Polivalentă văd două soluții. În primul rând să fie puse la conducere persoane capabile, care să fie în măsură să-și asume niște obiective economice. În al doilea rând, Sala Polivalentă ar trebui să fie preluată în administrare de Primărie. În felul acesta ar dispărea și Consiliul de Administrație, nu s-ar mai plăti impozit, cheltuielile s-ar diminua mult și nu ar mai fi nevoie să majorăm tarifele”,  a comentat Dan Morar.

by -
0 215

O instituție financiară din Cluj e pe primul loc pe piața cardurilor bancare, cu cinci tranzacții pe secundă și cele mai multe carduri, trei milioane, emise către beneficiari – 20% din întreaga piață.

E vorba de Banca Transilvania, care e, spun reprezentanții băncii, cel mai mare emitent de carduri din țară și o cotă de piață de 20% în ce privește volumele tranzacționate. În 2013 banca avea două milioane de carduri emise, iar în 2007 – un milion, ceea ce înseamnă o creștere cu un milion de carduri emise în ultimii patru ani. O tranzacție din 5 e contactless, ceea ce înseamnă o creștere de 450% într-un an. Banca are 40.000 de aparate point-of-sale (POS) și 1.200 de bancomate.

BT e a doua cea mai mare bancă din țară și are un profit net semestrial în a doua jumătate a anului trecut de 496 milioane de lei, în creștere cu 8,2%, dar cu venituri operaționale în scădere. Profitul e ușor în creștere față de S1 2016, când acesta era de 458,26 milioane.

Președintele Consiliului de Administrație, Horia Ciorcilă, spune că rezultatele confirmă prognozele interne ale băncii și punctează că banca a dat în prima jumătate a anulu peste 80.000 de împrumuturi noi. “Bankingul se schimbă radical, cu viteză foarte mare şi înțelegând aceste lucruri derulăm un program complex de tehnologizare şi digitalizare, cu scopul simplificării businessului şi a relației noastre cu clienții”, spune el. “Investim în platforme online şi în fluxuri, dar în acelaşi timp suntem atenți şi la riscuri, pentru a fi o bancă de rețea digitalizată cât mai aproape de ceea ce îşi doresc clienții’.

Ciorcilă adaugă că speră ca în perioada următoare să vadă “un nivel de predictibilitate mai ridicat al politicilor publice, care să conducă la un ritm mult mai mare de investiții publice şi private, la care am dori să ne alăturăm”.

Banca a avut în prima jumătate a anului venituri nete din dobânzi 886 milioane de lei, în creștere față de 857,6 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată banca a marcat 273,8 milioane din speze și comisioane, în creștere față de 242,9 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile operaționale au ajuns la 1,26 milioane, în scădere față de 1,4 milioane în S1 2016. În final profitul exercițiului financiar a fost de 496 milioane, în creștere față de 458,2 milioane în urmă cu un an.

La sfârșitul semestrului banca avea active totale de 53,2 miliarde de lei, în creștere de aproape 3% față de 51,7 miliarde la sfârșitul anului trecut și în creștere cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Banca a dat dividende acționarilor de 219 milioane de lei din profitul de anul trecut.

Banca menționează într-un raport că a contribuit în ultimii cinci ani cu 2,1 miliarde de lei ca taxe şi alte contribuții la bugetul de stat în nume propriu și pentru angajați sau clienți; din această sumă, 165 milioane au fost plătite în primul semestru al acestui an.

by -
0 110

Banca Transilvania confirmă în această dimineață că e în negocieri pentru preluarea BancPost. “Banca Transilvania informează investitorii că negocierile privind achiziția BancPost continuă. Detalii privind rezultatul negocierilor vor fi comunicate după parcurgerea etapelor necesare şi obținerea aprobărilor. Finalizarea negocierilor este estimată la finalul lunii octombrie anul curent”, informează sec banca printr-un comunicat adresat acționarilor și publicat pe Bursa de Valori București.

Ziarul Financiar a anunţat ieri, citând surse din piaţa bancară, că banca din Cluj va semna exclusivitatea de negociere pentru Bancpost, după o luptă în trei cu fondurile americane de investiţii Varde şi J.C. Flowers. Astfel, după mai multe luni de discuţii, Eurobank, acţionarul principal al Bancpost şi bancherii lor de investiţii care se ocupă de această tranzacţie, Mediobanca şi HSBC au selectat Banca Transilvania pentru negocierile finale. Dacă va cumpăra BancPost, BT va ajunge la o cotă de piață de 16%, egală cu a liderului de piață BCR.

 

by -
0 122

A doua cea mai mare bancă din țară, cu sediul la Cluj, anunță profit net în creștere cu 8,2%, la aproape o jumătate de milion de lei.
Banca Transilvania anunță azi că are profit net semestrial în a doua jumătate a anului trecut de 496 milioane de lei, în creștere cu 8,2%, dar cu venituri operaționale în scădere.
Profitul e ușor în creștere față de S1 2016, când acesta era de 458,26 milioane.

Președintele Consiliului de Administrație, Horia Ciorcilă, spune că rezultatele confirmă prognozele interne ale băncii și punctează că banca a dat în prima jumătate a anulu peste 80.000 de împrumuturi noi. “Bankingul se schimbă radical, cu viteză foarte mare şi înțelegând aceste lucruri derulăm un program complex de tehnologizare şi digitalizare, cu scopul simplificării businessului şi a relației noastre cu clienții”, spune el. “Investim în platforme online şi în fluxuri, dar în acelaşi timp suntem atenți şi la riscuri, pentru a fi o bancă de rețea digitalizată cât mai aproape de ceea ce îşi doresc clienții’.

Ciorcilă adaugă că speră ca în perioada următoare să vadă “un nivel de predictibilitate mai ridicat al politicilor publice, care să conducă la un ritm mult mai mare de investiții publice şi private, la care am dori să ne alăturăm”.

Banca a avut în prima jumătate a anului venituri nete din dobânzi 886 milioane de lei, în creștere față de 857,6 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Totodată banca a marcat 273,8 milioane din speze și comisioane, în creștere față de 242,9 milioane în aceeași perioadă a anului trecut. Veniturile operaționale au ajuns la 1,26 milioane, în scădere față de 1,4 milioane în S1 2016. În final profitul exercițiului financiar a fost de 496 milioane, în creștere față de 458,2 milioane în urmă cu un an.

La sfârșitul semestrului banca avea active totale de 53,2 miliarde de lei, în creștere de aproape 3% față de 51,7 miliarde la sfârșitul anului trecut și în creștere cu 11% față de aceeași perioadă a anului trecut. Banca a dat dividende acționarilor de 219 milioane de lei din profitul de anul trecut.

Valoarea acțiunilor BT la Bursa de Valori București a scăzut în această dimineață după anunț, de la un preț de deschidere a sesiunii de tranzacționare de 2,54 lei la 2,4700 la data publicării acestei știri, în scădere cu 2,17%.

Banca menționează într-un raport că a contribuit în ultimii cinci ani cu 2,1 miliarde de lei ca taxe şi alte contribuții la bugetul de stat în nume propriu și pentru angajați sau clienți; din această sumă, 165 milioane au fost plătte în primul semestru al acestui an.

by -
0 3485

Partener oficial al echipei de baschet, Banca Transilvania a semnat un contract până în 2020 cu Universitatea Cluj, formația de fotbal care a pornit pe noul său drum din liga a patra.

“Sper să găsim soluții, parteneri, sponsori importanți, pentru că în acest oraș există potență financiară pentru susținerea unui brand așa cum e Universitatea. Proiectul acesta e făcut de clujeni pentru clujeni. Suntem toți clujeni”, spunea Ioan Ovidiu Sabău vara trecută, imediat după înscrierea echipei în campionatul județean.
Iar lucrurile au început să se miște. S-a creat un lot, s-au făcut trialuri, s-au adus jucători, s-au pus la punct detalii organizatorice.

Firesc, U Cluj a promovat la pas, iar în sezonul care urmează are obiectiv din nou promovarea, de această dată în liga secundă.

Proiectul capătă consistență și ia amploare. Banca Transilvania, un important brand clujean s-a alăturat oficial Universității printr-un contract ferm valabil până în 2020.

Angajamentul presupune o susținere solidă din punct de vedere financiar. Potrivit datelor actualdecluj.ro,  BT va ajuta clubul în liga a III-a cu 100.000 de euro. Suma crește peste un an și ajunge la 350.000 de euro în liga a doua. În prima ligă “U” va încasa 500.000 de euro doar de la BT.

E cel mai mare contract de sponsorizare semnat de Universitatea Cluj în ultimii ani.

“Universitatea e brand, așa cum este și Banca Transilvania. S-au alăturat două branduri importante și toată lumea are de câștigat. Așteptăm și alți sponsori alături de noi”, spune managerul Ioan Ovidiu Sabău.

Pentru Liga a III-a, Universitatea are stabilit acum un buget de 400.000 de euro. Peste un sezon, bugetul cu care se va ataca promovarea în prima ligă (dacă se promovează din eșalonul al treilea) este estimat la 1 milion de euro.

 

by -
1 121

Gigantul american Fidelity, fond de investiţii care administrează active de 2.200 mld. dolari, adică de 11 ori cât produce economia românească într-un an, este acţionar la Banca Transilvania, dar şi la compania americană Uber, arată Ziarul Financiar.

Fidelity controlează prin vehiculele sale circa 4% din banca de la Cluj, cel mai tranzacţionat emitent de pe piaţa de capital din România, potrivit plat­formei Bloomberg.

by -
0 477
Sursa foto: Techsylvania

“Clujul e singurul oraș din România în afară de București în care m-aș gândi să locuiesc, dacă m-aș muta aici”, spune, de pe scena conferinței Techsylvania, Mike Costache, antreprenor, bancher de investiții și CEO a mai multor companii, emigrat din România în Israel la doar 11 ani și apoi spre Statele Unite. Dacă el doar spune că s-ar muta în România, colegii săi de dialog “Techsylvan” au sau conduc afaceri aici. În cadrul uneia dintre întâlnire de la conferinţa Techsylvania de azi, Konrad Kaschek, general manager al fabricii Bosch de la Cluj, vorbește despre business-ul germanilor de la Jucu: nemții construiesc o nouă unitate în parcul industrial și au trecut de 2000 de angajați în Cluj. Trebuie spus însă că România e totuşi o destinaţie de business încă profitabilă pentru costurile mici de aici, iar în Cluj outsourcing-ul mai generează parte importantă din afaceri, chiar şi în zona de Tehnologie.

“Inginerii foarte calificați sunt cea mai rară “resursă” din lume. Trebuie să cauţi peste tot: Asia, Europa, America. E, la nivel mondial, un mare deficit de ingineri care să scrie cod, care să creeze produse noi. Suntem bucuroși să fim aici, la Cluj, să vă punem la muncă”, spune Jerry Kennelly, cofondator şi CEO Riverbed, companie multinațională care are o echipă și la Cluj. Kennelly conduce o companie pe care a direcţionat-o de la nivel de start-up până la stadiul în care generează venituri de 1 miliard de dolari. Despre motivele care au adus afaceri la Cluj vorbește și Kaschek, care face referire la aceeași valoroasă resursă care pare să fi pus Clujul pe hartă: Omul de Tehnologie. “Bosch dorea să crească și căuta locuri unde putea să facă asta. Creșterea uriașă a cifrei de afaceri din ultimii ani a fost posibilă doar prin extindere. Am căutat în mai multe locuri și am găsit acest diamant ascuns – Clujul, cu oameni educați, orientaţi spre Europa. Am ajuns la 2500 de oameni. Clujul e un sit strategic pentru Bosch, vom crește în continuare. La Jucu a început construcția pentru al doilea centru”, a spus directorul fabricii care funcţionează în Tetarom III din 2014. Managerul ce conduce compania care are în Cluj și un centru de cercetare a subliniat că viitorul e reprezentant de automatizarea și tehnologie înaltă. Bosch nu e singura companie care caută să se pregătească de lumea viitorului. Patrizio Mappelli, CEO NTT Data pe regiunea EMEA, spune că la Cluj (unde gigantul japonez NTT a preluat compania locală EBS) se investește în Robotică. Mai mult, deși inițial așa părea, România nu mai e acum o destinație de “low cost”, susţine CEO-ul. “Când am decis să investim în România inițial vedeam locul ca având avantajul costurilor mici. Am găsit aici oameni foarte competenți, foarte dedicați și am schimbat această gândire. Am început de la ideea de low cost, dar vedem România și în special Clujul ca o mare oportunitate, cu oameni foarte competenți. Am decis să investim în robotică aici, în Cluj, avem oameni care se ocupă de robotică și inteligență artificială. De la țară low cost, am ajuns să vedem România ca loc unde putem dezvolta soluții sofisticate”, spune Mappelli. Acesta a mai menționat că NTT a decis să trimită oameni aici, din Tokio, pentru a conduce un “hub de inovare”.

Nu doar companiile din Tehnologie sunt interesate de tehnologie. “Noile platforme digitale vor fi construite la Cluj. Vrem să digitalizăm, suntem gata să investim în digitalizare și noi tehnologii.  Băncile vor fi active în domeniul tehnologiei, ca orice companie din Tech”, spune Tiberiu Moisă, director general adjunct la Banca Transilvania. Iar multinaţionalele vin şi cu oportunităţi pentru start-up-uri, spun “giganţii”. “Sunt multe companii de producție, nu doar la Cluj, ci și în Timișoara, Sibiu. Acestea au nevoie de servicii de suport, de tehnologii, de furnizori, de companii locale.  E o oportunitate să lansezi startup-uri. În Germania sunt companii care sunt furnizori pentru branduri ca Audi”, a mai spus CEO-ul Bosch din România.

Oameni din companii ca NVIDIA, SAP, Allianz Ventures, Financial Times, Amazon, Wunderlist, McKinsey, 500 Startups, Samsung NEXT sunt zilele acestea la Cluj, ca să vorbească despre Tehnologie şi Business, la Techsylvania. Cea de-a 4-a ediție Techsylvania are loc la Casa de Cultură a Studenților, în Cluj-Napoca, între 17-20 iunie. Sunt așteptați peste 1500 de participanți. Evenimentul are trei componente: o conferință unde au venit speakeri de la companii active la nivel global, un maraton de programare de 24 de ore (hackathon), desfăşurat în weekend, și Startup Avalanche, o competiție pentru companii aflate la început de drum.

 

Există, însă, tot la Cluj, și astfel de exemple:

Care e firma din Cluj care a adus angajați din Maroc și Paraguay ca să-i muncească în fabrică: a fost amendată cu 100.000 lei

 

by -
0 175

Anca Rarău, directorul de marketing al BCR, cea mare bancă din România şi parte a conglomeratului austriac Erste Group, va părăsi acestă poziţie începând cu luna iulie, urmând să devină Consilier al Preşedintelui BCR.

Odată cu acestă decizie, la solicitarea sa, Anca Rarău se va reloca în Cluj, oraşul său natal, a anunţat BCR, citată de Ziarul Financiar. Atribuţiile postului de director executiv de marketing vor fi preluate de Ionut Stanimir, directorul de comunicare al băncii, care va asigura şi coordonarea interimară a direcţiei marketing.

Anca Rarău a absolvit Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor din cadrul UBB Cluj. S-a mutat la BCR în 2012 după 17 ani la Banca Transilvania.

by -
0 112
Views of the outside of the EBRD's Headquarters building in London.

O companie de leasing din Cluj primește  împrumut de 20 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare ca să aibă bani pentru credite acordate întreprinderilor și mici și mijlocii din provincie.

Banca Europeană pentru Reconstrucție şi Dezvoltare acordă un împrumut de 20 de milioane de euro companiei BT Leasing pentru a creşte accesul la finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din România, în special din afara zonelor metropolitane mari – adică din afara Bucureștiului.

BT Leasing e o companie din Cluj și face parte din grupul financiar Banca Transilvania, care o deține integral; BERD e însă un acționar majoritar al băncii din Cluj și dă împrumut de 20 milioane de euro către divizia de leasing ca să finanțeze contracte noi pentru IMM-uri. “Aceste fonduri noi, alocate prin intermediul partenerului nostru tradițional, BT Leasing, sunt destinate întreprinderilor mici din întreaga ţară, unde este nevoie de finanţare, în special în afara Bucureştiului şi a oraşelor mari”, spune Matteo Patrone, directorul Regional BERD pentru România şi Bulgaria. DIrectorul general al BT Leasing, Ionu’Morar, spune că firma din Cluj a finanțat în primele patru luni din acest an bunuri de 41 milioane de euro, mai multe cu 27% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Ca o comparație, împrumutul acordat de BERD către BT Leasing e la jumătate din totalul finanțărilor acordate de instituția europeană firmei din Cluj: sunt 45 de milioane de euro prin patru acorduri de finanțare.