Tags Posts tagged with "apartamente Cluj"

apartamente Cluj

by -
0 493

 

Dacă îi auziți pe studenții de Cluj că se plâng de chiriile ridicate din oraș, vin din nou date care confirmă că tinerii au și motive să fie îngrijorați: dintre marile centre universitare din țară, bugetul lunar alocat chiriei de către un student este cel mai mare în “Capitala Transilvaniei”, arată un nou studiu. Asta în contextul în care și la capitolul “prețuri de apartamente” Clujul e în top. Mai precis, bugetul necesar unui chiriaș este, ȋn medie, de aproximativ 90 de euro ȋn Brașov, 100-110 euro ȋn Constanța, 150 euro ȋn București și… 180 euro ȋn Cluj, potrivit datelor Wizmo.ro, platformă imobiliară dedicată sectorului rezidențial și celui de business, și ale agențiilor imobiliare partenere. Asta în situația clasică în care apartamentul este împărțit de mai multe persoane.

Conform datelor din piața imobiliară, chiriile din centrele universitare cresc ȋn fiecare an, ȋncepȃnd cu luna septembrie, cu până la 25%, comparativ cu lunile de vară. Adică proprietarii își cresc pretențiile înainte de venirea studenților în marile orașe, o dată cu începerea anului universitar. Potrivit studiului, chiriile din orașe precum București, Cluj, Iași, Timișoara, Constanța, Sibiu, Brașov au înregistrat în această toamnă o creștere de 20-25% față de lunile de vară, capitala având cele mai mari creșteri.

Bugetul lunar alocat chiriei de către un student, este, ȋn medie, de aproximativ 90 de euro ȋn Brașov, 100-110  euro ȋn Constanța, 180 euro ȋn Cluj și 150 euro ȋn București, în situația clasică în care apartamentul este împărțit de mai multe persoane. Aproximativ 80% dintre studenți aleg să locuiască cu cel puțin ȋncă un coleg, iar proprietățile preferate sunt apartamentele de 2 sau 3 camere”, spune Ștefan Pop, Director General CAI Imobiliare. “Numărul celor care doresc o chirie în Cluj față de opțiunile de locuire este mai ridicat. Acest lucru este amplificat în prezent și de cererea persoanelor care muncesc în localitate, nu numai de fondul studențesc mare din oraș. De asemenea, Clujul a devenit în ultima perioadă un pion principal al forței de muncă în domeniul IT din țară și zona de Est a CEE. Având în vedere aceste aspecte, nivelul chiriilor, dar și al indicelui imobiliar per mp la vânzare sunt mai mari în Cluj”, completează Pop pentru Actualdecluj.ro.

Garsonierele sunt alese preponderent de către cei care stau singuri. Astfel, un student care alege să închirieze singur o garsonieră în București plătește în medie 250 de euro lunar. În ceea ce privește prețul mediu de ȋnchiriere al apartamentelor de 2 camere adăugate pe platforma Wizmo.ro, ȋn perioada 15 august -15 septembrie 2017 acesta a fost de 485 de euro ȋn Cluj, sub cel înregistrat în Capitală, dar nu cu mult: în București acesta a fost de 500 de euro,  potrivit lui Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.

Referitor la comportamentul privind închirierea de locuințe de către studenți, specialiștii în imobiliare au identificat un tipar al obiceiurilor acestora. Ȋn jur de 60-70% dintre studenți ȋnchiriază pe o perioadă medie de 10 luni. Doar cei care au un job sau sunt implicați ȋntr-o relație cu o persoană care a terminat studiile stau mai mult ȋntr-un loc”, a explicat Mihaela Popa, director general Agasse Imobiliare. Iar studenții mai dau și de alte piedici: conform Silver House Invest, “din cauza instabilității”, mulți proprietari refuză să primească studenți, preferȃnd familii sau varianta ȋnchirierii ȋn regim hotelier, mult mai avantajoasă, ȋn special pentru cei cu proprietăți situate în zone centrale.

Potrivit portalului Compariimobiliare.ro, cele mai mari chirii din țară sunt în Cluj. Aici, conform datelor de luna trecută, o garsonieră a ajuns să coste 220 de euro pe lună în 2017, față de 204 euro în 2016 și 203 euro în 2012. Pentru un apartament cu două camere, preţul mediu cerut era de 350 de euro lunar, în creștere de la 311 euro în 2016 și de la 298 în urmă cu cinci ani. Locuinţele cu trei camere depăşesc suma de 400 de euro pe lună.  Opţiuni mai avantajoase se găsesc în zona metropolitană, în special în localităţile Baciu şi Floreşti. O garsonieră se poate închiria aici cu 150-180 de euro lunar, iar apartamentele cu două camere cu circa 250 de euro.

La început de septembrie, Imobiliare.ro a realizat o comparație între zonele cu cele mai scumpe și, respectiv, cele mai ieftine locuințe de închiriat din trei mari centre universitare ale țării: București, Cluj-Napoca și Timișoara. Studiul a luat în calcul prețurile medii solicitate pentru apartamentele cu una, două și trei camere la nivelul lunii iunie 2017. Printre concluzii: chiar şi la chirii (nu doar la vânzări), pretenţiile proprietarilor din Cluj sunt la nivelul celor din Bucureşti şi mult peste Timişoara. De la 100 euro pe lună la peste 450 – sunt oferte de închiriat garsoniere în centrul universitar Cluj-Napoca, cel mai scump oraş din ţară pe piaţa rezidenţială. 

 

Citește și:

 

A apărut Poliția chiriilor în cea mai scumpă piață imobiliară din țară și vânează ofertele nesimțite. Locul I: “Mănânci, dormi și te speli în aceiași 20 metri pătrați” . Sau cum dai 1.300 euro pe un apartament cu 2 camere

Iată și câteva păreri ale chiriașilor din Cluj, exprimate pe nou lansata pagină de Facebook “Chirii Police”:

“E mai ieftin să stai în alte orașe din Europa de Vest decât să stai în acest “Silicon Valley””, scrie Lorand Marton. “M-am prins că e ceva greșit când chiria în Munchen (DE) costă cât chiria pe care o plătesc în Cluj, doar că în Cluj arată mult mai rău și nu am loc de parcare”, spune și Raul Johan.

 

by -
0 179

În primele opt luni ale anului, cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate în București. Clujul e imediat după Capitală în clasament, pe locul secund, arată datele oficiale.

În primele opt luni ale anului 2017 au fost înregistrate, în toată țara, 393.294 de vânzări, potrivit datelor anunţate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). În luna august 2017, numărul imobilelor care au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare, la nivel național, a fost de 56.986. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele opt luni ale anului 2017, în București – 47.764, Cluj – 26.381 și Ilfov – 23.357. Județele cu cele mai puține imobile vândute în aceeași perioadă sunt Sălaj – 2.676, Gorj- 2.961 și Caraș-Severin – 2.513. În luna august 2017, cele mai multe imobile au fost vândute în București – 7.130.

Potrivit datelor din ghidul imobiliar realizat pe baza tranzacţiilor încheiate în Cluj-Napoca în 2016, Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare din municipiu a fost anul trecut de 457 milioane de euro, din care aproximativ jumătate o reprezintă valoarea apartamentelor.

Conform ANCPI, numărul ipotecilor, la nivel național, în perioada ianuarie – august 2017, a fost de 157.402. Cele mai multe operațiuni de acest gen au fost înregistrate, în luna august, în București – 3.818, Cluj – 1.969 și Ilfov – 1.462. La polul opus se află județele Sălaj – 59, Harghita – 69 și Teleorman – 72. Județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole, în primele opt luni ale acestui an, sunt Timiș – 5.760, Dolj – 4.570 și Arad – 4.541.

Amintim că municipiul Cluj-Napoca reprezintă cea mai scumpă piaţă rezidenţială a ţării, potrivit statisticilor care iau în calcul preţurile cerute de proprietari, dar şi conform datelor evaluatorilor. De subliniat că în trimestrul II al anului în Cluj-Napoca valoarea de piaţă a unui apartament era de 1209 euro/mp, conform datelor Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor din România. Adică municipiul Cluj-Napoca este, la acest indicator, peste Bucureşti, unde valoarea medie e de doar 1070 euro/mp.
În analizele imobiliare realizate pe baza preţurilor din oferte, prețul mediu al apartamentelor din Cluj-Napoca a trecut de 1300 de euro/mp. Din tranzacţii declarate, cele mai recente date (cele aferente anului trecut) arată că preţul mediu în 2016 în Cluj-Napoca a fost de 1000 euro/mp. Informaţii oficiale despre piaţa imobiliară din Cluj-Napoca au fost publicate în Ghidul realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului. Acesta a fost publicat chiar luna trecută, iar analiza a fost realizată de echipa de evaluatori membri ai ANEVAR coordonată de Adrian Vascu, în parteneriat cu municipalitatea.

by -
1 340

Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din ţară pe piaţa rezidenţială, dar cel puţin nu conduce şi în clasamentul realizat în funcţie de ritmul de creştere a preţurilor. Nu este vorba despre pretenţiile proprietarilor şi sume cerute sau tranzacţionate, ci sunt datele oficiale ale evaluatorilor din România. În trimestrul II al acestui an, valoarea de piață pe metru pătrat pentru apartamentele în bloc a urcat în medie cu 4,27% în Cluj-Napoca, arată datele evaluatorilor. Creşterile au fost mai accelerate în Iaşi şi Timişoara.

În trimestrul II din acest an, valorile de piață pe metru pătrat pentru apartamentele în bloc din marile orașe s-au apreciat ușor față de trimestrul I din 2017, conform indicelui imobiliar realizat de Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România (ANEVAR) prin IROVAL – Cercetări în evaluare, pe baza informațiilor strânse în Baza Imobiliară de Garanții (BIG). Începând cu luna iulie 2015, toți evaluatorii autorizați au obligația, conform Standardelor de evaluare, de a raporta în Baza Imobiliară de Garanții cele mai importante informații din rapoartele de evaluare a proprietăților imobiliare pe care le realizează pentru băncile din România.

Pentru trimestrul II din 2017, dintre orașele analizate, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în Iași, unde valorile de piață pe metru pătrat în apartamentele în bloc au urcat în medie cu 6,11% față de trimestrul anterior. Valorile au crescut și în Timișoara (+4,90%), Cluj-Napoca (+4,27%), Brașov (+3,62%) și Constanța (+2,26%). În București, creșterea a fost mai moderată, de 1,82%, dar per total ritmul de creștere din majoritatea orașelor a fost mai semnificativ în trimestrul al doilea față de primul trimestru.

În ceea ce priveşte creşterea din Cluj şi cele înregistrate de alte oraşe mari, “este o evoluţie care trebuie privită în contextul creşterii generale a pieţei”, subliniază pentru Actualdecluj.ro Adrian Vascu, membru ANEVAR, senior partner al companiei de consultanță Veridio. Acesta a coordonat şi realizarea ghidului imobiliar al Clujului în funcţie de tranzacţii, în parteneriat cu municipalitatea. “Este vorba despre nişte rezultate “de etapă” care trebuie corelate şi cu volumul datelor avute în vedere. Clujul rămâne în continuare pe un trend de creştere şi evoluţia sinusoidală a preţurilor reprezintă un trend firesc al valorii de piaţă”, a mai completat acesta.

Sursa grafic: ANEVAR

De subliniat că în trimestrul II al anului, în Cluj-Napoca, valoarea de piaţă a unui apartament este de 1209 euro/mp, conform datelor ANEVAR care pot fi consultate AICI. Adică municipiul Cluj-Napoca este, la acest indicator, peste Bucureşti, unde valoarea medie e de doar 1070 euro/mp.

În ceea ce privește sectoarele Capitalei, cinci din șase au înregistrat în al doilea trimestru din 2017 creșteri pentru același tip de proprietăți analizate. Astfel, sectorul 3 a condus în clasamentul creșterilor, cu un avans de 3,41% în Q2 versus Q1, potrivit datelor ANEVAR. Sectoarele 6 și 4, după ce înregistraseră mici scăderi în trimestrul anterior, au fost pe plus în Q2, cu 2,58%, respectiv 2,49%. Valoarea de piață pe metru pătrat în apartamentele de bloc a urcat cu 2,26% și în sectorul 2, în timp ce în sectorul 5 creșterea a fost subunitară, de 0,87%. Singurul sector care a înregistrat o scădere, deși nesemnificativă, de -0,09%, a fost sectorul 1, după ce, în trimestrul anterior, avusese o evoluție pozitivă (+3,61%).

”Am publicat deja, chiar pe prima pagină a site-ului www.anevar.ro, indicele imobiliar trimestrial extras din BIG, începând cu data la care am dat startul Bazei Imobiliare de Garanții, respectiv 1 iulie 2015”, anunță Președintele ANEVAR, Daniel Manațe. Acesta a menţionat că graficele cu date imobiliare vor fi actualizate în fiecare trimestru, “într-o încercare de a veni în sprijinul tuturor actorilor de pe piața imobiliară din România cu un plus de transparență și o perspectivă mai clară a evoluției acestui sector”.

Indicele publicat pe site-ul ANEVAR se referă la valoarea de piață a apartamentelor amplasate în bloc.

În analizele imobiliare realizate pe baza preţurilor din oferte, prețul mediu al apartamentelor din Cluj-Napoca a trecut de 1300 de euro/mp. Din tranzacţii declarate, cele mai recente date (cele aferente anului trecut) arată că preţul mediu în 2016 în Cluj-Napoca a fost de 1000 euro/mp. Valoarea totală a tranzacțiilor imobiliare în anul încheiat a fost de 457 milioane de euro, din care aproximativ jumătate o reprezintă valoarea apartamentelor. Ghidul realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului au fost publicate în august, iar analiza a fost realizată de echipa de evaluatori membri ai ANEVAR coordonată de Adrian Vascu, în parteneriat cu municipalitatea.

by -
1 811

De la începutul anului, prețurile solicitate pentru apartamentele din Cluj sunt într-o continuă creștere, arată cea mai recentă analiză a unei agenţii imobiliare locale. Cel mai mult s-au scumpit apartamentele din Gheorgheni, Zorilor şi Bună Ziua, potrivit aceleiaşi surse.

Conform indicelui Blitz, preţurile cerute pentru apartamentele din Cluj-Napoca au crescut de la 1228 euro/mp la începutul anului, la 1308 euro/mp în iunie; adică o creștere de 80 euro/mp (6,51%). Același parcurs l-a avut și indicele înregistrat în Cluj și localitățile învecinate, de la 1084 euro/mp, la 1203 euro/mp, crescând cu 119 euro/mp (10,98%). “Această explozie a prețurilor din piața imobiliară se datorează mult cererii, care, raportată la ofertă, este mult mai mare, motiv pentru care proprietarii sau constructorii își permit să crească prețurile”, explică reprezentanţii agenţiei. Şi totuşi: cine sunt cumpărătorii, în condiţiile în care pentru mulţi dintre clujeni preţurile au devenit prohibitiv? O parte din cerere vine de la tinerii din domeniul IT și din partea investitorilor care aleg să-și plaseze banii în Cluj, achiziționând imobile, pentru a le închiria, spun agenţii imobiliari.

Garsonierele au avut cele mai mari creșteri, “ceea ce sugerează că lumea se orientează spre spații mai mici, care sunt mult mai ușor de gestionat”. Comparând prețurile din Cluj-Napoca, din luna ianuarie, cu cele din iunie, pe principalele categorii de apartamente (1, 2, 3 și 4 camere), acestea au înregistrat o creștere cu:

9,39% pentru garsoniere – de la 1278 euro/mp, la 1398 euro/mp;
6,33% pentru apartamentele cu 2 camere – de la 1264 euro/mp, la 1344 euro/mp;
6,61% pentru apartamentele cu 3 camere – de la 1210 euro/mp, la 1290 euro/mp;
4,86% pentru apartamentele cu 4 camere – de la 1132 euro/mp, la 1187 euro/mp.

Cele mai mari preţuri pe metru pătrat se înregistrau la jumătatea anului în Centru – 1514 euro/mp, Gheorgheni – 1493 euro/mp şi Zorilor – 1434 euro/mp. În ianuarie, clasamentul arăta diferit, cu zona centrală, Andrei Mureşanu şi Mărăşti pe primele trei locuri.

Cartierele cu cea mai mare creștere procentuală de preţuri în prima jumătate a acestui an, potrivit Blitz Imobiliare:

15,11% în Gheorgheni;
10,90% în Zorilor;
10,26% în Bună Ziua;
9,74% în Mănăștur;
8,76% în Marăști;
5,29% în Centru;
4,61% în Andrei Mureșanu.

Cartierul Gheorgheni a urcat pe primul loc pe podium, datorită ansamblurilor rezidențiale noi, construite în zone bune, care au însă şi prețuri ridicate. Probabil surprinzător, în topul Blitz cartierul Grigorescu se situează la finalul clasamentului. Aici preţurile au scăzut. Puţin, dar au scăzut: cu 0,97%, de la 1139 euro/mp (luna ianuarie), la 1128 euro/mp (luna iunie). Scăderea nu înseamnă însă că unul dintre cartierele constituite ale oraşului nu mai e căutat, ci că oferta de locuinţe a fost completată cu apartamente noi, aflate la periferia sa. “Scăderea se datorează construcțiilor noi de la limita cartierului, din proximitatea str. Donath”, spun analiştii imobiliari. Trebuie precizat însă că locuinţe din această zonă se află, de fapt, pe teritoriul localităţii Floreşti.

Sursa grafic: Blitz Imobiliare

Indicele Blitz oferă informații cu privire la media prețurilor publice pentru apartamentele de vânzare din Cluj și din vecinătăti, exprimată în euro/mp. Precizăm că pentru calculul indicelui Blitz au fost analizate ofertele publice din lunile ianuarie – iunie 2017, actualizate exclusiv din baza de date a agenţiei.

Amintim şi că municipiul Cluj-Napoca conduce în topul creşterilor preţurilor apartamentelor din România cu un plus de 10% în doar şase luni, potrivit celei mai recentă analiză a unui important portal imobiliar. Sumele se referă la preţuri cerute de proprietari, dezvoltatori şi agenţii pentru apartamentele intermediate de portalul Imobiliare.ro, nu la preţuri de tranzacţionare, dar reflectă aşteptările celor care vând. Piaţa nu poate menţine în viitor un asemenea ritm, avertizează specialiştii portalului, opinând că un astfel de plus are caracter speculativ. Preţurile din Bucureşti sunt în medie de 1203 euro/mp, în vreme ce la Cluj-Napoca acestea au ajuns la 1372 euro/mp, conform Imobiliare.ro.

Cu toate acesta, încă se vinde. Clujul e pe locul doi în clasamentul oficial al vânzărilor de imobile din ţară. Conform datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, doar în Bucureşti s-au înregistrat mai multe operaţiuni de acest fel în primul semestru al anului.

by -
0 366

Clujul conduce în topul creşterilor preţurilor apartamentelor din România cu un plus de 10% în doar şase luni, arată cea mai recentă analiză a unui important portal imobiliar. Sumele se referă la preţuri cerute de proprietari, dezvoltatori şi agenţii pentru apartamentele intermediate de portal, nu la preţuri de tranzacţionare, dar reflectă aşteptările celor care vând. Piaţa nu poate menţine în viitor un asemenea ritm, avertizează specialiştii. Preţurile din Bucureşti sunt în medie de 1203 euro/mp, în vreme ce la Cluj-Napoca acestea au ajuns la 1372 euro/mp. Asta în condiţiile în care, la limita superioară, în Cluj-Napoca poţi găsi chiar şi oferte în care preţul unui apartament trece de 2000 de euro/ mp. În ciuda costurilor ridicate, Clujul e în continuare în top şi în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii imobiliare, iar dezvoltatorii, inclusiv cei din afară, au planuri de extindere cu proiecte aici.

După un avans de 0,5% în luna iunie, suma medie solicitată pentru apartamentele disponibile spre vânzare la nivel național (noi și vechi) s-a majorat cu 6,7% în prima jumătate a acestui an, ajungând la 1.120 de euro pemetru pătrat util (față de 1.050 de euro la finele lui decembrie 2016), arată analiza Imobiliare.ro. Cu o singură excepție, locuințele noi s-au scumpit vizibil mai mult decât cele vechi în perioada analizată, potrivit Indicelui Imobiliare.ro. O creștere de două cifre – cea mai mare dintre cele șase centre regionale monitorizate – a avut loc în Cluj-Napoca. “În ciuda unei tendințe inițiale de temperare, pretențiile vânzătorilor din acestoraș au consemnat un salt important spre jumătatea anului, în special pe segmentul nou. La polul opus, cea mai redusă marjă de creștere a fost înregistrată în această perioadă în București”, notează Imobiliare.ro.

Astfel, cu un plus de 10% la șase luni, capitala Transilvaniei și-a reluat locul 1 în clasamentul național al celor mai mari creșteri de preț. Chiar dacă în topul preţurilor conduce de luni bune, Clujul a cunoscut şi o temperare a nivelului de creştere. Dar şi-a “revenit”. Pentru locuinţele clujene se cere azi, în medie, 1.372 de euro pe metru pătrat util, față de 1.247 de euro pe metru pătrat util la începutul anului – și, respectiv, față de 1.349 de euro pe metru pătrat la final de mai (o diferență de 1,7%), conform datelor Imobiliare.ro. În prima jumătate din 2017, apartamentele vechi din oraș s-au apreciat cu 9,6%, de la 1.279 la 1.402 euro pe metru pătrat (o creștere de 2,6% a avut loc doar în luna iunie). Cel mai mult au crescut preţurile cerute pentru apartamentele noi: cu 12,3% în decurs de numai șase luni (de la 1.184 la 1.330 de euro pe metru pătrat util), ceea ce a contribuit la micșorarea vizibilă a diferenței de preț față de piața veche.

Care sunt explicaţiile pentru un astfel de salt şi cât de “sănătos” poate să fie? “După părerea noastră, acest ritm este prea alert pentru condiţiile actuale de piaţă. El are la bază o tendinţă speculativă a proprietarilor, care, pe baza creşterii cererii şi unui stoc insuficient de apartamente noi, cresc constant preţurile. Piaţa nu poate menţine pe termen mediu un asemenea ritm. Spre comparaţie, în Bucureşti, o piaţă mai matură, ritmul de creştere este de două ori mai mic“, punctează pentru Actualdecluj.ro Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro.

Amintim că, în urmă cu câteva săptămâni, proprietarul uneia din marile firme de audit, consultanţă şi evaluare din ţară, cu sediu la Cluj, trăgea un semnal de alarmă și spunea că piața imobiliară se aproprie de o nouă bulă, care va exploda. “Atitudinea, comportamentul jucătorilor pe piață, asemănătoare cu perioada de dinaintea crizei, mă face să cred că nu va trece mult timp și ne vom confrunta cu o nouă bulă imobiliară, cu începuturile unei noi crize în această industrie”, a spus Adrian Crivii, CEO Darian DRS. Mai multe AICI

Datele de la cadastru arată că, deşi prețul pe metru pătrat depășește chiar și Bucureștiul, contractele de vânzare-cumpărare se numără cu miile: județul Cluj e cea mai activă piață imobiliară din țară după Capitală. Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară arată că în primele cinci luni ale acestui an au fost înregistrate, la nivel național, 234.525 de vânzări de imobile. Cele mai multe vânzări de imobile au fost înregistrate, în primele cinci luni ale acestui an, în București – 26.673, Cluj – 15.646 și Ilfov – 13.320. Mai multe cifre AICI

În vreme ce clujenii resimt tot mai greu preţurile ridicate din cea mai scumpă piaţă imobiliară a ţării, iar experţii avertizează despre o posibilă nouă criză în România, dezvoltatorii fac planuri să se extindă la Cluj. Un exemplu recent: organizatorii unui târg imobiliar din Bucureşti vorbeau despre cum “provincia înghite tot mai mult din investițiile dezvoltatorilor”. În topul oraşelor mari unde aceştia îşi deschid şantiere se află Cluj-Napoca, Constanța şi Braşov, au menţionat organizatorii ediţiei de primăvară a târgului imobiliar naţional tIMOn.

Clujul e zona care a atras în 2016 cel mai mare interes pentru tranzacții imobiliare, dar e și cel mai scump oraș din țară pe acest segment, arată şi un studiu al rețelei de agenții RE/MAX privind evoluția pieței imobiliare în 2016 și așteptările pentru 2017.

Preţuri în ţară

Spre comparaţie, să vedem şi cum au evoluat pretenţiile proprietarilor în celelalte mari oraşe ale ţării analizate de Imobiliare.ro:

Iașiul se situează pe locul al doilea în clasamentul creșterilor de preț la șase luni, cu un plus de 9,6% (de la 854 la 936 de euro pe metru pătrat util), în vreme ce în iunie a avut loc un avans de 1%. În Timişoara, prețul mediu cerut pentru apartamentele scoase la vânzare s-a majorat cu 0,6% în iunie și cu 8,2% în primul semestru din 2017 (de la 1.027 la 1.111 euro pe metru pătrat util).În Constanţa, pretențiile vânzătorilor s-au majorat cu 1,5% în iunie și cu 7,3% în prima jumătate a anului (de la 973 la 1.044 de euro pe metru pătrat util).În Braşov, indicele Imobiliare.ro relevă o creștere de preț de 0,6% în luna iunie și una de 6,2% în primul semestru din 2017 (de la 900 la 956 de euro pe metru pătrat util).

În ciuda unor tendințe diferite resimțite pe piața veche și pe cea nouă, locuințele din Capitală s-au menținut, per ansamblu, la un nivel de preț constant în iunie față de mai, respectiv 1.203 euro pe metru pătrat util. Pe parcursul primei jumătăți a anului însă, acestea s-au scumpit cu 5,4%, de la 1.141 de euro pe metru pătrat util la începutul lunii ianuarie. Apartamentele vechi s-au apreciat cu 5% în decurs de șase luni (de la 1.090 la 1.144 de euro pe metru pătrat), iar cele noi cu 7% (de la 1.172 la 1.254 de euro pe metru pătrat).

by -
0 326

Clujul e în topuri rezidențiale – și la prețurile apartamentelor, dar și la numărul de locuințe noi livrate. Locuitorii Clujului s-au plâns adesea de calitatea construcțiilor, lipsa infrastructurii, haos în Urbanism sau prețuri exagerate, dar, în ceea ce privește numărul de proiecte, orașul de pe Someș e în top. Mai precis, în Capitală există în prezent 500 de ansambluri rezidențiale, iar Clujul este, după București, orașul cu  cea mai mare ofertă din România – respectiv un total de 192 de proiecte, din care 91% de apartamente. Un raport de piață realizat în perioada martie-aprilie de portalul Imobiliare.ro relevă existența a circa 1.400 de ansambluri rezidențiale noi, cu minim 30 de apartamente, localizate în șapte mari orașe ale țării (și în împrejurimi).

Acestea se află în diferite faze de dezvoltare: unele au obținut recent autorizația de construcție sau se află în proces de inițiere a PUZ-ului, în vreme ce altele au fost deja vândute. Cele mai multe proiecte se găsesc în zona Capitalei, iar în următorul oraș din clasament numărul acestora se situează la mai puțin de jumătate. “Numărul de ansambluri existente într-un oraș nu reprezintă un indicator direct al volumului ofertei de locuințe noi – un cuvânt important de spus în acest sens îl are și amploarea respectivelor complexuri rezidențiale”, precizează reprezentanții Imobiliare.ro. Potrivit studiului, interesul pentru segmentul rezidențial nou s-a triplat din 2012 încoace, astfel că, în momentul de față, 60% dintre potențialii cumpărători ar opta pentru o locuință nouă, în detrimentul uneia vechi. “Corelat cu faptul că multe dintre ansamblurile cuprinse în acest studiu sunt încă nefinalizate, unele dintre ele așteptând chiar demararea lucrărilor de construcție, aceasta înseamnă că, în momentul de față, cererea tinde să depășească oferta concretă din piață – ceea ce explică, de altfel, și entuziasmul dezvoltatorilor de a demara noi proiecte în marile orașe”, explică autorii studiului.

Pentru centrele regionale analizate, specialiștii imobiliari notează două tendințe ce reușesc să coexiste: pe de o parte, în zonele periferice ale marilor orașe, atractive datorită disponibilității terenurilor pentru construcții, au fost (și continuă să fie) dezvoltate o serie de ansambluri rezidențiale, mai mari sau mai mici, de regulă de apartamente; pe de altă parte, odată cu revenirea pieței după perioada de recesiune, o serie de investitori se orientează spre zone mai bine cotate, din interiorul orașelor, cu acces la mijloacele de transport în comun și facilitățile urbane.

Clujul, “campion” la proiecte

După București, Cluj-Napoca reunește cea mai mare ofertă de ansambluri rezidențiale din România, respectiv un total de 192 de proiecte, din care 91% de apartamente. Dintre acestea, 60 sunt disponibile în piață, 81 au fost deja vândute, iar restul au autorizația de construcție sau sunt în proces de realizare a PUZ-ului. “Aflat în momentul de față într-o strânsă concurență cu Bucureștiul în ceea ce privește prețurile locuințelor, Clujul a cunoscut, încă din perioada de boom, o dezvoltare rezidențială intensă a localităților limitrofe. Așa se face că cel mai mare proiect rezidențial din această zonă (ansamblul rezidențial Calea Baciului), format din 11 blocuri cu 1.800 de apartamente, se află în comuna Baciu. În Florești, ce s-a transformat într-o adevărată localitate-satelit a orașului de pe Someș, cele mai mari proiecte, respectiv Multiserv 1 și Multiserv 2 (ambele dezvoltate de Wohnung Invest), ajung la câte 600 de unități locative”, notează studiul.

A doua piață rezidențială a României, după dimensiuni, este reprezentată de Cluj-Napoca și împrejurimi, în special Florești. Consultanții subliniază că în a doua jumătate din 2016 Clujul a devenit și cea mai scumpă piață rezidențială din țară (depășind, în mod atipic, chiar capitala), cu preț mediu de vânzare a apartamentelor ce a trecut de pragul de 1200 euro/mp. Datele Coldwell Banker Romania publicate luna trecută arată că aproximativ 4.200 de locuințe ar urma să fie livrate la nivel regional în 2017, cea mai mare parte (80%) a unităților aflate în dezvoltare în Cluj – Napoca adresându-se segmentului middle market, în timp ce cele aflate în dezvoltare în Florești țintesc în special cumpărătorii mass market. Mai precis, în Cluj-Napoca se află în construcție în acest moment 2.000 de unități locative, plus alte 1.200 în Florești, la care se mai adaugă aproximativ o mie ce trebuiau finalizate anul trecut, conform datelor Coldwell Banker.

Potrivit Imobiliare.ro, în Capitală există în prezent 500 de ansambluri rezidențiale, din care 88% apartamente; dintre acestea, 124 sunt deja vândute, iar 99 au obținut autorizația de construcție sau sunt în faza de inițiere a PUZ-ului. Restul sunt disponibile spre vânzare, fie că este vorba de proiecte deja existente (ajunse la faze ulterioare de dezvoltare) sau de unele nou-lansate. Cele mai mari complexuri rezidențiale din zona Capitalei sunt amplasate la marginea orașului, unde dezvoltatorii au putut găsi terenuri pretabile pentru dezvoltări de amploare.

Cifrele rezidențiale din marile orașe ale țării

Potrivit datelor Imobiliare.ro, piața timișoreană reunește în prezent un total de 182 de ansambluri rezidențiale, din care 88% de apartamente. 69 din total sunt disponibile spre vânzare, 56 au fost deja contractate, iar 57 așteaptă demararea lucrărilor. Și în orașul de pe Bega se observă aceeași tendință de „migrație” a dezvoltatorilor spre localitățile adiacente orașului – acestea atrag însă, în general, proiecte de mici dimensiuni (sub 100 de unități), fie de apartamente, fie de case. În Constanța există în prezent 187 de proiecte de locuințe; dintre acestea, 66 au fost deja contractate, 50 se află în faze preliminare demarării lucrărilor, în vreme ce 71 sunt disponibile spre vânzare. În capitala Moldovei și împrejurimi există în momentul de față un număr de 145 de ansambluri de locuințe, dintre care 81% de apartamente. Cele mai multe dintre acestea, respectiv 90 de proiecte, sunt disponibile spre vânzare, în vreme ce 20 au fost deja contractate, iar restul de 35 se află în etape preliminare demarării construcției. În Brașov există un total de 145 de ansambluri rezidențiale (dintre care 70% de apartamente): 75 disponibile spre vânzare, 60 a căror construcție urmează să înceapă și 10 care au fost deja contractate. În Sibiu există un total de 59 de proiecte rezidențiale, din care 82% de apartamente, potrivit datelor centralizate de Imobiliare.ro; dintre acestea, 38 sunt disponibile în piață, trei au obținut recent autorizația de construcție, iar 18 se află în proces de inițiere a PUZ-ului.  Deși nu ajunge la dinamica celorlalte mari orașe ale țării, Sibiul este o piață rezidențială în ascensiune, ce atrage tot mai mulți dezvoltatori.

by -
0 1129

Vă pregătiți să achiziționați un apartament pe piața locală? În acest caz, v-ar interesa probabil să știți cum au evoluat în ultimele luni pretențiile proprietarilor de locuințe: în primul trimestru din 2017, apartamentele din România s-au scumpit cu 4% față de nivelul atins în cele trei luni anterioare, relevă cel mai recent raport de piață realizat de platforma Analize Imobiliare, dezvoltată de Imobiliare.ro. Actualdecluj.ro vă prezintă nivelul la care au ajuns în această perioadă prețurile solicitate în oraș, în funcție de cartiere. Subliniem că este vorba de prețuri cerute în ofertele intermediate de portal, nu de prețuri de tranzacționare.

Cele mai mari prețuri sunt solicitate pentru apartamentele din zona ultracentrală (1440 euro/mp), Plopilor (1430 euro/mp), Gheorgheni sau Andrei Mureșanu (1380 euro/mp), urmate de cartierele Zorilor și Grigorescu (1320 euro/mp). Prețuri ceva mai acceptabile ar fi de găsit la capăt de oraș, în Someșeni – 1000 de euro /mp sau în fosta zonă industrială Iris – 1120 euro/mp. În Mănăștur sau în zonele mai recent dezvoltate, ca Borhanci sau Câmpului, prețul mediu cerut pe apartamente e de 1190 euro/mp. Pentru cei care ar vrea un apartament în Cluj, dar nu își permit prețurile ridicate din municipiul Cluj-Napoca, mai sunt opțiunile din vecini: Florești – preț mediu 710 euro/mp și Baciu, unde prețul mediu e de 910 euro/mp.

 

 

Vezi și prețurile din analiza unei agenții locale, cu media prețurilor publice pentru apartamentele de vânzare din Cluj și din vecinătăți, exprimată în euro/mp:

 

Sursa grafic: Blitz Imobiliare

 

 

Creșteri mari, dar nu chiar în “boom”

În primul trimestru din 2017, apartamentele din România s-au scumpit cu 4% față de nivelul atins în cele trei luni anterioare, relevă cel mai recent raport de piață realizat de Imobiliare.ro. Acesta este al doilea cel mai mare avans înregistrat în ultimii aproape trei ani – fiind depășit doar de un salt de 4,2%, ce a avut loc în T4 2014. Din punctul de vedere al evoluției prețurilor, piața rezidențială autohtonă se înscrie pe un trend ascendent de unsprezece trimestre încoace (începând cu a doua jumătate a anului 2014, mai exact). De atunci, marja medie de creștere la nivel trimestrial a fost de 2,4%. Prin urmare, în momentul de față ne situăm la un nivel de preț similar cu cel consemnat în anul 2010. Reprezentanții Imobiliare.ro precizează că, deși semnificativ, ritmul actual de creștere a prețurilor se situează totuși considerabil sub cel caracteristic perioadei de boom a pieței autohtone. Spre comparație, în 2006-2008, locuințele se scumpeau, la modul general, cu peste 5% pe trimestru, ajungând chiar la 16% (în T1 2008) sau 13% (în T3 2006). „Deși piața rezidențială evoluează rapid, iar prețurile continuă să crească, ne aflăm încă sub nivelurile anului 2008. În momentul de față, piața reușește să absoarbă majorarea susținută a prețurilor, dat fiind că cererea este ridicată în marile orașe, fiind stimulată de politica favorabilă de creditare a băncilor și de programul social al Guvernului, Prima Casă.”, subliniază Dorel Niță, coordonatorul departamentului de analize imobiliare din cadrul Imobiliare.ro.

Tendința actuală de creștere a prețurilor poate fi explicată, cel puțin parțial, prin dinamica raportului cerere-ofertă. Pe de o parte, evoluția numărului de anunțuri de vânzare valabile în cele mai mari șase orașe ale țării relevă o tendință clară de diminuare a ofertei. La capitolul proprietăți nou-intrate pe piață, datele Imobiliare.ro arată un declin de aproximativ 20% în primul trimestru din 2017 față de perioada similară a anului trecut – în acest răstimp, cea mai mare scădere (în valoare de 27%) a avut loc în Constanța, iar cea mai mică (8%) în Iași. La Cluj, numărul proprietăților nou intrate pe piață e în scădere cu 13% la interval de un an.  Din punctul de vedere al numărului total de proprietăți disponibile spre vânzare, tendința de diminuare este și mai accentuată, atingând o medie de 33%. Constanța se situează, din nou, în fruntea clasamentului celor mai mari scăderi (cu un minus de 37%), fiind urmată îndeaproape de București, cu un recul de 35%; cel mai mic declin, în valoare de 25%, a fost consemnat tot în Iași.

La capitolul cerere, pe de altă parte, datele pe primul trimestru al anului arată o creștere importantă față de perioada similară a anului trecut – în flagrantă opoziție, așadar, cu trendul ofertei. În cele șase mari orașe analizate, interesul pentru achiziția de locuințe s-a majorat, per ansamblu, cu 16% față de primele trei luni din 2016. Cel mai semnificativ avans (de 38%) a avut loc în Brașov, iar cel mai mic în București (13%). Cluj-Napoca este singura excepție de la regulă: aici, cererea de locuințe este cu 7% mai mică decât în urmă cu 12 luni – comparativ cu trimestrul anterior însă, interesul potențialilor cumpărători din orașul de pe Someș este cu 37% mai mare.

Peste 4000 de locuințe în lucru, în Cluj

Cererea din Cluj încă îi încurajează pe dezvoltatorii de locuințe să înceapă șantiere. O analiză recentă a Coldwell Banker arată că a doua piață rezidențială a României, după dimensiuni, este reprezentată de Cluj-Napoca și împrejurimi, în special Florești. Consultanții subliniază că în a doua jumătate din 2016 Clujul a devenit și cea mai scumpă piață rezidențială din țară (depășind, în mod atipic, chiar capitala), cu preț mediu de vânzare a apartamentelor ce a trecut de pragul de 1200 euro/mp. Creșterea pieței din regiunea Cluj e pusă de specialiști pe seama evoluției ascendente a cererii de locuințe, alimentată de creșterea economică și, mai cu seamă, de sectorul IT și de centrele de servicii. Datele Coldwell Banker Romania arată că aproximativ 4.200 de locuințe ar urma să fie livrate la nivel regional în 2017, cea mai mare parte (80%) a unităților aflate în dezvoltare în Cluj – Napoca adresându-se segmentului middle market, în timp ce cele aflate în dezvoltare în Florești țintesc în special cumpărătorii mass market. Mai precis, în Cluj-Napoca se află în construcție în acest moment 2.000 de unități locative, plus alte 1.200 în Florești, la care se mai adaugă aproximativ o mie ce trebuiau finalizate anul trecut, conform datelor Coldwell Banker.

Vezi și:

Alimentare de stoc în cea mai scumpă piață rezidențială a țării: peste 4000 de locuințe, în lucru în polul Cluj-Napoca și satelitul Florești (Studiu)

by -
0 672

Angajații din Cluj  resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziția unui apartament cu una sau două camere, deși salariile din județ sunt mai mici decât cele din Capitală. Datele reies dintr-o analiză realizată de platforma de imobiliare Storia.ro.

Mai precis: salariul mediu net din Cluj este cu 18% mai mic decât cel din București, dar angajații clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureștenii pentru achiziția aceluiași tip de garsonieră. În cazul achiziției unui apartament cu două camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureștiului, de numai 34% din venitul lunar, arată datele Storia.

Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date Storia.ro pentru prețurie medii de vânzare a locuințelor din fiecare județ, calculele companiei de brokeraj de credite Kiwi Finance pentru stabilirea nivelului mediu al ratelor și datele privind salariul mediu net calculat pe baza informațiilor de la Institutul Național de Statistică în intervalul ianuarie – noiembrie 2016.

“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creștere similară cu cea din anii 2007-2008. Orașul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta și, în acest context, din ce în ce mai mulți oameni trec peste bariera prețului cu gândul că fac o investiție de lungă durată. Cu siguranță prețurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat și mai bine informat“, explică Sorin Bălan, șeful Storia.ro și OLX.ro Real Estate.

Municipiul Cluj-Napoca e, desigur, “vârf de lance” în topul preţurilor din judeţ.

“Chiar dacă salariile sunt mai mici decât cele din București, iar prețurile locuințelor sunt mai mari, percepția clujenilor față de orașul lor (Cluj-Napoca, n.red.) este una foarte bună. Potrivit studiului Storia.ro care a analizat percepția oamenilor asupra costului vieții din orașul și cartierul în care locuiesc, Cluj a ieșit pe locul doi în topul orașelor cu cel mai avantajos cost al vieții din România. Mulțumirea resimțită de clujeni față de stilul lor de viață reprezintă încă o explicație pentru faptul că sunt dispuși să scoată mai mulți bani din buzunare pentru o locuință în Cluj-Napoca”, continuă Sorin Bălan.

Vezi şi:

Orașele din România cu cel mai avantajos cost al vieții: Brașov, Cluj și Oradea. Percepția locuitorilor

 

Pentru apartamentele cu 3 și 4 camere, cele mai mari rate sunt în județul Constanța. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos județ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziție a unei locuințe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziționat. La nivel național, achiziția unei locuințe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% și 46% din salariul lunar mediu net, în funcție de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuințe variază între 19% și 44% din salariul mediu net la nivel național.

Menţionăm că, potrivit datelor Comisiei Naţionale de Prognoză din decembrie 2016, câştigul salarial mediu net lunar va fi în 2017 de 2.392 lei la Cluj şi de 3121 în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Clujean pe piaţa apartamentelor. Experienţa cumpărătorului
Cum resimte situaţia un locuitor din Cluj, care se pregăteşte să îşi ia credit de locuinţă şi caută apartament? Mai precis: în Cluj-Napoca sau în localităţile imediat învecinate (Floreşti, Baciu). “Dacă eşti IT-ist şi ai rată de 250 euro, asta nu prea te încurcă. Dar atâta timp cât preţurile sunt mari la achiziţia de apartament, rata e o povară, mai ales pentru noi, ceilalţi, ne-IT-iştii. Pentru acelaşi apartament în altă localitate plăteşti poate o rată de 100 de euro şi la Cluj trebuie să dai peste 200. Un calcul simplu matematic arată cam aşa: un apartament de două camere de 50 mp în zone similare costă în Oradea să zicem undeva la 45000 de euro, iar la Cluj apartamentul de 50 mp poate ajunge la 65000 de euro. La un calcul simplu, fără dobânzi, rata la 45000 pe 30 ani iese la 125 euro la Oradea şi la Cluj – 180. Acesta e calculul simplist, fără dobânzi şi alţi indicatori. Dar ca idee: un om care are acelaşi salariu şi în Cluj şi în Oradea are de tras mai mult la Cluj. Diferenţa e mare, în Cluj trebuie să suporţi o rată mult mult mai mare decât în alte localităţi”, sintetizează pentru Actualdecluj.ro o tânără chiriaşă din Cluj, care intenţionează să îşi achiziţioneze un apartament în acest an.

 

Nu are cele mai mari salarii, nici cel mai ridicat PIB

În Top cinci judeţe la creşterea PIB în intervalul 2012-2016 Clujul e pe primul loc cu un plus de 62%, urmat de Constanţa (56%), Prahova (42%), Ilfov (40%) şi Buzău (37%), potrivit unor date centralizate de ZF.ro. Însă cele mai puternice judeţe excluzând regiunea Bucureşti -Ilfov din punct de vedere al valorii PIB au fost în 2016  Constanţa (36,5 mld. lei), Timiş (35,4 mld. lei), Cluj (34,5 mld. lei), Prahova (30,8 mld. lei) şi Braşov (26 miliarde de lei). Datele au ca surse Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Prognoză.

Potrivit datelor de început de an, în România, bucureștenii au cea mai mare putere de cumpărare: 6.288 de euro pe cap de locuitor, cu 50 de procente peste media pe țară. Această cifră plasează locuitorii capitalei la aproximativ același nivel cu locuitorii din Polonia (locul 29 în Europa), arată datele companiei GfK.  Puterea de cumpărare pe cap de locuitor a ajuns în Cluj la 4.931 euro în 2016, această sumă plasând județul pe locul 3 în clasament, în urma Capitalei (6.288 euro), dar și a Timișului, unde se înregistrează o medie de 4.987 euro. Citeşte mai multe AICI

De ceva vreme, municipiul Cluj-Napoca are cele mai scumpe apartamente din ţară, cu pretenţiile proprietarilor în creştere. Încă de acum un an, Actualdecluj.ro îi întreba pe reprezentanţii Imobiliare.ro, unul dintre cele mai mari portaluri imobiliare din ţară, care ar fi explicaţia din spatele pretenţiilor în creştere ale clujenilor, în condiţiile în care salariile celor mai mulţi dintre locuitorii oraşului nu au crescut exploziv şi nici calitatea mediului construit nu e tocmai impresionantă. „Clujul este victima unui efect de bogăţie”, sintetiza Daniel Crainic, director de marketing al Imobiliare.ro. „Adică ceea ce se întâmplă se datorează în primul rând industriei IT, care e „pe val”, şi unui curent antreprenorial. Creşte consumul fără ca neaparat să existe considerabil mai mult cash în piaţă. Se creează o presiune pe ofertă, ceea ce duce la creşteri de preţ. Este puţin comun pentru o ţară de tipul României ca într-un oraş secundar preţul mediu al apartamentelor să fie mai mare ca în Capitală, în condiţiile unui salariu mediu net inferior, ca să nu vorbim de PIB”, preciza Crainic.

 

Vă redăm în continuare datele din analiza Storia.ro, pentru categorii de apartamente

Garsoniere

Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel național.

Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziționată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din județ și 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.

După județul Cluj, primele poziții sunt ocupate de Dolj, Iași, Mureș, Brașov, Bihor, Prahova și Brăila. Capitala se sitează pe poziția a 15-a.

La polul opus se găsește județul Hunedoara, unde achiziția unei locuințe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel județean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.

Apartamentele cu 2 camere

Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziționat o astfel de locuință prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziția unei locuințe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar net al unui angajat.

Pentru o locuință cu 2 camere, un angajat clujean care obține salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziționează locuința prin Prima Casă) și 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.

Imediat în clasamentul județean, urmează Constanța, Dolj, Timiș, Iași, Maramureș, Bihor și Brașov. Ratele cel mai puțin împovărătoare se găsesc în județele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinți și Teleorman.

Apartamentele cu 3 și 4 camere

În majoritatea județelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din județ, în aceleași condiții de creditare.

Angajații constănteni care vor să-și cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziționează prin programul Prima casă. Dacă achiziția se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.

Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obține salariul mediu net din Constanța va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziționează apartamentul prin Prima Casă) și 44% dacă va cumpăra locuința prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).

La polul opus este tot situația din județul Hunedoara, unde achiziția unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din județ, dacă este cumpăra prin Prima Casă și numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În același județ, locuințele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din județ dacă aceasta se face prin Prima Casă și 22% dacă locuința este cumpărată prin credit ipotecar standard.

Valoarea ratelor lunare în Capitală

În București, unde există și cele mai mari salarii, achiziția unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă și 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media națională. Pentru achiziția unui locuințe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuința este cumpărată prin Prima Casă și 32% dacă este achiziționată prin credit ipotecar.

Achiziția unei locuințe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.

 

 

by -
0 278

 

Preţurile solicitate pentru apartamentele din ţară au fost în februarie cu 6,4% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit analizei lunare a unuia dintre cele mai mari portaluri imobiliare. Preţul  cerut e, în medie, de 1.080 de euro pe metru pătrat, conform datelor Imobiliare.ro. Sumele sunt în creştere şi faţă de anul trecut şi analizând evoluţia lunară, dar e de remarcat că diferenţa anuală de preț s-a îngustat considerabil luna aceasta. Astfel, diferența între sumele cerute de proprietari în ianuarie 2017 şi cele pretinse în perioada similară a anului precedent ajungea la 9,6%. Cu o medie de preţ de 1.259 euro/mp, Clujul e în continuare cel mai scump oraş din ţară dacă vorbim de preţul apartamentelor. Media în Bucureşti ajunge la 1.159 euro/mp.

“Tendința de scădere a diferenţei de preţ – ce se resimte și la nivel individual, în marile orașe – poate fi interpretată ca o temperare a ritmului de creștere a prețurilor față de 2016. Rămâne de văzut, desigur, dacă trendul se va menține în lunile ce urmează”, spun reprezentanţii Imobiliare.ro.

În cel mai scump oraş al ţării, potenţialii cumpărători au mari dificultăţi să găsească oferte de apartamente de două camere care să se încadreze în suma clasic nominalizată ca fiind “buget de Prima Casă”. Cu toate acestea, cei din Imobiliare spun că încep să apară semnalele unei posibile “calmări” a pieţei. “Cel puţin pe partea de chirii se simte o calmare vizibilă. E foarte mare oferta, mai mare decât cererea. Dar e prea devreme ca să vorbim de o tendinţă”, spune un jucător din piaţa imobiliară.

În Cluj se construieşte în continuare şi, conform experţilor, oferta e la cel mai ridicat nivel din anii recenţi. Conform datelor Imobiliare.ro, în capitala Transilvaniei așteptările vânzătorilor s-au majorat, per ansamblu, cu 0,2% în februarie (de la 1.257 la 1.259 de euro pe metru pătrat util), situându-se astfel cu 6,2% peste nivelul din urmă cu un an (respectiv 1.186 de euro pe metru pătrat). Apartamentele vechi s-au apreciat luna trecută cu 0,5% (de la 1.306 la 1.312 euro pe metru pătrat util), iar cele noi cu 0,3% (de la 1.172 la 1.176 de euro pe metru pătrat).  Menţionăm şi că în analiza de luna precedentă Clujul înregistra una dintre cele mai temperate creșteri dintre marile orașe – fiind depășită în această privință doar de Timișoara.

Analiza e realizată pe baza preţurilor cerute, în ofertele intermediate de portal.

Preţuri solicitate în ţară, potrivit Imobiliare.ro:

București:

Pe parcursul lui februarie, apartamentele din Capitală s-au scumpit ușor, cu 0,2% mai exact, de la 1.157 la 1.159 de euro pe metru pătrat util; cea din urmă valoare se situează cu 6,4% peste nivelul atins în urmă cu 12 luni, respectiv 1.089 de euro pe metru pătrat. Ca și în alte centre regionale, piața veche și cea nouă au avut însă o evoluție contrastantă în ultimele 28 de zile: cea dintâi a cunoscut o scădere de 1,6% (de la 1.130 la 1.112 euro pe metru pătrat), iar cea de-a doua a înregistrat un avans de 1,4% (de la 1.173 la 1.189 de euro pe metru pătrat).

Brașov:

Orașul de la poalele Tâmpei este singurul dintre cele analizate în care Indicele Imobiliare.ro a consemnat o scădere la nivel general în ultima lună. Aici, prețul mediu cerut pentru un apartament, indiferent de perioada construcției, s-a diminuat cu 0,2%, de la 920 la 918 euro pe metru pătrat; în mod interesant, valoarea actuală este foarte apropiată (la o diferență de doar 0,7%) de cea consemnată în perioada similară a anului precedent, respectiv 912 euro pe metru pătrat. Și în Brașov putem observa același contrast între piața nouă și cea veche: locuințele din blocurile ridicate înainte de Revoluție s-au ieftinit în ultima lună cu 1,5% (de la 932 la 918 euro pe metru pătrat), iar acelea din noile ansambluri rezidențiale s-au apreciat cu 3,4% (de la 887 la 917 euro pe metru pătrat).

 

Constanța:

În orașul de la malul mării, apartamentele s-au scumpit cu 0,2% în a doua lună a anului (de la 989 la 991 de euro pe metru pătrat) și cu 6,6% în decursul ultimelor 12 luni (de la 930 de euro pe metru pătrat). Aici însă locuințele vechi s-au apreciat cu 1,4% în februarie (de la 973 la 987 de euro pe metru pătrat), iar cele noi s-au ieftinit cu 3,1% (de la 1.036 la 1.004 euro pe metru pătrat).

Iași:

În capitala Moldovei, Indicele Imobiliare.ro a rămas, pe plan general, la un nivel constant în ultima lună, respectiv 885 de euro pe metru pătrat util – valoare cu doar 0,3% mai mică decât cea valabilă în urmă cu un an, respectiv 888 de euro pe metru pătrat. Pe segmente de piață, în februarie au avut loc însă niște variații opuse: apartamentele vechi s-au ieftinit cu 0,9% (de la 892 la 884 de euro pe metru pătrat), iar cele noi s-au scumpit cu 1% (de la 876 la 885 de euro pe metru pătrat).

Timișoara:

În orașul de pe Bega, prețul mediu solicitat de proprietari a înregistrat un avans de 0,9% în ultima lună, de la 1.030 la 1.039 de euro pe metru pătrat util, fiind acum cu 7,1% mai mare decât cel valabil în urmă cu 12 luni (respectiv 970 de euro pe metru pătrat). În februarie s-au scumpit atât apartamentele vechi, cât și acelea noi: cele dintâi cu 1,2% (de la 1.029 la 1.041 de euro pe metru pătrat), iar cele din urmă cu 0,3% (de la 1.032 la 1.035 de euro pe metru pătrat).

by -
0 869

 

Cartierele tradiţionale s-au “îndesit”, noile zone de dezvoltare s-au aglomerat şi ele foarte rapid cu construcţii, dar nişte rezerve de teren au mai rămas. Zona de sud-est a oraşului, de pildă, e una dintre cele date ca exemplu de consultanţii imobiliari atunci când vine vorba despre viitoare noi extensii ale oraşului. Ce găsim acum aici? Un amestec de case cu alură modernă, alături de altele care s-ar fi vrut moderne, blocuri mici, dar şi câte unul mai “amplu”, căsuţe de aşezări rurale, terenuri încă neocupate şi, din loc în loc, şantiere. Multe şantiere. “Pe acolo mă plimbam, când eram tânără, cu viitorul meu soţ. Erau livezi”, îşi aminteşte o doamnă de trecutul din urmă cu vreo 30 de ani al zonei care e acum în plin avânt imobiliar. Vă invităm la o “plimbare” virtuală, la început de 2017.

Pentru început, vă amintim şi ce zicea despre zona Sopor-Borhanci-Becaş ghidul realizat pe baza tranzacțiilor imobiliare încheiate între vânzători și cumpărători pe raza municipiului:

(Cu menţiunea că cea mai recentă ediţie a fost publicată în septembrie 2016, utilizând date din contractele înregistrate la primărie pe parcursul anului precedent)

Pentru noile dezvoltări periferice se punctează, desigur: “Lipsa elementelor urbane de integrare – infrastructură, spaţii publice, parcuri pieţe”. Mai multe AICI

 

cartiere borhanci
S-a construit în ultimii ani un stoc considerabil de apartamente, aşa că potenţialii cumpărători pot lua în considerare oferta. Acum, la o căutare de preţuri, în zona Borhanci găseşti oferte de apartamente de două camere la 56.000 de euro, 60.000 de euro (bloc în construcţie), 66.000 de euro, chiar şi 73.000 de euro. Cele de 3 camere trec de 70.000 de euro şi ajung chiar şi la 100.000 de euro. Apartamentele de aici sunt de interes pentru cei interesaţi să cumpere. Conform agenției imobiliare locale REMS, pentru achiziţiile cu “Prima casă” cele mai căutate zone pentru construcţiile noi sunt Bună Ziua, Borhanci, Europa, iar pentru cele vechi – cartierele Gheorgheni, Mărăşti, Mănăştur, unde clienţii se mai pot încadra în plafonul maxim.

În “extensia” din continuarea cartierului Gheorgheni casele frumoase, blocurile civilizate şi străzile asfaltate se amestecă cu terenurile virane, drumurile înfundate, blocuri îmbătrânite înainte de vreme şi căsuţe părăginite. Oameni în stradă nu prea zăreşti în după-amiază de weekend – nici nu ai multe de făcut aici, nu sunt nici parcuri, nici locuri unde să se adune comunităţile – cum ar fi nişte pieţe – şi chiar şi spaţii comerciale găseşti cu greu. Dacă au noroc de curte, locuitorii scot căruciorul copilului pe gazon, alţii mai ingenioşi au identificat curtea mănăstirii din zonă ca loc de plimbare. În ciuda vremii încă neprietenoase, apar totuşi sportivii: se face jogging sau ciclism, pe trotuar. Zona e încă în dezvoltare şi ar mai fi nevoie de servicii. Unii au sesizat oportunităţile şi vezi câte un însemn spre altfel de construcţii: o pizzerie, un spa, chiar şi o grădiniţă. Având în vedere că până acum câţiva ani nici măcar nu erau făcute drumuri, iar acum mergi pe asfalt, poţi spera că, totuşi, lucrurile evoluează. Spaţiile verzi (amenajate) lipsesc însă în continuare, deşi aici s-au construit sau se construiesc sute de apartamente.

Vizită Romul Ladea – Voievodul Gelu – Borhanciului şi străduţe (alei) adiacente.

20170211_164029

20170211_164154

20170211_164910

În prim-plan:

20170211_165518

20170211_165531

20170211_165946

Căsuţă, cu tractor:

20170211_171004

20170211_171330

20170211_171340

20170211_171416 20170211_171610

Aici găseşti, încă, şi curţi cu găini

20170211_171813

20170211_171831

Vechi şi nou:

20170211_171926

20170211_171952

20170211_171956

20170211_172018

20170211_172109

20170211_172153

 

20170211_172238

20170211_172255

În lucru…

20170211_172739

20170211_172932

20170211_173219

20170211_173237

20170211_173511

Bloc “nou”

20170211_173630

 

20170211_173731

20170211_173812

 

20170211_173904

20170211_174041

20170211_174227

20170211_174308

20170211_174640

 

Va urma…