Tags Posts tagged with "arhitectul adrian iancu"

arhitectul adrian iancu

by -
1 1759

A doua cea mai mare bancă din țară, care are sediu la Cluj, vrea un sediu nou în oraș, în zona Căii Dorobanților: un ansamblu de 20.000 metri pătrați, cu parcări în trei niveluri de subsol – BT Building. Proiectanții Băncii Transilvania au venit marți în ședința Comisiei Tehnice de Amenajare a Teritoriului și Urbanism (CTATU) cu un Plan Urbanistic de Detaliu necesar realizării unui imobil de birouri și sedii administrative pe terenul de pe Calea Dorobanților nr 30-36 – str Traian Moșoiu 35. În ședința publică au venit și vecinii nemulțumiți de noul proiect ce ar urma să se ridice în zona locuințelor lor, iar unii dintre arhitecții din comisie au indicat o serie de aspecte care ar trebui corectate. Primarul a susținut propunerea băncii, concluzionând că se respectă reglementările, deși s-a optat pentru indicii maxim admiși. La rândul lor, proiectanții beneficiarului au încercat să arate că proiectul respectă regulamentele și aduce și servicii pentru oraș, deși vecinii au plecat la fel de îngrijorați privind viitorul zonei în care locuiesc. CTATU a avizat proiectul, cu specificația primarului Emil Boc că nu se poate lua după “dictatura minorității”, adică după părerea arhitectului Adrian Iancu.

 

Arhitectul Răzvan Puchici, cel care a susținut proiectul BT, a ținut să înceapă prezentarea cu câteva asigurări, privind “responsabilitățile resimțite” la conturarea proiectului: față de oraș (respectarea reglementărilor Planului Urbanistic General), față de beneficiar și necesitățile sale, dar și față de vecinătăți. Acesta a precizat că s-au respectat reglementările urbanistice – Procent de Ocupare a Terenului de 60% și Coeficient de Utilizare a Terenului 2,2 – și că s-au făcut chiar și unele modificări, ținând cont de îngrijorările vecinilor. „Un head office de bancă nu funcționează în clădiri independente”, a precizat proiectantul. “Adică dacă beneficiarul e o bancă, el poate face altceva decât prevede regulamentul, pentru că așa se face un sediu de bancă”, a intervenit arhitectul Mihai Racu, membru nou în CTATU, care a susținut că la această formă și dimensiune a parcelei sunt necesare clădiri independente. Fostul arhitect șef Adrian Iancu a expus la rândul său mai multe critici, generând chiar un nou conflict în declarații cu primarul Emil Boc, pe parcursul discutării proiectului. „E o compoziție urbană sub orice critică, necesită corpuri independente, asta ar crește calitatea proiectului. M-aș duce pe corpuri independente, eventual cu pasarele de legătură. Problema mare pe parcelă e accesul auto, chiar dacă se fac locuri de parcare suficiente, acolo va fi o mare vânzoleală. Ar trebui chiar să aveți mult mai multe locuri de parcare, ca să vă încadrați în categoria clădire de clasa A”, a spus Iancu. Proiectanții BT au subliniat că se asigură peste 260 de locuri de parcare, deși necesarul strict ar fi de 210. 

 

20170314_160934_800x450 - Copy

 

 

Ar fi vorba de un ansamblu cu o suprafață de 20.000 mp suprateran. „O clădire de o asemenea lungime va fi covârșitoare la nivelul orașului. Mă așteptam din partea unei instituții care reprezintă Clujul să impună temă de proiect sau ca elaboratorii să aducă o propunere care să ne cucerească, ceva ce să fie și pentru comunitate, ceva cu acces; nu văd un spațiu public, o piațetă interioară. Nu aveți o funcțiune care să fie publică”, a continuat Iancu. “Sunt trei atriumuri, dintre care primul e cu acces public, sunt prevăzute un restaurant, un amfiteatru, un loc unde se pot ține expoziții”, a răspuns reprezentantul beneficiarului.

Câțiva vecini au venit reprezentați de avocat. „Clienții simt problemele de trafic din zonă în viața de zi cu zi. Până la a se construi imobile cu 260 de parcări, pe str Dorobanților se parchează dublu – și pe trotuare. Pe Traian Moșoiu situația e la fel de sufocată, ieșirea spre T. Moșoiu e îngustă. E suficient să ne uităm pe planșe – la amprenta la sol a clădirilor învecinate și a acestui proiect – suntem departe de orice fel de reguli care să îi respecte pe proprietarii din jur. De la ora 11 spre prânz până seara se ia soarele vecininilor. Ce propuneți dvs face dificil traficul, viața, accesul luminii”, a spus avocatul.

Arnold Macalik, arhitect – consultant, a precizat că s-a realizat și un studiu de însorire. „Toate spațiile băncii sunt deschise spre interior, fațadele din sticlă se uită spre interior. Strada are o suită de clădiri foarte ample. La nivel pietonal, noua clădire ar fi undeva în spate. Nu a venit nimeni să deranjeze vecini sau să facă ceva ce nu permite regulamentul zonei”, a răspuns și arhitectul Răzvan Puchici.

La o întrebare privind avizul de la Comisia de Monumente, arhitectul Adrian Iancu a mai avut o intervenție, pentru a sublinia o eventuală incompatibilitate: arhitectul Macalik, prezentat drept consultant la proiect, e și membru în Comisia de Monumente. Primarul Emil Boc a intervenit însă salvator. „Aceată comisie nu e a cuiva împotriva cuiva, e o comisie tehnică, dacă cineva are probleme de compatibilitate să sesizeze la forurile abilitate, să nu se transforme discuția de aici în una de rivalități personale”, a spus Boc.

La întrebarea lui Nicolae Burnete, membru CTATU, s-a stabilit și că nu a fost realizat un studiu de trafic pentru acest proiect. „Acesta este un PUD, e un ușor abuz să ne cereți studiu de trafic, e un proiect pe un lot”, a spus Puchic. Acesta a admis totuși că, date fiind amploarea clădirii și impactul, un astfel de studiu poate fi luat în considerare. Iancu a ținut să sublinieze că legislația prevede ca în cazul parcelelor cu adâncime mai mare de 50 metri, în partea posterioară corpurile de clădire să fie independente, în regim deschis. „Ideea a fost de a asigura spre vecini un țesut liber, ceea ce se și întâmplă. Amprenta mare la sol nu e o scăpare, am făcut-o așa tocmai ca să nu fim agresivi. Avem funcțiuni atractoare, orașul acesta necesită saloane urbane, mereu simțim lipsa unora astfel de spații. Avem 200 locuri în amfiteatru, în ansamblu. Se discută și despre o grădiniță”, a mai precizat Macalik. “Trebuie să fie o clădire atractoare, nu acaparatoare”, a subliniat și arhitectul Voicu Bozac. Colegul său de comisie Romulus Zamfir a atras atenția asupra dimensiunii care ar fi una de „mastodont”, în comparație cu unele case mici din jur. Primarul Emil Boc a fost cel care a intervenit din nou. „E centrul Clujului, proiectantul PUG a prevăzut o astfel de dezvoltare, cu respectarea indicatorilor și a legii, deisgur”, a spus Boc.

Proiectul merge pe maximul normelor în vigoare în ceea ce privește indicatorii de ocupare a terenului: POT 60% și CUT 2,2. Clădirile au patru etaje (din care şi două niveluri retrase, potrivit prezentării). „Ceea ce s-a depus nu e un simplu PUD, avem jumătate de an de când studiem chestia asta. Să ne uităm atent la ce s-a depus”, a mai spus Puchici. Primarul a cerut concluzia comisiei. “Concluzia majorității e că proiectul respectă indicatorii urbanistici, chiar dacă spre nivelul maximal, are documentații cerute, există studiu de însorire preliminar care trebuie avizat de instituții, ISU va trebui să avizeze ce e de compentența sa. Din punct de vedere legal lipsește vreo piesă tehnică?”, a vrut să afle primarul. Deci nu contează ce am citit acolo, cât construiesc în adâncime?”, a intervenit fostul arhitect șef Iancu, susținut de încă doi colegi arhitecți pe această temă. „Asta ca să știm, ca pe viitor să nu mai comentăm”, a plusat Iancu. „Conduc această şedinţă, vă rog să vă supuneţi regulilor. Noi vă ascultăm pe fiecare. Comisia își formează o imagine, am înțeles punctele de vedere exprimate: din 12, trei sunt pe ideea dvs. Trebuie totuși să ținem cont de majoritate, cu tot respectul profesional; altfel ar însemna că dictatura minorității impune regula. Avem aceste puncte de vedere, trebuie să facem un pas mai departe”, a spus Boc. După mai bine de o oră jumătate de discuții, concluzia a fost că arhitectul șef, Daniel Pop, va urma să își formuleze un punct de vedere, ținând cont de punctele de vedere exprimate și de faptul că majoritatea colegilor de comisie nu au mai exprimat obiecții. Votul decisiv aparține, ca în cazul tuturor proiectelor, Consiliului Local, după ce se obţin avizele necesare de la celelalte insituţii abilitate.

Vezi şi

VIDEO Prima ședință de urbanism în haine noi

Acum doi ani s-a făcut pe cheltuiala comunității evreiești din Cluj un monument în memoria victimelor Holocaustului. Atunci primăria l-a autorizat provizoriu, pe doi ani de zile, în Parcul I.L Caragiale. Acum primăriei i s-a cerut ca acest monument comemorativ să rămână definitiv în acest parc din zona centrală a orașului.

Un subiect firbinte ajuns pe ordinea comisiei de urbanism întrunită în ședință în 9 martie. Și asta pentru că nimeni altul decât fostul arhitect-șef al orașului s-a pus de-a curmezișul ca acest monument să rămână în parcul I.L Caragiale. “Dumneavoastră, domnule primar, n-ați fost la discuția de acum doi ani”, a explicat chiar Iancu.

IMG_1519

Șah mat la Iancu

Primarul a fost nemulumit că acest monument de cinstire a memoriei martirilor evrei a apărut pe ordinea de zi a comisiei de urbanism, mai ales că n-avea niciun alt opozant ca el să nu rămână în continuare pe locația din parc. Înainte de a se discuta reprectivul proiect, a avut și o discuție, față în față cu directorul Muzeului de Artă Cluj, Lucian Nastasă Kovacs, susținător al locației din parcul I.L Caragiale.


Așa că, Boc a ținut să tranșeze poziția oficială a primăriei și a țipat la propriu la arhitectul Adrian Iancu care a dorit să îi explice de ce monumentul a fost autorizat doar provizoriu în parc, după ce arhitectul Nicolae Mirișan, cel care a susținut documentația, a dat din umeri când a fost întrebat de ce a primit o autorizație provizorie.

Niciun alt arhitect din comisia de urbanism n-a intervenit sau nu s-a exprimat că se împotrivește locației pentru monument, după ce Boc a ridicat tonul când Iancu încerca să-i amintească de discuția din 2014.

„Domnul arhitect (Mirișan – n.red.) nu ţine minte, dar a fost o discuţie la doamna viceprimar Anna Horvath. Acolo am ridicat câteva probleme. Să pui monumente în zone verzi e o chestiune sensibilă”, a spus Adrian Iancu, menţionând că o astfel de abordare ar deschide calea către alte cereri similare.

Primarul Emil Boc a ripostat însă rapid. „Nu confundaţi Holocaustul cu nimic altceva. E vorba de respect, e o formă de respect faţă de istorie”, a spus primarul, lăsând puţin loc altor argumente. Chiar dacă nimeni nu a contestat amplasarea monumentului. Nici măcar Iancu n-a spus că nu mai e de acord. A spus doar că e o problemă că parcul se numește I.L Caragiale și că e nepotrivit un monument al holocaustului din această perspectivă.

„S-a discutat chiar găsirea unui alt amplasament, pe strada Horea era o variantă”, a mai încercat Iancu să amintească. Nimic nu l-a putut deraia pe primar din discurs. “Schimb atunci numele parcului”, a tranșat primarul. Așa că fostul arhitect-șef al orașului a admis că tot ce se întâmplă în comisia de urbanism e așa cum vrea primarul.

„Încercam doar să amintesc care a fost situaţia atunci, la o discuţie la care dvs nu aţi participat. Oricum, dvs decideţi, noi suntem o comisie consultativă, ce zicem noi e egal cu 0, ziceți așa”, a concluzionat Iancu.

„Azi aceasta e soluţia, nimeni nu a venit cu obiecţii la acest amplasament. Închidem discuţia”, a conchis primarul. Deşi s-a arătat apărător clar al amplasării monumentului şi respectării trecutului, Boc a confundat puţin anii evenimentelor.

Directorul Muzeului de Artă, Lucian Nastasă Kovacs, a ținut să mai adauge că problema reală nu este legată de locație ci de faptul că primăria clujeană ar fi trebuit să fie cea care să amenajeze în oraș un astfel de monument și să îi și susțină financiar. Și nu așa cum s-a întâmplat ca acest monument să fie susținut financiar din fondurile comunității evreiești și din sponsorizări.

sursa foto cover: http://hungarianspectrum.org/

Proprietarii Bistro Bonjur din Bună Ziua au formulat o serie de obiecții referitoare la documentația semnată de fostul arhitect-șef Adrian Iancu pentru Electrogrup, un Plan Urbanistic Zonal pentru funcțiuni mixte și de locuire pe un teren de 2,2 hectare aflat în vecinătate. Printre altele, aceștia au semnalat că arhitectul și-a asigurat prin noul Plan Urbanistic General fix același regim de construire pe care l-a propus prin respectiva documentație, mai mult, chiar vrea un etaj în plus față de normele aprobate și față de clădirea bistroului, după cum a subliniat Dan Scerbac, proprietarul bistroului, în etapa de consultare a populație. În schimb, arhitectul Iancu l-a informat pe acesta, dar și pe primărie că, de fapt, nici acesta n-a respectat numărul de etaje din documentația de urbanism în baza căreia a construit.
Electrogrup a cerut aprobarea de la Consiliul Local pentru un Plan Urbanistic Zonal în zona Bună Ziua Sud, pe un teren de 2,2 hectare, cu deschidere la strada Bună Ziua și strada Costache Negri. Pe acest teren s-au propus locuințe individuale și colective mici cu un regim de înălțime Demisol, Plarter și două Etaje, iar la artera principală două imobile mixte, Subsol, Parter, 5 etaje plus unul Retras. Arhitectul Adrian Iancu, cel care s-a ocupat de documentație a explicat că este de fapt vorba despre un PUZ de reparcelare, în vederea amenajării de locuințe și imobile mixte, spații verzi (loc de joacă), dar și cedarea de teren la strada Bună Ziua pentru amenajarea unei stații de transport în comun, crearea unei străzi noi (la strat de rezistență) și lărgirea și prelungirea străzii Costache Negri.

În etapa de consultarea a vecinilor pe care a parcurs-o respectiva documentației, proprietarii Bistro Bonjour Residence au pus la îndoială anumite prevederi ale PUZ-ului Electrogrup formulat de Iancu.

 

iancu

În schimb, arhitectul le-a răspuns că documentația sa respectă prevederile din noul PUG, mai mult că, de fapt, cei care sunt în nelegalitate sunt, de fapt, ei.

iancu 2
Potrivit hotărârii din 2011, PUZ și PUD construire pensiune turistică strada Costache Negri nr. 1, regimul de înălțime pentru Bistro Bounjour Residence este de demisol, parter, etaj și etaj retras.

Primarul: „Trimit poliția locală”

La ședința ordinară din 9 iulie, consilierii locali au luat în discuție PUZ-ul Electrogrup întocmit de Iancu. Consilierii PSD au remarcat sesizarea venită de la arhitectul Adrian Iancu și au cerut lămuriri de la Direcția de Urbanism. „Față de această observație, nu știu să se fi făcut ceva. Eu consider că e punctul său de vedere, părerea lui față de cetățenii care au avut anumite observații”, a declarat șefa Direcției de Urbanism, Corina Ciuban. „Deci să propunem o amânare până se lămurește situația”, a intervenit președintele de ședință, consilierul Csoma Botond. Consilierul PSD, Claudia Anastase a fost “Pentru”, motivând că atunci când cineva semnalează o problemă urbanistică, primăria trebuie să verifice situația. În discuție a intervenit și primarul Emil Boc care a constatat că problema semnalată de arhitectul Adrian Iancu n-are legătură cu documentația acestuia care este în regulă, ci se referă la un proiect vecin, Bistro Bonjour. „Trimit poliția locală acolo să ne trimită un raport și să ne informeze asupra situației la următoarea ședință de Consiliul Local”, a sintetizat primarul. Intervenția sa i-a liniștit pe aleșii locali care și-au dat votul pentru documentația semnată de Iancu pentru Electrogrup.

Sursa foto: Bistro Bounjour (Facebook), vedere spre terenul Electrogrup unde s-a propus PUZ-ul

 

 

 

 

by -
0 241
Sursa foto: Emil Boc (Pagina Oficială)

Primarul Emil Boc a ținut să enunțe câteva principii după care să se lucreze în analiza documentațiilor prin care beneficiarii clujeni cer acordul primăriei pentru a construi în oraș. Cu toate că a semnat mape la ultima ședință a Consiliul de Urbanism din 5 iunie, edilul-șef a cerut o serie de îmbunătățiri a activității specialiștilor care dau undă verde dezvoltării Clujului.

urbanism foto

În primul rând, primarul a solicitat pentru noile zone de extindere a orașului ca specialiștii să țină cont atunci  când avizează documentații  de modul în care proiectanții propun rezolvarea utilităților de bază – grădinițe, școală și drum adus la stratul de uzură. Le-a cerut membrilor din comisie să știe exact pentru aceste zone, de exemplu, câte grădinițe sau zone de servicii pentru locuitori există dar și stadiul drumurilor noi care ar trebui cedate domeniului public după ce sunt aduse la stratul de uzură. De exemplu, în cazul unor documentații prin care se dorea construirea de locuințe familiale parter- etaj și mansardă, pe strada Smaranda Brăiescu, edilul a cerut să fie condiționați beneficiarii să amenajeze mai întâi drumul.

Unul dintre aceștia a fost foarte revoltat de propunere, declarând să el stă de un an și jumătate și așteaptă să construiască,  iar primăria nu face decât să-i pună bețe în roate.

O documentație de urbanism n-ar trebui să apară pe ordinea de zi a Comisiei de Urbanism de mai multe ori, pentru că scopul comisiei nu este să facă consultanță. Primarul a cerut ca în aceste cazuri proiectantul să țină cont de observațiile comisiei și atunci când respectă cerințele să primească avizul comisiei mici de urbanism.

De asemenea, beneficiarii au fost sfătuiți să țintă cont de faptul că între anumite străzi ar trebui să se permită crearea de legături. Un proiect pentru amenajarea unor locuințe și servicii pe Aurel Vlaicu în zona Baumax a fost respins din acest considerent deoarece proiectantul nu a fost de acord, după cum au susținu public membrii comisiei de urbanism, să cedeze teren pentru a se crea o legătură între strada Aurel Vlaicu și strada Nirajului.

 

Direcția de Urbanism are o problemă foarte mare la emiterea certificatelor de urbanism. Deși teoretic în anumite zone, pe hârtie, după Planul Urbanistic General se poate construi, în teren chestiunile cerute prin respectivul certificat nu stau în picioare.

„Dacă în PUG-ul în vigoare se permite într-o zonă amenajarea de locuințe, iar în noul PUG acestea nu stau în picioare, atunci trebuie să lucrăm așa și la urbanism. De luni încolo este o condiție de regulament, ca principiu general. Certificatele de urbanism să fie emise raportat la situația din teren. Mi se pare o chestiune de decență. Așa nu mai vin cetățenii să ne spună că le scriem ceva în cerificicat iar apoi la comisie le cerem altceva și apoi ne dau la instanță”, a atras atenția Boc în momentul în care la urbanism s-a discutat un proiect de pe strada Gheorghe Lazăr nr. 5.

Beneficiarul dorea să amenajeze un imobil subsol, parter și cinci etaje de locuințe și birouri pe o parcele de peste 1000 de mp, invocând faptul că în zonă există imobile similare. Specialiștii din comisie au apreciat să acolo se pot amenaja doar birouri și că nu se pot obține condiții optime pentru locuire printr-un astfel de proiect. În plus, Ilieș Grigore, beneficiarul, a cerut comisiei de urbanism să i se spună clar ce poate construi de la început, prin certificatul de urbanism și nu să mai fie apoi purtat pe drumuri degeaba.

 

În cazul unui alt proiect (respins fără motiv la o altă ședință de urbanism, după cum a explicat proiectantul) de amenajare a unor locuințe familiale pe strada Măceșului, arhitecții din comisiei, mai vocal fiind Adrian Iancu, au cerut beneficiarului plantarea de arbori pe aliniamentul străzilor care deservesc viitorul ansamblu. Primarul a acceptat că așa ar trebui să se procedeze în general în oraș, mai ales că proiectantul a menționat că politica plantațiilor de copaci nu ar trebui să fie una discreționară, doar pentru cei de pe Măceșului.

Emil Boc le-a cerut specialiștilor să găsească o formulă legală prin care acest principiu de lucru să fie impus tuturor celor care construiesc în oraș, mai ales în noi zone de dezvoltare. Arhitetcul Adrian Iancu a invocat niște ordine ale ministrului sănătății, așa cum obișnuiește și la alte ședințe, însă, deocamdată, specialiștii lui Boc nu au găsit formula fericită pentru ca toate străzile să aibă copaci pe aliniament.

Ca teremen pentru intrarea în vigoare a noului PUG, edilul a anunțat că acesta ar putea intra la aprobare în toamna acestui an.

by -
0 479

Primarul Emil Boc a ținut să menționeze public că nu dorește să repete greșeala Bună-Ziua, unde nu sunt zone de servicii pentru locuitori și în noile extensii ale orașului, Borhanci sau Sopor. Discuția a avut loc la ședința din 5 iunie ,  când Comisia Tehnică de Urbanism a dezbătut un proiect de case pe 1,4 hectare propus de Arcada Invest în zona Borhanci-Romul Ladea. Edilul de Cluj și-s pus specialiștii să-i spună numărul de grădinițe preconizate în zona nouă de dezvoltare, potrivit documentațiilor deja aprobate. Aceștia au dat din umări, menționând că trebuie să verifice.

 

Sedință urbanism 5 iunie
Sedință urbanism 5 iunie

Președinte al Comisiei Tehnice de Amenajarea Teritoriului și Urbanism, primarul clujean a ținut să menționeze că nu are nimic cu investitorul care vrea să construiască locuințele (milionarul Mariu Ciurchea, apropiat al președintelui arestat și suspendat din funcție, Horea Uioreanu). Ci că, în general, vrea să se asigure că orașul nu mai face greșeli pentru care să plătească prețul cetățenii, cum s-a întâmplat în cartierul Bună Ziua unde s-au prevăzut grădinițe și spații verzi care au rămas doar în documentațiile de urbanism.

 

Arhitectul Sorin Scripcariu, cel care s-a ocupat de proiectul Arcada din Borhanci (un Plan Urbanistic Zonal pe 1,4 hectare), a explicat comisiei că proiectul vizează amenajarea de locuințe individuale, colective mici și înșiruite, deservite de parcaje în lungul străzii. Specialiștii din comisie au cerut corectarea proiectului și anume să se poziționeze locurilor de parcare în așa fel încât să se permită accesul în viitoarele locuințe. S-a mai cerut o stație de autobuz prin rezervarea unui profil mai mare pentru strada Borhanci, de 20 de metri. Scripcariu a menționat că în prezent artera are mai multe profile de la 11 la 14 metri și că ar trebui sa primăria să coreleze documentațiile de urbanism aprobate în zonă.

 

Discuția de viziune și coerență în ceea ce privește lățimea străzii Borhanci n-a continuat. Oricum primăria a asfaltat deja strada Borhanci. În schimb, primarul și-a amintit de o altă problemă a extensiilor orașului: unde-i grădinița? Proiectantul l-a informat că există o altă documentație – Plan Urbanism Zonal – care prevede o grădiniță la 400-500 de metri de casele dorite de Arcada.

„Vom plăti prețul peste zece ani, dacă nu și mai repede. Acum este momentul de bază să punem pe hartă utilitățile de bază. Nu toți locuitorii vor putea să vină în centru. Și dacă nu avem grădinițe pățim ca în Florești. Toți vor veni cu copii în centru în Cluj și noi vom plăti oalele sparte ale unei proaste politici urbane”, a replicat primarul.

Ba mai mult, acesta și-a pus specialiștii din comisie să îi spună “din cap” numărul de grădinițe preconizate în zona Borhanci și Sopor. Evident că aceștia au explicat că trebuie să verifice exact ce este aprobat în documentațiile de urbanism.

Apoi primarul și-a mai amintit de o altă politică a primăriei – investitorul să facă drumul la nivel de uzură. Adică să se preocupe de utilitățile de bază pentru viitorii locuitori, sociale și de ifrastructură. Investitorul Arcada Invest are deja o bilă albă în acest sens, mai ales că la primul proiect dezvoltat în zona Borhanci a făcut drumul care deservea locuințele, după cum a explicat proiectantul Sorin Scripcariu.

Arhitectul Adrian Iancu a salutat chiar o altă reușită a documentației de urbanism pentru viitoarele locuințe Arcada – s-au prevăzut plantații de copaci de-a lungul străzilor propuse, o politică foarte bună pentru oraș. Arhitectul Iancu este cel care în repetate rânduri a cerut planterea de tuia în momentul în care la urbanism se discutau diverse proiecte mai mult sau mai puțin controversate. De altfel, Iancu a proiectat și ansambluri de locuințe cu câteva etaje în zona Borhanci, tot fără grădiniță sau alte dotări pentru oraș.

În pricipiu, proiectul Arcada a primit avizul. Tema grădinițelor și a lățimii străzii din zona Borhanci a rămas să fie clarificată după verificările făcute de specialiștii Direcției de Urbanism a Primăriei. În acest sens nu s-a fixat niciun termen.

Unul dintre acționarii Arcada, Marius Ciurchea, este un militant cunoscut la primărie. Acesta a fondat o asociația a riveranilor de pe strada Borhanci din 2007 și a făcut demersuri concertate pentru asfaltarea străzii sau pentru racordare sa la rețeaua de transport în comun din oraș. Marius Ciurchea este unul dintre milionarii clujeni din topuri, face parte din grupul fondatorilor Băncii Transilvania și a construit deja locuințe în Borhanci, în cadrul proiectului imobiliar Arcada. Ciuchea i-a avut ca parteneri de afaceri pe Nicu Badiu (un cunoscut om de afaceri clujean, cel care a deschis și restaurantul Sinaia) sau chiar pe Horea Uioreanu, președinte al Consiliului Județean, în prezent suspendat din funcție, fiind în arest preventiv și acuzat de DNA că a luat mită în formă continuată.

 

Numele lui Ciurchea apare și în dosarul Uioreanu. Potrivit procurorilor DNA, o parte din banii luați ca mită mergeau pentru stingerea unei datorii către soția milionarului clujean. Familia Ciurchea l-a cununat, de altfel, pe Uioreanu cu prima sa soție.