Tags Posts tagged with "arhitecti"

arhitecti

sursa foto: Adrian Pop (Facebook)

În disperarea de a fluidiza traficul din oraș, având în vedere și presiunile constante ale clujenilor, Primăria taie de la pietoni și rade și copacii ca să facă benzilor pentru mașini. Se lucrează cu heirup-ul, noaptea, ca oamenii să fie puși în fața faptului împlinit.

Noile lucrări pornite de primărie pentru descongestionarea traficului din oraș au stârnit revolta clujenilor. De exemplu, șantierul pentru lărgirea carosabilului în Piața Cipariu aflată la limita centru-cartierul Gheorgheni aduce prejudicii serioase pietonilor. Nu doar trotuarul se micește în favoarea benzilor de trafic, ci și Regia Primăriei (Autonomă a Domeniului Public) rade vegetația din zonă, fără nicio compensație, spun arhitecți clujeni. În plus, copacii din Piața Cipariu au fost tăiați noaptea și încărcați în mașină de RADP ca să nu bată la ochi și să revolte oamenii.

În plus, o altă problemă sesizată de anumiți arhitecți clujeni se leagă de faptul că se micesc spațiile pentru pietoni. Chiar unii dintre cei nemulțumiți au mers în zonă și au făcut măsurători.  Ei au cerut chiar stoparea intervențiilor de reducere a circulației pietonale în favoare traficului auto. “În Piața Cipariu este nevoie de o pistă velo (transport pentru bicicliști -n.r.) cum e nevoie pe întreg Blv. N. Titulescu. Asta înseamnă fluidizare adevărată a traficului, nu crearea a încă o porțiune de carosabil care va fi la fel de repede înfundată de autovehicule. În toate orașele dezvoltate fluidizarea traficului înseamnă generarea de alternative nu reducerea lor”, a subliniat arhitectul Alex Ionaș-Sălăgean.

Viceprimarul Dan Tarcea a încercat să-l liniștească menționând că în Piața Cipariu se va crea o bandă suplimentară doar pentru mijloacele de transport în comun, iar trotuarul în zona respectivă va avea minim 5m lățime.

sursa: Alex Ionaș
sursa: Alex Ionaș

Arhitectul îl contrazice cu măsurători pe teren. “Lățimea va fi între 2,1 și 2,3 m exact în curbă și în dreptul trecerii pentru pietoni, unde e nevoie de mai mult spațiu. În același timp marcajul bornelor indică în mod sigur faptul că banda va avea între 3-3,5 m ceea ce din start nu va permite circulația bicicletelor în siguranță (ca pe banda din zona tribunalului), minimul pentru benzile comune bus+velo fiind de 4,2 m, în linie dreaptă, în majoritatea normativelor europene. Fac un apel, cu această ocazie, pentru sistarea intervențiilor de reducere a circulațiilor pietonale în favoarea celor auto fiindcă acest fapt nu va duce decât la descurajarea alternativelor și la creșterea traficului auto, fapt dovedit în toate orașele europene (și nu numai) care de confrunta cu problema traficului”, a spus Ionaș Sălăgean.

Un alt arhitect, Adrian Pop, a atras atenția că și vegetația din aceste zone unde Primăria intervine pentru descongestionarea traficului dispare peste noapte, fiind tăiată și încărcată în mașină de Regia Autonomă a Domeniului Public. Totul se petrece seara-noaptea, în așa fel încât să nu bată la ochi.

Regia Primăriei și-a schimbat CAEN-ul ca să se poată ocupa și de lucrări de proiectare, însă pe partea de străzi se lucrează tot prost – au reclamat specialiști arhitecți. Se pun borduri și se toarnă asfalt, dar nu se creeză alveole, nu se plantează copaci și nu se lucrează cu arhitecți care ar putea aduce un plus de valoare zonelor unde se intervine.

De exemplu, pe strada Fântânele din Grigorescu unde se lucrează la modernizare, oamenii au reclamat că e dezastru pe șantierul RADP și că s-au micit trotuarele foarte mult.

DETALII: Cum sunt modernizate drumurile în Cluj Napoca? Fără trotuare și cu multă mizerie în urmă

Primăria a mai încercat să reducă trotuarele în favoarea unei benzi dedicate mijloacelor de transport în comun și pe B-dul 21 Decembrie 1989, însă, fiind zonă protejată, Comisia de Monumente a dat peste nas Primăriei care a fost nevoită să reconsidere proiectul.

DETALII:

Nou scandal la Cluj. Primăria acuzată că “fură” de la pietoni ca să facă transport public

performantAdministrația, “penalizată” după ce a vrut să ia de la pietoni pentru benzile dedicate transportului public

Viceprimarul Dan Tarcea nu a putut fi contactat pentru a explica de ce Primăria preferă să betoneze Clujul, în loc să ia în calcul pietonii, velo  și verdele și apoi mașinile.  Oficialul spunea acum ceva vreme că, de exemplu, când Primăria a lărgit trotuarele în Piața Unirii, a fost bombardat cu sesizări de la șoferi care l-au acuzat că este nebun că a girat așa ceva.

Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Parcul Est există, doar Primăria îl ignoră. Un deputat și mai mulți experți și specialiști din comunitatea clujeană au făcut un tur al zonei din Gheorgheni pentru a demonstra potențialul acesteia și necesitatea de transformare a sa în parc public al orașului. Chiar dacă această intenție a fost configurată în Planul Urbanistic General al orașului, Primăria a abandonat orice demers de a face un plan de bătaie și a încerca să redea orașului un parc integrat public în estul orașului. Acum, de la Cluj, se încercă modificarea legislației exproprierilor în așa fel încât administrația să poată prelua mult mai ușor zone verzi și să le transforme în parcuri publice. Aceasta pentru a-l ajuta pe primarul Emil Boc să se ridice la nivelul personalităților Clujului – fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia – care au lăsat o moștenire verde orașului.

În anii ’70, proiectul Parcului Este adică Parcul Tineretului, care prindea şi zona lacurilor din Gheorgheni, prevedea o suprafaţă de agrement de 140 de ha. De atunci, construcţiile s-au extins, mai ales în anii de boom imobiliar de după 2000 (când a apărut inclusiv un mall), iar din amplele planuri de zone verzi au rămas în realitatea nişte „mini-parcuri”. Momentan, noul Plan Urbanistic General, intrat în vigoare la final de 2014, prevede zone verzi pe o suprafaţă de câteva zeci de ha. 60, după cum a anunțat Boc în 2015. Numai că, deşi la nivel declarativ primăria și-a reiterat intenţia de a crea aici un parc, nu s-a prezentat nici strategia, nici planurile clare, nici fonduri care să asigure viitorul parc. O parte din viitorul parc Est e a primăriei (parcul Tulcea), o altă bucată a fost amenajată pe malul lacurilor Gherogheni de Iulius Mall, o parte de teren e în administrarea RADP (cu situație juridică încă nelămurită), iar o parte sunt proprietați private (rezervate în PUG ca verde cu proprietari care și-au anunțat intențiile de a ataca în instanță hotărârile prin care primăria le-a confiscat dreptul de a construi și chiar mulți dintre ei au și pornit procese).

Reprezentanții societății civile clujene și-au exprimat public susținerea ideea de realizare a unuimare Parc Est” printr-o petiția lansată în acest scop deja de doi ani care a strâns câteva mii de semnături care au fost puse pe masa Primăriei. Municipalitatea s-a făcut prin 2015 că vrea să facă acest Parc Est și să cumpere terenuri de la oameni. Chiar a anunțat că are bani în buget prinși pentru respectivul demers. De atunci, însă, n-a mai întreprins nimic în respectiva direcție și s-a prevalat de faptul că oamenii care aveau interdicție de construire instituită prin PUG în respectiva zonă au pornit procese în instanță. 

VEZI ȘI: Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

(februarie 2015) E posibil noul Parc Est? Încep negocierile între administrație și proprietarii din zona pepinierei Becaș, cu terenuri “înverzite” în noul PUG

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunileDA! pentru Parcul Est. Pasul 2: cum ?

La doi ani distanță de petiție, societarea civilă nu se lasă. De această dată, sub umbrela unei propuneri de schimbare a legislației, s-a organzat un tur gidat prin ceea ce se dorește a fi cel mai mare parc al Clujului dar și o dezbatere pentru modificarea legislației în așa fel încât să se poată expropria ușor spațiile verzi.

Despre potențialul zonei, imaginile vorbesc de la sine:

sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Cine și ce intenționează

Initiva de schimbare a legislației care ar ajuta și crearea Parcului Est pentru Cluj aparține USR. Formațiunea politică pregătește o propunere de modificare a  Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată prin amendamente pentru includerea spațiilor verzi coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban. Aceasta în contextul în care calitatea vieții în orașele României are de suferit în lipsa unor spații verzi publice pe măsură și multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor. Prin aceeași inițiativă se dorește introducerea în legea monumentelor istorice a posibilității ca Statul, în vederea scoaterii din pericol a bunurilor patrimoniului cultural naţional, să se poată substitui proprietarului pentru efectuarea anumitor lucrări. La nivelul anului 2013, România avea cel puțin 593 monumente în stare de precolaps și colaps, în condițiile în care la nivel central nu era cunoscută starea a 68,95% dintre monumente. De asemenea, aceeași formațiune politică intenționează amendarea Legii 255/2010 în sensul unei mai corecte alinieri a acesteia la prevederea art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. În prezent persoanele expropriate, în situația în care contestă suma propusă, nu o primesc, dar își pierd proprietatea, așa că propunerea este  ca respectiva sumă să fie acordată proprietarului, urmând ca după sentință cele două părți să își regleze conturile. Un alt amendament se va face la Legea 255/2010 vine în sensul precizării clare a necesității fundamentării exproprierii pe o documentație de urbanism nu doar o documentaţiei tehnico-economică.

Cum va fi ajutat Parcul Est de la Cluj 

Ca să inițieze schimbările legislative, USR a făcut dezbateri la Cluj și București și va continua discuțiile și în perioada următoare. În ceea ce privește Parcul Est propus pentru Cluj, deputatul USR Adrian Dohotaru, cel care a inițiat demersurile de creare a acestui parc (încă de pe vremea în care era doar activist) spune că există intenția de a se încerca orientarea sa pe modelul Parcului Natural Văcărești din București. “După turul și dezbaterile de la finalul săptămânii organizate în zona viitorului Parc Este din Gheorgheni pot spune că am stabilit un grup de lucru format din experți care pe o porțiune din parcul propus fac demersuri pentru a realiza un dosar de parc natural. Parcul natural ar fi inclus în parcul mai mare care include cei doi plămâni verzi ai săi, mai cunoscuți publicului larg, adică Baza Sportivă Gheorgheni si Parcul Iulius. Am stabilit ca grupul sa facă și niște cereri punctuale, a nu se mai arunca moloz ilegal în zonă, a se realiza prin pepinieră cea mai lungă pista de biciclete a orașului, a-l întreba pe primar ce a făcut cu cele 2 milioane de lei pe care le-a promis pentru despăgubirea proprietarilor. Personalitățile care au marcat Clujul au rămas pentru spațiile publice de anvergură lăsate orașului, fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia. Emil Boc poate sa arate dacă e la înălțimea lor sau nu. Dacă nu, va lăsa loc unui nou actor colectiv rezultat în urma protestelor din ultimii ani. E vorba de societatea civilă care poate să contribuie major la amenajarea parcului prin presiuni și expertiză”, a subliniat Dohotaru.

DETALII DESPRE CUM SE POATE REPLICA LA CLUJ PARCUL VĂCĂREȘTI DIN CAPITALĂ:

Parcul Est există și este superb

Arhitecți și specialiști din Cluj care au participat la tur și la discuții spun că zona are un potențial nemaipomenit și că este păcat ca aceasta să nu fie integrată în oraș și dată clujenilor. “Zona Parcului Este este superbă, variată. Sunt stufărișuri, lacuri, zone cu vegetație înaltă. E o zonă de circa 66 hectare care încă nu este valorificată așa cum ar merita. Din păcare, clujenii încă nu se pot bucura de ea, în parte pentru că deși e aproape de zone dense de blocuri este destul de greu accesibilă, pentru că oamenii nu știu că există. Aceasta este prima concluzie după vizita pe teren. A doua concluzie care e general valabilă pentru problema lipsei de spații verzi, este că legea nu definește explicit spațiile verzi, parcurile etc ca fiind de utilitate publică, ceea ce face dificile exproprierile. Aici e nevoie de niște schimbări. Nu doar drumurile sunt utilitate publică, ci toate spațiile publice (parcuri, scuaruri, terenuri de sport), care contribuie la calitatea vieții locuitorilor”, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru și în Comisia de urbanism a Primăriei.

VEZI ȘI CARE ESTE URMĂTORUL PAS CARE TREBUIE FĂCUT DE CLUJ: 

Studiile trebuie să înceapă ACUM

Proiectele celor două parkinguri supraterane anunțate de Primăria Cluj în cel mai mare cartier al orașului au revenit pentru a treia oară la urbanism, după ce au fost contestate de riverani. De această dată, proiectanții au pregătit simulări 3D cu viitoarele parcări. Ba în cazul unuia dintre parkingurile din Mănăștur s-a lansat invitația – cu ochelarii speciali – la un tur pe terasa verde a acestuia. Parcările supraterane au fost fixate la 263 de locuri de parcare (cea de pe Peana – Primăverii) și la 278 de locuri de parcare (cea de pe Măgoșoaia), ambele având terase cu spații verzi și locuri de joacă și ambele vor aduce demolarea a zeci de garaje de tablă.

Deși riveranii din Mănăștur au fost invitați în cadrul ședinței Comisiei de Urbanism să se plimbe virtual în viitoarea parcare de pe Primăverii – Aleea Peana, niciunul n-a uzat de ea, chemarea nefiind consființită de primarul Emil Boc. Edilul a fost chiar tranșant cu “omul cu ochelar vr” și i-a cerut să nu se mai miște pentru ca fotograful Primăriei să poată face poze cu parkingul pentru Jurnalul Municipal. Cu toate acestea a fost de acord, la finalul dezbaterii, că un astfel de standard adus de proiectanți trebuie salutat și urmat de toți cei care fac proiecte asupra cărora vecinii nu sunt lămuriți.

 

Dacă inițial riveranii din Mănăștur erau nemulțumiți că viitoarele parcări anunțate de administrația locală în cartierul Mănăștur vor distruge spații verzi, va umbri blocurile de locuințe sau vor genera trafic și noxe suplimentare, la a treia strigare, modificările aduse proiectelor au fost pe placul oamenilor.

DETALII DESPRE PROIETELE PARKINGURILOR ȘI DESPRE NEMULȚUMIRILE OAMENILOR:

Revoltă la urbanism: riveranii contestă blocurile pentru mașini dorite de primărie în cel mai mare cartier al Clujului

Cum a rămas cu blocurile pentru parcări din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Primăverii-Peana: oamenii vor copaci în loc de parcări

Cum a rămas cu blocurile pentru mașini din cel mai mare cartier al Clujului. Cazul Mogoșoaia: riveranii vor grădiniță, nu betoane și mașini

Riverani prezenți pentru a treia oară la ședința Comisiei de Urbanism s-au arătat încântați că circa 90% dintre doleanțele lor au fost luate în considerare, că parkingurile au fost micite și dotate cu terase cu spații verzi și locuri de joacă.

Unii au mai cerut să vadă spațiul de parcare pentru biciclete și mopede, au solicitat teșirea parării față de scara 8 a blocului semilună de pe Primăverii în așa fel încât distanța între cele două imobile să fie mai mare de 6 metri sau chiar să beneficieze de mai multe locuri de parcare în viitoarele parkinguri. O altă chestiune ridicată a fost aceea a unei parcări subterane care potrivit oamenilor era mult mai sustenabilă. Proiectanții de la K&K Studiou de Proiectare cei care au câștigat licitația pentru realizarea Planului Urbanistic Zonal de regenerare cu parcare a zonei Primăverii – Aleea Peana au răspuns că tema de proiectare impusă de primărie a cerut parking suprateran cu un număr cât mai mare de locuri de parcare care și așa sunt la jumătate din cele care ar fi trebuie asigurate pentru mașinile din zonă.

Proiectanții au fixat viitorul parking la 263 de locuri de parcare care vor fi asigurate într-o clădire cu subsol, demisol, parter și două etaje. Pe planșele prezentate de urbanism respectiva clădire a fost configurată chiar în culoarea verde ca să fie pe gustul riveranilor.

O altă cerință a riveranilor din zona Peana – Primăverii, exprimată de avocatul Dan Stegăroiu, a fost aceea ca viitoarele spații și terase verzi să aibă circuit public dar restrâns, “de utilitate publică dar limitată”, doar pentru riveranii de la blocurile din zonă.

În cazul parcării supraterane de pe strada Mogoșoaia și aceasta a fost redimensionată, volumetria clădirii a fost schimbată (2 subsoluri, parter și terasă cu spații de joacă, teren de agrement, spații verzi și plantate) iar parkingul urmează să aibă 278 de locuri de parcare.

Arhitecții din Comisiei au cerut ca în varianta finală supusă dezbaterii în Consiliul Local să se aibă în vedere ca apartamentele oamenilor cu geamuri spre viitoarele parcări să nu fie afectate de viitoarele construcții. De asemenea, spre exemplu, arhitectul Voicu Bozac a cerut ca terasa parkingului Primăverii-Peana să fie verde și chiar ca finisajele să fie făcute în așa fel încât să nu apară un imobil de tip cutie de beton între blocurile din respectiva zonă.

Primarul Boc a mai spus că toate propunerile și observațiile venite de la riverani se vor regăsi în proiecte și că acestea urmează să parcurgă următoarea etapă.

 

Proiectele celor două parkinguri urmează să fie supuse atenției Consiliului Local. După această fază ar urma licitațiile de proiectare și execuție.

 

 

 

 

Un proiect al unui apart hotel propus pe strada Anton Pann a fost întors pe toate părțile de arhitecții din comisia de urbanism. Ba, în plus, a fost contestat și de vecinii de parcelă, printre altele pentru că este mult prea înalt.

Proiectul a fost realizat de Dico&Țigănaș și revenise la Comisia de Urbanism din luna mai după ce arhitecții au cerut o serie de completări, printre care și mai multe locuri de parcare. Documentația a fost susținută de un arhitect din cadrul firmei care a explicat că, deși normativul pentru clasificarea apart hotelului la trei stele, atât cât vor proprietarii, cere 6 locuri de parcare, comisia a cerut 12 locuri de parcare care au fost deja prevăzute – 8 în subsolul și 4 la sol, pe parcelă.

Clădirea viitorului apart hotel urmează să aibă subsol, parter plus patru etaje și o înălțime de 14,4 metri și urmează să fie amenajată pe Anton Pann într-o zonă cu vecinătăți locuințe individuale, însă una destinată restructurării.

sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro
sursa: proiect apart hotel, primariaclujnapoca.ro

Arhitecții din comisie s-au arătat nemulțumiți de modul de propunere. Adrian Iancu a subliniat că, potrivit regulamentului de urbanism, 75 %  dintre parcări trebuie rezolvate în clădire. Adică 9 parcări și nu 8 cât au propus proiectanții. În plus, specialiștii s-au arătat nemulțumiți că nu se respectă înălțimea maximă a unui nivel și că documentați nu se raportează la legea locuinței, așa cum este norm, având în vedere că respectivul imobil propus nu este hotel cu apartamente, a căruit destinație nu poate fi schimbată. Apart hotelul permite beneficiarilor să vândă apartamentele separat, ca locuințe. În mod norm, raportat la standarde, proiectanții ar trebuie să renunțe la un nivel, au spus arhtecții. De asemenea, nici modul în care a fost propusă construcția, cu calcan, n-a fost pe placul comisiei. Arhitectul județului, Claudiu Salanță a recomandat chiar proiectanților să pornească de la parele inițială de unde a fost dezmenbrat terenu pentru apart hotel și să aducă o rezolvare pentru terenul de pe colțul străzii ocupat cu o căsută de 7 metri înălțime, urmată de următoarea zonă unde e propus aprat hotelul de 14 metri.

Potrivit regulamentului de urbanism, pentru apart hotel ar fi suficiente 6 locuri de parcare, în cazul clasificări acestuia la trei stele.

La ședința de urbanism au venit și vecini din zonă care s-au plâns că viitorul imobil le va distruge initimitatea, că e prea înalt sau că nu respectă regulamentul de urbanism.

Documentația nu a fost avizată, urmând ca proiectanții să revină cu repesctivele completări.

by -
0 212

Arhitecții din România își fac balul anual la Cluj, în acest an, pentru prima dată în aproape zece ani.

Balul Arhitecților e organizat în România de un secol și un sfert și celebrează înființarea Societății Arhitecților Români în 1891. E un eveniment organizat de catre Uniunii Arhitecților din România împreună cu Ordinul Arhitecților din România, marcând unitatea breslei arhitecților. Și-a luat rolul de a enunța poziția comună a breslei în privința unor probleme de interes larg precum protecția patrimoniului, starea spațiului public, statutul arhitectului, modul de dezvoltare a orașelor și satelor sau calitatea arhitecturii din România. De exemplu, după debutul crizei imobiliare din 2008, balul era organizat tot la Cluj iar arhitecții au enunțat o Declarație de la Cluj pentru o mai bună calitate a spațiului și a vieții, elaborată de Ordinul Arhitecților din România. Documentul statua arhitectura ca fiind de interes public și condiție fundamentală pentru o viață de calitate și critica modul haotic în care s-au dezvoltat marile orașe din România la începutul anilor 2000.

În centrul ediției din acest an e palatul Banffy din Cluj.
“Balul din acest an se desfașoară la Cluj-Napoca, la sugestia unui tânăr coleg. Dorim ca Balul să fie un eveniment-manifest, care respectă “obiceiurile” dar le și completează cu experiențe noi, un eveniment care statuează o atmosferă de stransă colaborare și prietenie în interiorul breslei și o unitate de abordare din punct de vedere al deschiderii si expunerii sociale a arhitecților”, spune președintele Uniunii Arhitecților din România, Ileana Tureanu. “Nu întâmplător Balul de anul acesta are loc la Cluj-Napoca un oraș cu viață culturală intensă, complexă, cu inițiative artistice și cetățenești, cu arhitecți de elită și tineri arhitecți cu har, imaginatie, implicare – dovadă stau Pavilionul României de la Veneția 2016 realizat de un colectiv din Cluj, proiectul Someș Delivery destinat integrării râului Someș ce s-a făcut remarcat la Bienala de arhitectură 2017 și premiul Uniunii Europene pentru Patrimoniul Cultural 2017 / Premiile Europa Nostra, cea mai înaltă distincție din Europa în domeniul patrimoniului, la categoria conservare câștigat de un proiect ce poartă semnătura arhitectului clujean Vlad Sebastian Rusu, iar acestea sunt doar cele mai recente. Venim la Cluj cu speranța descoperirii unor alte experiente de succes și pentru a aduce un omagiu intelectualității de marcă din acest important centru de cultură”.

Tureanu adaugă că balul arhitecților trebuie să tragă un semnal de alarmă “față de indiferența sau iresponsabilitatea cu care este abordat tezaurul pe care îl reprezintă patrimoniul arhitectural, păstrarea și valorificarea acestuia, pericolul în care se găsesc clădirile, siturile istorice, peisajele naturale care ne individualizează și definesc”.

Balul are loc în seara de 13 mai, într-un cort transparent în curtea Palatului Banffy- azi Muzeul de Artă și clădire în curs de retrocedare. Va fi însoțit de o expoziție dispusă pe culoarul acoperit cu mochetă roșie ce conduce la sala de bal.

“Cabanele” montate în buricul Clujului la începutul primăverii cu scenă atașată și gestionate de o firmă privată – adică Târgul de Mărțișor – au fost calificate, după cum a spus public primarul Emil Boc, drept un standard de calitate acceptat și aplicat de primărie pentru centrul orașului, în ideea de a se ridica pretențiilor clujenilor, tot mai ridicate de la an la an.
Specialiști clujeni, arhitecți, chiar și simplii cetățeni au criticat primăria pentru modul de abordare. Unanim, s-a spus că amenajările temporare pentru evenimente în centrul Clujul trebuie alese prin derularea unui concurs de idei de către primărie.
Arh Szabolcs Guttmann, sursa foto: http://www.maszol.ro
Arhitectul Szabolcs Guttmann, președintele Ordinului Arhitecților – Filiala Transilvania: “E foarte clar că e kilometurl 0 și dacă la Bonțida care e la kilometrul 30 și nu știu cât de la kilometrul asta 0 au fost angajați unii dintre cei mai buni arhitecți pentru a amenaja trei zile de Electric Castle, ca să fie haios, atunci de ce în Cluj nu se poate la kilometurl 0 să fiecu o echipă aleasă, de ce nu, după un concurs în care să zici: am nevoie de următoarele  momente într-un an…De Crăciun, de Paști, de mărțișor, de vară cum să arate și să aibă cinci ipostaze și alea să fie un concurs generic. Apoi, cine e cel mai flexibil și cel mai deștept devine liderul de amenajări de centru Cluj. Și vom fi mândri de ei și de toată lumea. Noi facem niște mici pași să nu cumva…De ce? E o comisie, a ales, ei ne reprezintă, e cel mai simplu cu un concurs”.
Arh Eugen Pănescu, sursa Facebook
Arhitectul Eugen Pănescu: “Clujul și-a luat în primire spatiul public deschis și reconsiderat pentru utilizări multiple de puțin timp, sunt doar câțiva ani. Totusi, în scurt timp a devenit clară nu numai nevoia de o asemenea „scenă” ci și faptul că lucrurile se învață de către noi toți. Și progresul este vizibil, nu numai în fapte ci și în atitudine. Mobilarea temporară pentru evenimente va urma fără îndoială același curs, mai ales urmărită cu interes de noi toți. Sunt convins că în următorii ani nivelul estetic poate crește și că la Cluj se pot amenaja evenimente cu mobilier dedicat. Situația de acum indeplinește doar câteva criterii de funcționalitate prin adăpostul oferit de căsuțe însă nu este mulțumitor estetic. Propun culegerea opiniilor cetățenești, a cerințelor tehnice și legate de expozanți și vânzători la diferite evenimente, descrierea funcționării și nevoilor acestor evenimente, modularitatea, usurința în montare/demontare și depozitarea mobilierului și transformarea acestor informații într-o temă de concurs pentru mobilierul specific Clujului. Apreciez deschiderea administratiei pentru achizitia unui concept și a unui produs de calitate prin metode competitive. Concursul merită organizat în 2017 și pus în practică în 2018”. 
Arh Silviu Medeșan, sursa foto: www.meetup.com
Silviu Medeșan, arhitect doctorand la Facultatea de Arhitectură din Cluj şi „visiting PhD student” la Universitatea din Sheffield, UK: “Din punct de vedere estetic căsuțele sunt sinistre, pur şi simplu arată ca niște căsuțe banale de Kürtős kalács: provincial, cu materiale care arată ieftin – probabil sunt cumpărate la prețul cel mai mic de la Dedeman. Din perspectiva mea de arhitect cu experiență de 8 ani, nu există nici un „concept unitar” în amenajarea Pieței Unirii de Mărțișor. Cred că Primăria ar trebui să lase specialiștii să se exprime în privința esteticului și să întrebe utilizatorii (artiștii şi meșteșugarii) în privința funcționalității acestor standuri și apoi să ia o decizie care favorizează comunitatea locală, nu un privat din alt oraș. Standurile pe care le deține Asociația Meșteșugarilor din Cluj arată mai bine decât căsuțele firmei ploieștene. Câteva reparații de structură și înlocuirea prelatei gălbui cu un material în culori mai vii ar schimba complet „look”-ul lor actual. Dar problema nu e doar „estetică”, așa cum încearcă Primăria să ne-o împacheteze. Evenimente precum Târgul de Mărțișor creează valoare locală pe care un privat o deturnează și o transformă în profit. Asistăm nu doar la o complicitate public – privat în favoarea privatizării temporare a spațiului public clujean, ci şi la o distrugere sistematică a vieții orașului: prin intermediari care subînchirierea spațiul clujenilor, cresc prețurile produselor vândute în centrul Clujului (mărțișoare în acest caz), producătorii locali nu sunt încurajați să continue (pentru că practic rămân cu mai puțini bani in mână după plata chiriei). Într-un cuvânt, sunt încurajate “chinezăriile”. Clujeanul pierde 3 lucruri: accesul la propriul spaţiu public, bani pentru produsele cumpărate pe același spațiu public şi (poate cel mai de preţ lucru) vibrația autentică a orașului. Vibrație care pare atât de inefabilă dar poate fi speculată cu succes și transformată în profit privat. Tot acest proces susținut din plin de Primăria Cluj se numeşte gentrificare, este un fenomen global al orașelor prospere la care specialiști din numeroase domenii încearcă să răspundă. Nu există încă un răspuns la cum putem face ca orașele noastre să rămână la fel de frumoase şi în același timp incluzive. Un rol important în încetinirea acestui proces îl poate avea, cu siguranţă, administraţia locală, dacă ar fi cu adevărat în interesul clujeanului de rând”.

Turnul Pompierilor, unul dintre punctele splendide de belvedere ale Clujului, și-a deschis porțile de fier pentru câteva ore, sâmbătă de dimineață. Cu o vizită care să pregătească o nouă poveste a acestui Turn care trebuie să rezulte în urma concursului de soluții lansat la începutul lunii decembrie de proprietarul clăririi, primăria clujeană. Concursul are ca dată limită ziua de 26 ianuarie 2017 și urmează să fie jurizat la început de februarie. Primele trei locuri vor fi premite, cu bani, de la bugetul local, iar propunerea de pe locul I ar urma să fie implementată de primărie pentru ca turnul să fie un punct de atracție pentru turiști dar și pentru clujeni.

 

Turnul Pompierilor din Cluj se află pe strada Tipografiei, în apropierea pieței Mihai Viteazul din Cluj-Napoca. Pe o străduță cu trotuare minuscule, lângă Canalul Morii (pietonalizat, dar plin de mașini parcate), la fel de plină de mașini. Între acestea, un grup mare de curioși priveau sâmbătă de dimineața Turnul special al Clujului, unul dintre puținele care s-a păstrat din perioada medievală (alături de turnul Croitorilor deja reabilitate și aflat în proprietate primăriei, sau de Turnul Pielarilor/Pantofarilor din curtea viitorului centru cultural de artă de pe Avram Iancu nr. 1, proprietatea artistului Adrian Ghenie). Dintre mașinile parcare vizavi de turn, arhitectul Dan Clinci, cel care s-a ocupat de scrierea temei de concurs pentru punerea în valoare a Turnului Pompierilor, a încercat să provoace clujenii, în special pe proiectanți, să privească și să viziteze acest turn, înainte de derularea respectivului concurs.

“Istoria turnului începe în secolul XV, odată cu edificarea celei de-a doua incinte fortificate a orașului Cluj. A servit și pentru accesarea apei din Canalul Morii când era deținut de lăcătuși. Poarta de la strada Tipografiei avea un corespondent în partea de nord, spre Canalul Morii, unde în prezent turnul e înclus în țesătura urbană. Localul de lângă îl înconjoară pe două laturi. Poarta de nord a fost închisă în baroc. Sperăm acum să îl avem și în forma lui de trecere. Turnul parcurge mai multe faze. Avem faza neoclasică de sus, suntem în secolul XIX. Se schimbă complet inclusiv structura. Se trece la structură de cărămidă tencuită. Piesa de sus apare în niște desenele lui Pakey Lajos, edilul orașului din secolul XIX. Faptul că îl desenează alături de altedouă  lucrări ale sale ne face să ne întrebăm dacă nu e chiar un Pakey Lajos. Nu e un monument de amploare, evident. E intersant că are o stratificație istorică și reprezintă o contrucție de nivel administrativ, nu una de amploarea unei catedrale. Scopul nostru e să încercăm să îl revalorizăm. Dacă ați observat, dacă nu vă invit să faceți niște spirale prin țesutul orașului, e greu remarcabil din cauză că e îngust și interiorul e destul de greu de citit  sau de inclus în amintirile clujenilor. Puțini dintre noi s-au încumetat să se aventureze aici, cu riscul să fie măturați de mașini, ca să se uite uite la el. Cât de grozav ar fi de admirat fără cutiile de tablă din jurul lui”, a sinterizat arhitectul Dan Clinci câteva momente din istoria turnului și câteva deziderate pentru proiectanții care vor spune noua poveste a Turnului Pompierilor.

img_6837

img_6838

img_6839

Indiferent care va fi această poveste, ea trebuie să fie una “pietonală”. O altă perspectivă indicată de arhitect presupune legarea turnului de zona în care acesta se află: o pietonală pe Canalul Morii care încă nu și-a găsit o funcțiune, străduțe cu case istorice încă pline de mașini. Recomandarea fiind ca întreaga zonă să primească funcțiuni pietonale ceea ce ar duce și la relansarea celorlalte case din zonă, multe dintre acestea nefolosite în prezent. În timp ce arhitetectul trezea apetitul publicului, povestea se întrerupea de șuieratul unei mașini care tranzita străduța îngustă.

Arhitectul a deschis și poarta de fier construită în anii 60 și a invitat curioșii, înăuntru, în grupuri de 20 de persoane așa cum a cerut Inspectoratul pentru Situații de Urgență și cum s-a procedat și anul trecut când turnul a mai fost deschis odată în Capitala Tineretului pentru o proiecție specială de lumini.

De jos, de pe strada Tipografiei, se pot depista vârstele construcției: medieval, neoclasic, modern adică piatră, cărămidă și o căciulie de sticlă, pe terasa obiectivului. De sus, el spune povestea incintei fortificate a orașului Cluj. Interiorul este de beton, cu scări incomode, înguste și abrupte care amintește de istoria recentă. Câteva instalații de pe etajele create din betoane trădează funcțiunea pe care acesta a avut-o înainte de a-l prelua actualul proprietar, primăria – muzeul al pompierilor. De asemenea, tot în interior se mai pot depista și alte urme ale unor instalații făcute în cele câteva momente din ultimii ani când turnul s-a deschis temporar publicului pentru vizitare.

La parter, se poate depista conturul porții de nord, închise, ale turnului și este afișat un scurt istoric. La intrare, deja, după poarta de fier, s-a format o coadă consistentă în spatele primului grup de 20 de oameni care s-au aventurat pe scările cu balustradă roșie.

sursa foto: T.F.
sursa foto: T.F.

La primele etaje e întuneric, la cele superioare, ferestrele care dau în străduțele din jur lasă să se depisteze mai bine recele din interior. Penultimul etaj e complet scăldat în lumită și lasă să se vadă pe perete două planșe cu “bulgării de zăpadă”, rezultatul unui alt concurs (lansat de o firmă privată în parteneriat cu primăria) pentru iluminareafestivă a unui spațiu public din Cluj, Piața Mihai Viteazu din vecinătatea turnului. Căștigătorii acestui concurs sunt prezenți la vizita din turn în căutarea unei povești pe care să o spună la concursul lansat de primărie pentru reintroducerea Turnului Pompierilor în circuitul cultural și turistic al Clujului.

img_6853

 

sursa foto: Dan Tăuțan
sursa foto: Dan Tăuțan
sursa foto: Dan Tăuțan
sursa foto: Dan Tăuțan

img_6861

img_6862

Au venit în turn chiar și alți tineri arhitecți care în anii trecuți se ocupau cu facerea Zilelor Arhitecturii. Plus alți proiectanți, tot tineri, cunoscuți de la susținerile din primărie, la ședințele Comisiei de Urbanism. Au fost prezenți și arhitecți din București, chiar de la birouri mari, dar și proiectanți din Oradea. Dan Clinci a mai ținut să spună, înainte de accesarea ultimului nivel al turnului, cel cu belvedere, că acest soluții pentru reamenajarea turnului pot chiar îndrăzni să taie toate betoanele din interior, așa cum s-a întâmplat în cazul unui alt turn reabilitate din Cluj – cel al Croitorilor. Sau să combine vârsta actuală cu trecutul medieval sau neoclasic.

“Pe acești tineri ne bazăm la concurs. Ei nu sunt plictisiți, de la ei poate veni nebunia, ca să zic așa plastic. Adică ideile inedite și bune pentru revalorizarea Turnului. Mă bucur că sunt foarte mulți arhitecți tineri prezenți și sper ca toți să participe la concursul din ianuarie și să facă propuneri”, a mărturisit Dan Clinci.

sursa foto: Dan Tăuțan
sursa foto: Dan Tăuțan

Sub căciulia de sticlă, cu geamuri sparte și sprijinite cu placaje sau mobilier de lemn, arhitectul (care s-a ocupat din partea Ordinului Arhitecților de facerea temei de la concursul de soluții lansat deja de primăria pentru redeschiderea Turnului Pompierilor) deschide ferestrele și lansează o altă provocare: obiectivul e un punct ireproșabil de belvedere asupra orașului, din care se poate recrea vizual întreaga incintă fortificată a Clujului medieval.

Arhitectul începe să povestească despre belvederea care se întrevede de pe terasa turnului. Prima tentativă a poveștii nu reușește. Intervine un apel telefonic de la Șerban Țingnaș, președintele Ordinului Arhitecților din România și membru în juriul concursului. Țigănaș e jos și se interesează unde a ajuns turul. Dan Clinci îl invită sus, sub căciulia de sticlă.

Până să ajungă și Țigănaș, reușește să treacă în revistă conturul medieval al Clujului și să recomande perspective de abordare pentru cei care vor face propuneri la concurs.

Aflăm, odată cu apariția președintelui Ordinului Arhitecților din România, ajuns sus, că el a fost cel care a bătut primul cui în gândirea municipalității pentru a aduce ideea de concurs cu scop – redeschiderea turnului.

“A fost acum 20 de ani”, subliniază Țigănaș. Arhitectul a spus că primele proiecte interesante privind valorificarea Turnului Pompierilor au rezultat în urma unei teme de proiectare fixată pentru anul doi, când la Facultatea de Arhitectură și Urbanism din Cluj s-a făcut primul schimb de studenți cu o universitate din Anglia. “7 studenți de la Cluj au făcut schimb de identități cu englezii. Pentru o lună jumătate ei au stat acolo, iar cei care au venit au lucrat aici cu noi. Ne-am întâlnit cu arhitectul care în anii 80 a realizat un proiect pentru turn care nu a fost terminat. Se dorea atunci ca turnul să devină observator. Ei au zis astronomic. Ce să observi? Ce e mai deasupra? Ce e dedesubt? Pe vremea aceea se știau foarte puțin despre poluarea luminoasă și că stelele nu se pot observa din orașe din pricina poluării luminoase. Atunci, arhitectul Gheroghe Vais, căci despre el este vorba, a scris o temă de proiectare pentru studenții noștri printre care și englezii de care spuneam: să gândească un planetariu în combinație cu un observator astronomic. Zis și făcut. Am lucrat cu toții. Era un proiect de anul II. Englezii au spus din prima că turnul poate mai mult decât atât. Parcă (g)astronomia nu mai e singura direcție posibilă. Au făcut niște proiecte extrem de interesante care s-au abătut complet de la tema cu planetariul și observatorul. A fost primul contact intens cu Turnul. De aici se pot observa calitățile spațiului. Acum, concurenții, pornind de la o temă pe care o dau proprietarii, primăria, pot să vină să propună să se facă ceva cu acest turn. O dată de Zilele Arhitecturii, acum vreo 7-8 ani, aici s-a cântat la vioara, s-a mâncat brânza și s-a băut vin bun pe această terasă”, și-a amintit Țigănaș.

Arhitectul a mai amintit că Ordinul Arhitecților a avut o tentativă de a prelua Turnul, înainte ca acesta să ajungă în proprietatea primăriei, de la pompieri. La fel ca Dan Clinci și Țigănaș a ținut să ofere ca exemplu de restaurare un alt turn din Cluj reabilitat deja, cel al Croitorilor, de pe strada Baba Novac, cu proiect realizat de echipa Planwerk, sub bagheta arhitectului Adrian Borda, proiect lăudat și multipremiat. Țigănaș a spus că respectivul turn a fost golit de betoanele din interior și i s-a administrat o stuctură reversibilă metalică care oricând se poate demonta în cazul în care se dorește o altă funcțiune pentru respectivul obiectv. “În câteva ore se poate face din el scut antirachetă pentru că miezul e demontabil”, a glumit arhitectul.

Concursul pentru revitalizarea Turnului Pompierilor a fost lansat la începutul lunii decembrie și are ca dată limită de predare a propunerilorziua de 26 ianuarie 2017.

Organizatorul concursului este Ordinul Arhitecților din România prin Filiala Teritorială Transilvania, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, iar promotorul concursului este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cea care este actualmente proprietarul și administratorul obiectivului, urmând să devină beneficiarul proiectului final. Revitalizare turnului presupune atât restaurarea a ceea ce există cu valoare patrimonială, refuncționalizarea și amenajarea obiectivului, cât și pietonalizarea străzii Tipografiei pe porțiunea din fața Turnului.  Concursul e deschis şi pentru specialişti din afara ţării, dar participarea unor arhitecţi străini e însă discutabilă, având în vedere că acest concurs nu are documentaţia tradusă în limba engleză.

Citiți mai multe detalii:

S-a lansat concursul pentru Turnul Pompierilor. Care sunt cerinţele, care sunt termenele şi cine sunt “judecătorii

 

 

Într-un oraş care se blochează la o ploaie serioasă, după venirea studenţilor ori în cazul unui accident, autorităţile spun că lucrează la îmbunătăţirea traficului. Din acest “pachet” face parte şi trasarea de benzi dedicate transportului în comun, tocmai pentru a încuraja deplasarea în acest fel. Numai că ceea ce face bun într-o parte (pietonalizare în Unirii) strică dincolo: ca să facă loc transportului în comun primăria “atacă” o altă categorie deja defavorizată la Cluj: pietonii. Nu doar că nu se descurajează venitul cu maşina, dar se procedează tocmai pe dos: se îngustează trotuarele. În centru, câteva linii portocalii te anunţă deja că dacă eşti pieton ai face bine să îţi recalculezi pașii şi să laşi pretenţiile.

Inițiativa lăudabilă pornită de administrația locală în oraș pentru a configura benzi dedicate pentru transportul în comun, în primă fază pe artere din centru, e prost gândită în cazul B-dului 21 Decembrie 1989. Pe artera centrală  acestea urmează să ocupe o parte din trotuare, susțin arhitecți și specialiști din societatea civilă clujeană. Aceștia critică soluția deja pusă în dezbatere de primărie și marcată chiar și în teren spunând că într-un oraş cu viziune spre viitor lucrurile se fac altfel: nu se taie din spaţiul dedicat pietonilor.

De cealaltă parte, primăria se apără și spune că deja a fost generoasă cu pietonii în piața Unirii unde se vor lărgi trotuarele și are deja sute de plângeri că sugrumă traficul auto și intrarea în parcarea cu barieră de la biserica Sf. Mihail.

Pe B-dul 21 decembrie, din zona catedralei Mitropolitane și până la intersecția cu B-dul Regele Ferdinand au apărut marcaje colorate pe ambele trotuare pietonale care pregătesc benzile dedicate pentru mijloacele de transport în comun, în continuarea celei deja amenajate în Piața Cipariu ca proiect pilot al primăriei care a debutat în vara acestui an. În paralel, la Serviciul Siguranța Circulație e afișat viitorul proiect al noilor benzi dedicate. Potrivit acestuia, pentru noile benzi dedicate se va jertfi o parte din trotuarele pietonale de pe ambele părți a B-dului 21 decembrie.

14699562_1199368936787570_1661975702_o

Pe unde mai încăpem?

 

14689990_1199368530120944_533038888_o

14725377_1199369010120896_1171780171_o

14724190_1199369386787525_1765778334_o

Florile şi porumbeii convieţuiesc deocamdată cu “avertismentul” marcajelor portocalii. În Cluj-Napoca, maşinile au prioritate.

14699497_1199369450120852_1613895057_o

Despre inițiativa primăriei de a face benzi dedicate pentru transportul în comun, arhitecți și specialiști din societatea civilă clujeană spun că e lăudabilă. Însă e implementată prost: în loc să se taie din benzile auto, se taie din trotuare. “Ideea generării a încă unei benzi de trafic pe 21 Decembrie și reducerea trotuarelor e o problema scandaloasă. Lumea începe sa reacționeze, în zona Melody și a bisericii evanghelice trotuarele vor rămâne inutilizabile”, spun reprezentanţi ai societăţii civile.

Viceprimarul Dan Tarcea confirmă faptul că primăria dorește să extindă până la finalul acestui an banda dedicată transportului în comun deja amenajată pe o mică porțiune în Cipariu-intersecția cu B-dul 21 Decembrie. Banda va fi continuată până la intesecția B-dului 21 Decembrie – B-dul Regele Ferdinand.

Trotuarele prea… “generoase”

“Este adevărat că soluția stabilită la comisia de circulație împreună cu specialiștii primăriei implică ca această bandă se se realizeze prin reconfigurarea trotuarelor. Pe sensul de mers spre Mărăști oricum este circulație doar pentru mijloacele de transport în comun, însă și aici se impune o regândire a trotuarului. Pe sensul de mers spre centru, de asemenea. Oricum, la finalul proiectului, în zona cea mai îngustă, trotuarul pentru pietoni va avea minim 1,95 de metri. Toată lumea trebuie să înțeleagă că nu avem altă variantă. În Germania am văzut totuare de sub un metru și pentru pietoni și pentru biciclete și nimeni nu avea probleme de trafic. Noi aici în Cluj nu aveam altă soluție pentru decongestionarea traficului decât să modernizăm maxim-maxim transportul în comun și să descurajăm parcările în centrul orașului prin majorarea taxelor și eliminarea abonamentelor. Metrou nu putem face pentru că n-avem nimim 500.000 de locuitori și, în plus, costă și foarte mult și nu ne permitem. Pentru transportul în comun ne-am propus cât mai multe benzi dedicate ca, atunci când stai în mașină în trafic, să vezi că autobuzul trece pe lângă tine și e mai eficient. Numai așa, cu aceste benzi,  creștem viteza de rulare și vom convingem oamenii să utilizeze autobuzele sau troleibuzele în detrimentrul mașinilor personale”, a subliniat Tarcea.

În plus, viceprimarul a menționat că deja noile totuare pietonale aflate în lucru în Piața Unirii au atras zeci de plângeri de la șoferi și injurii adresate primăriei. “Ni se reproșează că am înnebunit cu aceste trotuare generoase care se fac în Unirii și ni se reproșează că, de fapt, ele nu serversc nimănui, iar în schimb traficul auto va fi gâtuit iar accesul în parcarea cu barieră de la biserică va fi blocat. Am fost azi (13 octombrie – n.red.) pe teren să calmăm spiritele”, a mai adăugat Tarcea.

Ca să liniștească oamenii, șoferii și instituțiile din Unirii, primarul Emil Boc a postat chiar pe Facebook un anunț, după vizita pe teren pe șantier: “Lucrările la tronsonul Eroilor – Iuliu Maniu, de pe latura estică a Pieței Unirii, sunt pe ultima sută de metri și vor fi încheiate până în 20 octombrie. Au fost deja plantați un număr de 10 copaci, urmând să se continue plantarea de arbori, cu recomandarea arhitectului proiectantului general. A fost amenajată pista de bicicliști pe acest tronson, urmând a fi racordată cu str. Iuliu Maniu. Banda 1 de circulație a fost închisă pentru executarea lucrărilor la standul de taxi din zonă. Pe latura cu catedrala au fost trase cablurile și au fost realizate fundațiile și pământarea pentru stâlpii de iluminat. De asemenea, a fost montată piatră cubică și au fost amplasați stâlpișori pe toată lungimea segmentului. Se lucrează în continuare la montarea de pavaj pe trotuar, inclusiv pista de bicicliști, urmând a fi asfaltat standul de taxi și amplasate grilaje pentru copaci, precum și mobilier urban, la fel ca pe latura sudică a Pieței Unirii (a cărei modernizare este finalizată)”.

Kristina REȘTEA, Luminița SILEA

 

Copaci din cartierul Grigorescu, aprilie și mai 2016

Un nou caz “patologic” privind modul în care se lucrează cu asflatul în Cluj-Napoca a fost sesizat, ieri, de clujenii care tranzitau Piața 14 iulie din cartierul Grigorescu.

Dacă și anul acesta oamenii din oraș au fost nemulțumiți că se masacrează copacii din mai multe zone din oraș, sub ochii primăriei, acum clujenii sunt consternați că arborii din oraș sunt, la propriu, încastrați cu borduri și beton. Muncitorii care cosmetizează la comanda administrației locale cartierele din oraș sunt atât de zeloși încât, mai nou, s-au apucat să betoneze copacii plantați pe trotuarul de lângă părculețul din Piața 14 iulie.

Se lucrează heirupist în Cluj-Napoca, la amenajările aleilor și trotuarelor din cartierele orașului, fără proiecte, fără apel la specialiști și fără respect pentru “verdele” din oraș. Lucrările de întreținere sunt făcute de Regia Autonomă a Domeniului Public, care a preluat de anul trecut de la primărie respectiva felie prin încredințare directă. Anul trecut, RADP a încasat, potrivit primăriei, peste 20 de milioane de lei pentru lucrările prestate. Anul acesta, la comanda administrației locale, regia s-a apucat de cosmetizări în toate cartierele din oraș pentru a repara străzile, trotuarele și aleile degradate cu borduri nou-nouțe și asflat proaspăt.

Chiar dacă recent, muncitorii regiei au asfaltat zona complexului de pe strada Mirăslău, situat într-unul dintre cele mai frunoase cartiere ale orașului, Grigorescu, nu s-au oprit în pauzele lungi de prânz pe care le făceau asupra unui mesaj scris pe o jardinieră din zonă.

IMG_0291

Dacă înțelegeau mesajul, cu siguranță nu se apucau să cimenteze copacii din cartier. Vorbim despre cei din Piața 14 iulie unde s-au pornit lucrări de modernizare a trotuarelor din zona respectivei piețe. Atât de zeloși s-au dovedit cei care efectuează lucrările că,au și betonat alveolele cu copăcei de pe aceste trotuare la care intervin.

sursa foto:
sursa foto: Ferenc Levente Gal

Cazul copacilor betonați a fost sesizat de un clujean care tranzita zona sub edicheta “Incredibil!”. “Credeți că se mai poate face ceva? 1. S-a lăsat spațiu foarte mic în opinia mea pe lângă copaci. 2. I-au și “betonat” pentru siguranță”, a semnalat acesta. “A ajuns Dorel la Cluj. Numai așa ne putem face de rușine”, “Doar sunt banii noștri nu ai lor. Este continuarea iresponsabilității relativ la sute de pomi plantați pe lângă Someș și lăsați să moară nefiind udați niciodată”, au fost alte poziții exprimate de cei care au aflat de situație.

Imaginele vorbesc de la sine asupra modului “profesionist” în care se intervine în oraș…

sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
sursa foto: Ferenc Levente Gal
13230268_10207958012960459_6923850213861699918_n
sursa foto: Ferenc Levente Gal

 

Ceea ce se întâmplă în Piața 14 iulie nu este singura mostră privind modul în care se tratează “verdele” din oraș. La începutul primăverii, urbaniști clujeni criticau din nou intervențiile de toaletare până la masacru a copacilor din oraș.

„Soarta nefericită” a copacului de Cluj: a fost maltratat, acum se taie. Strategia: „Numărul arborilor va fi sporit, nu e vorba doar de înlocuiri”

Primăria ia doar “măsuri gospodărești” și acceptă masacrarea “verdelui”

“Cred că pot posta asta în fiecare an, din păcate. Dovezile sunt în jurul nostru. Gândesc la fel de fiecare dată când văd copaci reduși anual la măciulii. Se petrece cam peste tot, la țară și la oraș, la bloc și pe margini de drum. E unul din lucrurile care unesc românii, într-un soi de animalism care mă îngrozește și al cărui rost nu reușesc să îl intuiesc. Sau îi taie de tot, le convine și așa. În Cluj-Napoca nu se rezolvă această problemă pentru că de majoritatea arborilor maltratați e răspunzător chiar biroul spații verzi”, subliniat arhitectul Eugen Pănescu, la începutul lunii aprilie.

Anul acesta, primăria a fost mai moderată cu maltratarea arborilor de aliniament, față de 2015 când a practicat  ciuntirea copacilor:

Orașul care înverzește ciuntit: copaci „rași”, „cioturi” și “măciulii” pe străzile Clujului

Chiar și așa, nu au lipsit exemplele de “măciulii” la care au fost reduși copacii din mai multe zone din oraș. Legal, se poate toaleta maxim 30% din coranamentul arborilor, însă primăria a susținut că se taie maxim 25%. Dar nu s-a procedat așa, pentru că exemplele din oraș arată și arbori de pe aliniamentul străzilor și copaci din cartiere care au fost reduși la acest stadiul de “măciulii” și în 2016.

Un exemplu tot din cartierul Grigorescu, când în aprilie se maltratau copacii, cu drujba:

IMG_1667

IMG_1668

Vina a aparținut, anul acesta, după cum ne-au informat cei la primărie, asociațiilor de proprietari care au fost nevoite să masacreze copacii din cartierele Grigorescu, Gherogheni, Zorilor sau Mărăști deoarece umbresc locuințele pensionarilor care, din pricina “verdelui” , plătesc vara facturi astronomice la curent electric și iarna la gaz. Așa că, primăria a ales să le accepte practicile, ca o măsură de protecție socială.

 

sursa foto: Rodica Codoreanu
sursa foto: Rodica Codoreanu
sursa foto: domnuleprimar.ro
sursa foto: domnuleprimar.ro – cartier Gheorgheni

De ce e trist și în 2016?

Se lucrează fără peisajiști și fără exemple pozitive, spune președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș.

“Referitor la ”toaletarea” arborilor, cred că ceea ce putem vedea în cartiere, adică mutilarea completă a unor copaci pentru că ar umbri locuințele de la parter, nu este cea mai bună soluție pentru a aduce o calitate sporită spațiilor verzi dintre blocuri. E necesară o abordare complexă, bazată pe știința peisagiștilor. E necesar să fie plantate specii adecvate, în formul mixte, inclusiv vegetație joasă și medie, la distanțe adecvate de ferestre și construcții, anticipate corect în funcție de capacitatea de maturizare și creștere a speciilor respective, iar acei arbori care apar ca deranjanți acum să fie în cel mai rău caz înlocuiți cu alții care urmează aceste strategii și în niciun caz mutilați. O concluzie aici este aceea că primăria nu adoptă politici și fuge de proiecte care să aducă plus valoare prin gândire, preferând să ia măsuri ”gospodărești” care de multe ori sunt doar imrprovizații lăsate la mâna celor care le aplică mecanic, pe teren. Căteva mici proiecte experimentale pe câteva zone, făcute cu curaj și având rol de model, ar putea lansa o dorință de schimbare. Bunele exemple pot ajuta, dar trebuie realizate”, atrage atenția Țigănaș.