Tags Posts tagged with "avocat"

avocat

by -
0 56

Malpraxisul este un tratament incorect sau neglijent aplicat de un medic unui pacient, care îi produce acestuia prejudicii de orice natură, în relație cu gradul de afectare a capacității fizice și psihice. Procedurile pe care trebuie să le urmeze un pacient care acuză un medic de malpraxis: “Orice eroare profesională săvârşită în exercitarea actului medical, generatoare de prejudicii asupra sa, îl legitimează pentru a cere
tragerarea la răspundere a personalului medical vinovat. Din nefericire, mulţi dintre pacienţii astfel prejudiciaţi nici nu ştiu măcar faptul că legiuitorul le pune la dispoziţie mijloace pentru a-şi proteja
drepturile”, explică avocatul Marius Coltuc.

Cui trebuie să i se adreseze pacientul în caz de malpraxis

Un medic poate fi acuzat de malpraxis dacă limita stabilită de textul de lege este depăşită în oricare dintre momentele apariţiei unui prejudiciu asupra pacientului, gravitatea acestui prejudiciu urmând a sta la baza corectei individualizări a pedepselor aplicabile şi aplicate. “Indiferent că este produs din eroare, din imprudenţă sau din cauza unor cunoştinţe medicale insuficiente în exercitarea profesiunii, prejudiciul
există. Dacă eroarea medicală a avut ca rezultat pricinuirea integrității corporale sau sănătății persoanei a unei vătămări care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale mai mult de 60 de zile, pierderea unui organ sau simț, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, avortul, punerea în primejdie a vieții pacientului ori decesul acestuia, limita despre care vorbim este la nivelul superior”, arată avocatul Marius Coltuc. În caz de malpraxis, pacientul se poate adresa fie poliţiei, fie instanţei de judecată. De asemenea, în multe dintre cazuri se poate impune şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere: “Dacă alege o acţiune civilă, pacientul va trebui să se adreseze direct instanţei de judecată. Dacă doreşte demararea unei acţiuni penale, plângerea astfel formulată va fi înregistrată fie la politie, fie la
Parchet. Este însă extrem de important să fie avute în vedere toate reglementările legale în vigoare, iar în multe dintre cazuri (mai ales în viitorul context legislativ – noua forma a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii) se impune şi parcurgerea unei proceduri prealabile de mediere (părţile urmează a analiza dacă este oportună o înţelegere amiabilă, care să împiedice ulterior declanşarea de acţiuni civile sau penale). Precizez totodată faptul că nu este obligatorie sesizarea Colegiului Medicilor”.

Avocat Marius Coltuc

by -
0 81

Deciziile de confiscare au însoţit condamnările din peste 80 de procese. Majoritatea deciziilor definitive au fost însă cu suspendare, iar cei care au fost găsiţi vinovaţi au fost obligaţi să presteze muncă în folosul comunităţii.

În primele trei luni ale anului, judecătorii au pronunţat decizii de condamnare în 84 de dosare de corupţie. În mai mult de jumătate dintre cazurile soluţionate definitiv, magistraţii au dat decizii de confiscare, pentru recuperarea prejudiciului sau a sumelor primite drept mită. În total, statul român ar avea de încasat, doar din aceste decizii, aproape 30 de milioane de euro. Cea mai substanţială confiscare a fost decisă în februarie. Cea mai mică – imediat după sărbători.

În dosarul foştilor şefi ai institutelor Oncologic şi “Ana Aslan” magistraţii au confiscat 160.000 de euro, bani primiți sub formă de mită de către cei doi medici. În privinţa pedepsei, magistraţii au fost însă îngăduitori: au dispus doar o condamnare cu suspendare, dacă vor presta până la 120 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Mai mult de jumătate dintre persoanele condamnate definitiv în primul trimestru al anului au fost obligate să lucreze în folosul unor instituţii publice. În total, 53 de condamnaţi pentru corupţie trebuie să muncească aproape patru mii de zile în folosul comunităţii. Legea spune că, dacă persoana condamnată cu suspendare nu se achită de obligaţia de munci în folosul comunităţii, judecătorul poate decide executarea pedepsei.

Avocat Marius Coltuc

by -
0 295

Cine poate să obțină o armă letală în România?  Permisul de armă îți oferă dreptul de a deține și, după caz, de a purta și folosi arma letală supusă autorizării (tipul, marca, seria și calibrul sunt înscrise în permis, precum și muniția aferentă). Dar permisul nu îți oferă posibilitatea să-ți și procuri o armă letală.  Pentru aceasta ai nevoie de o autorizare distinctă, valabilă doar pentru perioada în care îți procuri arma respectivă.

În 2016, în evidențele oficiale figurau aproximativ 157.000 de persoane cu 230.000 de arme letale și neletale, potrivit Digi24. Procurarea armelor se poate realiza prin cumpărare, donaţie, moştenire,
sponsorizare, închiriere sau comodat, potrivit legii. Actul este foarte clar cu privire la ce categorii de persoane pot cere autorizarea procurării unei arme de apărare și de pază: demnitari, magistrați, diplomați, militari, polițiști; alte persoane prevăzute de lege, care îndeplinesc o funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice; persoanele incluse în programe de protecţie a martorilor, pe perioada în care au această calitate.
În mod evident, vânătorii pot procura arme de vânătoare (au nevoie de permis de vânătoare, mai întâi), precum şi arme de tir, numai din categoria armelor lungi, iar sportivii de tir categoria I, membrii loturilor naţionale sau olimpice, antrenorii şi instructorii în poligonul de tragere pot procura, pe perioada cât sunt în activitate, numai arme de tir. În fine, colecţionarii pot procura numai arme de colecţie, dar de regulă, fără muniţia aferentă.

Condițiile în care poți să obții autorizarea sau să pierzi permisul

În linii mari, pentru a obține autorizația de procurare trebuie să ai peste 18 ani, să nu fi suferit anumite condamnări, să nu ai calitatea de inculpat în anumite cauze penale, să fii apt din punct de vedere
psihologic și medical pentru asta și să nu fi considerat un pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor. De asemenea, Legea mai impune doritorilor și să fi absolvit un curs de instruire teoretică și practică, organizat de o persoană juridică autorizată special pentru acest lucru.
Abia după ce ți-ai procurat arma, ești obligat să mergi în termen de trei zile lucrătoare de la data procurării la organul de poliție care ți-a dat autorizația pentru a obține și permisul de armă (asta dacă nu
îl aveai deja, caz în care mergi să înscrii arma în permis).  Cât despre valabilitatea permisului, aceasta este de cinci ani, urmând ca organele poliției să-i aducă aminte titularului cu cel puțin șase luni înainte că permisul urmează să expire. Pentru prelungirea valabilității (cu încă cinci ani) se verifică, în mare, cam aceleași
condiții de mai sus referitoare la lipsa condamnărilor respective, a calității de inculpat ș.a.m.d. Titularul trebuie să meargă anual într-un poligon autorizat la trageri, iar pentru a cere prelungirea permisului
trebuie să faci dovada acestor ședințe anuale (excepție fac cei cu arme de vânătoare).

Noutatea principală aduse de anul 2016 în materia permiselor de armă este că verificarea sănătății fizice și psihice a titularului de permis se poate cere de către un medic sau de organele din poliție ori de câte
ori aceștia ajung la concluzia că în comportamentul titularului există indicii că el nu ar trebui să dețină un permis de armă. Înainte, verificarea se făcea în principal cu ocazia reînnoirii permisului. Cei care refuză să se supună acestor verificări în termen de 30 de zile sunt sancționați cu anularea permisului.  Tot Legea nr. 295/2004 mai prevede și că organele competente pot să dispună suspendarea permisului de armă există atunci când există „indicii comportamentale temeinice, care reclamă o examinare urgentă psihologică şi/sau medicală, în vederea verificării aptitudinii persoanei şi menţinerii autorizării pentru a deţine arme şi muniţii
letale”.  „Poliţia Română este autoritatea competentă care exercită controlul privind deţinerea, portul şi folosirea armelor, pieselor şi muniţiilor, precum şi cu privire la operaţiunile cu arme şi muniţii”, potrivit Legii
nr. 295/2004.

Notă: Detalii concrete despre documentele necesare pentru a obține autorizările aferente fiecărei categorii de arme și pentru a prelungi valabilitatea permiselor se regăsesc în actul normativ amintit și, mai
pe scurt, în secțiunea dedicată de pe site-ul Poliției Române.

Ce drepturi îți conferă, concret, permisul de armă?

„În funcţie de scopul pentru care a solicitat autorizarea procurării armei, autorităţile competente pot acorda solicitantului dreptul de deţinere sau, după caz, de port sau folosire a armei procurate, făcând menţiune, în mod expres, despre aceasta în conţinutul permisului de armă„ – stabilește legea. Așadar, permisul poate să ne dea dreptul doar să deținem o armă, dar nu și să o purtăm asupra noastră tot timpul, ori poate să ne ofere toate aceste drepturi, în funcție de scopul pentru care am solicitat permisul. Cel mai restrictiv este practic permisul care conferă doar dreptul de a deține arme.

„Dreptul de deţinere a armei se poate acorda numai pentru armele de vânătoare, de tir, de colecţie sau de autoapărare şi conferă titularului posibilitatea de a păstra arma la domiciliul sau reşedinţa înscrisă în
documentul de identitate”, conform actului. „Dreptul de a purta şi folosi arme se poate acorda numai pentru armele de apărare şi pază, de vânătoare şi de tir şi conferă titularului posibilitatea de a purta asupra sa arma şi de a o folosi în scopul pentru care a fost autorizată procurarea acesteia, precum şi în caz de
legitimă apărare sau stare de necesitate”, stabilește legea în acest caz.

Condiții de păstrare și de port ale armelor letale

Titularul dreptului de a purta şi folosi arme letale are obligaţia de a păstra arma şi muniţia înscrisă în permisul de armă în condiţii de securitate, astfel încât să nu permită accesul la acestea al persoanelor
neautorizate. Cei care au dreptul de a purta şi folosi armele le pot folosi în mod efectiv numai în poligoanele autorizate în condiţiile prezentei legi sau în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate. „Persoana care a făcut uz de armă este obligată să acţioneze imediat pentru a se acorda primul ajutor şi asistenţă medicală persoanelor rănite. Persoana care a făcut uz de armă este obligată să anunţe de îndată cel mai apropiat organ de poliţie, indiferent dacă au rezultat sau nu victime ori pagube materiale”, se prevede în lege. Cât despre armele de vânătoare, cei care au permis pentru folosirea acestora le pot folosi în mod efectiv doar la vânătoare sau în caz de legitimă apărare, de stare de necesitate sau caz fortuit, potrivit legii.

În ceea ce privește cumpărarea muniției, titularii de permise pot merge doar la armurierii autorizați și pot cumpăra doar muniția aferentă armelor înscrise în permisul pe care îl dețin. În orice caz, cantitatea maximă de muniție pe care poate să o dețină este înscrisă tot în permis. Spre exemplu, în cazul armelor de apărare și pază vorbim de 50 de cartușe cu glonț și 50 de cartușe fără proiectil, pentru câte o singură armă de fiecare calibru.

avocat COLTUC MARIUS VICENTIU www.facebook.com/avocatcoltuc

coltuc-e1450386960338

by -
0 101

Președintele Baroului din Cluj, Mircea Pop, critică examenul de intrare în avocatură: nu se verifică gândirea logică, spune el.
Examenul de intrare în barouri e, în ultimii ani, un sistem-grilă. E mai puțin subiectiv iar corectarea e mai rapidă. Totuși, are și lacunele sale, explică Pop: „din păcate examenul de intrare în profesia de avocat, în ultimii ani, are o formă ușor mai pragmatică; e un examen grilă, în care nu se pot verifica și abilitățile de gândire și logică, materializate în răspunsuri concrete”.
„Astea sunt regulile jocului”, continuă el. „Ar fi bine să se modifice, zic eu. Iar o activitate de practică, în care avocatul îi dă studentului să facă un act care trebuie depus la dosar, apoi să stea la rând. Viața de avocat nu înseamnă doar lumina pe care o dă presa când un avocat dă o declarație într-un caz sau altul. În spatele unei declarații stau multe oe de muncă, ani de frustrări, bucurii și zbateri pe care studentul nu are cum să le afle. Aici, în facultate, e lumea virtuală a Dreptului. Când vin în cabinete intră în lumea reală. Și dincolo de filme și prieteni pot trăi rigoarea ca la 8.15 să fii în sala de judecată. Dacă n-a ajuns, că a uitat, ca și cum ar rata un curs și a ajuns la 8.45, cauza avocatului probabil s-a luat și a pierdut ziua respectivă”.

Cum ar trebui modificat examenul de intrare în Barou? Pop explică: „corectarea dă o notă destul de ridicată de subiectivism al corectorilor, oricum s-ar organiza, mai ales că sunt 3000 candidați ori 5 materii într-un timp scurt, ca să dai o soluție corectă, este greu. Încă nu s-a găsit încă soluția cea mai bună. Dar părerea mea e că ar trebui să fie și o parte de examen scris redacțional, măcar pentru avocați, ca să verifici limbajul, înțelegerea domeniului juridic, dacă acel candidat a priceput. E ca la examenul la școala de șoferi: la grilă s-ar putea să ai noroc, după care ești un pericol pe șosea”.

by -
1 392

O societate din Zalău a cerut consilierilor locali să schimbe Planul Urbanistic General (PUG) Cluj în așa fel încât să își poată continua proiectele de mansadare a patru blocuri din Cluj-Napoca, proiecte în care a investit peste 120.000 de euro pentru achiziția teraselor blocurilor și a terenurilor pentru amenajarea parcărilor viitoarelor mansarde. „De când terasele blocurilor au drepturi de construire? E o dicuție halucinantă”, a subliniat șeful de proiect al noul PUG, arhitectul Adrian Borda. Noul PUG interzice mansardările din cartiere.

Societatea Malgo din Zalău, prin avocatul Ioana Crina Ciocian a formulat o plângere prealabilă prin care a cerut modificare noului PUG în așa fel încât societatea să poată continua proiectele de mansardare a unor blocuri de pe Albac, Mureșului, Gheorghe Dima și Scorșarilor din Cluj-Napoca. Societatea a motivat că a investit peste 120.000 de euro pentru achiziția teraselor respectivelor patru blocui și a terenului necesat parcărilor iar acum proiectele sunt blocate de noul PUG care interzice mansardările. Chiar, a amenințat că se va adresa instanței și va cere daune de la forul local.

Avocata societății a invocat chiar punctul de vedere al Direcției de Urbanism a primăriei privind plângerea prealabilă în care, sub semnătura arhitetcului-șef și a șefului de la urbanism, se specifică că „nu se interzice categoric mansardarea blocurilor” ci doar constucțiile noi sau extinderea și restructurarea celor existente se pot face doar în urma unor procesuri de regenerare urbană printr-un Plan Urbanistic Zonal, iar până la elaborarea lui, toate tipurile de operațiuni sunt interzise.

„Adică de aici înțeleg că în anumite condiții s-ar putea face mansardări, dar pe actualul regulament nu se poate. Vreau să știu dacă mă duc în instanță pentru că depind de un termen, sau conform poziției, aștept să se modifice regulamentul”, a subliniat Ciocian.

Șeful de proiect al noului PUG, arhitectul Adrian Borda, a subliniat că jumătate din populația orașului locuiește în cartiere, de aceea există obligativitatea legală de a desfășura programe de regenerare urbană, cu miză importantă pentru creșterea calității vieții. „Temele importante care trebuie atinse sunt mobilitatea, parcările, spațiile publice și de aceea este important să nu acționăm fără o viziune de ansamblu și să nu transformăm cartierele în teren de speculă imobiliară. Mansardarea e pomenită exclusiv în regulament, tocmai pentru că dacă mergem în oraș, mai ales în Gheorgheni vedem niște mansarde cum numai noi știm să le facem. Regulamentul este foarte clar, motivația e legitimă, să ne aliniem la un efort de ameliorare a calității mediului urban, nu se apucăm să facem mari operații și apoi să zicem vai de mine ce rău a ieșit”, a atras atenția Borda.

Consilierii PSD s-au interesat dacă, în condițiile demarării planurilor de regenerare urbană prin PUZ-uri în cartiere, se pot face mansardări dacă acestea se integrează în zonă respectivă. Borda a explicat că PUZ-urile de regenerare se dezvoltă neapărat de către primăriei iar potrivit respectivului plan se specifică că în cartiere se pot face foarte multe lucruri, mai puțin locuințe, iar aceste aspecte sunt practici în Europa vechi de 50 de ani, nu sunt inventate la Cluj. „Eu ca primărie aș începe un proiect pilot. Avem un exemplu din sectorul I din Capitală unde acum trei ani s-a început un astfel de proiect de regenerale. Există și o metodologie a ministerului”, a adăugat arhitectul.

Ioana Crina Ciocian s-a arărat nemulțumită că înainte de noul PUG se permiteau mansardările, iar acum acestea sunt interzise argumentând că societatea pe care o reprezintă a făcut achiziții de terase de bloc și terenuri pentru parcări mizând pe previzibilitatea legii. „De când terasele blocurilor au drepturi de construire? E o discuție halucinantă. Noul PUG interzice nu doar mansardele în cartiere ci și extinderile sau contruirea de locuințe. Cartierele au resurse de densificare limitate și duc lipsă de orice altceva așa că este indicat să le asigurăm o gamă largă de servicii ”, a fost răspunsul proiectantului PUG. În schimb, consilierul PNL, Dan Tarcea a amintit avocatului că s-a trezit prea târziu, mai ales că noul PUG a fost în consultare publică, iar societatea avea timp să prindă dipozițiile tranzitorii ale vechiului PUG dacă dorea să facă mansardări.

În final, consilierii locali au respins plângerea prealabilă formulată de societatea zălăuană.