Tags Posts tagged with "arhitecti"

arhitecti

sursa foto: BATRA 2017

Expoziția – concurs a Bienalei de Arhitectură Transilvania s-a mutat temporar din Piața Unirii, în curtea Muzeului de Arta. Organizatorii au luat această decizie având în vedere vremea capricioasă și imposibilitatea de a ancora corespunzător suporturile pe care sunt expuse lucrările, tocmai pentru a nu pune în pericol vizitatorii expoziției și trecătorii.

Dacă vremea va permite, lucrările vor fi expuse din nou în Piața Unirii. Expoziția BATRA 2017 poate fi vizitată până în 15 octombrie.

Detalii despre expoziție: FOTO Arhitecții și-au mutat casele pe noua pietonală de la kilometrul 0 din Cluj

 

sursa foto: Adina Moldan

Expoziția concurs a Bienalei de Arhitectură Transilvania (BATRA) 2017 s-a deschis, de sâmbătă după-amiaza, în Piața Unirii, pe noul spațiu pietonal recent amenajat de Primăria clujeană. Expoziția va putea fi vizitată în perioada 7-15 octombrie. Proiectele câștigătoare vor fi anunțate în 14 octombrie, în cadrul galei BATRA 2017.

“Scopul expoziției-concurs este de a reflecta cât mai corect activitatea membrilor filialelor participante, de a promova cele mai reușite exemple de practică profesională și de a genera demersuri constructive de atitudine faţă de arhitectura recentă. Nominalizările și premiile vor fi acordate de către un juriu format din arhitecți apreciaţi din țară și străinătate.Partenerii acestui eveniment sunt Filialele: OAR Transilvania, OAR Bihor, OAR Satu-Mare, OAR Nord-Vest, OAR Alba”, au transmis organizatorii.

sursa foto: Adina Moldan

Secțiunile ediției de anul acesta sunt:
1.Arhitectura locuinței individuale.
2.Arhitectura locuințelor colective
3.Arhitectura dotărilor comunitare și de producție
4.Arhitectura spațiului public
5.Arhitectura patrimoniului cultural
6.Arhitectura spațiului interior și scenografie
7.Microarhitectura / Arhitectura temporară / Design de obiect
8.Proiecte culturale / Inițiative / Experimente
În această ediție a bienalei se propune, pe lângă premierea arhitecțiilor, recunoașterea meritelor publicisticii de arhitectură. Se acordă următorul premiu:
9.Premiul pentru cel mai bun articol cu și despre arhitectură/arhitecți

Premiile vor fi anunțate în 14 octombrie, în cadrul Galei Bienalei. Juriul este format din arhitecții: Francesco Fresa, Georgeta Gabrea, Pedro Belo Ravara, Oana Simionescu, Borislav Ignatov, Constantin Gorcea. Mai multe detalii despre cine sunt membrii juriului, AICI.

sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: Adina Moldan
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017
sursa foto: BATRA 2017

Bienala de Arhitectură Transilvania este cel mai important eveniment profesional al ”breslei” arhitecților. Concepută încă de la prima ediţie ca un șir de evenimente menite să aducă arhitectura în atenția opiniei publice, să recunoască, să recompenseze și să promoveze excelenţa în arhitectură, Bienala de Arhitectură Transilvania 2017 îsi propune să evidenţieze valenţe definitorii pentru arhitectura de calitate, să dezbată si să anime dialogul în jurul obiectului de arhitectură şi al impactului acestuia în oraş şi asupra comunității și nu în ultimul rând să formeze publicul în spiritul valorilor arhitecturii.

PROGRAMUL COMPLET AL BIENALEI 2017

Oamenii cer scări curate și reparate spre punctul de belvedere al Clujului, Cetățuia. Oficiali ai Primăriei merg mai departe și spun că viitorul nu mai e reprezentat de trepte ci de o telegondolă.

City managerul orașului chiar se avântă mai departe și scrie negru pe alb că susține o astfel de soluție pentru a crește atractivitatea Dealului Cetățuia. Nu este prima declarație pe care oamenii cu decizie din Primăria Clujului o scot în spațiu public, fără să înțeleagă ce presupune proiectul în sine. Așa am auzit în ultimii ani de tren suspendat, Someș Navigabil sau tunel pe sub centrul Clujului. Specialiști clujeni explică de unde mania oficialilor pentru astfel de proiecte, dincolo de faptul că dau bine pe rețelele de socializare.

“Oare scărilor de pe Cetățuie când le vine rândul? O mizerie îngrozitoare pe ele. Mă refer la scările care urcă direct de la podul Elisabeta până sus (…) Aș vrea să vă invit să urcați pe Cetățuie dar pe scările sau ruinele care urcă de pe podul Elisabeta”, a fost unul dintre mesajele adresate de clujeni city managerului din Cluj, Gheorghe Șurubaru. Acesta a replicat că zona e în întriținerea Regiei Autonome a Domeniului Public și comportă probleme de proprietate. ,,Dacă se vor rezolva, va intra și aceea zona în concursul de soluții pentru Cetățuie… Eu cred că oricum trebuie să mergem pe ideea unei telegondole sau ceva similar, din zona parcului sau zona centrală”, e viziunea pe care a dorit Șurubaru să o expună în spațiul public, pe pagina sa oficială de Facebook.

“Noi nu visăm așa ceva, telegondolă?! Să știți că sunt mulți care urcă scările din plăcere. E vorba aceea, un sport, urcatul scărilor. Dar e extrem de greu din cauza mizeriei. Nu trebuie investiții mari decât doi-trei bărbați cu lopeți care să curețe scările de mizerie și vegetație”,  au replicat clujenii city-managerului.

În plus, specialiști arhitecți spun că o telegondolă ar aduce mai multă rău zonei – și parcului și Cetățuii. “Pentru a putea avea cea mai mică discuție despre o telegondolă ar trebui înainte să răspundem la câteva întrebări. Juridic, pe ce teren este construită. Economic, cât o să coste, atât construcția cât și întreținerea și dacă aceste costuri pot fi susținute. Ce înseamnă tehnic o telegondolă… pe lângă niște cabine micuțe vorbim de stâlpi, cabluri și niște construcții destul de mari la ambele capete. Și altele asemenea. Eu unul pot să mă exprim ca arhitect și las aspectele juridice și economice în seama altora. Vorbim de Cetătuie, un ansamblu istoric cu o poziție privilegiată în centrul orașului. Telegondola e ceva care ar funcționa într-o stațiune turistică, fără constrângerile istorice sau vizuale ale unui centru de oraș. Cred că e o propunere scoasă din aceeași cutie cu trenul suspendat peste Someș. Orașul are alte probleme de accesibilitate: trotuare prea înguste sau cu stâlpi pe ele, trotuare denivelate din cauza acceselor în curte care sunt greu de parcurs de persoane cu probleme de mobilitate, piste de biciclete neconectate, care se termina în borduri etc. Eu unul aș începe cu o proiectare atentă și detaliată a tot ce înseamnă spațiu public. Nu vreau să jignesc pe nimeni dar multe dintre reabilitările de străzi sunt proiectate la un nivel de detaliere specific unui drum extraurban și aproape exclusiv fără implicarea unui arhitect. În oraș e nevoie de mai multă precizie, o stradă poate fi mai îngustă într-un loc și mai lată în altul, soluțiile trebuie adaptate la toate particularitățile din teren. Și revenind la  telegondolă, nu cred că trebuie să ne gândim la soluții majore și scumpe pentru a crește calitatea vieții clujenilor. Poate fi suficient ca ceea ce facem deja să facem mai bine, mai atent”, a subliniat Mihai Racu, arhitect membru în Comisia de urbanism a Primăriei.

În plus, arhitectul Dan Clinci, cel care se ocupă din partea Ordinului Arhitecților din România – Filiala Transilvania de temele de concurs pentru transformarea unor spații publice din oraș la inițiativa Primăriei, spune că mașinile zburătoare și trenurile suspendate țin de o gândire a anilor 60-70. “Există un imput general care spune că anii 70 au reprezentat pentru orașe o etapă de industrializare. Toată lumea vedea orașul ca o mașină, ca un aparat, ca un ceas. Era în derulare o revoluție industrială, având în vedere că după război, lumea era săracă, apoi s-a îmbogățit. Atunci oamenii vedeau orașul ca pe un aparat iar în acest aparat mașina, trenul, avionul erau văzute ca niște super eroi ai modernității, exponenți ai progresului. Această gândire a apus însă pentru că s-a înțeles că e groaznic să ai șosele late și cabluri peste tot și că omul este mai important ca mașina. Așa că acum se luptă pentru dezindustrializare. Există exemple din Nantes, Marseille sau Torino, orașe unde șosele și poduri sunt dezafectate și sunt transformate în parcuri. Calea ferată supraterană pe șine e transformată în parc. În New York s-a făcut un asemenea parc. În cazul Clujului a persistat ideea încă din anii 70. Noi am sărit direct în anii 90 și am scăpat ca oraș de tren pe deasupra Someșului, de tuneluri pe Tăietură. Acum ne întoarcem în anii 70. Ca filosofie, dacă ai discuta de telegondolă în cazul unui promotoriu altul decât Cetățuia, atunci am putea spune că în cazul Tâmpei din Brașov s-ar justifica. Are sens. Te urci jos, te cobori la 1000 de metri altitudine. La Cluj e nejustificat – un parcus scurt și neinteresant. În 15 minute urci pe jos. Este o lipsă de avantaj. Un astfel de mecanism nu trebuie să fie imaginat ca un fir cu o bilă colorată ci are pizioare mari, masive care se vor împlânta masiv în peisaj – cu stâlpi din fier sau piatră urâți. La plecare și la sosire ar necesita o construcție cu motor, troli, ventilatoare. Nici în parcul central, nici pe Cetățuie nu e propice să amplasezi niște căsoaie enorme. Telegondola e un vis din anii 70 când se dădea ca temă și la Facultatea de Arhitectură. Acum e neavenită, n-are rost, e greșită, depășită și duce la ruperea peisajului. Acum s-a depășit etapa, nu mai este funny, nu mai e nevoie de mașinării ci poți merge pe jos printre tufe cu miros. Modernitatea nu mai înseamnă investiții în tehnică ci în conservarea peisajului. De exemplu, la Seu s-au demolat mai multe parcări amenajate pe un pârâu, demolare în care s-a investit în ultimii 5 ani circa 7 miliarde de dolari”, a spus și Clinci.

Vezi și

FOTO. Cum arăta Cetăţuia de altădată

FOTO Cetățuia de acum 100 de ani era locuită de bandiți, prostituate și oameni ai peșterilor

S-a deschis “robinetul” de concursuri: trei în pregătire. A început lucrul la tema pentru Parcul Feroviarilor

 

 

sursa foto: Adrian Pop (Facebook)

În disperarea de a fluidiza traficul din oraș, având în vedere și presiunile constante ale clujenilor, Primăria taie de la pietoni și rade și copacii ca să facă benzilor pentru mașini. Se lucrează cu heirup-ul, noaptea, ca oamenii să fie puși în fața faptului împlinit.

Noile lucrări pornite de primărie pentru descongestionarea traficului din oraș au stârnit revolta clujenilor. De exemplu, șantierul pentru lărgirea carosabilului în Piața Cipariu aflată la limita centru-cartierul Gheorgheni aduce prejudicii serioase pietonilor. Nu doar trotuarul se micește în favoarea benzilor de trafic, ci și Regia Primăriei (Autonomă a Domeniului Public) rade vegetația din zonă, fără nicio compensație, spun arhitecți clujeni. În plus, copacii din Piața Cipariu au fost tăiați noaptea și încărcați în mașină de RADP ca să nu bată la ochi și să revolte oamenii.

În plus, o altă problemă sesizată de anumiți arhitecți clujeni se leagă de faptul că se micesc spațiile pentru pietoni. Chiar unii dintre cei nemulțumiți au mers în zonă și au făcut măsurători.  Ei au cerut chiar stoparea intervențiilor de reducere a circulației pietonale în favoare traficului auto. “În Piața Cipariu este nevoie de o pistă velo (transport pentru bicicliști -n.r.) cum e nevoie pe întreg Blv. N. Titulescu. Asta înseamnă fluidizare adevărată a traficului, nu crearea a încă o porțiune de carosabil care va fi la fel de repede înfundată de autovehicule. În toate orașele dezvoltate fluidizarea traficului înseamnă generarea de alternative nu reducerea lor”, a subliniat arhitectul Alex Ionaș-Sălăgean.

Viceprimarul Dan Tarcea a încercat să-l liniștească menționând că în Piața Cipariu se va crea o bandă suplimentară doar pentru mijloacele de transport în comun, iar trotuarul în zona respectivă va avea minim 5m lățime.

sursa: Alex Ionaș
sursa: Alex Ionaș

Arhitectul îl contrazice cu măsurători pe teren. “Lățimea va fi între 2,1 și 2,3 m exact în curbă și în dreptul trecerii pentru pietoni, unde e nevoie de mai mult spațiu. În același timp marcajul bornelor indică în mod sigur faptul că banda va avea între 3-3,5 m ceea ce din start nu va permite circulația bicicletelor în siguranță (ca pe banda din zona tribunalului), minimul pentru benzile comune bus+velo fiind de 4,2 m, în linie dreaptă, în majoritatea normativelor europene. Fac un apel, cu această ocazie, pentru sistarea intervențiilor de reducere a circulațiilor pietonale în favoarea celor auto fiindcă acest fapt nu va duce decât la descurajarea alternativelor și la creșterea traficului auto, fapt dovedit în toate orașele europene (și nu numai) care de confrunta cu problema traficului”, a spus Ionaș Sălăgean.

Un alt arhitect, Adrian Pop, a atras atenția că și vegetația din aceste zone unde Primăria intervine pentru descongestionarea traficului dispare peste noapte, fiind tăiată și încărcată în mașină de Regia Autonomă a Domeniului Public. Totul se petrece seara-noaptea, în așa fel încât să nu bată la ochi.

Regia Primăriei și-a schimbat CAEN-ul ca să se poată ocupa și de lucrări de proiectare, însă pe partea de străzi se lucrează tot prost – au reclamat specialiști arhitecți. Se pun borduri și se toarnă asfalt, dar nu se creeză alveole, nu se plantează copaci și nu se lucrează cu arhitecți care ar putea aduce un plus de valoare zonelor unde se intervine.

De exemplu, pe strada Fântânele din Grigorescu unde se lucrează la modernizare, oamenii au reclamat că e dezastru pe șantierul RADP și că s-au micit trotuarele foarte mult.

DETALII: Cum sunt modernizate drumurile în Cluj Napoca? Fără trotuare și cu multă mizerie în urmă

Primăria a mai încercat să reducă trotuarele în favoarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun și pe B-dul 21 Decembrie 1989, însă, fiind zonă protejată, Comisia de Monumente a dat peste nas Primăriei care a fost nevoită să reconsidere proiectul.

DETALII:

Nou scandal la Cluj. Primăria acuzată că “fură” de la pietoni ca să facă transport public

performantAdministrația, “penalizată” după ce a vrut să ia de la pietoni pentru benzile dedicate transportului public

Viceprimarul Dan Tarcea nu a putut fi contactat pentru a explica de ce Primăria preferă să betoneze Clujul, în loc să ia în calcul pietonii, velo  și verdele și apoi mașinile.  Oficialul spunea acum ceva vreme că, de exemplu, când Primăria a lărgit trotuarele în Piața Unirii, a fost bombardat cu sesizări de la șoferi care l-au acuzat că este nebun că a girat așa ceva.

Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Parcul Est există, doar Primăria îl ignoră. Un deputat și mai mulți experți și specialiști din comunitatea clujeană au făcut un tur al zonei din Gheorgheni pentru a demonstra potențialul acesteia și necesitatea de transformare a sa în parc public al orașului. Chiar dacă această intenție a fost configurată în Planul Urbanistic General al orașului, Primăria a abandonat orice demers de a face un plan de bătaie și a încerca să redea orașului un parc integrat public în estul orașului. Acum, de la Cluj, se încercă modificarea legislației exproprierilor în așa fel încât administrația să poată prelua mult mai ușor zone verzi și să le transforme în parcuri publice. Aceasta pentru a-l ajuta pe primarul Emil Boc să se ridice la nivelul personalităților Clujului – fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia – care au lăsat o moștenire verde orașului.

În anii ’70, proiectul Parcului Este adică Parcul Tineretului, care prindea şi zona lacurilor din Gheorgheni, prevedea o suprafaţă de agrement de 140 de ha. De atunci, construcţiile s-au extins, mai ales în anii de boom imobiliar de după 2000 (când a apărut inclusiv un mall), iar din amplele planuri de zone verzi au rămas în realitatea nişte „mini-parcuri”. Momentan, noul Plan Urbanistic General, intrat în vigoare la final de 2014, prevede zone verzi pe o suprafaţă de câteva zeci de ha. 60, după cum a anunțat Boc în 2015. Numai că, deşi la nivel declarativ primăria și-a reiterat intenţia de a crea aici un parc, nu s-a prezentat nici strategia, nici planurile clare, nici fonduri care să asigure viitorul parc. O parte din viitorul parc Est e a primăriei (parcul Tulcea), o altă bucată a fost amenajată pe malul lacurilor Gherogheni de Iulius Mall, o parte de teren e în administrarea RADP (cu situație juridică încă nelămurită), iar o parte sunt proprietați private (rezervate în PUG ca verde cu proprietari care și-au anunțat intențiile de a ataca în instanță hotărârile prin care primăria le-a confiscat dreptul de a construi și chiar mulți dintre ei au și pornit procese).

Reprezentanții societății civile clujene și-au exprimat public susținerea ideea de realizare a unuimare Parc Est” printr-o petiția lansată în acest scop deja de doi ani care a strâns câteva mii de semnături care au fost puse pe masa Primăriei. Municipalitatea s-a făcut prin 2015 că vrea să facă acest Parc Est și să cumpere terenuri de la oameni. Chiar a anunțat că are bani în buget prinși pentru respectivul demers. De atunci, însă, n-a mai întreprins nimic în respectiva direcție și s-a prevalat de faptul că oamenii care aveau interdicție de construire instituită prin PUG în respectiva zonă au pornit procese în instanță. 

VEZI ȘI: Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

(februarie 2015) E posibil noul Parc Est? Încep negocierile între administrație și proprietarii din zona pepinierei Becaș, cu terenuri “înverzite” în noul PUG

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunileDA! pentru Parcul Est. Pasul 2: cum ?

La doi ani distanță de petiție, societarea civilă nu se lasă. De această dată, sub umbrela unei propuneri de schimbare a legislației, s-a organzat un tur gidat prin ceea ce se dorește a fi cel mai mare parc al Clujului dar și o dezbatere pentru modificarea legislației în așa fel încât să se poată expropria ușor spațiile verzi.

Despre potențialul zonei, imaginile vorbesc de la sine:

sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Cine și ce intenționează

Initiva de schimbare a legislației care ar ajuta și crearea Parcului Est pentru Cluj aparține USR. Formațiunea politică pregătește o propunere de modificare a  Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată prin amendamente pentru includerea spațiilor verzi coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban. Aceasta în contextul în care calitatea vieții în orașele României are de suferit în lipsa unor spații verzi publice pe măsură și multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor. Prin aceeași inițiativă se dorește introducerea în legea monumentelor istorice a posibilității ca Statul, în vederea scoaterii din pericol a bunurilor patrimoniului cultural naţional, să se poată substitui proprietarului pentru efectuarea anumitor lucrări. La nivelul anului 2013, România avea cel puțin 593 monumente în stare de precolaps și colaps, în condițiile în care la nivel central nu era cunoscută starea a 68,95% dintre monumente. De asemenea, aceeași formațiune politică intenționează amendarea Legii 255/2010 în sensul unei mai corecte alinieri a acesteia la prevederea art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. În prezent persoanele expropriate, în situația în care contestă suma propusă, nu o primesc, dar își pierd proprietatea, așa că propunerea este  ca respectiva sumă să fie acordată proprietarului, urmând ca după sentință cele două părți să își regleze conturile. Un alt amendament se va face la Legea 255/2010 vine în sensul precizării clare a necesității fundamentării exproprierii pe o documentație de urbanism nu doar o documentaţiei tehnico-economică.

Cum va fi ajutat Parcul Est de la Cluj 

Ca să inițieze schimbările legislative, USR a făcut dezbateri la Cluj și București și va continua discuțiile și în perioada următoare. În ceea ce privește Parcul Est propus pentru Cluj, deputatul USR Adrian Dohotaru, cel care a inițiat demersurile de creare a acestui parc (încă de pe vremea în care era doar activist) spune că există intenția de a se încerca orientarea sa pe modelul Parcului Natural Văcărești din București. “După turul și dezbaterile de la finalul săptămânii organizate în zona viitorului Parc Este din Gheorgheni pot spune că am stabilit un grup de lucru format din experți care pe o porțiune din parcul propus fac demersuri pentru a realiza un dosar de parc natural. Parcul natural ar fi inclus în parcul mai mare care include cei doi plămâni verzi ai săi, mai cunoscuți publicului larg, adică Baza Sportivă Gheorgheni si Parcul Iulius. Am stabilit ca grupul sa facă și niște cereri punctuale, a nu se mai arunca moloz ilegal în zonă, a se realiza prin pepinieră cea mai lungă pista de biciclete a orașului, a-l întreba pe primar ce a făcut cu cele 2 milioane de lei pe care le-a promis pentru despăgubirea proprietarilor. Personalitățile care au marcat Clujul au rămas pentru spațiile publice de anvergură lăsate orașului, fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia. Emil Boc poate sa arate dacă e la înălțimea lor sau nu. Dacă nu, va lăsa loc unui nou actor colectiv rezultat în urma protestelor din ultimii ani. E vorba de societatea civilă care poate să contribuie major la amenajarea parcului prin presiuni și expertiză”, a subliniat Dohotaru.

DETALII DESPRE CUM SE POATE REPLICA LA CLUJ PARCUL VĂCĂREȘTI DIN CAPITALĂ:

Parcul Est există și este superb

Arhitecți și specialiști din Cluj care au participat la tur și la discuții spun că zona are un potențial nemaipomenit și că este păcat ca aceasta să nu fie integrată în oraș și dată clujenilor. “Zona Parcului Este este superbă, variată. Sunt stufărișuri, lacuri, zone cu vegetație înaltă. E o zonă de circa 66 hectare care încă nu este valorificată așa cum ar merita. Din păcare, clujenii încă nu se pot bucura de ea, în parte pentru că deși e aproape de zone dense de blocuri este destul de greu accesibilă, pentru că oamenii nu știu că există. Aceasta este prima concluzie după vizita pe teren. A doua concluzie care e general valabilă pentru problema lipsei de spații verzi, este că legea nu definește explicit spațiile verzi, parcurile etc ca fiind de utilitate publică, ceea ce face dificile exproprierile. Aici e nevoie de niște schimbări. Nu doar drumurile sunt utilitate publică, ci toate spațiile publice (parcuri, scuaruri, terenuri de sport), care contribuie la calitatea vieții locuitorilor”, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru și în Comisia de urbanism a Primăriei.

VEZI ȘI CARE ESTE URMĂTORUL PAS CARE TREBUIE FĂCUT DE CLUJ: 

Studiile trebuie să înceapă ACUM

Proiectele celor două parkinguri supraterane anunțate de Primăria Cluj în cel mai mare cartier al orașului au revenit pentru a treia oară la urbanism, după ce au fost contestate de riverani. De această dată, proiectanții au pregătit simulări 3D cu viitoarele parcări. Ba în cazul unuia dintre parkingurile din Mănăștur s-a lansat invitația – cu ochelarii speciali – la un tur pe terasa verde a acestuia. Parcările supraterane au fost fixate la 263 de locuri de parcare (cea de pe Peana – Primăverii) și la 278 de locuri de parcare (cea de pe Măgoșoaia), ambele având terase cu spații verzi și locuri de joacă și ambele vor aduce demolarea a zeci de garaje de tablă.

Deși riveranii din Mănăștur au fost invitați în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism să se plimbe virtual în viitoarea parcare de pe Primăverii – Aleea Peana, niciunul n-a uzat de ea, chemarea nefiind consființită de primarul Emil Boc. Edilul a fost chiar tranșant cu “omul cu ochelar vr” și i-a cerut să nu se mai miște pentru ca fotograful Primăriei să poată face poze cu parkingul pentru Jurnalul Municipal. Cu toate acestea a fost de acord, la finalul dezbaterii, că un astfel de standard adus de proiectanți trebuie salutat și urmat de toți cei care fac proiecte asupra cărora vecinii nu sunt lămuriți.

 

Dacă inițial riveranii din Mănăștur erau nemulțumiți că viitoarele parcări anunțate de administrația locală în cartierul Mănăștur vor distruge spații verzi, va umbri blocurile de locuințe sau vor genera trafic și noxe suplimentare, la a treia strigare, modificările aduse proiectelor au fost pe placul oamenilor.

DETALII DESPRE PROIETELE PARKINGURILOR ȘI DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR:

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Riverani prezenți pentru a treia oară la ședința Comisiei de Urbanism s-au arătat încântați că circa 90% dintre doleanțele lor au fost luate în considerare, că parkingurile au fost micite și dotate cu terase cu spații verzi și locuri de joacă.

Unii au mai cerut să vadă spațiul de parcare pentru biciclete și mopede, au solicitat teșirea parării față de scara 8 a blocului semilună de pe Primăverii în așa fel încât distanța între cele două imobile să fie mai mare de 6 metri sau chiar să beneficieze de mai multe locuri de parcare în viitoarele parkinguri. O altă chestiune ridicată a fost aceea a unei parcări subterane care potrivit oamenilor era mult mai sustenabilă. Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au răspuns că tema de proiectare impusă de primărie a cerut parking suprateran cu un număr cât mai mare de locuri de parcare care și așa sunt la jumătate din cele care ar fi trebuie asigurate pentru mașinile din zonă.

Proiectanții au fixat viitorul parking la 263 de locuri de parcare care vor fi asigurate într-o clădire cu subsol, demisol, parter și două etaje. Pe planșele prezentate de urbanism respectiva clădire a fost configurată chiar în culoarea verde ca să fie pe gustul riveranilor.

O altă cerință a riveranilor din zona Peana – Primăverii, exprimată de avocatul Dan Stegăroiu, a fost aceea ca viitoarele spații și terase verzi să aibă circuit public dar restrâns, “de utilitate publică dar limitată”, doar pentru riveranii de la blocurile din zonă.

În cazul parcării supraterane de pe strada Mogoșoaia și aceasta a fost redimensionată, volumetria clădirii a fost schimbată (2 subsoluri, parter și terasă cu spații de joacă, teren de agrement, spații verzi și plantate) iar parkingul urmează să aibă 278 de locuri de parcare.

Arhitecții din Comisiei au cerut ca în varianta finală supusă dezbaterii în Consiliul Local să se aibă în vedere ca apartamentele oamenilor cu geamuri spre viitoarele parcări să nu fie afectate de viitoarele construcții. De asemenea, spre exemplu, arhitectul Voicu Bozac a cerut ca terasa parkingului Primăverii-Peana să fie verde și chiar ca finisajele să fie făcute în așa fel încât să nu apară un imobil de tip cutie de beton între blocurile din respectiva zonă.

Primarul Boc a mai spus că toate propunerile și observațiile venite de la riverani se vor regăsi în proiecte și că acestea urmează să parcurgă următoarea etapă.

 

Proiectele celor două parkinguri urmează să fie supuse atenției Consiliului Local. După această fază ar urma licitațiile de proiectare și execuție.

 

 

 

 

Un proiect al unui apart hotel propus pe strada Anton Pann a fost întors pe toate părțile de arhitecții din comisia de urbanism. Ba, în plus, a fost contestat și de vecinii de parcelă, printre altele pentru că este mult prea înalt.

Proiectul a fost realizat de Dico&Țigănaș și revenise la Comisia de Urbanism din luna mai după ce arhitecții au cerut o serie de completări, printre care și mai multe locuri de parcare. Documentația a fost susținută de un arhitect din cadrul firmei care a explicat că, deși normativul pentru clasificarea apart hotelului la trei stele, atât cât vor proprietarii, cere 6 locuri de parcare, comisia a cerut 12 locuri de parcare care au fost deja prevăzute – 8 în subsolul și 4 la sol, pe parcelă.

Clădirea viitorului apart hotel urmează să aibă subsol, parter plus patru etaje și o înălțime de 14,4 metri și urmează să fie amenajată pe Anton Pann într-o zonă cu vecinătăți locuințe individuale, însă una destinată restructurării.

sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro
sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro

Arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumiți de modul de propunere. Adrian Iancu a subliniat că, potrivit regulamentului de urbanism, 75 %  dintre parcări trebuie rezolvate în clădire. Adică 9 parcări și nu 8 cât au propus proiectanții. În plus, specialiștii s-au arătat nemulțumiți că nu se respectă înălțimea maximă a unui nivel și că documentați nu se raportează la legea locuinței, așa cum este norm, având în vedere că respectivul imobil propus nu este hotel cu apartamente, a căruit destinație nu poate fi schimbată. Apart hotelul permite beneficiarilor să vândă apartamentele separat, ca locuințe. În mod norm, raportat la standarde, proiectanții ar trebuie să renunțe la un nivel, au spus arhtecții. De asemenea, nici modul în care a fost propusă construcția, cu calcan, n-a fost pe placul comisiei. Arhitectul județului, Claudiu Salanță a recomandat chiar proiectanților să pornească de la parele inițială de unde a fost dezmenbrat terenu pentru apart hotel și să aducă o rezolvare pentru terenul de pe colțul străzii ocupat cu o căsută de 7 metri înălțime, urmată de următoarea zonă unde e propus aprat hotelul de 14 metri.

Potrivit regulamentului de urbanism, pentru apart hotel ar fi suficiente 6 locuri de parcare, în cazul clasificări acestuia la trei stele.

La ședința de urbanism au venit și vecini din zonă care s-au plâns că viitorul imobil le va distruge initimitatea, că e prea înalt sau că nu respectă regulamentul de urbanism.

Documentația nu a fost avizată, urmând ca proiectanții să revină cu repesctivele completări.

by -
0 220

Arhitecții din România își fac balul anual la Cluj, în acest an, pentru prima dată în aproape zece ani.

Balul Arhitecților e organizat în România de un secol și un sfert și celebrează înființarea Societății Arhitecților Români în 1891. E un eveniment organizat de catre Uniunii Arhitecților din România împreună cu Ordinul Arhitecților din România, marcând unitatea breslei arhitecților. Și-a luat rolul de a enunța poziția comună a breslei în privința unor probleme de interes larg precum protecția patrimoniului, starea spațiului public, statutul arhitectului, modul de dezvoltare a orașelor și satelor sau calitatea arhitecturii din România. De exemplu, după debutul crizei imobiliare din 2008, balul era organizat tot la Cluj iar arhitecții au enunțat o Declarație de la Cluj pentru o mai bună calitate a spațiului și a vieții, elaborată de Ordinul Arhitecților din România. Documentul statua arhitectura ca fiind de interes public și condiție fundamentală pentru o viață de calitate și critica modul haotic în care s-au dezvoltat marile orașe din România la începutul anilor 2000.

În centrul ediției din acest an e palatul Banffy din Cluj.
“Balul din acest an se desfașoară la Cluj-Napoca, la sugestia unui tânăr coleg. Dorim ca Balul să fie un eveniment-manifest, care respectă “obiceiurile” dar le și completează cu experiențe noi, un eveniment care statuează o atmosferă de stransă colaborare și prietenie în interiorul breslei și o unitate de abordare din punct de vedere al deschiderii si expunerii sociale a arhitecților”, spune președintele Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu. “Nu întâmplător Balul de anul acesta are loc la Cluj-Napoca un oraș cu viață culturală intensă, complexă, cu inițiative artistice și cetățenești, cu arhitecți de elită și tineri arhitecți cu har, imaginatie, implicare – dovadă stau Pavilionul României de la Veneția 2016 realizat de un colectiv din Cluj, proiectul Someș Delivery destinat integrării râului Someș ce s-a făcut remarcat la Bienala de arhitectură 2017 și premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului, la categoria conservare câștigat de un proiect ce poartă semnătura arhitectului clujean Vlad Sebastian Rusu, iar acestea sunt doar cele mai recente. Venim la Cluj cu speranța descoperirii unor alte experiente de succes și pentru a aduce un omagiu intelectualității de marcă din acest important centru de cultură”.

Tureanu adaugă că balul arhitecților trebuie să tragă un semnal de alarmă “față de indiferența sau iresponsabilitatea cu care este abordat tezaurul pe care îl reprezintă patrimoniul arhitectural, păstrarea și valorificarea acestuia, pericolul în care se găsesc clădirile, siturile istorice, peisajele naturale care ne individualizează și definesc”.

Balul are loc în seara de 13 mai, într-un cort transparent în curtea Palatului Banffy- azi Muzeul de Artă și clădire în curs de retrocedare. Va fi însoțit de o expoziție dispusă pe culoarul acoperit cu mochetă roșie ce conduce la sala de bal.

“Cabanele” montate în buricul Clujului la începutul primăverii cu scenă atașată și gestionate de o firmă privată – adică Târgul de Mărțișor – au fost calificate, după cum a spus public primarul Emil Boc, drept un standard de calitate acceptat și aplicat de primărie pentru centrul orașului, în ideea de a se ridica pretențiilor clujenilor, tot mai ridicate de la an la an.
Specialiști clujeni, arhitecți, chiar și simplii cetățeni au criticat primăria pentru modul de abordare. Unanim, s-a spus că amenajările temporare pentru evenimente în centrul Clujul trebuie alese prin derularea unui concurs de idei de către primărie.
Arh Szabolcs Guttmann, sursa foto: http://www.maszol.ro
Arhitectul Szabolcs Guttmann, președintele Ordinului Arhitecților – Filiala Transilvania: “E foarte clar că e kilometurl 0 și dacă la Bonțida care e la kilometrul 30 și nu știu cât de la kilometrul asta 0 au fost angajați unii dintre cei mai buni arhitecți pentru a amenaja trei zile de Electric Castle, ca să fie haios, atunci de ce în Cluj nu se poate la kilometurl 0 să fiecu o echipă aleasă, de ce nu, după un concurs în care să zici: am nevoie de următoarele  momente într-un an…De Crăciun, de Paști, de mărțișor, de vară cum să arate și să aibă cinci ipostaze și alea să fie un concurs generic. Apoi, cine e cel mai flexibil și cel mai deștept devine liderul de amenajări de centru Cluj. Și vom fi mândri de ei și de toată lumea. Noi facem niște mici pași să nu cumva…De ce? E o comisie, a ales, ei ne reprezintă, e cel mai simplu cu un concurs”.
Arh Eugen Pănescu, sursa Facebook
Arhitectul Eugen Pănescu: “Clujul și-a luat în primire spatiul public deschis și reconsiderat pentru utilizări multiple de puțin timp, sunt doar câțiva ani. Totusi, în scurt timp a devenit clară nu numai nevoia de o asemenea „scenă” ci și faptul că lucrurile se învață de către noi toți. Și progresul este vizibil, nu numai în fapte ci și în atitudine. Mobilarea temporară pentru evenimente va urma fără îndoială același curs, mai ales urmărită cu interes de noi toți. Sunt convins că în următorii ani nivelul estetic poate crește și că la Cluj se pot amenaja evenimente cu mobilier dedicat. Situația de acum indeplinește doar câteva criterii de funcționalitate prin adăpostul oferit de căsuțe însă nu este mulțumitor estetic. Propun culegerea opiniilor cetățenești, a cerințelor tehnice și legate de expozanți și vânzători la diferite evenimente, descrierea funcționării și nevoilor acestor evenimente, modularitatea, usurința în montare/demontare și depozitarea mobilierului și transformarea acestor informații într-o temă de concurs pentru mobilierul specific Clujului. Apreciez deschiderea administratiei pentru achizitia unui concept și a unui produs de calitate prin metode competitive. Concursul merită organizat în 2017 și pus în practică în 2018”. 
Arh Silviu Medeșan, sursa foto: www.meetup.com
Silviu Medeșan, arhitect doctorand la Facultatea de Arhitectură din Cluj şi „visiting PhD student” la Universitatea din Sheffield, UK: “Din punct de vedere estetic căsuțele sunt sinistre, pur şi simplu arată ca niște căsuțe banale de Kürtős kalács: provincial, cu materiale care arată ieftin – probabil sunt cumpărate la prețul cel mai mic de la Dedeman. Din perspectiva mea de arhitect cu experiență de 8 ani, nu există nici un „concept unitar” în amenajarea Pieței Unirii de Mărțișor. Cred că Primăria ar trebui să lase specialiștii să se exprime în privința esteticului și să întrebe utilizatorii (artiștii şi meșteșugarii) în privința funcționalității acestor standuri și apoi să ia o decizie care favorizează comunitatea locală, nu un privat din alt oraș. Standurile pe care le deține Asociația Meșteșugarilor din Cluj arată mai bine decât căsuțele firmei ploieștene. Câteva reparații de structură și înlocuirea prelatei gălbui cu un material în culori mai vii ar schimba complet „look”-ul lor actual. Dar problema nu e doar „estetică”, așa cum încearcă Primăria să ne-o împacheteze. Evenimente precum Târgul de Mărțișor creează valoare locală pe care un privat o deturnează și o transformă în profit. Asistăm nu doar la o complicitate public – privat în favoarea privatizării temporare a spațiului public clujean, ci şi la o distrugere sistematică a vieții orașului: prin intermediari care subînchirierea spațiul clujenilor, cresc prețurile produselor vândute în centrul Clujului (mărțișoare în acest caz), producătorii locali nu sunt încurajați să continue (pentru că practic rămân cu mai puțini bani in mână după plata chiriei). Într-un cuvânt, sunt încurajate “chinezăriile”. Clujeanul pierde 3 lucruri: accesul la propriul spaţiu public, bani pentru produsele cumpărate pe același spațiu public şi (poate cel mai de preţ lucru) vibrația autentică a orașului. Vibrație care pare atât de inefabilă dar poate fi speculată cu succes și transformată în profit privat. Tot acest proces susținut din plin de Primăria Cluj se numeşte gentrificare, este un fenomen global al orașelor prospere la care specialiști din numeroase domenii încearcă să răspundă. Nu există încă un răspuns la cum putem face ca orașele noastre să rămână la fel de frumoase şi în același timp incluzive. Un rol important în încetinirea acestui proces îl poate avea, cu siguranţă, administraţia locală, dacă ar fi cu adevărat în interesul clujeanului de rând”.