Tags Posts tagged with "Arpad Paszkany"

Arpad Paszkany

by -
1 954

CFR Cluj a învins-o pe Astra în etapa a doua a play-off-ului și a urcat pe locul al treilea în clasament, la 5 puncte în spatele liderului Viitorul și la 2 puncte de Steaua.

Formația clujeană încearcă să iasă din insolvență și speră să joace în cupele europene cât de curând. Succesul cu Astra îi menține pe “feroviari” în lupta pentru campionat, iar conducerea încearcă să-i motiveze suplimentar pe jucători.

Astfel, președintele clubului, Iuliu Mureșan, i-a anunțat în vestiar pe fotbaliști că vor fi recompensați cu câte 10.000 de euro fiecare în eventualitatea în care CFR Cluj va încheia sezonul pe locul 1.

Aveau primă pentru Cupă și n-au mai încasat-o niciodată

Vestea că ar putea fi premiați de conducere i-a lăsat rece pe majoritatea jucătorilor. Povestește un component al lotului CFR-ului că “nu mai crede nimeni când ne promite ceva conducerea. Aveam promiși bani și pentru câștigarea Cupei. Era o sumă care intra în conturile clubului pentru câștigarea trofeului, iar conducerea a promis că banii îi vom împărți între noi. Ar fi ieșit 1400 de euro de jucător. N-a mai luat nimeni nimic. Oricum noi am vorbit între noi și tragem pentru echipă, pentru noi, nu pentru banii ăștia. Cine să mai creadă? Ne motivăm noi între noi.”

Tactica primelor, strategie din timpurile de aur

Primele oferite de CFR jucătorilor sunt de notorietate. În perioada în care echipa evolua în grupele Ligii Campionilor, fotbaliștii erau “momiți” cu prime consistente de finanțatorul Arpad Paszkany, însă la finalul sezonului european jucătorii nu mai primeau nimic.  “E păcat și dureros ce se întâmplă la Cluj, unde m-am simțit efectiv acasă. Am văzut că se discută despre faliment,desființare. Aici s-a ajuns din cauza celui ce-a condus clubul în toți acești ani,  Paszkany. Am câștigat la Manchester, am făcut istorie la un club din România, am făcut cinste CFR-ului și noi am adus foarte mulți bani în conturile clubului. El a promis, nu și-a respectat absolut nici o promisiune”, a povestit fundașul italian Felice Piccolo într-un interviu acordat actualdecluj.ro.

CITIȚI ȘI: EXCLUSIV Paszkany, vizită fulger la CFR Cluj. I-a certat și apoi i-a încurajat pe jucători. El a fost însoțit de Marian Băgăcean. Ce jocuri de culise se fac în Gruia

 

by -
0 326
foto: jurnalul.ro/ Dan Marinescu/Intact Images

Arpad Paszkany și Iuliu Mureșan sunt urmăriți penal de procurorii DIICOT – sunt acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală și spălare de bani – ultimele trei în formă continuată.

Cei doi sunt cercetați în calitățile pe care le au la clubul de fotbal CFR Cluj, de acționar majoritar și respectiv președinte. Față de cei doi, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Cluj  au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile, la începutul lunii iunie.

Cum perioada a expirat, judecătorii au dispus aplicarea prelungirea controlului pentru încă 60 de zile. Ambii au făcut apel. Paszkany beneficiază deja de un control mai permisiv, care-i permite să se întâlneacă cu oameni de fotbal, impresari sau fotbalști, în timp ce Iuliu Mureșan are un control mai sever, acesta neavând voie să intre în legătură cu nici o persoană din clubul CFR sau dintr-o altă arie sportivă din fotbal. Fostul președinte a făcut apel și spera ca astăzi (marți)  să primească acordul judecătorilor pentru a-și relua activitatea. Tribunalul a rămas în pronunțare,  astfel că o decizie va fi anunțată în cursul zilei de joi.

Procurorii DIICOT i-au acuzat pe Arpad Paszkany și Iuliu Mureșan că din 2008 până în 2013 și-ar fi însușit sume substanțiale de bani din contul clubului – 10 milioane de euro, prima de calificare directă în grupele Champions League. “În acest sens se reține faptul că inculpatul Mureșan Iuliu a avut calitatea de administrator al clubului iar faptele reținute în sarcina acestuia au avut ca principal beneficiar pe inculpatul Paszkany Arpad Zoltan”, arată procurorii. Aceștia precizează că activitatea infracțională a fost săvârșită prin intermediul mai multor entități rezidente și nerezidente (firme off-shore din Cipru și din Seychelles) controlate faptic de Paszkany. “Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că firmele off-shore au fost folosite pentru prestarea unor servicii de consultanță și intermediere în domeniul sportiv cu cu privire la care există suspiciuni de fictivitate (privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activității echipei și altele) ori care au executat debite față de clubul sportiv provenind din cesiuni de creanță suspecte”, au arătat procurorii.

 

by -
1 2932
foto: jurnalul.ro/ Dan Marinescu/Intact Images

Președintele Iuliu Mureșan nu se mai ocupă de activitatea clubului pe care l-a slujit din 2002 încoace, fiind forțat să renunțe la conducerea CFR-ului după dosarul deschis de DIICOT în care este acuzat, alături de Arpad Paszkany, de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală și spălare de bani – ultimele trei în formă continuată.

În acest moment, puterile depline în club sunt deținute de administratorul judiciar, Răzvan Zăvăleanu. “E doar un interimat pe care îl asigur”, spune acesta. Potrivit oficialului, clubul va avea în curând un înlocuitor pentru Iuliu Mureșan. “Știu că se fac demersuri pentru desemnarea unui alt administrator special. Adunarea generală va stabili asta. Momentan, de partea sportivă răspund Sandu Matei și Cristi Panin. Nu e chiar așa grav, n-a rămas chiar în aer clubul. Echipa își continuă fără probleme activitatea. Conturile nu se blochează în insolvență, nu avem nicio restanță față de jucători, așadar, nu văd ce probleme ar fi. Fotbaliștii și-au primit banii, îi vor primi în continuare. Până pe 1 iulie va intra o tranșă din drepturile TV. În plus, este posibil să și vindem câțiva fotbaliști, dacă vor veni oferte corecte. Oricine e de vânzare pentru suma potrivită. Vom încerca să menținem, totuși, un echilibru valoric în ceea ce privește lotul”, a declarat Zăvăleanu pentru actualdecluj.ro.

razvan-zavaleanuu
Răzvan Zăvăleanu are puteri depline la CFR Cluj

 

Administratorul judiciar susține că antrenorul Toni Conceicao e tentat să continue și din vară. Contractul portughezului a expirat, însă tehnicianul a dat de înțeles că ar fi dispus să mai rămână. “Când a plecat, i-am luat bilet dus-întors, chiar el a insistat. Ne dorim să rămână, dar până nu se semnează noul contract, nu avem o certitudine. El e un om de cuvânt și vrea să continue munca aici. Sperăm să fie așa. În privința jucătorilor, ei n-au de ce să-și facă griji.  Au contracte, trebuie să fie profesioniști, nu trebuie să fie afectați de această anchetă. Nu pot să comenteze pentru că și-au primit salariile. Probabil e o chestiune care poate fi apăsătoare, dar nu e de ce”, a mai completat Zăvăleanu. Reunirea echipei e programată pe 21 iunie și tot atunci ar trebui să ajungă și Conceicao. Ulterior, echipa va susține un stagiu de pregătire în Slovenia.

Arpad Paszkany și Iuliu Mureșan sunt urmăriți penal de procurorii DIICOT – sunt acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală și spălare de bani – ultimele trei în formă continuată. Cei doi sunt cercetați în calitățile pe care le au la clubul de fotbal CFR Cluj, de acționar majoritar și respectiv președinte. Față de cei doi, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Cluj  au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Ce înseamnă cercetarea sub control judiciar

Pentru următoarele 60 de zile Paszkany și Mureșan trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei dacă e cazul, și să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat. Totodată aceștia trebuie să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, să nu emită cecuri și să nu participe la adunări publice.

Amintim, procurorii DIICOT Cluj au făcut 20 de percheziții în București și Cluj-Napoca și au chemat la audieri zece persoane într-o cauză în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, în 19 mai.

14  ani a fost președinte Iuliu Mureșan la CFR Cluj, perioadă în care echipa a câștigat trei titluri de campioană (2008, 2010 și 2012), patru Cupe ale României (2008, 2009, 2010, 2016) și două supercupe (2009 și 2010).

foto principal: jurnalul.ro/ Dan Marinescu, Intact Images

by -
0 888

Arpad Paszkany și Iuliu Mureșan sunt urmăriți penal de procurorii DIICOT – sunt acuzați de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare cu consecințe deosebit de grave, evaziune fiscală și spălare de bani – ultimele trei în formă continuată.

Cei doi sunt cercetați în calitățile pe care le au la clubul de fotbal CFR Cluj, de acționar majoritar și respectiv președinte. Față de cei doi, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Cluj  au dispus măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.

Procurorii DIICOT îi acuză pe cei doi că din 2008 până în 2013 și-ar fi însușit sume substanțiale de bani din contul clubului – 10 milioane de euro, prima de calificare directă în grupele Champions League. “În acest sens se reține faptul că inculpatul Mureșan Iuliu a avut calitatea de administrator al clubului iar faptele reținute în sarcina acestuia au avut ca principal beneficiar pe inculpatul Paszkany Arpad Zoltan”, arată procurorii. Aceștia precizează că activitatea infracțională a fost săvârșită prin intermediul mai multor entități rezidente și nerezidente (firme off-shore din Cipru și din Seychelles) controlate faptic de Paszkany. “Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că firmele off-shore au fost folosite pentru prestarea unor servicii de consultanță și intermediere în domeniul sportiv cu cu privire la care există suspiciuni de fictivitate (privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activității echipei și altele) ori care au executat debite față de clubul sportiv provenind din cesiuni de creanță suspecte”, arată procurorii.

În plus, procurorii spun că cei doi au vidențiat în actele contabile ale firmei cheltuieli care nu au avut la bază operațiuni reale ori au evidențiat operațiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale privind suma totală de aproximativ 10 milioane de euro.

Ce înseamnă cercetarea sub control judiciar:
pentru următoarele 60 de zile Paszkany și Mureșan trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, la judecătorul de cameră preliminară sau la instanţa de judecată ori de câte ori este chemat, să informeze de îndată organul judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza cu privire la schimbarea locuinţei dacă e cazul, și să se prezinte la organul de poliţie desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori este chemat.
Totodată aceștia trebuie să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere, să nu emită cecuri și să nu participe la adunări publice.

Amintim, procurorii DIICOT Cluj au făcut 20 de percheziții în București și Cluj-Napoca și au chemat la audieri zece persoane într-o cauză în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată, în 19 mai.

by -
0 602
foto Agerpres.ro

Fostul patron al CFR1907 Cluj, Arpad Paszkany, este audiat de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) într-un dosar care vizează mai multe infracțiuni în ultimii ani, printre care spălare de bani, delapidare și evaziune fiscală.

În această dimineață, DIICOT a operat mai multe percheziții la sediul clubului CFR și la alte locații din Cluj și București.  În dosar este cercetat și președintele CFR-ului, Iuliu Mureșan.

Iată comunicatul DIICOT:

“Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj efectuează cercetări într-o cauză în care s-a dispus începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de de constituire a unui grup infracţional organizat, delapidare cu consecinţe deosebit de grave în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi spălare de bani în formă continuată. La data de 19.05.2016 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Cluj efectuează un număr de 20 de percheziţii pe raza municipiilor Bucureşti şi Cluj-Napoca urmând a fi citaţi în vederea audierii un număr de 10 persoane.

În cauză există suspiciunea rezonabilă că în perioada 2008 – 2013 mai multe persoane, având atribuţii de gestiune sau administrare în cadrul unei societăţi comerciale care deţine un club sportiv, şi-au însuşit suma de 8.485.682 euro din patrimoniul respectivei societăţi.

S-a reţinut că activitatea infracţională a fost săvârşită prin intermediul mai multor entităţi rezidente şi nerezidente (firme off-shore din Cipru şi din Seichelles) controlate faptic de către un membru al grupului. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat că firmele off-shore au fost folosite pentru prestarea unor servicii de consultanţă şi intermediere în domeniul sportiv cu privire la care există suspiciuni de fictivitate (privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activităţii echipei şi altele) ori care au executat debite faţă de clubul sportiv provenind din cesiuni de creanţă suspecte.

Faptele au fost îndreptate asupra elementelor patrimoniale ale Clubului provenite din primele încasate cu titlu de bonus de calificare directă în grupele Champions League oferite de UEFA.

Totodată, s-a reţinut că membrii grupului au evidenţiat în actele contabile ale societăţii comerciale cheltuieli care nu au avut la bază operaţiuni reale ori au evidenţiat operaţiuni fictive, în scopul sustragerii de la îndeplinirea obligaţiilor fiscale, prejudiciul datorat bugetului de stat fiind de aproximativ 1.500.000 euro.

Cauza este instrumentată împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Cluj.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul structurilor de combatere a criminalităţii organizate Sălaj, Maramureş şi Bistriţa –Năsăud, precum și jandarmi. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informații. Facem precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.”

by -
0 290

Zeci de percheziții  joi dimineaţa, la clubul de fotbal CFR Cluj și la mai multe domicilii deținute de Arpad Paszkany, pentru posibile fapte de delapidare, evaziune fiscală şi spălare de bani, prejudiciul fiind calculat la peste 8.400.000 de euro, anunță mediafax, care citează surse judiciare.

Procurorii DIICOT şi poliţiştii de la Crimă Organizată Cluj fac 20 de percheziţii în Bucureşti şi Cluj-Napoca într-un dosar cu suspiciuni de evaziune fiscală, spălare de bani şi delapidare de 8.485.682 de euro la clubul de fotbal CFR Cluj. Banii ar fi fost luaţi din patrimoniu de către “persoane cu atribuţii de gestiune sau administrare a sumelor în cadrul societăţii care deţine clubul.”

În dosarul instrumentat  este începută urmărirea penală in rem pentru constituire de grup infracţional organizat, spălare de bani în formă continuată, evaziune fiscală în formă continuată şi delapidare cu consecinţe deosebit de grave.

Sursele citate precizează că faptele ar fi fost comise folosindu-se de firme off-shore din Cipru şi Seichelles. Prin acestea “s-au prestat servicii de consultanţă şi intermediere în domeniul sportiv cu privire la care există elemente majore de suspiciune de fictivitate( privind transferul unor jucători de la club, optimizarea activităţii echipei şi altele) ori au executat debite faţă de Club, provenind din cesiuni de creanţe suspecte.”

 

by -
0 265

Administrația locală mai face o ultimă încercare pentru a păstra terenul de 203 hectare prins în afacerea Cartierul Tineretului. Vrea să ceară daune în instanță pentru obligația inițială pe care o avea partenerul său, Polus Real Estate, de a-i livra 384 de locuințe sociale. Consilierii locali urmează să discute un proiect de hotărâre în acest sens la ședința de mâine. Avocații angajați de primărie, Lăpușan și asociații nu garantează însă că demersurile vor avea câștig de cauză.

Polus Real Estate a convocat o Adunare Generală a Acționarilor la societatea Cartierul Tineretului unde este acționar împreună cu primăria, în 4 respectiv 5 iunie. Societatea dorește, după ce l-a eliminat aproape total pe omul de afaceri Arpad Paszkany, să demareze lichidarea SRL-ului inființat împreună cu primăria care implică împărțirea terenului de 203 hectare de pe Dealul Sf. Gheorghe. Consilierii locali și-au dat deja acordul de principiu pentru a vota împotriva numirii lichidatorului judiciar, iar la ședința de mâine urmează să mandateze un reprezentant care să partice la Adunarea Generală a Acționarilor cu mandat împotrivă.

Tot la ședința ordinară de mâine, consilierii locali vor mai discuta un proiect prin care își asumă să acționeze în instanță partenul său din Cartierul Tineretului și să ceară pretenții pentru că aceștia nu au realizat cele 384 de locuințe sociale pe care trebuiau să le predea primăriei, potrivit asocierii. Avocatul Mihai Lăpușan de la firma angajată de primărie să o reprezinte în litigiile cu acționatul majoritar al Polus Real Estate a declarat deja că este ultima măsură pe care primăria o poate lua pentru a nu pierde terenul de pe Dealul Sf. Gheroghe. Chiar și așa nu există nicio garanție, după cum arată casa de avocatură în adresa înaintată consilierilor.

Parteneriatul încheiat de primăriei cu Polus Real Estate pentru construcția de locuințe are o istorie romațată, din 2005, încoce. Artizanul afacerii a fost omul de afaceri Arpad Paszkany care deținea la vremea respectivă 13% din societatea Polus Real Estate. Paszkany a bătut palma cu primăria pentru construcția Cartierului Tineretului, inițiativă care nu s-a mai materializat, având în vedere criza imobiliară.

CITEȘTE MAI MULTE DESPRE AFCEREA PRIMĂRIEI CU ARPAD PASZKANY:

Cum ieși cu pagube minime dintr-o afacere falimentară cu Arpad Paszkany. Te consiliază tot Paszkany

 

În plus, la momentul 2009, înțelegerea Cartierul Tineretului a fost convertită, cu voia Consiliului Local într-un proiect de produce de energie verde. Decizia nu a fost pe placul acționarului majoritar al Polus Real Estate, socitatea Iris Ventures Limited (în spatele căreia se află firma de construcții din Ungaria, Trigranit) care a pornit o serie de procese împotriva primăriei, lui Paszany și societății Carierul Tineretului (unde primăria deține 51% din acțiuni, iar Polus Real Estate, restul). Multe dintre aceste au fost câtigate, iar Iris Ventures a reușit să obțină chiar și lichidarea respectivei societăți. În plus, l-a eliminat pe Paszkany din acționariatul Polus Real Estate lăsându-l cu o cotă de acțiuni simbolică.

Fiind vorba despre o firmă constrituită de primărie prin aport la capitalul social cu un teren de 203 hectare, în timp de Polus Real Estate a contribuit cu partea sa în bani, raportată la valoarea respectivului teren, administrația locală și-a asumat să piardă o parte din respectivul teren. Mai ales că firma fusese înființată cu o durată limitată de timp – 5 ani – termen la care urma să se realizeze cartieurl de locuințe. În plus, în momentul în care Polus Real Estate nu și-a îndeplinit obligațiile contractuale (să livreze locuințe sociale primăriei în noul cartier), Consiliul Local nu a inițiat rezilierea contractului.

La ședințele trecute ale forului local, consilieri locali care n-au făcut parte din vechile Consilii Local care au legitimat afacerile cu Paszkany au sesizat faptul că primăria nu și-a luat niciun fel de măsuri de protecție pentru a nu pierde o parte din trenul de 203 hectare, mai precis aproape jumătate din suprafață.

Administrația locală și-a angajat și o firmă de avocatură – Lăpușan și asociații – care să o reprezinte în procesele cu Iris Ventures.

by -
0 712

Două chestiuni mi-au rămas în minte după ce am citit motivarea încheierii Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul cerererii de arestare a primarului Mazăre. Și multe întrebări…

Unu: fostul arhitect-șef al primăriei Constanța din perioada 2004-2008 a recunoscut că exista o practică de a se da bani pentru emiterea cerificatelor de urbanism și autorizațiilor. Funcționarii mici pretindeau sume mici și cei mari, sume mari. Arhitectul punea existența acestui sistem de autorizare pe seama dorinței solicitanților de a obține mai repede, de a urgenta obținerea documentațiilor sau de a forța anumite prevederi legale pe care cererea lor nu o îndeplinea. Deci, o mărturie că în urbanism, pe lângă sistemul legal exista un sistem paralel în care cerințele beneficiarilor se rezolvau, nu cu hârtii, ci cu plicuri, contracte fictive, atenții.
Doi: omul de afaceri Arpad Paszkany a recunoscut în scris la DNA că a plătit un milion de euro către o televiziune din Constanța (controlată de primarul Radu Mazăre) după ce arhitectul firmei de proiectare care s-a ocupat de documențația mall-ului deja realizat în Constanța i-a spus spus omulului său de încredere Florin Ciorca, în faza autorizării proiectului, că ar trebui încheiate niște contracte de publicitate, urmând ca să obțină facilitarea primirii, în termen rezonabil și legal, a documentației de urbanism, respectiv, a certificatelor de urbanism și a autorizației de construire. Nu doar că a recunoscut că exista sistemul paralel de autorizare al proiectelor imobiliare dar l-a și legitimat achitând șpaga pentru un serviciu la care avea dreptul legal de la primărie – autorizarea mall-ului din Constanța. Ba mai mult, a declarat că era convins că, dacă nu dădea milionul, proiectul ar fi avut probleme la autorizare. Până și omul lui Paszkany, Florin Ciorca, a recunoscut că i-a transmis acestuia necesitatea șpagii– Dollar baby, dar în ce se practică – și că acesta a fost de acord să o plătească. Deci în perioada 2007-2009 Arpad Paszkany a acceptat să plătească atât de ușor 1 milion de euro (în lei, pe contracte de publicitate) ca să-i iasă autorizațiile de construire fără probleme și la termenul legal. Milionarul care a legitimat șpaga la urbanism.

Să fi dat milionul așa ușor pentru că nu era a lui (mall-ul s-a făcut în asociere cu Trigranit) și l-a prostit pe omul milionarului ungur Damian Sandor, Arpad Torok? Într-un interviu apărut în Playboy, Paszkany spunea că a făcut în câteva luni primul milion de mărci, din comerț cu sparay-uri Impulse, Rexona și Denim, după ce și-a cumpărat un tir cu bani împrumutați de la un prieten, în primii ani după Revoluție când se putea orice. De aceea dai așa ușor un milion de euro pentru că-i faci la loc repede într-o perioadă de boom imobiliar cum a fost cea din 2006-2007?

Judecătorul de drepturi și libertăți spunea în aceeași motivare că îi este greu să creadă că o persoană matură, cu studii superioare, având calitatea de asociat în cadrul unei firme, dă cu ușurință o sumă de 1 milion de euro, cu titlu de mită, printr-un intermediar, bănuind că, în caz contrar, s-ar putea întârzia emiterea documentațiilor de urbanism. Și totuși a parafat un contract de publicitate de 1 milion de euro.

Vorbim de același Arpad Paszkany care e artizanul mai multor afaceri imobiliare controversate în Cluj. Cel care a făcut un mall pe terenul de la Șapca Verde, Polus Center, pe același model ca cel de la Constanța (el deținea 13% din afacere, Trigranit fiind majoritar) pe un teren cumpărat nelegal, revendicat, mall pe care l-a mai și vândut. Cel care a intrat într-o asociere imobiliară cu primăria Cluj-Napoca pentru Cartierul Tineretului și a convins-o să-și asume ca, în eventualitatea eșecului, să renunțe la jumătate dintr-o proprietate publică de 203 hectare. Același model de afacere ca cea de la mall-ul constănțean, asociindu-se cu municipalitatea printr-o firmă din care el deținea 13%, iar Trigranit era majoritar. Apoi în aceeași afacere, Cartierul Tineretului, omul de afaceri a reușit din nou să convingă un întreg consiliu local să voteze mai multe hotărâri NELEGALE privind reconversia proiectului imobiliar într-un parc fotovoltaic și a obținut și o autorizație de construire pentru acest parc. „Eu le-am dat pâinea și cuțitul (Consiliului Local și primăriei -n.red.)”, spunea Paszkany despre viitorul parcului fotovoltaic. Număi că planurile sale au fost dejucate de parteneri de afaceri din Cartierul Tineretului, compania Trigranit care a reușit să întoarcă din drum, cu ajutorul instanței, noua afacere. Ba mai mult, l-au lăsat fără 13% din acțiuni. Vorbim de parteneri de afaceri nervoși care l-au acuzat că a creat în jurul său un grup infracțional cu oameni de încredere, prin concursul Consiliului Local și primăriei clujene. Și au câștigat procese pe bandă rulantă în instanță împotriva primăriei clujene, demonstrând că s-a încălcat legea.

Acum avem un Consiliu Local care urmează să plătească prețul pentru că a făcut o afacere proastă și nelegală și care tace chitic, chiar și cei care erau în plenul vechi în momentul votului pe reconversie. Care și-a înghițit vorbele și dorește să le păstreze în stomac până după alegerile locale din 2016. Și mai avem o conducere a primăriei care nu-și mai amintește cine e Florin Ciorca. Deși omul de încredere a lui Paszkany a primit mână liberă de la primărie să conducă firma făcută în tandem cu investitorul, societate care urma să realizeze atât Cartierul Tineretului cât și parcul fotovoltaic.

Paszkany a legitimat un sistem nelegal la urbanism în Constanța și a dat mită fără nici măcar să se teamă de consecințe sau să i se clintească un mușchi că nu așa se fac afaceri cu sectorul public. A convins acționarii Trigranit să legitimeze același sistem paralel de autorizare. Dar cum a convins un întreg Consiliu Local din Cluj-Napoca să fie în cârdășie cu el în afacerea reconversiei proiectului Carierul Tineretului? Cum a reușit să facă un mall pe un teren cumpărat la preț de dumping de la o firmă care nu avea dreptul să-l vândă, în plus și revendicat? Cum a reușit să obțină avizul de urbanism pentru proiectul turnului de la Sigma unde urma să vină Sheraton, contestat de vecinii universitari?

Dovedită până la un punct este legătura lui Paszkany, printr-un off-shore, cu un sponsor al partidului ai cărui oameni mai conduc și acum primăria clujeană.

Despre existența unui sistem similar în Cluj-Napoca cu cel din Constanța în ceea ce privește autorizarea proiectelor s-a vorbit doar pe la colțuri. Și aici sunt mai multe categorii care s-au pronunțat. Arhitecți, oameni de afaceri, funcționari cu state vechi în primărie. Se spune că se țin blocate pe masa primarului anumite proiecte imobiliare. Că s-a stat și un an de zile după o autorizație de construire care în mod normal ar trebui eliberată în termen de 30 de zile. Că avem arhitecți agreați care obțin fără probleme autorizația. Că unii beneficiari care au arhitecți agreați trec ușor pe la urbanism în timp de alți cetățeni sunt bătaia de joc a anumitor funcționari. Că există suspiciuni că la unii apar anumite cerințe, iar la alții se produc erori și primesc foarte ușor autorizația. Era o vreme când la Cluj-Napoca se aprobau turnuri și proiecte controversate pe bandă rulantă, cu derogare de la legea locală, în numele binelui și dezvoltării orașului, fără prea multe pretenții urbanistice de la beneficiari. Un fost arhitect șef a primit NUP-ul după ce a fost cercetat de DNA, dar se lăuda el că a fost cercetat în urma unor sesizări anonime de pe domnuleprimar.ro. Oare ce declara Paszkany dacă îl chemau pe el la DNA în acest caz? Sau în afacerea Cartierul Tineretului – parc fotovoltaic?

by -
3 957

Primăria poate pierde 99 hectare de teren din afacerea imobiliară (ulterior reconvertită în producerea de energie) cu Arpad Paszkany. Acum omul de afaceri învață consilierii cum să controleze pierderile din fostul proiect Cartierul Tineretului și le dă trei variante juridice de atac contra foștilor săi parteneri din firma Polus Real Estate, cea care a câștigat licitația pentru a edifica celebrul cartier de locuințe.

Afacerea Cartierului Tineretului perfectată între primărie și omul de afaceri Arpad Paszkany estimată la 510 milioane de euro la momentul 2006-2007 s-a transformat într-un fiasco cu impact extrem de grav asupra patrimoniul public. Primăria, care a intrat cu 203 ha în asociere pentru construirea de locuinţe, a ajuns în situația de a pierde 99 hectare din total. Aceasta după ce instanța a aprobat dizolvarea societății înființate de instituție împreună cu o firmă în care Paszkany era acționar minoritar și care urma să dezvolte proiectul imobiliar. Faultat de partenerii de afaceri după a încercat să transforme afacerea Cartierul Tineretului într-un business cu energie verde, cu voia primăriei și fără voia acestora, Paszkany “învață” acum Consiliul Local cum să facă să nu rămână cu ambele buze umflate.

 

În 2005, primăria a făcut o licitație în urma căreia a selectat ca partener firma Polus Real Estate (din care Arpad Paszkany avea 13%) pentru un cartier de locuințe pe un teren de 203 hectare aflat în proprietate publică. În afacere, primăria venea cu terenul, iar firma se angaja să facă cartierul de locuințe și să livreze primăriei 385 de locuințe sociale. Pentru administrarea afacerii a fost înființară o societate, Cartierul Tineretului, din care primăria deținea 51%, iar 49% revenea Polus Real Estate (PRE). Administrația a adus aport terenul la capitalul societății, evaluat la 28,7 milioane lei, iar PRE a contribuit cu 27,5 milioane lei. Cartierul Tineretului s-a dovedit însă o afacere nefezabilă, având în vedere și declanșarea crizei financiare (/imobiliare), însă primăria nu a optat la momentul 2010 pentru rezilierea contractului. Varianta rezlierii era una viabilă, mai ales că firma parteneră nu își îndeplinise obligațiile contractuale, de a livra locuinţele sociale. Administraţia locală a ales însă alt “traseu”: la propunerea aceluiași om de afaceri a convertit proiectul în 2011 într-o afacere cu energie verde. Prin votul Consiliul Local din mandatul 2008-2012. Cu viza de legalitate a prefecturii Cluj. Singurii care s-au opus reconvertirii au fost consilierii locali PNL, iar singura care a votat împotrivă a fost Steluța Cătăniciu. De aici, lucrurile au deraiat, mai ales că partenerii de afaceri ai lui Paszkany din PRE, Iris Ventures Limited, acționarul majoritar, au început acțiunile în instanță împotriva primăriei și a omului de afaceri, acuzând că prin acțiunile sale acesta a constituit un grup infracțional (prin concursul fostului primar Sorin Apostu și a mai multor consilieri locali) care a încălcat legea și a prejudiciat PRE cu 8 milioane de euro.

Primăria și Paszkany au pierdut procesele cu acționarul majoritar PRE

Până în prezent, Iris Ventures a reușit prin hotărârile instanței să demonstreze că primăria și Consilul Local au aprobat hotărâri nelegale privind reconversia proiectului imobiliar într-unul de producere de energie verde, că Paszkany a operat nelegal reconversia prin oamenii săi de încredere din Cartierul Tineretului, scoțând din afacere PRE și aducând în proiect o firmă nouă, Green Energy Napoca. În ianuarie 2015, Iris Ventures a mai reușit să diminueze cota parte de acțiuni a omului de afaceri Arpad Paszkany din PRE, prin majorarea de capital și cooptarea a doi noi asociați, un off shore din Cipru și o societate din Ungaria. Arpad Paszkany a rămas cu o cotă de 0,005% iar Burnet Holding din SUA cu 0,004%. Mai mult, Iris Ventures a obținut anul acesta și o hotărâre a instanței pro dizolvarea societății SC Cartierul Tineretului, în care PRE are ca asociat Primăria. Decizia de dizolvare e dată de Tribunalul Cluj și menținută de Curtea de Apel, dar mai poate fi atacată cu recurs. Dizolvarea înseamnă că întâi se plătesc datoriile societății (doar impozitul la primărie este de peste 2 milioane lei), iar apoi se împarte dreptul de proprietate asupra terenului de 203 hectare, aport la capitalul social al societății, proporțional cu cotele primăriei și PRE. Adică, la aproape zece ani de la momentul în care primarul Emil Boc și omul de afaceri Arpah Paszkany puneau piatra de temelie a Cartierului Tineretului care se dorea cel mai mare cartier de locuințe din România dezvoltat în parteneriat public-privat, administrația locală a ajuns în situația de a pierde o suprafață consistentă din Dealul Sf Gheroghe (203 hectare), cu care a intrat în asocierea imobiliară. 49% din teren, adică peste 99 de hectare.

 

Cele trei noi propuneri ale lui Paszkany după ce energia verde a picat

După ce a fost scos din PRE, la fel și oamenii săi puși în fruntea societății SC Cartierul Tineretului (printre care Florin Ciorca, tot prin decizie a instanței obținută de Iris Ventures), Arpad Paszkany informează Consiliul Local asupra situației ingrate în care se află primăria și îi propune trei variante de a scăpa cât mai bine din dizolvarea aprobată de instanță, dar și de pretențiile foștilor săi parteneri de afaceri de la Iris Ventures. Adresa este trimisă primăriei de casa de avocatură Țuca, Zbârcea și asociații și e semnată de casa de avocatură Nistorescu, Șomlea și asociații, de Arpad Paszkany și de Florin Ciorca, președintele CA Cartierul Tineretului și omul de încredere a acestuia. Adresa e motivată de faptul că asocierea primăriei cu PRE a produs efecte juridice, iar primăria este sfătuită să valorifice prevederile contractuale.

Varianta 1: promovarea unui demers juridic favor contractus privind obligarea PRE și/sau Cartierul Tineretului la predarea în natură sau prin echivalent a celor 384 de locuințe sociale „Finalitatea demersului juridic este de a se constata existența unui drept de creanță a Consiliul Local Cluj-Napoca împotriva partenerului contractual în măsura să acopere prejudiciul cauzat ca urmare a nepredării în natură a celor 384 de locuințe sociale, drept de creanță reprezentând contravaloarea în bani a locuințelor sociale”, motivează casa de avocatură.

Varianta 2 : formularea unui demers juridic privind constatarea neexecutării/întârzierii executării contractului de asociere între PRE și/sau Cartierul Tineretului și obligarea acesteia la repararea prejudiciului cauzat și plata daune-interese „Finalitatea acestui demers juridic este de a constata existența unui drept de creanță al Consiliul Local împotriva partenerului contractual în măsură să acopere prejudiciul cauzat ca urmare a neexecutării culpabile de către investitor a obligațiilor contractuale – nerealizarea proiectului”, motivează avocații.

Varianta 3: formularea unui demers juridic privind rezoluțiunea contractului de asociere, restituirea prestațiilor și repunerea părților în situația inițială „Rezoluțiunea contractului determină ca acesta să își piardă efectele atât pentru viitor cât și pentru trecut, părțile urmând să fie repuse în situația anterioară încheierii contractului, restituindu-și una alteia tot ceea ce și-au prestat. Ca efect, CL urmează a redobândi în proprietate întreaga suprafață de teren al cărui drept de proprietate a fost transferat și este în acest moment în favoarea societății Cartierul Tineretului (…). În cazul în care repunerea părților în situația anterioară nu este posibilă, autoritatea contractantă poate solicita despăgubiri în echivalent”, consideră avocații. Cert este că cei de la Nistorescu, Șomlea și asociații subliniază că până la soluționarea demersului juridic privind constatarea existenței/inexistenței dreptului de creanță a Consiliul Local asupra PRE sau Cartierului Tineretului, lichidarea patrimoniului ultimei dintre societăți poate fi blocată. Adică s-ar amâna împărțirea terenului de 203 hectare de pe Dealul Sf Gheorghe între primăriei și PRE (104 hectare să rămână a primăriei și 99 să treacă în proprietatea PRE).

Cartierul Tineretului, pe ordinea de zi a Consiliul Local. De ziua “păcălelilor”

Pe ordinea de zi a ședinței ordinare a Consiliul Local din 1 aprilie sunt trei proiecte de hotărâre privind afacerea Cartierul Tineretului. Unul privește situația de la societatea Cartierul Tineretului, unde primăria deține pachetul majoritar. Intenția este de a se convoca adunarea generală a asociaților și să se numească un nou CA (având în vedere demisiile și deciziile instanței), dar și să aprobe situațiile financiare pe anul trecut și descărcarea de gestiune a administratorilor. În plus, pe ordinea de zi apare și un punct în care primăria vrea să stabilească modul în care se va executa obligația societății de a preda Consiliul Local cele 384 de locuințe sociale din contractul încheiat în 29.11.2006. Despre aceste locuințe, direcția de specialitate a primărie spune că instanța a reținut această obligație în sarcina societății SC Cartierul Tineretului. Propunerea este ca acestea fie să se edifice sau să fie compensate prin echivalent. Celălalt proiect aflat pe ordinea de zi vizează aprobarea încheierii unui act adițional la contractul din 2013 pe care primăria îl are cu societatea de avocatură Lăpușan, Moscovits, Steopan și Asociații pentru a o reprezenta în litigiile din afacerea Cartierul Tineretului, act având ca obiect suplimentarea serviciilor juridice. Prin negociere directă, în limita a 15.000 de euro. Având în vedere că pe rolul instanțelor mai sunt o serie de dosare în care administrația este parte. Al treilea proiect este o informare și are în cuprins cele trei propuneri de acțiuni în instanță formulate de partenerul de afaceri al primăriei, Arpad Paszkany. SURSA FOTO: ziuadecj.ro

15(32)

by -
0 483

Ca să poată construi un mall în Constanța, omul de afaceri clujean Arpad Paszkany ar fi plătit peste un milion de euro șpăgi, prin încheierea unor contracte fictive de publicitate, arată Înalta Curte de Casație și Justiție.

Infracțiunile s-au întâmplat timp de trei ani, când, spune Înalta Curte, primarul din Constanța Radu Mazăre a cerut și primit aproximativ un milion de euro de la Tripont Invest SRL ca să nu gripeze mecanismul obținerii de avize și acorduri, dar și documentațiilor de urbanism. Instanța spune, citând martori, că șpaga cerută de Mazăre ajungea la un milion de euro.

Toate aceste informații sunt confirmate și de Arpad Paszkany, unul dintre investitorii mall-ului, de Ciorca Vasile, administratorul de la Tripont Invest S.R.L.,  mâna dreaptă a acestuia, de Pocola Adrian George, șeful de proiect, de Felix Arsene, arhitect la SC Kalina SRL, toate aceste persoane arătând că inculpatul Mazăre Radu Ștefan a solicitat această sumă prin intermediul lui Strutinsky Sorin Gabriel, iar banii urmau a fi dați prin încheierea contractelor fictive de publicitate”, explică instanța.
Aceste contracte au fost întocmite în momente cheie emiterii documentațiilor de urbanism, iar prelungirea autorizației de construire a fost făcută chiar înainte de a fi formulată o cerere în acest sens, fapte care rezultă din cronologia datelor, mai arată ÎCCJ, care citează arhitectul-șef de la Primăria Constanța, Toma Ionuț, care a făcut declarații despre existența acestor mite care erau pretinse “atât de către funcționarii mici, cât și de către funcționarii de rang înalt”

Contractul de publicitate încheiat cu firma ce administrează Neptun TV, Soti Cable Neptun SRL, ar fi fost unul fictiv: la dosar figurează doar niște rapoarte de difuzare, semnate de martora Coman (fostă Opriș) Nina Lavinia, care spune în fața instanței că, deși le-a semnat, nu-și amintește nimic despre aceste difuzări.

Astfel de șpăgi erau cerute și de la alți investitori, cum ar fi Property Development Two SRL, al cărei reprezentant, Theresia Wilfinger, spune aceleași lucruri: că i s-au cerut bani mascați printr-un contract fictiv de publicitate. “Firma Soti Cable Neptun S.R.L. nu a prestat absolut nimic în acest contract, neexistând nici măcar rapoarte de difuzare ca în cazul primului contract”, arată ÎCCJ.