Tags Posts tagged with "antreprenori Cluj"

antreprenori Cluj

by -
0 235
Sursa foto: Spherik

Departe de a fi Silicon Valley sau vreo capitală a inovării, Clujul a devenit totuşi un hub IT şi un centru unde antreprenorii încep să dezvolte startup-uri şi unde continuă să apară programe dedicate sectorului. Trei luni de lucru – atâta au avut la dispoziţie tinerii antreprenori intraţi într-un program de accelerare pentru dezvoltarea produselor, a strategiilor de marketing și de finanțare. Startup-urile dezvoltate la Cluj sunt active în mai multe domenii: automotive, legal, fintech, digital advertising, eHealth, edTech și agriTech. Următoarea etapă din ceea ce ar putea fi noi afaceri s-a derulat marţi, când echipele din programul de accelerare Spherik au avut ocazia sa prezinte rezultatele în fața fondatorilor, a partenerilor, precum și a unor potențiali investitori.

Ediţia de 2017 a programului de accelerare a început în 23 mai, după ce echipe din 7 țări și 3 continente au aplicat pentru a se alătura programului. Dintre acestea, 15 au fost acceptate pentru faza inițială de validare şi doar 10 au trecut mai departe în etapa de accelerare.

Cele 10 startupuri finaliste, anunţate de Spherik:

Baro (Republica Moldova) – platformă de management, optimizare și automatizare a ad-urilor din rețeaua Facebook, pentru a obține vizibilitate crescută, la un preț redus. De când s-au alăturat programului Spherik, au crescut de la aproximativ 200 campanii procesate pe lună, la aproape 800, iar recent au obținut o primă rundă de investiție de 80.000 euro din partea Fribourg Digital.

CleverWash (România) – te ajută să găsești cea mai apropiată spălătorie auto liberă. Cu peste 2200 utilizatori înregistrați, echipa se află în acest moment în discuții avansate cu primii clienți corporate. Cleverwash este singurul furnizor din Romania de software dedicat pentru spălătoriile auto.

AdTechMedia (Republica Moldova) – o platformă de publicitate cu capabilități de monetizare a conținutului media prin microplăți sau vizualizarea reclamelor cu focus pe experiența utilizatorului. În prezent platforma se află în stadiul de testare cu câțiva clienți.

Knowl (Ucraina) – un sistem de training bazat pe inteligența artificială, care are drept scop crearea automată de teste și alte activități de formare profesională, în companiile medii și mari. În timpul programului de accelerare, Knowl a pivotat de la o soluție generalistă de chestionare online către o soluție specializată pe training pentru companii. Dezvoltând un nou MPV au achiziționat deja primul client.

MyCar Assistant (România) – aplicație mobilă de gestiune a datelor scadente pentru mașini personale și flote. Mai nou, utilizatorii vor putea plăti asigurarea și taxa de drum direct din aplicație, și au opțiunea de a-și activa o serie de noi notificări sezoniere, cum ar fi schimbarea cauciucurilor de iarnă la începerea sezonului, verificarea nivelul de ulei, etc.

Prism (Republica Moldova) – o platformă care eficientizează managementul stocurilor prin automatizarea analizei și prin prognozarea necesarului de produse din companiile de producție, retail și e-commerce. În timpul programului de accelerare, Prism a lansat un nou tip de integrare cu sistemele de contabilitate, care a trecut deja cu succes de primul test-pilot cu o companie.

Eyesight (România) – o soluție inovativă pentru tratarea ambliopiei (boala ochiului leneș), utilizând realitatea virtuală. Proiectul se află în stadiul de pilot la o clinică, unde este testat pe pacienții cu ambliopie. În luna iunie, Eyesight a câștigat votul publicului la 200 Seconds of Fame din cadrul iCEEfest.

Jurio (România) – cel mai mare portal de jurisprudență si legislație din România, care include în premieră hotărâri ale autorităților publice, precum cele ale ANAF, are un motor de căutare avansat și usor de folosit, ce permite o redactare a documentelor juridice în doar câteva clipe. În ultimele luni au fost adăugate peste 22 milioane de documente noi în baza de date.

BreadXY (România) – o platformă complet destinată crescătorului modern de ovine, menită să susțină efortul complex de evaluare și ameliorare genetică a animalelor, în scopul creșterii calității produselor. În urma feedback-ului primit, BreadXY și-a rafinat și dezvoltat soluția, care acum include și o aplicație mobilă, aflată în stadiul de testare cu 2 clienți.

bNesis (Ucraina) – o platformă B2B care eficientizează integrarea de API-uri multiple pentru companiile din industrii precum banking, asigurări sau alte instituții financiare medii și mari.
Continuare programului Spherik Accelerator

Noile afaceri tinere

Spherik Accelerator a anunțat deschiderea aplicațiilor pentru toate startup-urile și fondatorii care doresc să obțină performanță cu afacerea lor. Aşadar, Spherik trece de la programul de accelerare clasic bazat pe batch-uri la un sistem de accelerare care va accepta echipe în mod continuu, pe parcursul anului.

Spherik Accelerator este un ONG fondat de Liberty Technology Park Cluj, Banca Transilvania, Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Începând cu anul 2013, programele promovează educația și spiritul antreprenorial (faza de pre-accelerare), ajută echipele mature să crească afacerile (faza de accelerare) și contribuie la dezvoltarea ecosistemului de inovare (faza post-accelerare). În cadrul ultimelor 2 ediții, Spherik Accelerator a primit premiul pentru “Cel mai bun program de accelerare și incubare” din România, acordat de Central European Startup Awards.

Citeşte şi:

Ce idei de afaceri pun în luptă tinerii antreprenori din Cluj, în competiţie cu startup-urile vecinilor europeni

şi

Startup-uri de Cluj care iau avânt spre pieţe internaţionale

by -
0 250
Sursa foto: Spherik

Nouă startup-uri au intrat în actuala etapă a programului de accelerare Spherik, dezvoltat pe platforma Liberty Technology Park din zona gării. În 26 septembrie, echipele înscrise în program îşi prezintă ideile şi progresul pe care l-au realizat în 12 săptămâni de lucru, au anunţat reprezentanţii Spherik. Fondatorii noilor afaceri vin din România, Moldova şi Ucraina.

Spherik e un proiect dezvoltat în centrul de afaceri Liberty (ridicat în locul fostei fabrici de mobilă Libertatea) şi a lansat în aprilie noul program de accelerare pentru cei care vor să dezvolte startup-uri în domeniul Tehnologiei, “cu impact la nivel global”, după cum ar vrea fondatorii. Ajuns la a patra ediție, programul de accelerare a venit în acest an cu o noutatea: anunţa că pune la bătaie 1 milion de euro pentru startup-urile care au în plan dezvoltarea globală la finalul programului. Programul a început în luna mai, cu etapa preliminară de validare a ideilor și definire a produselor. La finalul primei luni a avut loc o evaluare pe baza căreia au fost selectate echipele care au intrat în etapa finală de accelerare. Iar acum urmează prezentările finale şi cei de la Spherik şi-au prezentat echipele.

Unul dintre proeiecte este AdTechMedia, o platformă care facilitează posibilitatea de monetizare a conţinutului editorial pentru publisheri, jurnalişti şi bloggeri şi se bazează pe experienţa utilizatorilor. Baro e o platformă care ajută la administrarea campaniilor pentru agenţii de publicitate sau companii care au un număr mai mare de pagini Facebook. Aplicaţia CleverWash e dedicată şoferilor şi găseşte cea mai apropiată spălătorie auto, care are locuri disponibile. EyeSight este o soluţie pentru tratamentul ambliopiei şi al strabismului, care foloseşte realitatea virtuală. Mai multe AICI . Genealogy Breed Book e un registru genealog digital pentru crescătorii de animale. Jurio ajută la căutarea unor articole legate de probleme juridice pentru a verifica dacă au existat precedente în anumite speţe, în cea mai mare bază de date cu cazuri legale şi legislaţie juridică din România. Knowl e o plaformă pentru formarea profesională, realizată cu ajutorul inteligenţei artificiale. MyCar Assistant îţi aminteşte că ţi-a expirat asigurarea la maşină sau că nu ai plătit taxa de drum (rovinieta) şi oferă posibilitatea de a le reînnoi evitând amenzi. PRISM este o platformă ce ajută la gestionarea mărfurilor şi la inventariere.

Ce e Spherik Accelerator

Spherik Accelerator este fondat de Liberty Technology Park Cluj, Banca Transilvania, Universitatea „Babeș-Bolyai” și Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Fiind o organizație non-profit, Spherik nu ia din acțiunile fondatorilor, ci facilitează accesul la investiții pentru 3,14% din suma primită de startup-uri în primul an. Procentul primit de la startup-uri este reinvestit în programe. Din echipa Spherik fac parte în prezent Nina Moldovan (Președintele Spherik), Dan Sturza (Manager de Investiții), Roxana Rugină (Manager de Program), Diana Rusu (Business Development Manager), precum și cei doi asociați ai programului, Alex Burciu (ex Software Development Manager la Amazon) și Gabriel Dombri (Founder @GROWTH MARKETING Academy & CEO @Tapptitude).

Anul acesta, echipa de mentori din cadrul Spherik numără peste 30 de persoane, incluzând investitori, oameni de afaceri și specialiști în tehnologie, precum Radu Georgescu, Șerban Toader, Marius Ghenea, Sorin Mîndruțescu, Cosmin Negrescu și Elisabeta Moraru. Programului de accelerare i s-au alăturat și companii internaționale, ca parteneri, prin serviciile pe care le pun la dispoziția startup-urilor accelerate: KPMG, Google, Microsoft și GTS Telecom.

Printre startup-urile din portofoliul Spherik se numără Planable (câștigătorul Startup Avalanche de la Techsylvania 2016), Printivate (start-up local achiziționat în toamna 2016 de 3DHubs), Primul Medic (platformă care permite accesul la sfaturi medicale) și Approd (aplicație de reducere a birocrației la înființarea de societăți comerciale).

Mai multe despre Spherik:
Un accelerator de afaceri pune la bătaie 1 milion de euro pentru startup-uri din Tehnologie

Incubatoare

Clujul găzduieşte şi alte programe de accelerare şi “incubatoare” de afaceri. La începutul anului o parte din fosta echipa din spatele acceleratorului Spherik, împreună cu investitori din domeniul IT și din afara sectorului-vedetă au lansat un program dedicat noilor afaceri: Risky Business. Proiectul venea cu o noutate: nu e vorba numai de un program de accelerare, ci de unul care vine la pachet cu un fond dedicat start-up-urilor. Peste 30 de oameni de afaceri din Transilvania au decis să finanţeze startup-uri accelerate la Cluj, prin proiectul Risky Business. Fondul are la dispoziţie 250.000 de euro pentru aproximativ 10-15 echipe în 2017. Incubator digital din recentul lansatul parc științific și tehnologic TETAPOLIS caută “clienţi”, au anunţat în vară dezvoltatorii săi. Antreprenorii la început de drum pot să înscrie la programul Startup Camp. Acesta constă în 12 module de învățare, timp de 4 săptămâni de sesiuni de pregătire practică. Cele mai bune echipe vor putea să își desfășoare activitatea în Digital Incubator, situat în parcul științific și tehnologic TETAPOLIS, incubator prin care vor avea acces la servicii oferite de specialiști din domenii precum marketing și vânzări, strategii de business, contabilitate, fiscalitate, IP sau juridic. Participarea nu e, însă, gratuită: costă 100 de euro.

by -
0 255
Foto: Impact Hub Cluj, Finala din 2016.

Proiecte sociale sau cu roboţi, aplicaţii care eficientizează comanda la restaurant, comunicarea pe social media sau plata facturilor – sunt câteva dintre ideile pe care le transformă în afaceri antreprenorii în Cluj şi care urmează să intre în competiţie cu idei din alte nouă ţări europene. Zece ţări din Europa Centrală concurează la 12 categorii în cadrul Central European Startup Awards, o competiție care face parte din Global Startup Awards – unde sunt premiate cele mai bune startup-uri din 25 de țări din întreaga lume. România și-a desemnat startup-urile finaliste în cadrul Central European Startup Awards în urmă cu câteva zile, iar de azi începe etapa de vot. Fără să fie Silicon Valley-ul mult visat, Clujul găzduieşte totuşi o efervescenţă nouă pe piaţa startup-urilor şi are reprezentanţi la aproape toate categoriile, în faza naţională a concursului.

Lista integrală a finaliştilor din România poate fi consultată AICI

Am trecut în revistă concurenţii şi vă prezentăm câteva afaceri lansate la Cluj.

Startup-ul anului e categoria care urmăreşte cea mai bună dezvoltare, bazată pe creştere, inovare şi impact al produsului/serviciului pus pe piaţă de companie. Unul dintre candidaţi e Visitor Analytics, un proiect care simplifică citirea datelor de trafic pentru site-uri şi e utilizabil şi pentru cei din afara sferei tehnice. Tot în această categorie e încadrată şi aplicaţia Fast Order, care face viaţa mai uşoară în restaurante şi permite utilizatorilor să plaseze comanda sau să ceară nota de plata, de pe telefon, să facă review-uri sau să comunice cu alţi utilizatori. E vorba despre un startup fondat de clujeni şi sprijinit de antreprenorul Bogdan Herea.

La categoria “Best New Comer” (cel mai bun nou-intrat pe piaţă) găsim startup-ul SkillView, care propune o platformă ce oferă posibilitatea companiilor de IT să intervieveze angajaţi la distanţă, punându-le la dispoziţie atât soluţia de interviu, cât şi managementul acestuia. Produsul a fost lansat de doi timişoreni, Răzvan Avram şi Alexandru Aciu, dar a câştigat o finanţare din partea fondului clujean Risky Business, cei doi urmând să se dedice dezvoltării produsului la Cluj.

Categoria “Best Social Impact Startup” a fost concepută pentru startup-urile care vin cu soluţii la probleme sociale, de mediu sau din domeniul cultural. Şi aici Clujul e prezent. Buy and Help a lansat un website care ajuta la finanţarea cazurilor sociale din Romania, folosindu-se de comerţul online şi marketingul afiliat. “Prin parteneriatele pe care le avem cu magazinele online, te putem ajuta să donezi bani unor cauze sociale fără să plăteşti nimic în plus”, spun fondatorii proiectului. Ideea Buy and Help a venit după o experienţă tristă de spital – vizita la bunica bolnavă, povestea iniţiatorul alpicaţiei, Radu Popescu. O altă idee prezentă în competiţie e Sowat. Khaled Al Mezayen, CEO şi co-fondator Khar & Partners, a conceput și fabrică la Cluj (pe paltforma Energom) sisteme transportabile de purificare a apei, gândite pentru comunităţi mici, de 500-5000 persoane. Mai multe AICI

Best Fintech Startup e categoria unde s-au înscris startup-urile care vin cu servicii financiare. Printre concurenţi se numără Ebriza – o casă de marcat virtuală, software as a service, finanţată deja de fondul Risky Business. Mai multe detalii AICI . La aceeaşi secţiune concurează şi Younify, cu o aplicaţie care vrea să simplifice plata facturilor şi transferurile bancare. În noiembrie anul trecut, echipa a luat două premii în cadrul primei ediţii a festivalului de tehnologie echFest de la Cluj – unul pentru cel mai bun pitch la hackathonul din primul weekend, cu o aplicaţie de digital banking, şi un premiu la Premiile Industriei pentru cel mai promițător start-up în fază incipientă. Youssef Hautier e co-fondatorul Younify şi a venit în România din Elveţia, după ce s-a întlnit cu Bogdan Herea, CEO al Pitech+Plus din Cluj. Compania are echipa de produs şi dezvoltare la Cluj şi cea de Business şi Marketing la Bucureşti. Mai multe AICI

La secţiunea “Best IoT Startup” cocurează şi “cercetaşii” care au lansat Brainy Ant la Cluj. Echipa BrainyAnt aduce pe piaţă o platformă care le va permite celor care vor să cumpere roboţi să-i testeze de la distanță. Tinerii antreprenori au câştigat în acest marele premiu la conferinţa Techsylvania: o excursie de muncă în Silicon Valley, unde pot găsi parteneri şi investitori. Citeşte mai multe despre ei AICI

Există şi o categorie unde se pot vota fondatori de companii – Founder of the Year – aici, printre finalişti, se numără Xenia Muntean din Republica Moldova, parte din echipa care a lansat la Cluj Planable, incubat la Spherik şi câştigător de competiţie Techsylvania. Planable a fost recent acceptat la acceleratorul Techstars din Londra, fiind prima companie românească ce reușește să ajungă la unul dintre cele mai cunoscute programe de accelerare din lume. În lista de competitori pentru titlul de “Investitorul Anului” apar Risky Business – un fond lansat în acest an la Cluj, dar şi Marcelus Suciu (Marty, Risky Business).

Şi categoria “Cele mai bune programe de accelerare” are propuneri de la Cluj: Spherik, conceput în cadrul Liberty Technology Park şi Risky Business. Spherik a lansat în aprilie noul program de accelerare pentru cei care vor să dezvolte startup-uri tech cu impact la nivel global. Ajuns la a patra ediție, programul de accelerare al Spherik a venit cu o echipă operațională nouă și cu 1 milion de euro de pus la bătaie pentru startup-urile care au în plan dezvoltarea globală la finalul programului. La începutul anului o parte din fosta echipa din spatele acceleratorului Spherik, împreună cu investitori din domeniul IT și din afara sectorului-vedetă au lansat un program dedicat noilor afaceri: Risky Business. Proiectul venea cu o noutate: nu e vorba numai de un program de accelerare, ci de unul care vine la pachet cu un fond dedicat start-up-urilor. Peste 30 de oameni de afaceri din Transilvania au decis să finanţeze startup-uri accelerate la Cluj, prin proiectul Risky Business. Fondul are la dispoziţie 250.000 de euro pentru aproximativ 10-15 echipe în 2017. Mai multe informaţii AICI şi AICI

Şi, pentru că startupurile au nevoie de un mediu de lucru bun, există şi secţiunea “Cel mai bun spaţiu de coworking”, unde apare şi ClujCowork.

Cum se desfăşoară concursul

Nominalizările s-au deschis în 31 martie şi s-au închis în 20 iunie, iar în 28 iulie organizatorii au publicat listele finaliştilor din fiecare ţară. În 3 august se deschide votul public, iar din 18 septembrie începe seria de evenimente naţionale – finala din România are loc la Cluj, chiar în 18 septembrie.
Pe 29 septembrie vor fi anunțați câștigătorii locali ai competiției, urmând ca pe 4 octombrie să se deschidă sesiunea regională de votare. Marea finală a competiției Central European Startup Awards va avea loc pe 23 noiembrie, la Sofia. Găsiţi AICI lista cu membrii juriului.

by -
0 223
Sursa foto: Spherik Cluj

Câteva startup-uri pornite la Cluj încep să ia avânt, se extind spre alte pieţe sau ajung în programe de accelerare internaţionale. Asta în condiţiile în care, potrivit “tabelei de marcaj” a Comisiei Europene, România este doar un inovator “modest”.

Un startup din Cluj tocmai a trecut de o primă rundă de selecţie la Interface Health Challenge, competiţie internaţională pentru startup-uri în domeniul medicinei digitale
Din 150 de proiecte care au intrat în competiţie, doar 60 au trecut de prima etapă de jurizare, iar printre ele se află şi Eyesight, o firmă din Cluj. Echipa care a pornit proiectul este una dintre cele care au intrat în programul din 2017 al acceleratorului Spherik din Cluj. EyeSight este o soluţie pentru tratamentul ambliopiei şi al strabismului, care foloseşte realitatea virtuală. În prezent, tratamentul acestei afecţiuni se face tot cu ajutorul tehnologiei – cu televizoare 3D şi sisteme de control a mişcării care forţează folosirea ochiului slab. “Comparând cu ce există pe piaţă, soluţia noastră este mai versatilă, mai modernă şi mai prietenoasă cu copiii”, spun reprezentenaţii Eyesight.

Tot dintr-un accelerator de Cluj merge spre piaţa “mare” o altă firmă tânără. Un startup fondat în Republica Moldova şi crescut în Cluj-Napoca, Planable, a fost recent acceptat la acceleratorul Techstars din Londra, fiind prima companie românească ce reușește să ajungă la unul dintre cele mai cunoscute programe de accelerare din lume, scria recent Start-up.ro. Techstars a anunțat noua serie de startup-uri acceptată în 2017: au fost acceptate 11 companii. Echipele participante vor intra într-un program intens de accelerare până pe 11 octombrie, ziua Demo Day-ului. Startup-ul Planable vine cu o unealtă prin care brandurile și managerii conturilor de social media pot să administreze mai bine postările și să colaboreze. Cei trei fondatori ai Planable, Xenia Muntean, Nicu Gudumac şi Vlad Caluş, au venit din Republica Moldova la Cluj, unde au participat la un program de sprijinire de afaceri derulat prin Spherik, la Liberty Technology Park şi au câştigat în 2016 competiţia Techsylvania de la Cluj-Napoca.

Mai multe citiţi aici:


Câştigătorii de la Techsylvania: s-au mutat din Republica Moldova la Cluj, ca să înfiinţeze o afacere. Acum au primit bilet spre Silicon Valley

Echipa BrainyAnt, care aduce pe piaţă o platformă care le va permite celor care vor să cumpere roboţi să-i testeze de la distanță, a câştigat la ediţia din acest an a aceleiaşi competiţii, din cadrul Techsylvania. Aceasta se desfăşoară la Cluj, dar marele premiu constă într-o excursie de lucru în Silicon Valley, unde tinerii antreprenori pot găsi parteneri şi finanţare. Proiectul e sprijinit şi de recent înfiinţatul fond Risky Business, care e şi partener de Techsylvania şi Startup Avalanche. “Mi-aş dori să văd cât mai mulţi oameni de vârsta noastră renunţând la slujbe confortabile pentru a pune în practică idei care sunt capabile să evolueze nivel global. Simt că oamenii din jurul meu au senzaţia că oraşul în care trăim este un centru al industriei IT extrem de puternic, însă realitatea e că sunt foarte puţine proiecte iniţiate aici care să confirme dincolo de graniţe”, spunea Alex But, într-un interviu pentru Actualdecluj.ro.

Uneori extinderea afacerii înseamnă mărirea pieţei interne: GetPony, serviciul de car sharing lansat in Cluj la finalul anului 2015, are începând de luna aceasta maşini în Bucureşti.

by -
0 344
Sursa foto: Risky Business

Au fost voluntari şi cercetaşi, dar sunt la bază oameni tehnici, au lansat un start-up “alimentat” de roboţi şi tocmai au câştigat la unul dintre cele mai importante concursuri de Tehnologie din Transilvania o excursie spre Silicon Valley. Ca să îşi prezinte ideilie şi afacerea. Este vorba despre echipa BrainyAnt, care aduce pe piaţă o platformă care le va permite celor care vor să cumpere roboţi să-i testeze de la distanță. Alex But, unul dintre co-fondatori a povestit pentru Actualdecluj.ro despre începuturile proiectului, piaţa antreprenoriatului de la Cluj şi viitorul afacerii tinere.

Juriul internaţional de la Startup Avalanche, din cadrul Techsylvania, a decis cu câteva zile în urmă că premiul cel mare al concursului merge către Brainy Ant, ce aduce pe piaţă un software care permite acces, control şi chiar programarea de la distanţă a dispozitivelor. O componentă importantă: developerii îşi vor putea testa ideile şi vor putea programa astfel de dispozitive. Viitorul ar putea aduce chiar programarea roboţilor de pe Marte, crede Alex, care a prezentat platforma la mai multe evenimente Tech.

 

Techsylvania

 

 

De la ONG-uri şi job-uri în IT la afacerea proprie

Start-up-ul a fost fondat de Andrei Brumboiu şi Alexandru But în 2016, iar lor li s-a mai alăturat Dorin Creţu. Proiectul e sprijinit şi de recent înfiinţatul fond Risky Business, care e şi partener de Techsylvania şi Startup Avalanche. Dar povestea roboţilor începe, de fapt, dintr-un program de voluntariat, unde tinerii fondatori au colaborat înainte să fie parteneri de afaceri.  “Îl cunosc pe Andrei de când eram studenţi. Am colaborat foarte mult ca voluntari în cadrul Organizaţiei Naţionale Cercetaşii României, unde am organizat multe proiecte educative împreună pentru copii, tineri şi tineri adulţi. Pe lângă educaţie, suntem amândoi pasionaţi de tehnologie şi ne-am dorit să realizăm un “ceva” care să ne permită să educăm pe oricine, inclusiv pe noi, în direcţia asta”, povesteşte Alex. “Al treilea membru al echipei, Dorin, este tot parte a grupului de cercetaşi cu care am lucrat şi îndată ce i-am prezentat care este planul nostru a sărit imediat în ajutor”, completează co-fondatorul. Şi totuşi: de ce roboţi? “Ne dorim ca dispozitivele care interacţionează cu mediul, roboţii, gadgeturile pe care le vedem doar online şi pe la tv să fie disponibile pentru oricine pentru a le mânui şi înţelege. Credem că industria de dispozitive inteligente înseamnă mult mai mult decât telefoane şi mai credem că poate evolua doar dacă reuşim să învăţăm la scară largă ce pot să facă aceste dispozitive şi cum să le programăm în interesul nostru“, spune Alex.

 

 

Cei trei se prezintă ca fiind “oameni tehnici”, cu experienţă în mediul ONG. Alex a lucrat ca programator în industria embedded din 2011 în Cluj, la Hanna Instruments, apoi la National Instruments. “Am renunţat la slujbă pentru a mă concentra pe proiectele personale în urmă cu un an”, specifică el. Andrei e fizician, a lucrat până acum două luni în zona de design industrial şi s-a ocupat de diverse proiecte tehnice sau educative. Dorin e programator web şi are un alt job full time. Nu e primul proiect în care fondatorii BrainyAnt colaborează. “Împreună cu Andrei şi un grup de patru studenţi am deschis toamna trecută “Scout House”, prima anticafenea din Cluj, care este o afacere socială cu scopul de a oferi un spaţiu primitor, accesibil pentru oricine care doreşte să-şi pune timpul în valoare. De asemnea, spaţiul este folosit în afara programului pentru activităţi de educaţie nonformală, cursuri şi tot felul de alte evenimente realizate de noi sau alţi parteneri. Chiar şi roboţii pe care îi avem au fost adoptaţi tot de acest loc. Eu mai conduc filiala din Cluj a cercetaşilor şi împreună cu Andrei ajutăm activ în realizarea cursurilor tehnice pentru copii realizate de cei de la Digital Kids. Dorin are şi el la activ în zona ONG  – coordonarea Festivalului Luminii Cluj în 2015 şi 2016”, spune Alex.

La “Casa Cercetaşilor”:

Sursa foto: BrainyAnt

Cum e cu banii?

Ideea de roboţi accesibili online a venit acum circa 4 luni, după un an de discuţii, povesteşte echipa. Proiectul e încă la stadiu “pilot” şi a intrat în programul de accelerare al celor de la Risky Business, care au lansat în acest an un fond despre care găsiţi mai multe informaţii AICI. “Am primit un feedback bun de la Risky Businsess, în sensul că ne-au acceptat în programul lor de accelerare, şi faptul că ei au considerat ideea de produs vandabilă ne-a oferit încredere că suntem pe calea cea bună. Tot cei de la Risky Business sunt responsabili de accelerarea noastră în munca la proiect şi de faptul că acum putem povesti despre cum putem face ca acest proiect să fie o afacere mai întâi sustenabilă şi apoi scalabilă la nivel global. Momentan suntem în stadiul de pilot. Avem un parteneriat cu Quickmobile prin care le oferim clienţilor lor posibilitatea să acceseze două modele de roboţi online. Oferim şi posibilitatea ca utilizatorii să programeze aceste dispozitive”, precizează Alex. Platforma a fost lansată de două săptămâni şi s-au înregistrat deja câteva mii de sesiuni de test realizate online, după cum au contabilizat administratorii. Dar la produs mai e încă mult de lucru. “Estimăm că în toamnă vom ajunge la stadiul în care cei care se conectează la Brainy Ant vor avea de ales între 20-30 de modele de dispozitive, vor avea unelte de învăţare interactivă şi jocuri cu roboţi prin care să le testeze capabilităţile”, spune Alex.

Fiind o afacere la început de drum, am vrut să aflăm şi cât de complicat a fost pentru tinerii antreprenori să atragă finanţare şi dacă e nevoie şi de alte resurse pentru a susţine business-ul. Din experienţa avută până acum legată de finanţare pot să spun că o idee de produs care rezolvă o problemă largă într-un mod inedit este absolut necesară, însă pentru o finanţare privată e nevoie de foarte multă muncă pentru a convinge că echipa de proiect poate să crească produsul repede şi bine, iar piaţa răspunde pozitiv la propunere. Conceptul de “Start-up” este unul destul de vag şi cred că fiecare proiect aflat la început are propria poveste. În cazul nostru, în mod cert e nevoie de sprijin pentru a avea succes. În primul rând, expertiza noastră, care vine din zona dezvoltării tehnice şi educaţie, trebuie completată cu una de gestionare a afacerilor şi de marketing. De asemenea, pentru a creşte produsul pe care dorim să-l facem e nevoie să folosim tehnologie de ultimă generaţie care este scumpă ori greu accesibilă. Foarte importante sunt şi relaţiile cu care un investitor intră într-un start-up, fără de care nu poţi să accesezi partenerii de care ai nevoie”, admite Alex. În curând, noii antreprenori vor avea ocazia să facă exact asta: să îşi facă relaţii şi să caute parteneri, fiindcă pleacă tocmai în “raiul investiţional” Silicon Valley. Silicon Valley-ul adevărat, nu cel “de România”, cu care ne place să ne lăudăm. “În viitorul apropiat ne concentrăm mult pe aducerea platformei la nivelul la care îl dorim pentru a o putea promova la o scară mai largă. În Sillicon Valley sperăm să cunoaştem mulţi oameni din industria de roboţi educativi şi de consum casnic care să ne ofere părerea lor despre cum poate fi folosit produsul noastru ca să avem o contribuţie substanţială la dezvoltarea acestei industrii”, spune Alex.

 

“Hello!”:

Teste:

 

“Sunt foarte puţine proiecte iniţiate aici care să confirme dincolo de graniţe”

Şi dacă tot vorbim atât de mult despre centrul IT de la Cluj, nu strică să ne mai lărgim perspectiva. Fiindcă şi tinerii la început de drum în business confirmă ceea ce mulţi oameni din interiorul industriei spun de ceva vreme: Clujul nu e tocmai “Silicon Valley”-ul din prezentările frumoase cu oraşul.

Vezi şi

De ce “Clujul – Silicon Valley” e un mit: schița industriei locale IT, desenată din interiorul industriei

şi

Popas, cu afaceri, la Cluj, din patria lui Bill Gates: “O regiune care se focusează aproape exclusiv pe outsourcing nu poate fi comparată cu Silicon Valley”.

şi

De ce avantajul “talentului ieftin” din România nu mai e de ajuns pentru Clujul de afaceri

 

Şi chiar dacă salariile din companiile IT sunt într-adevăr confortabile (mai ales comparând cu ceea ce pot spera majoritatea tinerilor români), ideea antreprenoriatului rămâne o opţiune. “Mi-aş dori să văd cât mai mulţi oameni de vârsta noastră renunţând la slujbe confortabile pentru a pune în practică idei care sunt capabile să evolueze nivel global. Simt că oamenii din jurul meu au senzaţia că oraşul în care trăim este un centru al industriei IT extrem de puternic, însă realitatea e că sunt foarte puţine proiecte iniţiate aici care să confirme dincolo de graniţe. Momentan, avem companiile mari venite din afară care dezvoltă produse proprii şi multele companii care lucrează pe proiecte venite de la clienţi. Ambele consider că ajută foarte mult formarea unei mase critice de experți care pot la un moment dat să dea o identitate mediului IT din Cluj. Pentru noi a meritat să facem acest pas pentru că am considerat că suntem în acel moment al vieții în care avem avânt, am adunat o minimă experienţă şi suntem dispuşi să ne sacrificăm în totalitate pentru acest proiect care se confundă cu pasiunile noastre. În momentul în care aceste criterii sunt îndeplinite, i-aş recomanda oricui să facă, fără să stea pe gânduri, pasul spre o afacere proprie”, îndeamnă co-fondatorul afacerii cu roboţi.

 

Citeşte şi:

Previziuni în IT. “România va pierde din business-ul de outsourcing în favoarea Bulgariei şi a ţărilor din Balcani, dar va câştiga la numărul de business-uri bazate pe inovare”

și

Previziuni în IT. “Vom avea firme noi care vor intra în piață. Multe firme mici vor dispărea”

și

Previziuni în IT 2017. “Dezvoltarea pieței IT din România, mai ales cea de Cluj-Napoca, nu poate avea altă direcție decât înspre inovare”

Viitorul “made in Cluj”: “Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii” – Philipp Kandal, antreprenor german, cu afacere de Cluj vândută internaţional, manager şi business angel

by -
0 66
Sursa foto: Cluj Business Days, editia 2016

În seria de evenimente dedicate la Cluj în aceste luni antreprenorilor se mai înscrie unul: un concurs “antreprenorii au talent” în cadrul evenimentului Cluj Business Days 2017. Mai precis, este vorba despre o competiție pentru antreprenorii aflați la început de drum, concepută ca un mix între două formate populare de concurs: Românii au Talent și Arena Leilor. Competiţia va combina o sesiune live de pitching de proiecte cu o rundă de simulare de business. Aşa că show-ul îi va avea drept protagoniști pe antreprenorii în devenire sau la început de drum, care își vor sustine ideile/proiectele în fața juriului, în lupta pentru finanțare și mentorat.

”Prima parte a acestui concurs este ca la Românii au Talent: sunt 4 investitori în juriu, iar fiecare dintre ei își alege oamenii cu care trece în finală. Finala înseamnă un simulator de business într-un mediu economic virtual, în care se desfășoară mai multe cicluri economice, în care investitorul împreună cu echipa lui de antreprenorii au niște decizii. Antreprenorii învață să-și sintetizeze foarte bine business-urile, pentru că au la dispoziție două minute să-și prezinte afacerea în fața juriului de investitori. Iar aceștia, la rândul lor, le dau concurenților business feedback. Un mare avantaj este că toți concurenții își pot valida ideile, au ocazia să înțeleagă ce decizii trebuie sau pot să ia și încotro îi duc: la creșterea cotei de piață, a costurilor, a riscurilor”, explică László Pacsó, fondator & coordonator proiecte Business Days.

Cea de-a 27-a ediție a Business Days va avea loc pe 5-6 iulie, la Cluj-Napoca (în incinta Liberty Technology Center și Impact Hub). În cadrul evenimentului sunt programate 40 de manifestări, la care ar urma să vină peste 100 de speakeri și experti români și străini. La ediția de la Cluj vor fi prezenți specialiști din mai multe industrii și domenii, printre care Jim Bagnola, Efrat Avnor, Silviu Hotaran, Petre Nicolae, Wargha Enayati, Ion Sturza, Andreas Cser, Alexandru Iliescu, Sorin Faur, Eugen Potlog, Bogdan Colceriu, Dan Mocanu, Marius Ghenea, Florentin Banu, Sergiu Negut sau Virgil Zahan.

Unul dintre proiectele dedicate organizate în cadrul Cluj Business Days aduce oportunități de finanțare pentru antreprenorii din zona rurală, susţin organizatorii. Este vorba de târgul ”Produs în Transilvania”. Proiectul va promova micii producători și meșteșugari locali, iar aceştia vor putea să găsească potențiali investitori, parteneri sau mentori pentru dezvoltarea afacerilor din zona rurală.

 

by -
0 147
Skillview & echipa Risky Business. Sursa foto: Risky Business

O soluție de interviuri online este cea mai recentă afacere care primește infuzie de capital din partea unui recent înființat fond de accelerare clujean. Mai precis, Risky Business alături de antreprenorii Sergiu Biriş, fondatorul Trilulilu & Zonga, şi Cristian Anghel, investeşte 20.000 de euro în soluţia de interviuri online SkillView, anunță reprezentanții fondului.

Platforma SkillView oferă posibilitatea companiilor de IT să intervieveze angajaţi la distanţă, punându-le la dispoziţie atât soluţia de interviu, cât şi managementul acestuia .Produsul timişorenilor Răzvan Avram şi Alexandru Aciu a câștigat în octombrie anul trecut Imprezzio Idea Challange la Cluj, concurs anual pentru startup-urile din regiune.

“SkillView va permite foarte curând ca specialişti externi să intervieveze candidaţi pentru orice post, în orice companie, devenind astfel un marketplace pentru interviurile de angajare”, a precizat Răzvan Avram, fondator Skillview. Conform informaţiilor Risky Business, finanţarea acordată le va permite celor doi fondatori ai SkillView să se mute din Timişoara în Cluj-Napoca – în urmatoarele 6 luni, cei doi timişoreni se vor dedica în totalitate proiectului lor la Cluj, în programul de accelerare Risky Business. “Valoarea pe care o oferă Risky Business nu se rezumă la banii investiţi, ci include multe ore petrecute alături de fondatori pentru a duce ideea la nivelul urmator. Dorim să avem startup-urile lângă noi pentru a le oferi suport în dezvoltarea de produs, lansare în piaţă, parteneriate, pregătirea următoarelor runde de investiţii”, spune Bogdan Colceriu, Founding Partner Risky Business.

Risky Business caută ca pentru fiecare investiţie să atragă coinvestitori din reţeaua sa, mai spun inițiatorii proiectului. “Produsul pe care îl dezvoltă echipa SkillView rezolvă un set de nevoi regăsit nu doar la companiile mari, dar şi la startup-urile care recrutează candidaţi la distanţă. SkillView are potenţialul de a schimba cu totul modul în care înţelegem să intervievăm astăzi candidaţii pentru joburi, reducând atât costurile, cât şi timpul alocat de către companii procesului de angajare”, explică Sergiu Biriş, coinvestitor în platformă.

Risky Business este un fond de accelerare privat, pornit la Cluj – Napoca în ianuarie 2017, ce reuneşte peste 30 de antreprenori şi investitori din Transilvania. Risky Business este primul program de accelerare din România care investeşte în startup-urile selectate – investeste în jur de 20.000 de euro per startup, cu coinvestiție de până la 100.000 de euro din partea investitorilor săi.

Vezi și

Fondul de accelerare născut la Cluj dă bani pentru afaceri. Care e primul business finanțat

și

Un accelerator de afaceri pune la bătaie 1 milion de euro pentru startup-uri din Tehnologie

 

by -
0 622

O firmă de Resurse Umane din Cluj îşi deschide filială în Iaşi, anunţă reprezentanţii companiei. Motivul: există piață, oameni şi companii care au nevoie de oameni. Oraşul a devenit atractiv pentru mai multe companii – în urmă cu doar o lună, un grup internațional cu sediu în Cluj, din domeniul IT, anunţa că îşi deschide sediu în acelaşi oraş.

Evolution HCC, o firma cu capital integral românesc, şi-a început activitatea în Banat, Timişoara, s-a extins în Transilvania, are acum sediu în Cluj-Napoca şi urmează să atace şi piaţa din Moldova, prin deschiderea filialei în Iași. Aceasta e proaspăt lansată: e operaţională de la jumătatea lunii aprilie. Reprezentanții firmei spun că au ajuns să înregistreze lunar o creştere cu până la 20% a numărului de clienţi. Aceștia vin din marile oraşe ale ţări, dar și din alte state europene, astfel că în primul trimestru al anului Evolution a ajuns la 150 de clienţi, pe mai multe linii de business: recrutare si headhunting,  dar și alte servicii de resurse umane, ca organizare de training-uri, teambuilding-uri sau evaluare de personal. Au găsit și o strategie. “Suntem într-un moment în care suntem foarte atenți la ce proiecte noi lucrăm, le luăm după analize riguroase. Ca să facem o analogie cu sectorul auto: poți să fii producător de calitate, mai scump sau să faci producție de masă. Am ales prima variantă și am constatat că e o opțiune care se poate valida și pe piața resurselor umane”, spun reprezentanții firmei de Recrutare.

După ce au ajuns în Moldova cu un curs de resurse umane, au constatat că piaţa de acolo oferă oportunităţi în domeniul recrutării de personal. „Foarte multe companii mari şi mici, naționale sau multinaționale, din zona tehnică, outsourcing  și IT au decis să deschidă filiale în Iași. Şi nu întâmplător – este o zonă unde sunt foarte mulţi oameni bine pregătiţi, cu facultăţi foarte bune, e o zonă cu oameni care au fost nevoiţi să emigreze în alte ţări sau în oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Bucureşti. Am simţit acest lucru din discuţiile cu persoane de HR în cadrul cursului nostru de HR Premum, când am avut ocazia să întâlnim persoane din companii din Iaşi şi Moldova – au o foame de dezvoltare foarte mare. Oamenii îşi doresc să rămână acolo şi să lucreze în firme competitive, la proiecte interesante, să fie apreciaţi şi motivaţi în Iaşi. Şi de 3 ani încoace au acces la astfel de firme, atât româneşti, cât şi străine”, spune Geo Ivanov, CEO al companie de Resurse Umane Evolution HCC. Există o serie de companii care deja şi-au stablit sedii acolo, exemplifică acesta: Softvison, companie clujeană care a deschis birou şi în Iaşi după Timişoara, Bucureşti, XEROX, Continental, Amazon. E o listă care se completează anual.

 

 

Extinderea în Iaşi e în plan de ceva vreme pentru firma românească, spun reprezentanţii săi, deşi pe piaţa forţei de muncă activează companii puternice de HR. „De doi ani am vizat extinderea în aceea zonă şi am studiat foarte mult mediul bussines, locurile de muncă disponibile, dar şi mediul universitar, ca să vedem care este piaţa şi care e potenţialul. Am ajuns la concluzia că oamenii din acea zonă seamănă foarte mult cu cei din zona Clujului de acum 5-6 ani, sunt foarte bine pregătiţi şi îşi doresc să se afirme la ei acasă. Am decis că acum e nevoie de noi pentru că recrutarea a devenit dificilă şi acolo. Şi atunci intrăm şi noi în joc, chiar dacă e o piaţă pe care se bat companii multinaţionale şi firme puternice. În momentul în care rata şomajului e mare sau se găsesc oamenii uşor nu se vede sau nu iese în evidentţă cu adevărat valoarea firmelor de HR”, crede Ivanov. Domeniile vizate sunt cele tehnice, producţie, outsourcing, vânzări, accounting, IT, marketing, inginerie, pe poziţii de middle şi top managemnt, pentru recrutare şi headhunting de personal.

Vezi şi:

Companiile care ocupă noile birouri ale Clujului. Timișoara și Iașiul au bătut Capitala Transilvaniei la închirierea de spații (Studiu)

 

Şi IT-iştii merg la Iaşi

În urmă cu doar o lună, o altă companie cu sediu în Cluj, de data aceasta una americană, activă în dinamicul sector IT, anunţa că descide un birou la Iaşi. Asta în condiţiile în care piaţa clujeană e deja recunoscută ca fiind una extrem de competitivă, unde se dau mari bătălii pe cei mai buni oameni. 3Pillar Global anunţa aşadar deschiderea celui de-al treilea centru de dezvoltare IT din România – cel din Iaşi, care se alătură birourilor din Timişoara şi Cluj începând cu a doua jumătate a lunii mai. Compania americană a anunțat încă de anul trecut intenția de a-și extinde operațiunile prin deschiderea unui birou într-un alt oraș din România sau din regiune. Iași a fost alegerea desemnată de board-ul companiei, “după o lungă etapă de analiză care a luat în considerare mai mulţi factori”, dintre care: un centru universitar important, nivelul de calificare a specialiștilor IT și disponibilitatea acestora pe piața muncii, posibilitățile de extindere a operațiunilor, infrastructura orașului. “Am explorat o serie de opțiuni și am fost impresionați de tot ce are orașul Iași de oferit. Cu o viață culturală extrem de ofertantă, un număr mare de talenteși un sector tehnologic performant ce trece printr-o perioadă de dezvoltare accelerată, Iași este orașul ideal pentru a atrage noi membrii în echipă . Centrul din acestă regiuneva fi o componentă cheie a strategiei de creștere globală a 3Pillar Global”, a menţionat David DeWolf, CEO-ulcompaniei. Anul acesta, 3Pillar Global vrea să ajungă la 50 specialiști IT în centrul din Iași, urmând să depășească 100 până în 2018.

 

 

 

by -
0 132
Foto stanga: Zimilar, foto dr: Viki

Cinci tineri au fondat la Cluj anul trecut un start-up care folosește soluții de tip machine learning (tipul de inteligență artificială care le redă PC-urilor și dispozitivelor abilitatea de a învăța în mod autonom). Business-ul lor: o platformă de cumpărături online, care ar trebui să te ajute să găseşti mai uşor produsul vestimentar pe care ţi l-ai dori. În urmă cu câteva săptămâni, un sistem destinat automatizării locuinţei, dotat cu inteligenţă artificială, primea premiu la un salon local de inventică. Sistemul e deja instalat în locuințe din Cluj. Sunt câteva dintre exemplele de soluții pe care încearcă să le pună în piață antreprenori locali, pe o piață în care se tot vorbește de câțiva ani despre cum outsourcing-ul și IT-ul de tip „lohn” nu au cum să susțină pe termen lung afacerile locale. Vă lăsăm ocazia să vă întrebați dacă ați renunța la farmecul shopping-ului clasic și al selecției din magazine sau dacă într-adevăr vreți o casă în care să nu mai trebuiască nici măcar să decideți în fiecare zi când să stingeți lumina. Și vorbim despre tehnologiile și afacerile care mizează pe viitorul unor astfel de servicii.

Zimilar.ro folosește soluţii de tip machine learning ca să poți căuta haine similare cu ceea ce îți dorești, spun membrii echipei. Deocamdată adună doar produse dedicate femeilor – ele sunt, se pare, cele mai active cumpărătoare online. Adică, de exemplu, explică membrii echipei: îmi place cămașa cuiva din sala de conferinţe, îi fac o poză, o încarc pe platformă și ea îmi caută în toate magazinele online din România variante, ca să îmi spună de unde pot cumpăra acel produs sau ceva similar – un produs cu același pattern, formă, culoare. Ori poţi să cauţi, după text: “rochie cu buline”. Sau cel puţin asta ar trebui să se întâmple într-o variantă îmbunătăţită a platformei care e încă în stadii incipiente de “viaţă” – fiindcă deocamdată la o astfel de căutare pe bază de poză rişti să găseşti doar un produs de aceeaşi culoare, nu neaparat exact produsul pe care ţi-l doreşti. Care e modul în care funcţionează aşa ceva? “Toate astea folosesc un layer de inteligență artificială, care înțelege poza, ce e în poză, ce scrii. Stratul de inteligenţă pe care îl avem nu e chiar atât de dezvoltat ca un om. Nu e ca și cum m-aș duce la o vânzătoare într-un mall și i-aș spune: vreau cămașă roșie cu buline. Nu e chiar atât de intelgent, încă nu am ajuns la nivelul acesta”, admite George Ciobanu, din echipa Zimilar. Sunt, adică, multe limitări. “Sistemul nu poate înțelege bine produsul într-o poză, dacă vede şi background. Adică și background-ul influeanțează răspunsul. Încă lucrăm la asta, avem în lucru o versiune a doua căreia sperăm să îi dăm drumul în câteva luni. Ceea ce am vrea noi este să ajungem la un nivel de “asistent virtual”. Să avem o platformă în care poţi chiar să vorbeşti cu acest asistent, să îi spui: aș vrea o rochie de vară; el înțelege, caută şi propune câteva produse, tu selectezi din ele şi spui “asta îmi place”, el caută alte produse similare şi tot rafinezi răspunsul până găsești ce cauți. Să fie un fel de vânzător de haine virtual care te ajută să faci căutarea asta, fără să pierzi timpul prin magazine sau să stai să cauți pe net, să derulezi sute de mii de produse. În momentul ăsta în online-ul românesc sunt peste 300.000 de articole în fiec săptămână, pe care poți să le cumperi”, arată George. Cum funcţionează acum relaţia cu magazinele online? “Avem contract de share marketing. Avem acces la majoritatea dintre magazinele online, sunt indexate”, completează antreprenorul. Business-ul e lansat de la începutul anului trecut şi, spun fondatorii săi, face şi bani. Cum? “În momentul în care un client intră pe site-ul nostru şi vrea să cumpere, e trimis la site-ul magazinului și primim comision din vânzare. Nu prea suntem cunoscuți în afara Clujului și Bucureștiuli, că noi aici am ţintit deocamdată. Avem peste 100 de utilizatori zilnic și vânzări în fiecare zi, dar nu e volumul la care visăm noi să ajungem. Dar ne plătim facturile”, spune George.

Business-ul Zimilar e tânăr, dar, de fapt, această piaţă e la început în România. “Sunt clienți de outsourcing care vor un anumit strat de intelligence peste datele pe care le au. În general, companiile care au foarte multe date ar vrea să aibă un ceva inteligent, care să interpreteze acele date, să extragă valoare din ele; asta e cea mai mare luptă a companiilor: au foarte multe date şi nu prea știu ce să facă cu ele. Ca să le înțeleagă și să ia decizii de business în funcție de ele, într-un fel în care le-ar lua un om. Doar că omul în momentul ăsta e depășit de volumul de date pe care îl are de procesat”, spune co-fondatorul Zimilar. E nevoie, aşadar, de ceva automatizat, dar, în acelaşi timp, capabil să ia decizii. “E o piață foarte bună. Dar nu prea vin firmele aici. Nu există talent, oameni pregătiți pe zona asta. Asta se mai rezolvă prin cursuri online, întâlniri, întâlniri cu oameni interesaţi de acest domeniu, folosind timpul tău personal”, zice George, care înainte să intre în lumea antreprenoriatului lucra într-o companie de IT. Spune că a meritat să facă trecerea spre afacerea proprie. “A meritat, absolut! Sunt foarte mulțumit că am făcut pasul ăsta. Piaţa se schimbă nu numai din cauza automatizării şi a inteligenţei artificiale, ci și fiindcă alte țări cresc – ţări din Est, din Asia devin mai ieftine, iar prețurile pentru români cresc. Noi cerem salarii din ce în ce mai mari. Soluția, ca să rezistăm, e să tindem spre o sofisticare mai mare a pieței, să oferim servicii mai sofisticate de machine learning, să mai lăsăm partea de testare, de programare foarte basic, să trecem la următorul nivel și să facem produsele noastre proprii. Nu prea le avem acum”, spune George Ciobanu. Cu toate, acestea discursul cu nevoia de “valoare adăugată” se aude la Cluj de câţiva ani, la toate conferinţele şi întâlnile care au ca temă IT-ul. Există o mișcare care să se concretizeze, dincolo de discursuri și pitch-uri? “Lucrurile se mișcă, dar relativ încet. Nici investiții nu prea sunt. Noi facem asta pe banii noştri, pe timpul nostru, nu vine un fond de investiţii să injecteze bani în piață și să finanțeze 100 de proiecte. Din acelea, poate 10 proiecte vor reuşi. Dar acelea chiar vor putea crește. Noi am început singuri, cu finanțarea noastră, suntem cinci prieteni. Dacă am avea acum o sumă de bani semnificativă, am merge repede pe piață să investim în promovare. Cam despre asta e vorba, despre bani”, admite George. Comunitatea celor interesați de tehnologii din zona aceasta (big data, machine learning, procesare în timp real de volume mari de date) ajunge cam la 300, din calculele lui George, bazate pe numărul celor care vin la întâlnirile periodice care se ţin în Cluj. “În Cluj, avem 2-3 întâlniri, la fiecare o lună, două, pentru IT-işti. Nu sunt multe proiecte în zona de Machine learning sau inteligenţă artificială. Dar se schimbă lucrurile, încet. Văd o schimbare, văd cerere din partea clienţilor, în special din afara României, deocamdată. Se cer talente pe AI”, spune George Ciobanu. “Există o provocare aici, în ceea ce priveşte Educaţia. E o lipsă în domeniul machine learning. Dar sunt platforme de cursuri. E o oportunitate pentru Cluj şi oricine cu conexiune la internet”, spune Ciobanu.

 

Casa “inteligentă”

În martie, un sistem de administrare a locuinţei, care foloseşte inteligenţa artificială câştiga premiu de Cercetare-Inovare. Mai precis, VIKI (“Sistemul pentru adaptarea inteligentă a ambientului la nevoile utilizatorilor”) a câştigat Marele Premiu al Salonului Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii “Pro Invent” 2017, precum şi Diploma de Excelenţă cu Medalia de aur. E vorba de sistem destinat automatizării locuinţei dotat cu inteligenţă artificială, echipat cu senzori de mişcare, temperatură, umiditate sau intensitate luminoasă şi bazat pe algoritmi speciali de învăţare şi imitare a comportamentului uman – sistemul învaţă, memorează şi se adaptează permanent la preferinţele utilizatorilor legate de luminile din casă, multimedia, clima şi altele. Firma QSound Soft se ocupă de sisteme de automatizare pentru stații de radio și acesta este, de fapt, businessul care susține proiectul Viki. Sistemul casei e dezvoltat în colaborare cu Napoca Software.

Dan Chiuzbăian face o demonstrație pentru Actualdecluj.ro cu casa-show-room din Florești, în timpul târgului de inventică.

 

Vezi şi:

Ce mai inventează românii: Umanoidul, Casa Inteligentă, Roboţii din Medicină, tunul de asteroizi şi rujul comestibil. Ce soartă vor avea proiectele, într-o ţară săracă în Inovare?

În urmă cu un a, un start up din Cluj câștiga unul dintre cele două granturi oferite de gigantul Google în România pentru a dezvolta un produs software care se bazează pe inteligența artificială în ce privește selectarea știrilor. Era vorba de Ză Cloud, o companie din Mănăștur care alături de publicația de sport Gazeta Sporturilor era singura din România care câștiga un grant de la Google prin programul Digital News Initiative, de câte 50.000 de euro.

Un start-up din Cluj câștigă 50.000 euro de la Google ca să facă inteligență artificială

Despre maşina autonomă şi viitor în IT:

Viitorul “made in Cluj”: “Trăim într-o generaţie uimitoare, avem şansa să rezolvăm toate marile probleme ale umanităţii” – Philipp Kandal, antreprenor german, cu afacere de Cluj vândută internaţional, manager şi business angel

by -
0 922
Sursa foto: Startup Weekend

O platformă dedicată psihoterapeuţilor cu scopul de a gestiona mai simplu relația cu pacienții – aceasta ar putea fi tema unei viitoare afaceri “made in Cluj”. Deocamdată, ideea s-a plasat pe primul loc la o competiţie dedicată startup-urilor.  Aproape 100 de pasionați de tehnologie s-au adunat în acest final de săptămână la Cluj, pentru trei zile dedicate ideilor cu potențial să devină afaceri. Mai precis: au fost 97 de participanți, 33 de idei prezentate public și 16 echipe formate la Startup Weekend Cluj, echipe care au lucrat sub îndrumările mentorilor. Antreprenori cu idei deja testate în piață și fondatori de companii IT sunt interesați de ideile potențialilor viitori antreprenori: echipa de mentori a inclus peste 10 reprezentanți din lumea tehnologiei, activi deja în piață.

Cum se desfășoară un astfel de program? Ne explică Cristina Juc, din echipa de organizare. “Participanții își prezintă ideile vineri seara – fiecare are la dispoziție 1 minut. Apoi urmează partea de vot, în care ceilalți participanți îşi exprimă opţiunile pentru ideile care li se par bune și, în urma acestui proces, se aleg ideile care au cele mai multe voturi. Echipele se formează în jurul acelor idei. Cei care vin cu aceste propuneri pot să se documenteze înainte de eveniment, însă nu au voie să lucreze la dezvoltarea ideii. Asta ca să fie șanse egale pentru toată lumea”, menționează Cristina. Sâmbătă e ziua de “mentoring”, adică cea în care fiecare mentor trece pe la echipele care lucrează și contribuie cu feedback și sfaturi. Duminică se rafinează ideile și au loc pitch-urile finale, urmate de decizia juriului. Aproape 100 de participanți au trecut în acest final de săptămână prin acest proces, în urma căruia trei proiecte au fost premiate: Psytera – locul I, Swig App – locul II și Venue Video – locul III.

Psytera – ideea câștigătoare a competiţiei – e o unealtă destinată psihoterapeuţilor, cu scopul de a gestiona mai simplu relația cu pacienții. Are scopul de a spori eficiența și confortul interacțiunii și aduce această disciplină în era digitală. “Vrem să ajutăm oamenii care îi ajută pe alţii. Psihoterapia e o afacere în creştere, cu o destul de slabă gestionare în ceea ce priveşte comunicarea. Soluţia ar fi o platformă destinată clienţilor, ce poate creşte eficienţa în administrare şi comunicare”, spune Ion-Gheorghe Petrovai, în faţa juriului.  România are în jur de 4000 terapeuţi, dar piaţa de aici e doar primul pas. Următorul ar fi spre Italia. Afacerea ar trece pe break even în momentul în care se ajuge la 300 clienţi plătitori. Monetizarea: de la psihoterapeuţi.

Swig e un chat bot, iar Venue Video (David Altmayer) un sistem de divertisment pentru localuri (baruri, restaurante, etc), pentru a oferi clienților posibilitatea de a viziona, în timp real, imagini din alte părți și de a interacționa cu oamenii din alte locații prin intermediul jocurilor și nu numai.

Ocupanții primelor locuri au plecat acasă cu premii – de la bilete la conferințe și evenimente pentru antreprenori la facilități pentru spații de lucru. “Mai departe urmează să vedem ce vor face, fiecare dintre ei. Cam într-o lună-două o să revenim spre ei, să vedem dacă şi-au dus mai departe ideile, în ce stadiu se află. De asemenea, îi mai punem în legătură cu oameni din domeniu, în funcție de ce planuri şi idei are fiecare”, spune Cristina.

 

Prezentarea proiectelor:

 

Cine au fost mentorii, cine sunt organizatorii

Mentorii: Sebastian Campos Groth – Program Manager, Techstars, Erik Barna – Founder și CEO la Life is Hard, Florin Muresan – Founder și CEO Squirrly, Alex Burciu – Software Development Manager, Florian Gheorghe – Avocat & Angel Investor, Adrian Gheara – Tech Startups Advisor și Investitor, Andrei Firoiu – Co-Founder CoWork Timisoara, Lucian Despoiu – Founder și CEO Majoritas, Tsvetelina Yordanova – Designer Grafic, Madalin Craciun – Lead UX Designer mReady, Roxana Rugina – Program Facilitator la Spherik Accelerator. Gazda evenimentului a fost Galin Zhelyazkov – Advisory Board Member Beehive.

Din echipa de organizare Startup Weekend au făcut parte Mircea Vadan, Adriana Pieptea, Andrada Todea, Cristina Juc, Roxana Rugina, Adrian Pica, Onisim Gabrian, Francisc Salamon, Flavia Tiloiu, Alexandru Selejan, Luiza Ivan, Larisa Lacatus, Cristina Tare, Mark Filipas.

 

Oraşul startup-urilor

Cu o săptămână înainte, o altă competiţie dedicată startup-urilor s-a desfăşurat la Cluj. La Hackathon-ul din Cluj-Napoca – prima etapă a programului Innovation Labs, ajuns la cea de-a patra ediție în oraș – au participat 26 de echipe incluzând peste 90 de tineri. Aceştia au prezentat în prima zi de eveniment idei pentru produse inovatoare încadrate în cele 6 direcții de dezvoltare pentru Smart Territories: Agriculture, Cyber-Security, Energy, Health & Lifestyle, Retail și Smart Cities. O aplicație care permite utilizatorilor să cumpere online de la orice supermarket local, un instrument care vine în ajutorul copiilor nevăzători,  un sistem inteligent care controlează sistemul de ilumiare stradală, soluție completă de management educațional – au fost câteva dintre ideile clujenilor care s-ar putea transforma în curând în afaceri. Opt echipe au fost selectate pentru a-și dezvolta ideile într-un program de pre-accelerare, după un hackathon de 24 de ore ținut la Cluj în acest final de săptămână, anunță azi organizatorii.

Aplicații pentru copii nevăzători, management educațional sau iluminat stradal – dezvoltate la Cluj