Tags Posts tagged with "ARIES"

ARIES

by -
0 315

Pericol de inundații azi pe Someș și Arieș, în Cluj: Institutul de Hidrologie instituie cod galben avertizare de inundații pentru mai multe râuri din țară, între care două la Cluj.

Sunt vizate de această avertizare bazinele hidrografice Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş, Someşul Mic, Crişul Repede, Crişul Negru, Crişul Alb, Arieş, Bega și Timiş, ce riscă scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri importante de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție. Avertizarea e valabilă din această după-masă la ora 16 până în 20 martie la amiază. “Având în vedere situaţia hidrometeorologică actuală şi prognoza meteorologică pentru următoarele 48 de ore, ca urmare a precipitaţiilor prognozate, cedării apei din stratul de zăpadă şi propagării se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri importante de debite și niveluri pe unele râuri din bazinele hidrografice menționate, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție”, avertizează INHGA. Codul galben de inundații e valabil pe râurile din bazinele hidrografice: Vişeu, Iza, Tur, Lăpuş (judeţele Maramureş şi Satu Mare), Someşul Mic – bazin superior şi afluenţi (judeţul Cluj), Crişul Repede – bazin superior şi afluenţii din bazinul mijlociu (judeţele Cluj şi Bihor), Crişul Negru – bazin superior şi afluenţii din bazinul mijlociu (judeţul Bihor), Crişul Alb- bazin superior (judeţele Hunedoara şi Arad), Arieş superior şi afluenţi (judeţele Alba şi Cluj), Bega – bazin superior (judeţul Timiş) şi Timiş – bazin superior şi mijlociu (judeţele Caraş-Severin şi Timiş). Fenomenele hidrologice periculoase se pot produce şi pe afluenţi de grad inferior ai râurilor urmărite.

by -
0 609
Foto: primărie

Firmele clujene din IT, unul dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei Clujului, vor să se implice în strategia de “smart city”. Se mai pregătește, de asemenea, un program de voluntariat pentru inovare și IT. Primăria a constituit deocamdată un “consiliu consultativ”, iar clusterele din domeniu spun că pun umărul la strategie. Gratis, susţin reprezentanții sectorului-vedetă. Deocamdată, “smart city” la Cluj înseamnă că poți să plătești taxe  și impozite online, să îți programezi data căsătoriei, să îți iei bilet prin sms pe autobuz (deși sistemul de ticketing dă adesea rateuri, după cum constată călătorii) și poți, mai nou, să găsești loc de parcare printr-o aplicație, în parcările cu plată din centru. Și pe această temă părerile sunt împărțite, existând deja utilizatorii care s-au plâns de funcționarea aplicației-“pilot”. Tot la capitolul IT de viitor, trebuie spus că planul cu “Orășelul Inovării”, pornit ca idee alături de clusterul Cluj IT, s-a dovedit până acum un eșec – deși s-au atras bani europeni pentru primele două centre de afaceri gândite acolo, acestea au fost ulterior blocate în șantier. Acum, însă, se fac pași pentru o strategie. De fapt, pentru actualizarea strategiei.

Primăria Cluj-Napoca a constituit la începutul anului 2017, alături de cele două clustere clujene de specialitate (ARIES Transilvania și Cluj IT), un nou consiliu: Consiliul Consultativ pentru Antreprenoriat și Inovare în IT. Așa că în această săptămână reprezentanții industriei IT s-au reunit la primărie, pentru o nouă întrunire a Consiliului Consultativ din acest an; ulterior, primarul Emil Boc nu a ratat ocazia să anunţe rezultatele discuţiei (pe pagina oficială a reţelei de socializare, cum altfel?). Unul dintre principalele subiecte dezbătute a fost actualizarea Strategiei pentru “Cluj-Napoca, un oraș inteligent” – componenta de e-guvernare și IT din cadrul Strategiei de dezvoltare a municipiului 2014-2020. S-a discutat, de asemenea, despre demararea unui program de voluntariat pentru inovare și IT în cadrul Primăriei, dedicat celor care activează în industrie și doresc să se implice “spre beneficiul tuturor cetățenilor Clujului”, spun reprezentanții municipalității. “Reprezentanții industriei IT se angajează să organizeze finanțarea și procesul de elaborare a Strategiei pentru Cluj-Napoca, un oraș inteligent”, a transmis primarul Emil Boc. “Colaborarea între industria IT și administrația locală a început cu formularea strategiei de e-guvernare, parte a strategiei municipiului Cluj-Napoca, în 2014. O parte dintre proiectele propuse au fost abordate, iar alte inițiative ulterioare, inovatoare, au fost implementate împreună cu industria IT locală. Dar o strategie pentru un oraș inteligent presupune abordarea mai multor tematici, astfel că este necesară actualizarea inițiativei inițiale pentru a fi acoperitoare și adaptată evoluției tehnologice”, au specificat semnatarii propunerii, reprezentanții Cluj IT Cluster și ARIES Transilvania.

Cei din industrie s-au mai întâlnit la final de februarie cu reprezentanții primăriei, cu ocazia lansării unei ediții a revistei Today Software Magazine, când s-a discutat, din nou, de Cluj-“smart city”. Trebuie menționat că IT-ul e trecut de fiecare dată pe lista cu “puncte tari” ale Clujului, iar smart city-ul, cel puțin la nivel declarativ, apare în preocupările municipalității. Cel puțin așa reiese din discursurile primarului Emil Boc în întâlniri cu mediul de afaceri, fiindcă în viaţa de zi cu zi a locuitorilor Clujului mai e loc de îmbunătăţiri. Cât despre ce spun cei din industrie, conectaţi acum la primărie: e nevoie, în primul rând, de actualizarea strategiei, care există de doi ani, dar necesită îmbunătățiri, a menționat Bianca Muntean, director executiv al Asociaţiei Române pentru Industria Electronică şi Software (ARIES Transilvania) şi manager al clusterului iTech Transilvania. “S-a agreat de către membrii din Consiliul Consultativ pe IT că se implică, inclusiv cu resurse, pentru realizarea strategiei. Într-o primă fază se va realiza un audit, după care se va trece la realizarea strategiei de către specialişti (externi) din domeniu, identificare pașilor concreți pe care trebuie să îi parcurgem în direcția smart city (proiecte punctuale) și a surselor de finanțare pentru implementarea strategiei, care pot fi inclusiv finanțări europene, parteneriate public-private”, a explicat Muntean pentru Actualdecluj.ro.
Clusterul s-a implicat deja în câteva proiecte pe marginea strategiei existente (realizată de UBB, cu sprijin de la Cluj IT pe domeniu), împreună cu firmele de IT din asociație. “Am avut un proiect pe Smart Tourism, prin care oferim informații din Cluj turiștilor, prin intermediul unui soft și a beacon-ilor instalați în oraș, creat de către o firmă din Cluj, platforma de programări și site-ul de prezentare al Bazei Sportive Gheorgheni, platforma pentru mediul de afaceri clujbusiness.ro – creată în colaborare de către trei firme din clusterul nostru”, spune Muntean. Tot în urma unei colaborări cu clusterul, s-a lansat recent proiectul legat de disponibilitatea parcărilor (publice și private) cu barieră din oraș. Pentru această aplicație primăria nu a plătit. “A fost contribția firmelor. La fel și strategia de smart city – va fi finanțată de firme”, precizează Muntean. În schimb, organizarea celei mai  conferințe pe inovare a Comisiei Europene, Open Innovation 2.0, este co-finanțată de Comisia Europeană, Primărie și sponsori privați.
Se mai pregătește, de asemenea, demararea unui program de voluntariat pentru inovare și IT în cadrul Primăriei, dedicat “celor care activează în industrie și doresc să se implice spre beneficiul tuturor cetățenilor Clujului”, scrie primarul pe Facebook. “Zilele acestea scriem exact organigrama și fisa postului. Inițiativa pornește de la expertiza existentă în industria din Cluj, care cu un efort minim poate fi pusă în ajutorul primăriei”, spune Ioan Alexandru Drăgan, reprezentantul Cluj IT Cluster.
Cristian Dascălu, fondator al Centrului StartUp Transilvania, crede că ideea echipelor de voluntari e fezabilă, dar trebuie corect gestionată. “E fain că avem inițiative publice în zona Tech, dar trebuie să ajungem cât mai curând să avem o strategie sau măcar un plan închegat legat de ceea ce dorim să obținem prin tehnologizarea serviciilor publice. Și să ne asigurăm că setăm bazele acestei informatizări. Dincolo de viziune, plan, consiliu consultativ, e nevoie de o echipa operațională în primărie, de măcar doi oameni, care să facă lucrurile să funcționeze din interiorul instituției.  Legat de voluntari, e o idee draguță, dar trebuie administrată corect. Pentru că experiența noastră ne zice că nu e simplu să administrezi un grup de developeri care trebuie să producă în mod voluntar. E nevoie de responsabilizarea și coordonarea lor”, punctează Dascălu.
Una dintre problemele din „curtea” primăriei e însă că are posturi de IT-işti pe care poate să îi plătească cu 1600 lei, spunea în urma dezbaterii de la lansarea TSM Daniel Metz, CEO al NTT Data, una dintre cele mai mari companii din domeniu de pe piaţa locală. „Primăria trebuie să aibă o echipă de IT foarte puternică. O comunitate cum e Clujul e un fenomen foarte complex, acolo ar trebui să fie cei mai buni IT-işti, cei mai buni jurişti. Am propus să finanţăm două posturi de oameni de IT extrem de valoroşi care să asiste primăria. Am propus să vină un consultant extern, să facem inventarierea a ceea ce avem, să aducem o firmă de consultanţă, iar noi să sprijinim acest demers. E de datoria noastră, a comunităţii IT să ne implicăm”, a spus CEO-ul. Rămâne de văzut care va fi forma legală prin care se va putea concretiza o astfel de colaborare. „Trebuie viziune pe termen lung, o analiză a ce avem, trebuie dezbatere şi plan pe termen lung. Trebuie un coordonator – „şef de şantier””, a completat acesta.
În 2015, administrația clujeană promitea plăți on-line la serviciul parcări. Acestea nu au fost deocamdată implementate. Detalii:  Sistem on-line pentru plata parcărilor din cartiere la primărie, doar la anul. Se va putea alege parcarea preferată?
De anul acesta, în schimb, datorită sistemului național ghiseul.ro, amenzile de parcare se pot achita on-line într-un sistem mai rapid decât cel on-line gândit de primăria clujeană: Amenzile de parcare din Cluj se pot plăti și pe giseul.ro
Tot primarul a spus anul acesta că municipalitatea este pregătită să elibereze certificate de urbanism on-line. Detalii aici: Primăria Cluj vrea să-și adjudece o nouă premieră: prima din țară care emite certificate de urbanism și alte avize, on-line
În 2014, primăria din Cluj a anunțat tot planuri ambițioase: Primăria mută “jalba din proţap” în mediul on-line
Despre ce s-a ales de planurile primăriei și colaborarea cu Clusterele IT, mai jos:

by -
0 1541
Sursa foto: Academy+Plus

Aproape 10% dintre companiile de IT din România au sediu la Cluj, 1 din 25 de clujeni lucrează în acest domeniu, iar 11% din veniturile realizate de industria IT e generată din capitala Transilvaniei. Acestea sunt cifrele rezultate dintr-un studiu pe care l-a făcut public Clusterul iTech Transilvania by ARIES, cea mai mare organizaţie creată pentru industria IT&C locală. Nu totul e roz pe piața locală, iar asta o spun chiar cei din domeniu. Se lucrează în special în regim de outsourcing („lohn-ul IT”), iar creșterea salariilor afectează profitabilitatea companiilor. Așa că mai e nevoie de inovație. În acest context, creşte interesului companiilor din IT pentru produse tech şi start-up, o spun tot cei din domeniu.

Cifrele industriei. Unde e Clujul

Circa 14.000 de companii IT îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în România, iar aproximativ 9% dintre ele sunt localizate în Cluj-Napoca, arată cel mai recent studiu referitor la industria IT naţională. Potrivit studiului, toate companiile care activează pe nişa de IT şi tehnologie din România au generat, în 2014, venituri cumulate de 4 mld. euro şi oferă locuri de muncă permanente pentru 75.500 de angajaţi. Acestora li se alătură specialiștii PFA, numărul lor ridicându-se la circa 17.000 în 2014, la nivelul întregii țări. Studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES, realizat în baza veniturilor oficial declarate ale tuturor celor 14.000 de companii analizate, pe un eşantion de 393 reprezentanţi ai celor mai mari companii de profil din ţară, arată că judeţul Cluj se află pe locul 2 în topul regiunilor cu cele mai numeroase companii de profil, cu 9% din totalul lor. De asemenea, Cluj-Napoca are cei mai mulţi specialişti IT la nivelul întregii populaţii a oraşului, 1 din 25 de clujeni lucrând în acest domeniu. Datele analizate de Clusterul iTech Transilvania by ARIES relevă şi zonele cu cei mai mari angajatori din ţară, Clujul şi Bucureştiul având un număr egal de companii cu peste 1.000 de angajaţi. Cifra de afaceri însumată a industriei IT din Romania a fost de aproximativ 16 miliarde lei în 2014 (circa 4 miliarde euro), în creştere cu 26% faţă de 2013. Din totalul acestor venituri, 11% au fost realizate de companiile localizate în Cluj (11%).

„Sectorul IT este cel mai mare generator de business şi locuri de muncă din România. Ţinând cont de interesul companiilor străine pentru serviciile de IT de aici, estimăm că acest sector va continua să crească, iar companiile de profil se vor regăsi între angajatorii de top din ţară. Aşteptarea noastră este ca numărul angajaţilor direcţi, altături de cei care colaborează în regim PFA să depăşească 100.000 de specialişti IT la finalul lui 2015, comparativ cu 93.000 în decembrie 2014”, a declarat Voicu Oprean, preşedinte ARIES Transilvania.

“Noul val” din IT – cum arată nişa cu start-up-uri

Dincolo de cifrele care arată o industrie aflată (încă) în plină dezvoltare, jucătorii din domeniu vorbesc tot mai mult despre nevoia de inovaţie, pentru a face faţă pieţei internaţionale, în anii ce vin. Se face outsourcing, mult outsourcing (din totalul afacerilor de Cluj, după cum o arată chiar datele clusterului Cluj IT), România e încă interesentă pentru că resursa umană nu e încă atât de scumpă ca cea din Vest (şi e de calitate bună), dar salariile au tot crescut, ceea ce reduce profitul companiilor. Dincolo de acestea însă, cum arată noua generaţie de afaceri IT? L-am întrebat pe Cristian Dascălu, fondator al Centrului de Antreprenoriat Startup Transilvania. Pe lângă creşterea sectorului în general şi dincolo de zona outsourcing, se dezvoltă şi alte ramuri, susţine Cristian. „Vedem o foarte mare creştere a interesului companiilor din IT pentru produse tech şi startup. Vedem atât companii mari care încep să investească în noi competenţe, mai strategice, gen managementul de produs, precum şi dezvoltarea de joint-ventures (colaborări/parteneriate) cu startup-uri locale sau internaţionale. De asemenea, proprietarii de companii încep sa exploreze şi zona investiţiilor în echipe interne, dar şi externe companiei lor, dintr-o poziţie de business angel, prin persoana lor. Ne bucură să vedem un interes crescut şi din partea unor echipe antreprenoriale internaţionale care încep să vina ei direct la Cluj pentru a-şi găsi co-fondatori tehnici cu care să dezvolte prototipul produsului global la care lucrează. Toată acestă activitate din industrie, alături de evenimente şi programe de incubare / accelerare duce şi la apartia de noi companii în mod constant, iar asta face Clujul să vibreze pe harta globala a inovaţiei”, spune Dascălu. În cifre? „Doar prin Techacceleratorul SprintPoint (din cadrul Centrului de Antreprenoriat “Startup Transilvania”) am reuşit să aducem în perioada vară-toamnă 5 companii / produse tehnologice noi în piaţă. De asemenea, la Transilvania Demo Day, în 14 decembrie, vom aduce în faţa unor investitori şi a publicului pasionat de inovaţie în tehnologie 15 proiecte noi care vor deveni în continuare companii active în industria IT. În Cluj, datorită densităţii dezvoltatorilor din IT, chiar şi segmentul antreprenorial Tech este tot mai vizibil şi va produce şi mai multe companii. Mai mici, mai inovatoare, mai agile şi mult mai profitabile. Şi asta ne motivează să ne continuăm activitatea şi susţinerea pentru cei care aleg această cale”, susţine Cristian.

Despre cât de “Silicon Valley” e Clujul, despre piaţă, inovaţie, start-up-uri şi “îngeri investitori”, citiţi mai multe în alte două interviuri realizate de Actual de Cluj în 2015:

Viitorul “made in Cluj”: “Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii” – Philipp Kandal, antreprenor german, cu afacere de Cluj vândută internaţional, manager şi business angel

şi

Popas, cu afaceri, la Cluj, din patria lui Bill Gates: “O regiune care se focusează aproape exclusiv pe outsourcing nu poate fi comparată cu Silicon Valley”.

Cât câștigă IT-iștii

Referitor la remuneraţiile din IT-ul românesc, salariul mediu net la jumătatea anului 2015, declarat de către reprezentanţii companiilor în cadrul studiului ARIES, este de circa 2.600 lei. Peste jumătate dintre companiile participante la studiul Clusterul iTech Transilvania by ARIES (54%) au operat sau urmează să opereze creşteri salariale, până la finele anului, cu aproximativ 16%. Beneficiile oferite în cea mai mare proporţie de către firmele de IT din România sunt trainingurile şi bonusurile de Sărbători sau vacanţă (aproximativ 58%), bonusurile de performanţă (55%) şi evenimentele dedicate angajaţilor (51%). De asemenea, angajaţii primesc, în proporţie ridicată, sprijin financiar pentru evenimente deosebite în familie, asigurări medicale, dar şi tichete de masă.  „Salariul mediu net la nivel național este de 2600 de lei. În București și Cluj se practica cele mai mari salarii din industrie, cele două se află la un nivel salarial aproximativ egal”, au completat reprezentanții ARIES.

Viitorul: încurajarea antreprenoriatului

Nu totul e roz pe piața locală, iar asta o spun chiar cei din domeniu. Nu doar faptul că se lucrează în special în regim de outsourcing („lohn-ul IT”) e de menţionat, ci şi faptul că această creștere a salariilor constantă în ultimii ani afectează profitabilitatea companiilor. Așa că mai e nevoie de inovație. „Profitul scade în fiecare zi în piaţa de IT. Salariile cresc în fiecare zi, în Cluj şi nu numai. Există însă o penurie de forţă de muncă în Europa, în Statele Unite, în curând şi în Asia, iar lucrul acesta ne-a permis să creştem tarifele cu care lucrăm. Acum se intră într-o zonă de specializare din ce în ce mai mare, de nişă, care cere excelenţă mai mare, în domenii ce aduc meserii noi, cum e sectorul „Big data”. Şi vom încerca să incubăm start-up-uri”, spunea Bogdan Herea, cu ocazia deschiderii unui program de cursuri, susţinut de compania pe care o conduce, Pitech+Plus. „Lucrăm la un program de finanţare şi la identificarea domeniilor specifice pe care să lucreze”, completează CEO-ul. Programul pentru companiile “tinere” ar putea fi lansat anul viitor, însă funcţionarea lui depinde în primul rând de identificarea resurselor de finanţare şi a partenerilor: fonduri europene, alte companii din IT, universităţi. „Academy Plus (şcoala alternativă de IT, lansată de Pitech+Plus, n.red.) e finanţată de compania mea, dar ea în curând ar trebui să se autosusţină. Pentru acest program însă, e nevoie de parteneri”, spune Herea.

Cine e iTech Transilvania

iTech Transilvania, clusterul pentru formarea resurselor umane din domeniul tehnologiilor avansate și sprijinirea inovării, a fost constituit în regiunea Nord-Vest a României, având printre membrii săi organizaţii din judeţele Cluj, Bihor, Bistrita-Nasaud, Satu Mare. Clusterul are in prezent peste 50 membri (IMM-uri, două universităţi clujene, reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi asociaţii nonprofit). ARIES este Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software, cea mai mare organizație creată pentru industria IT&C din România, cu 4 filiale zonale la: Timișoara, Brașov, Cluj și Craiova.