Tags Posts tagged with "Alin Tise"

Alin Tise

by -
0 607

Acum că nu mai e prefect de Cluj, Gheorghe Vușcan sare la gâtul președintelui Consiliului Județean Alin Tișe – au avut o colaborare proastă și multe proiecte sensibile ale Consiliului Județean nu au fost rezolvate.

“Am văzut o proastă funcționare și o proastă gestiune a unor proiecte de la Consiliul Județean”, spune el. “Eu nu pot să accept – sigur că s-ar putea să se schimbe relația cu Prefectura o dată cu schimbarea prefectului și o să recomand îmbunătățirea acestei relații – cum un lider de Consiliu Județean refuză să participe la comitetul județean pentru situații de urgență, refuză să participe la videoconferințe pe caniculă sau situații de urgență, cum să nu trimiți niciun reprezentant, el e și vicepreședintele comitetului județean pentru situații de urgență, prefectul e președinte iar președintele Consiliului Județean e vicepreședinte. Și la Untold i-am invitat de fiecare dată. Totul e bine când se termină cu bine, și o acțiune cu sute de mii de oameni, cu riscuri fantastice. Acestea trebuie gestionate. Toți eram obligați să ne implicăm în a gestiona această situație, cu instituțiile de forță, ISU și altele, cu Direcția de Sănătate Publică, Protecția Consumatorului. Trebuia să fie implicat și Consiliul Județean”.

Aceasta, din perspectiva comitetului județean pentru situații de urgență. Dar, spune Vușcan, Consiliul Județean are și probleme ale sale, mult mai mari, în special spinoasa situație a noii rampe de deșeuri a județului și gestionarea celei vechi. “Știți foarte bine, când cineva vrea să distrugă imaginea Clujului merge la Pata Rât la groapa de gunoi și vedem că un proiect de ani de zile a fost prost gestionat. Ba mai mult, dezastrul continuă, 200 metri a alunecat depozitul în pârâul Zăpodie și dacă în toamnă crește apa e blocat și din câte înțeleg eu cel care avea contract de neutralizare a gropii vrea să renunțe. E o problemă de ani de zile nerezolvată, se surpă muntele acela de gunoi în Zăpodie. Dacă excavezi vine tot muntele pe tine. Să faci dig – ce ghid să faci, zeci de metri înălțime. Și altă mare problemă, drumurile județene – am fost acum prin țară peste 1000 km, drumuri foarte bune, foarte bune și în sud, și în vest. Noi din păcate avem problemele noastre cu drumurile județene, am înțeles că se dorește, s-a pornit și foarte bine”.

Vușcan spune că nu a primit nicio explicație pentru această lipsă de colaborare și, în plus, altă problemă a Consiliului Județean e modul în care a gestionat preluarea terenului de lângă aeroport de la Direcția Agricolă. “Supărarea mai mare a fost când au contestat că de ce Direcția Agricolă a contestat în instanță terenul de la aeroport, care avea 12000 mp. păi Direcția Agricolă de nenumărate ori a scris, din 2011, am văzut documentele, hai faceți demersurile să îl preluați o dată, n-a făcut nimeni niciun demers. Dar mai mult, l-au preluat, treaba lor. Îl aveau, dar dați documentele, că e și la noi în inventar, nu ne putem înțelege noi doi șefi de instituții că îl trec eu în inventar, scoate-l tu de la tine. Trebuie documente, hotărâri de guvern prin care un teren trece, chiar dacă e proprietatea publică a statului, din administrația Direcției Agricole în administrarea Consiliului Județean. S-au supărat, prin presă am citit. Acum plec eu”.

Amintim, Gheorghe Vușcan a fost schimbat din funcție vineri după-masa printr-o decizie a Guvernului, în timp ce se afla în concediu de odihnă.

Citește și:

“După două luni a descoperit apa caldă sau cineva i-a arătat că e caldă”. Tișe sare la gâtul lui Vușcan

A apus vremea prefectului Vușcan. Cine îl înlocuiește?

Cei mai avantajați în urma intrării în vigoare a Legii salarizării unitare sunt liderii Primăriei și Consiliului Județean Cluj, respectiv primarul Emil Boc, viceprimarii Dan Tarcea și Olah Emese, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe și cei doi vicepreședinți, Marius Mânzat și Vakar Istavan, care de la salarii nete de aproximativ 4.500 de lei/lună, au ajuns acum să încaseze peste 10.000 de lei. De asemenea, avantajați sunt și funcționarii din aceste instituții, având în vedere că legea le-a permis, Consiliului Local și Consiliului Județean, să le majoreze salariile cu până la 20%. Astfel, o angajată cu o oarecare vechime, care, de pildă, lucrează la Registratură în Consiliul Județean, a ajuns să încaseze un salariu net de peste 5.000 de lei, în timp ce un funcționar debutant, primește un salariu net de peste 3000 de lei.  Mai puțin avantajați sunt șefii de servicii și direcții, cărora le-au fost diminuate veniturile din pricina eliminării sporurilor acordate în baza derulării de proiecte europene. Nota bene, aceste sporuri s-au adăugat la salariile liderilor instituției: primari, vicperimari, președinți, vicepreședinți.

Cum au ajuns liderii Clujului la salarii de peste 10.000 de lei

Dacă adesea liderii de insituții se plângeau de salarii foarte mici, acum aceste funcții au devenit foarte atractive, având în vedere că salariile au crescut mai mult decât dublu. Pe de-o parte s-a acordat o majorare de până la 8.100 de lei – prevăzută prin Lege – pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți, pe de altă parte s-a mai adăugat un spor de 25%, în cazul în care instituțiile au în derulare proiecte europene. Acest spor a fost tăiat din grila funcționarilor care se ocupau în mod direct de gestionarea proiectelor europene și a fost adăugat la salariile liderilor de instituții. În consecință, salariul net de 8100 de lei, obținut atât de primarul Emil Boc, cât și de cei doi viceprimari în funcție, e suplimentat de un spor de 25%, venitul lor lunar ajungând la peste 10.100 de lei. Situația este similară și în cazul liderilor Consiliului Județean, având în vedere că și această instituție administrativă are în derulare proiecte europene.  În schimb, șefii de servicii, direcții s-au trezit cu salarii diminuate chiar și cu peste 1500 de lei, prin tăierea acestui spor. Trebuie menționat că anterior implementării acestei legei, existau șefi de servicii și direcții, în Primărie și Consiliu Judțeean, care încasau salarii de peste 6000 de lei, adică cu mult mai mult decât primeau primarii și viceprimarii, care erau încadrați cu salarii de numai 4500 de lei. În prezent, niciun șef de serviciu sau direcție nu poate să aibă salariul mai mare decât al primarului/viceprimarului/președintelui de Consiliu Județean/vicepreședintelui, adică nimeni nu trece de pragul de 8.100 de lei, conform noii Legi. Viceprimarul Dan Tarcea a explicat că funcționarii pot depăși acest plafon cu o singură condiție, dacă în baza derulării unor proiecte europene sunt prevăzute sume pentru salarii care să nu fie necesar să fie returnate. Numai că, în cea mai mare parte,  Primăria și Consiliul Județean derulează proiecte europene de dezvoltare, în care plățile salariale nu sunt considerate cheltuieli eligibile, drept urmare, pierderea veniturilor suplimentare e de înțeles în cazul funcționarilor care erau obișnuiți să câștige mai mult decât liderii de instituții.

Avantaje pentru angajații fără funcții importante

Majorarea salarială o resimt, în schimb, angajații care nu au funcții de răspundere în cadrul acestor instituții. În cazul Consiliului Județean Cluj, de pildă, care a optat pentru o majorare maximă de 20%, o angajată la Registratură, cu 15 ani vechime în muncă, ajunge la un salariu net de peste 5.000 de lei în timp ce un funcționar debutant ajunge la un salariu de peste 3000 de lei.

 

 

 

Procurorii DNA au început, în sfârșit, ancheta în proiectul Depozitului de Deșeuri, în urma plângerilor formulate de funcționarii din Consiliul Județean Cluj, care au reclamt un prejudiciu inițial de peste 18 milioane de lei. La această sumă s-ar adăuga și costurile pentru remedierea lucrărilor neconforme, executate de firma Construcții Napoca, în valoare de încă 20 de milioane de lei, iar problemele sunt departe de a se încheia aici. Reamintim că lucrările la centrul ecologic de depozitare a deșeurilor – obiectiv care trebuie să deservească întreg județul Cluj – au debutat încă din primăvare anului 2012. Proiectul trebuia finalizat în doar 14 luni, numai că la scurt timp după semnarea contractului, constructorul principal din cadrul Asociarii care câștigase licitația – firma timişoreană Confort (controlată de omul de afaceri Georgică Cornu) – a intrat în insolvență, nemaiavând capacitatea de a-și onora obligațiile contractuale.  În același an – iunie, 2012, Alin Tișe (fost PDL), pierdea alegerile pentru președinția Consiliului Județean, iar în locul său venea liberalul Horea Uioreanu, reprezentant al USL (coalția PSD+PNL). În poziția de vicepreședinte era numit social-democratul Ioan Oleleu. În 3013, acești lideri au decis, pe cont propriu (fără vreo procedură de licitație), să introducă celebra firmă Construcții Napoca, în proiectul Depozitului de Deșeuri și așa au început problemele.

Funcționarii Consiliului Județean, martori în dosarul DNA

După ieșirea firmei Confort din contract, în asociere au rămas Atzwanger SpA, Ladurner Impianti şi Vel Service, intrând și firma Construcții Napoca, într-un mod complet netransparent. Firmele au început să invoce costuri suplimentare, reclamând calitatea proastă a solului și nu numai. Pentru că administrația județeană a refuzat să achite sumele solicitate, s-a intrat într-un blocaj complet, disputa dintre constructori și Consiliul Județean mutându-se în instanță. Reamitim că la începutul anului 2014, acționarul principal al firmei Napoca Construcții, Ioan Bene, era reținut de procurorii DNA pentru dare de mită, într-un alt proiect gestionat de Consiliul Județean, în incinta Aeroportului clujean. Mita o primise tocmai președintele Consiliului Județean de atunci, Horea Uioreanu, care fusese de asemenea reținut. Uioreanu i-ar fi facilitat lui Bene contractele de la Aeroport și de asemenea și intrarea în proiectul deșeurilor.

Ioan Oleleu, țintă în dosarul DNA?

Funcționarii din cadrul Consiliului Județean au reclamat că firma Napoca ar fi furat o cantitate însemnată de pământ de pe șantierul depozitului de deșeuri, pentru a o folosi la lucrările de la proiectul pistei de aterizare-decolare. De altfe, pe rolul Parchetului există, în acest sens, dosarul cu numărul 3849/p/2014.  Și dacă în privința acestui dosar nu avem încă date, în schimb, s-au pus în mișcare procurorii DNA, în cazul prejudiciului imens amintit mai sus, care vizează lucrările neconforme de la depozitul de deșeuri. Este vorba despre dosarul cu numărul  2/P/2015, care ar include inclusiv informații despre niște plăți ilegale – în valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei – pe care fostul vicepreședinte PSD-ist, Ioan Oleleu, le-ar fi autorizat în favoarea Construcții Napoca, fără acceptul funcționarilor de specialitate din cadrul instituției. Potrivit informațiilor Actual de Cluj, funcționarii Consiliului Județean au calitate de martori în acest dosar și ei au fost deja convocați pentru declarații. Rămâne să vedem cum se va încheia acest subiect, cert este că în prezent Consiliul Județean are sarcina de a-și asuma costuri suplimtare duble pentru un proiect a cărui valoare inițială era suportată din fonduri europene. Prejudiciul este imputat firmelor de construcții, iar reprezentanții administrației județene se arată încrezători că aceștia vor fi trași la răspundere.

Între timp, Consiliul Județean a angajat un nou constuctor pentru depozitul de deșeuri. Este vorba despre aocierea Kranz Eurocenter SRL- Institutul de Studii și Proiectări Energetice – ISPE  care are obligația de a realiza depozitul (costuri la 111.000.000 de lei), dar și sarcina de a remedia lucrările neconforme realizate de Construcții Napoca (costuri în plus de încă 20 de milioane de lei).

by -
0 109

 

Zi istorică, astăzi, pentru municipiul Cluj Napoca.  Aeroportul Internațional „Avram Iancu” aniversează 100 de ani de la primele activități aviatice desfășurate pe Aerodromul din Someșeni Cluj, precum și 85 de ani de la înființarea, pe actualul amplasament, al unui aeroport civil. Pentru a marca evenimentul cum se cuvine, conducerea Aeroportului clujean a ținut să-l premieze pe pasagerul cu numărul 1 milion (eveniment celebrat în ultimii ani, ca urmare a unui trend pozitiv de creștere a numărului de pasageri).

Aeroportul Internațional Cluj atinge pentru a 7-a oară în istoria sa pragul de 1 milion de pasageri înregistrați într-un an calendaristic. Pasagerul cu numărul 1 milion a călătorit pe zborul Wizz Air care a aterizat de la Bologna și a fost întâmpinat de reprezentanții Consiliului Județean Cluj și ai altor instituții locale, precum și de liderii Aroportului.

„Împlinirea unui secol de activitate aviatică la Cluj, îmi oferă fericitul prilej de a felicita întreg colectivul Aeroportului Internaţional Cluj pentru această minunată aniversare. Momentul de azi reprezintă rezultatul mai multor ani de muncă şi de investiţii în infrastructura acestui obiectiv, investiţii care au permis, iată, să fim astăzi al doilea aeroport al ţării şi unul dintre cele mai importante motoare ale dezvoltării economice a judeţului Cluj şi a întregii regiuni” – a informat președintele Consiliului Județean, Alin Tișe.

„Ne bucurăm că la 100 de ani de la înfiinţare, Aeroportul Internaţional Cluj este cel mai dinamic aeroport din această parte a Europei şi de asemenea prin sprijinul Consiliului Judeţean Cluj şi munca unei echipe profesioniste şi dedicate, a crescut în ultimii 20 de ani de aproape 100 de ori, de la un trafic aerian anual de 30.000 de pasageri la aproape 3 milioane”, a spus și directorul Aeroportului clujean, David Ciceo.

Rețeaua de rute a aeroportului clujean oferă în prezent 47 de destinații regulate spre 20 de țări din Europa și Orientul Mijlociu, precum și peste 10 zboruri charter spre cele mai importante destinații turistice. În primele 6 luni ale anului 2017 de pe aeroport au fost deschise 8 destinații noi, a crescut frecvenţa zborurilor pe rutele existente, iar o nouă companie aeriană, Ellinair, a demarat zboruri regulate de la Cluj.

Aeroportul clujean este o Regie aflată în patrimoniul Consiliului Județean Cluj.

 

 

 

 

 

 

by -
0 291

Deputatul clujean Adrian Oros l-a susținut de la bun început pe Ludovic Orban în campania internă pentru președinția PNL, iar la schimb i s-a promis cel puțin o poziție de vicepreședinte la nivel național. Astăzi, Oros a câștigat funcția de vicepreședinte pe domeniul Agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară și mediu, ape și silvicultură, cu un scor impresionant, de 1088 de voturi, spre deosebire de contracandidații săi, Gheorghe Ștefan, Vasile Iliuță și Gabriel Bulgaru, care au obținut doar 161, 243, respectiv 48 de voturi. Astfel, deputatul Adrian Oros este singurul dintre liderii PNL Cluj care intră în primul eșalon al conducerii liberale centrale.

Alin Tișe a pierdut funcția de prim-vicepreședinte pe probleme de comunicare, în favoarea Ralucăi Turcan, dar și pe cea de vicepreședinte pe regiunea Nord-Vest, în favoarea bihoreanului Lucian Bode. Liderul PNL Cluj, europarlamentarul Daniel Buda a câștigat și el președinția Comisiei de Arbitraj a PNL.

Sorin Moldovan (care și-a obținut mandatul de deputat de pe listele PNL Cluj, deși el aparținea de Organizația PNL București), s-a înscris și el pentru o poziție de membru simplu în Biroul Național. Moldovan, asemeni lui Tișe și lui Buda, a fost parte din tabăra lui Cristian Bușoi. Sursele Actual de Cluj au informat că ar fi existat o eroare de vot, în sensul că listele cu candidații pentru Biroul Național ar fi fost modificate cu o zi înainte de alegeri. O parte dintre votanți nu ar fi realizat că numerele candidaților sunt schimbate, iar în felul acesta Moldovan ar fi fost votat și de delegați din tabăra lui Ludovic Orban. Chiar și așa, spun sursele Actual, probabilitatea ca Moldovan să câștige este foarte mică.

Vom reveni cu amănunte.

 

Congresul PNL privind desemnarea noii conduceri a partidului se desfășoară astăzi și mâine la București. Pentru desemnarea președintelui se votează astăzi, în timp ce pentru pozițiile secundare de conducere se votează mâine. Președinția PNL se dispută între Ludovic Orban și Cristian Bușoi.  În biroul executiv vor fi disponibile 4 poziții de prim-vicepreședinți. Pentru una din aceste poziții (prim-vicepreședinte responsabil de comunicare) candidează și liderul Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe. Interesant este că el a fost cooptat în echipa lui Cristian Bușoi, deși în campania internă nu s-au afișat niciodată alături de acesta și nici n-a delcarat în mod public că l-ar susține pentru președinție. Poziția pe care și-o dorește Tișe e râvnită tocmai de Raluca Turcan, actualul președinte intermiar al PNL.

Turcan l-a susținut în mod expres pe Bușoi, a defilat  cu acesta prin județe pentru a-i convinge pe liderii filialelor liberale să-i susțină candidatura. Nu e foarte clar ce a determinat-o pe Turcan să treacă în tabăra lui Ludovic Orban, cert este că ei i s-a promis poziția de prim-vicepreședinte, aflându-se în postura de a candida împotriva lui Alin Tișe, omul care s-a așezat la masa lui Cristian Bușoi. Surse din PNL spun că Turcan nu prea este agreată în echipa lui Orban, dar că acesta ar fi susținut-o, chiar și așa, pentru acestă poziție importantă de prim-vicepreședinte.

Liderul Consiliului Județean  Cluj, Alin Tișe, a menționat pentru Actual de Cluj că se află în echipa lui Cristian Bușoi pentru că a fost dorit acolo, chiar dacă n-ar fi semnat pentru moțiunea sa de candidatură: “Eu n-am semnat pentru nicio moțiune de candidatură. Am fost inclus în echipa lui Cristian Bușoi pentru calitățile și reușitele mele politice. El a considerat că trebuie să fiu în echipa sa, chiar dacă n-am semnat pentru el. Celălalt candidat n-a considerat la fel”, a subliniat Tișe.

În afară de Tișe, deputatul clujean Adrian Oros candidează pentru un post de vicepreședinte pe probleme de agricultură. Deputatul clujean Sorin Moldovan se află printre candidații pentru o poziție de membru simplu în Biroul Național al PNL. Europarlamentarul clujean Daniel Buda (foto jos) candidează pentru președinția Comisiei de Arbitraj a PNL. Buda a fost singurul lider clujean care și-a declarat susținerea pentru Cristian Bușoi.

175 de delegați clujeni se află la București pentru a participa la alegerile privind desemnarea noii conduceri a PNL.

 

 

Prefectul Gheorghe Vușcan i-a stricat planul liderului Consiliului Județean, de a-l demite pe Daniel Tămaș din fruntea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC). În calitatea sa de președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe a dispus evaluarea lui Tămaș în cadrul unei comisii de disciplină. Tămaș a obținut nota 2, iar apoi plenul Consiliului Județean a Hotărâr ca el să fie demis. După două luni de la pronunțarea Hotărârii de demitere, prefectul Vușcan a decis s-o atace în Contencios Administrativ. Așadar, actul privind demiterea lui Tămaș e suspendat în momentul de față.

Tișe insinuează că intervenția lui Vușcan e una strict politică. Reamintim că Vușcan este parte din PSD Cluj, la fel cum parte din PSD este și directorul DGASPC, Daniel Tămaș. Prefectura nu avea niciun argument care să justifice atacarea Hotărârii Consiliului Județean, motiv pentru care nici n-a întreprins vreun demers până în prezent, crede Tișe: “După două luni de chinuri, au găsit ce să invoce, cum că evaluarea lui Tămaș nu ar fi respectat procedura, că nu s-a făcut în termen de 15 zile de la predarea mandatului de către fostul președinte al Consiliului Județean, Marius Mânzat. Dar legea nu spune că rezultatele evaluării ar fi nule, chiar dacă evaluarea s-a făcut după 15 zile, atâta timp cât angajatorul și angajatul sunt la același loc de muncă (Marius Mânzat este în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean – n.red). Legea nu spune că evaluarea facută dupa 15 zile este ilegală, din contră, ea trebuie facută tocmai pentru a avea o situație clară pentru următorul an. De altfel, aproape toți angajații din instituțiile subordonate sunt evaluați după trecerea celor 15 zile, pentru că fizic, și practic, nu ai cum să-i evaluezi pe toți în 15 zile”, a comentat Tișe.

“Mă face să zâmbesc…”

Liderul Consiliului Județean arată că nu e deloc impresionat de mișcarea prefectului Vușcan: “Cred că mă confundă domnul prefect cu alte persoane neavizate. Mă face să zâmbesc, dupa 10 ani de administrație publică. Vine după două luni să pretindă că a descoperit apa caldă, sau i-a aratat cineva că e calda. Dar îi promit că o să aibă ceva surprize. Oricum, nu mă miră. Vorba proverbului: Lupul își schimbă părul dar năravul ba”, a comentat Tișe. Consiliul Județean nu are cum să schimbe rezultatele unei evaluări, prin urmare, Tămaș va rămne director cu nota 2. Tișe a precizat că insitituția se va lupta cu Prefectura în această speță, iar dacă va fi cazul, o nouă evaluare a activității lui Tămaș va releva aceleași rezultate care vor conduce tot la demitere.

Prefectul nu a putut fi contactat, în schimb, directorul DGASPC se arată încrezător că-i poare ține piept lui Tișe. “E complet nelegală decizia domnului Tișe. Eu nu mai comentez ce declară el. Oricum, în paralel cu procesul Prefecturii am și eu avocații mei și mă voi judeca în continuare cu Consiliul Județean. Lucrurile nu rămân așa”, a subliniat Daniel Tămaș. El s-a întors deja la muncă, în funcția de director, susținând că în tot timpul cât a lipsit, în DGASPC nu s-ar fi lucrat nimic. “Am găsit un dezastru. Nu vă pot spune. Nimeni n-a mai lucrat nimic aici. Avem probleme și cu personalul. Din 3 psihologi pentru evaluarea adulților am rămas doar cu unul, iar acum oamenii stau la cozi. Nu s-au mai deplasat  echipe în teren, nu s-a făcut nimic, chiar avem mult de lucru”, a spus Tămaș.

 

 

Liderul Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, și-a depus candidatura pentru una din cele 4 funcții de prim-vicepreședinte, la nivelul PNL. Intersant este că el este contracandidat doar de Raluca Turcan, fost președinte interimar al partidului.  Turcan a fost de la bun început una dintre susținătoarele lui Cristian Bușoi, pentru funcția de președinte al partidului. Tișe nu s-a poziținat în mod deschis de partea lui Ludovic Orban, însă, niciodată nu s-a alăturat taberei lui Cristian Bușoi. În cazul în care alegerile din PNL vor fi câștigate, sâmbătă, de Ludovic Orban, lui Tișe îi cresc foarte mult șansele de a câștiga în fața Ralucăi Turcan (foto jos).

Cele 4 poziții de prim-vicepreședinte implică următoarele domenii: Stategii Politice (candidați sunt Ilie Bolojan – primarul din Oradea și Viorel Cataramă – om de afaceri); Comunicare (candidați sunt Alin Tișe – președintele Consiliului Județean Cluj și Raluca Turcan – fost președinte interimar al partidului); Mediu de afaceri&societate civilă (candidați sunt Iulian Dumitrescu – liderul PNL Prahova și Nicolae Robu – primarul Timișoarei); Relații Internaționale (candidați sunt Mircea Hava – primarul din Alba și Mugur Cozmanciuc – deputat PNL de Neamț).  Din această listă reiese în mod cert că pentru aceste funcții se luptă, de fapt, tot două tabere, susținătorii lui Bușoi și cei ai lui Orban. În principiu, o victorie a lui Orban în 17 iunie, ar trebuie să le aducă mandatele de prim-vicepreședinți lui Ilie Bolojan, lui Alin Tișe (foto mijloc), lui Iulian Dumitrescu și lui Mircea Hava. De menționat că alegerile pentru noul Birou Național vor avea lor a doua zi, adică în 18 iunie. Tișe mai candidează și pentru un post de vicepreședinte pe regiunea Nord – Vest. Pentru această poziție este contracandidat de fostul ministru al Mediului, Lucia Varga și de fostul deputat Lucian Bode. Tișe figurează și pe lista membrilor Biroului Național.

În privința celor 16 funcții de vicepreședinți (8 funcții pe domenii tehnice și 8 funcții pe regiuni), situația nu este foarte clară, având în vedere că sunt înscriși mai mulți candidați, din fiecare tabără. Deputatul clujean, Adrian Oros candidează pentru un mandat de vicepreședinte pe domeniul Agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară și mediu, ape și silvicultură. El este contracandidat de alți trei membri PNL din țară.

În afară de Tișe și Oros, nici-un alt lider clujean nu mai candidează pentru vreo funcție de conducere. Europarlamentarul Daniel Buda (președintele PNL Cluj) s-a înscris pentru președinția Curții de Arbitraj a PNL, alături de alți 3 membri de partid din țară. De asemenea, tânărul Sorin Moldovan figurează și el pe lista de membri in cadrul Biroului Național.

Liberalii vor vota sâmbătă dar și duminică pentru desemnarea noului președinte, respectiv pentru validarea biroului de conducere a partidului. Ludovic Orban este cotat cu cele mai mari șanse în cadrul acestor alegeri, dacă este să ne raportăm la numărul de susținători, care au exprimat deja un vot de sprijin la nivelul filialelor județene. PNL Cluj trimite la București un număr semnificativ de delegați, 175 de persoane, mai exact membri din biroul județean de conducere, parlamentari, europarlamentari, primari, consilieri județeni sau locali dar și lideri de organizații locale. Nu este prea clar dacă organizația PNL Cluj va obține postul de prim-vicepreșinte la nivelul Biroului Național, deși dorința președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, aceasta era. În prezent, el nu mai este la fel de sigur dacă mai candidează. În schimb, deputatul Adrian Oros pare foarte convins că va obține o poziție de vicepreședinte.

Cum au jucat la două capete, liderii importanți ai PNL Cluj riscă să rămână pe dinafară

Principalii lideri ai PNL Cluj au avut grijă să mențină o oarecare detașare față de principalii candidați înscriși în competiția pentru șefia partidului, Ludovic Orban și Cristian Bușoi. Această poziționare așa zis “neutră” le scade considerabil șansele de a mai obține funcția de prim-vicepreședinte, dacă Orban va câștiga alegerile.

În momentul acesta sunt vehiculate mai multe variante. Pe de-o parte se presupune că Emil Boc ar fi negociat cu Orban, urmând ca duminică, organizația clujeană să obțină, totuși, unul dintre cele 4 posturi de prim-vicepreședinți, fie pentru Alin Tișe, fie, de ce nu, chiar pentru Emil Boc (dacă el va dori să candideze). Pe de altă parte, se speculează că Orban s-ar fi simțit ofensat de ultima mișcare a europarlamentarului clujean Daniel Buda, care a anunțat oficial că îl va vota pe Cristian Bușoi, atragându-i în această direcție pe mai mulți oameni de-ai săi. Orban n-ar mai fi la fel de dispus să se uite spre Cluj – spun sursele Actual de Cluj – mai cu seamă pentru faptul că cele patru funcții de prim-vicepreședinți sunt vânate de alți lideri din țară, care nu s-au sfiit să-i acorde tot sprijinul, chiar din momentul în care și-a anunțat candidatura.

Ar fi în cărți, prin urmare, pentru un post de prim-vicepreședinte primarul din Oradea, Ilie Bolojan, dar și preșdintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Ar mai fi în cărți și liderii PNL Alba, Arad, Suceava și lista poate continua. În aceste condiții, se prea poate ca județul Cluj să rămână cu maxim două postui de vicepreședinți, dintre cele 16 disponibile. În aceste condiții Alin Tișe nu prea mai pare interesat să candideze. El a precizat pentru Actual de Cluj că se decide în două, trei zile.  “Nu știu încă ce voi face, nu m-am hotărât. Partidul este într-o situație foarte delicată și riscă să piardă oameni dacă nu va exista înțelepciune la vârf” s-a limitat să spună Tișe pentru Actual de Cluj. În urmă cu câteva luni, el părea convins că-și va găsi un loc la vârful partidului, mai ales că se bucura de sprijinul colegilor săi, în această privință. De altfel, Tișe nu a mai candidat pentru nici o poziție la nivelul PNL Cluj, tocmai în ideea de a putea candida în biroul național.  Dacă va decide să candideze, el va intra în competiție alături de colegul său de partid, deputatul clujean Adrian Oros, posibil chiar din postura de contracandidat.

Adrian Oros a fost și a rămas susținătorul lui Orban, motiv pentru care e lesne de înțeles cine ar fi preferat într-o eventuală competiție pentru unul dintre cele 16 posturi de vicepreședinți. Deputatul a menționat pentru Actual de Cluj că își va depune candidatura, fără rezerve, având certitudinea că poate obține un post de vicepreședinte: “Vor fi 8 poziții de vicepreședinți pe probleme tehnice și încă 8 poziții de vicepreședinți regionali, în totală 16 funcții. Eu voi candida pentru un post de vicepreședinte pe probleme de agronomie. Sunt realist, nu-mi imaginez că aș putea să candidez pentru poziția de prim-vicepreședinte. Aceste funcții vor ajunge la oamenii care au anvergură la nivel național. Sunt conștient că eu nu am o asemenea anvergură, dar sunt convins că din poziția de vicepreședinte îmi voi face treaba foarte bine”.

Adrian Oros nu va avea niciodată anvergura politică și electorală pe care o are Tișe, este drept, dar cum calculele politice se fac în baza a altor temeiuri, liberalilor clujeni nu le rămâne decât să spere că vor dispune, totuși, de două locuri în Biroul Național.

69 din membrii delegației clujene vor rămâne la vot și duminică, pentru desemnarea membrilor din noul Birou Național al PNL.

 

 

by -
0 141

În fiecare zi,  mii de angajați stau blocați zeci de minute la trecerea peste calea ferată, de la ieșirea din parcul industrial din Jucu (Tetarom 3).  Situația a fost semnalată în mai multe rânduri, de către angajați, de către directorul societății Tetarom, Viorel Găvrea, însă, până în prezent, administrația județeană nu a inițiat niciun demers pentru a rezolva problema.  Senatorul PSD, Vasile Ilea, arată că a făcut o interpelare la adresa Ministerului Transporturilor, privind posibilitatea amenjării unui pasaj care să faciliteze accesul/ieșirea din parcul Tetarom. La ultima ședință de Consiliu Județean, președintele Alin Tișe sugera că Guvernul ar trebui să se implice pentru a rezolva această problemă, dat fiind faptul că e vorba despre un drum aflat în administrarea CNADNR.

Consiliul Județean să se apuce de treabă

Directorul Tetarom, Viorel Găvrea, a semnalat în ultima ședință a Consiliului Județean situația din parcul industrial Tetarom, din Jucu: „gândiţi-vă că acolo, peste calea ferată de la Jucu, spre drumul naţional sau spre Răscruci, trec zilnic peste 200 de tiruri. Și poate nu acesta este cel mai mare bai. Problema îi vizează pe oamenii care merg la lucru. Angajații lucrează 12 cu 24, inclusiv sâmbătă şi duminică. Sunt aproape 8000 de oameni în acest moment care traversează calea ferată cu mijloacele de transport. Este o situaţie foarte neplăcută. Am verificat personal de câteva ori, am stat personal 40 de minute la barieră într-o vineri după-masă, la ora 5 şi jumătate, ca să treacă o locomotivă cu două vagoane ruginite”. Găvra a arătat că în viitor numărul angajaților din parcul din Jucu va crește și că este foarte important să se găsească o soluție. “Există o singură soluţie, pasajul peste sau pe sub calea ferată. În memorandumul cu Nokia din anul 2007 erau trecute, semnate, de către fostul premier Călin PopescuTăriceanu două pasaje, dar nu s-au mai realizat”, a spus Găvrea. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, a fost de părere că oricum nici linia de cale ferată, nici drumul nu sunt ale Consilului Județean, prin urmare, responsabilitatea îi revine Guvernului. “Având un guvern atât de puternic ar putea să ne ajute mai mult. Noi și dacă am vrea să facem nu am putea pentru că terenul respectiv este în afara parcului industrial, nu este al nostru, deci nu avem cum să intervenim”, a spus Tișe.

Senatorul Ilea: “Tișe să se apuce de treabă”

O interpelare la adresa Ministerului Transporurilor, pe tema parcului din Jucu, a fost făcută încă din 10 aprilie, arată senatorul PSD, Vasile Ilea. “Din păcate, până în prezent nu s-au găsit soluții, deși, această responsabilitate îi revenea în totalitate Consiliului Județean Cluj, în calitatea sa de acționar majoritar al Tetarom. Numai că președintele Alin Tișe, face în continuare ceea ce știe el cel mai bine – după modelul maestrului său, Emil Boc – adică să-i învinovățească tot pe guvernanți. I-am cerut ministrului Transporturilor să-mi comunice în ce măsură se poate implica pentru amenajarea unui sistem (pasaj), care să faciliteze accesul în parcul Tetarom III. Răspunsul, cum era de așteptat, ne trimite la legea privind amenajările de orice tip pe drumurile publice: Reamenajarea acceselor la diverse obiective economice cade în sarcina beneficiarilor respectivi, după avizarea soluției tehnice în Comisia Tehnică privind Siguranța Circulației împreună cu reprezentanți ai Direcției Rutiere din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, în baza unor documentații întocmite conform reglementărilor în rigoare. Documentațiile și demersul privind realizarea unui astfel de pasaj trebuie făcut de către beneficiari, acționari, în speță de Consiliul Județean Cluj” – arată Ilea. El a transmis într-un comunicat de presă că-l invită pe Tișe să lase cu declarațiile populiste și să treacă la treabă: “Când anume a făcut domnul Tișe demersuri pentru a îmbunătăți partea de acces la parcul industrial Tetarom III? Să-i
reamintim că a mai avut un mandat de președinte? De ce neglijează nevoile celor peste 8000 de oameni care lucrează în parcul Tetarom din Jucu?”