Tags Posts tagged with "Alin Tise"

Alin Tise

La șefia PNL se va instala, în sfârșit, o conducere unică, după încheierea fuziunii cu vechiul PDL, dispusă de Tribunalul București încă din 2014. Dacă la nivelul organizației centrale, disputele interne par să nu se mai termine, la Cluj, democrat-liberalii din tabăra lui Emil Boc s-au instalat încă de la început, cu mare lejeritate, la șefia organizației PNL, de parcă nicicând n-ar fi făcut parte din vreun alt partid, cu atât mai puțin din cel al lui Traian Băsescu, partidul care nu demult era dușmanul de moarte al PNL-ului. Liderii clujeni s-au preocupat să păstreze “pacea” în interiorul organizației lor, cunoscându-și fiecare interesele. Așa se face că la alegerile organizate pentru desemnarea noii conduceri a PNL Cluj,  nu se întrevede vreo surpriză. Funcțiile au fost  deja distribuite, iar candidații înscriși nu trebuie să concureze cu nimeni pentru pozițiile lor. În schimb, dacă liderii clujeni vor da greș în privința susținerii candidatului potrivit, la alegerile de la centru (programate în iunie), ei riscă să piardă nu doar influența la nivel de partid, ci și funcții politico-administrative importante.

Cine va conduce organizația municipală

Astăzi, la Hotel Napoca se desfășoară algerile pentru desemnarea conducerii organizației municipale. Viceprimarul Dan Tarcea, din vechea gardă PNL (acomodat cât se poate de bine în orgrada lui Emil Boc), va prelua, oficial, președinția PNL Cluj Napoca. În echipa sa vor intra ca prim-vicepreședinți fostul viceprimar din perioada lui Sorin Apostu, Radu Moisin (în prezent consilier local, avocat de profesie) și consilierul local Sabin Sărmaș (din tabăra  PNL,  IT-ist de profesie). Vor mai fi, de asemenea, 8 vicepreședinți: consilierul local Radu Rațiu (provine din PDL și este șeful Cluj Arena); fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru (aripa PDL), în prezent City-manager în Primăria lui Boc; Ion Pantelimon (tot din aripa PDL și tot un apropiat al lui Boc), în prezent acesta este șeful Regiei Autonome a Domeniului Public; Hadrian Arion, fost șef la Inspectoratul Școlar (aripa PNL) și consilierii locali Ovidiu Florian (aripa PNL), Bashar Molhem (aripa PNL), Constantin Tomoș (aripa PDL), Dan Vaman (aripa PNL).

Șulea nu mai face pe viteazul

La alegerile de duminică (23 aprilie), șefia organizației județene îi va reveni tot actualului președinte, europarlamentarul Daniel Buda (din tabăra vechiului PDL). Deși a existat o tentativă din partea primarului de Florești, Horea Șulea, de a-l contracandida pe Buda, el a fost sfătuit să stea în banca sa, pentru a nu încurca în vreun fel împărțeala funcțiilor. Șulea a înțeles mesajul, spun sursele Actual de Cluj, motiv pentru care nu și-a mai înscris candidatura. În urmă cu câteva săptămâni, primarul Șulea se lăuda prin emisiuni că intenționează să candideze: “pentru că PNL are nevoie să fie condus de un bărbat adevărat”. Viteja lui a ținut cam tot atât cât a durat emisiunea la televizor, pentru că acesta a realizat că nu ar fi primit sprijin nici măcar de la colegii săi din vechiul PNL- spun aceleași surse. În echipa lui Buda vor mai intra senatorul Marius Nicoară (fost președinte al vechilor liberali), dar și deputatul Adrian Oros (aripa PNL).

Teama vine de la centru

Chiar dacă pe plan local funcțiile s-au dat deja, acest lucru nu înseamnă că liderii PNL Cluj au scăpat de emoții. La nivel central, Ludovic Orban (din vechea tabăra liberală) acaparează teren în cursa pentru președinția PNL. O poziționare greșită din partea organizației clujene ar aduce pierderi importante pentru Daniel Buda, Alin Tișe și chiar pentru Emil Boc. Daniel Buda deține un mandat de europarlamentar, pe care intenționează să-l păstreze și în viitor. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, își dorește și el funcția de prim-vicepreședinte la nivel central, iar Emil Boc are la rândul său planuri politice înalte, chiar dacă în prezent nu vorbește despre ele. Or, cei trei s-au cam poziționat în jurul candidaturii lui Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției în Guvernul Boc). În cazul în care președinția PNL va fi câștigată de Orban, e de înțeles că liderii clujeni vor rămâne cam izolați. De altfel, iau și ei în considerare ipoteza ca Orban să câștige președinția partidului. Buda a devenit cam rezervat în a face declarații privind susținere oficială a vreunui candidat. În prezența lui Orban, la conferința de presă, el a spus că delegații clujeni vor primi ordine: “Sigur,  noi vom face recomandări, însă acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i controlăm pe delegați. Fiecare va vota cum va dori”. Emil Boc a avut grijă, de asemenea, să se ducă să-l întâlnească pe Orban (vezi foto jos), chiar dacă la conferința de presă și la ședința de partid nu s-a afișat cu el.

Nu e încă foarte clar dacă actualul secretar al partidului, Cristian Bușoi, se va înscrie în competiția pentru președinție (el fiind considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis), însă, un lucru este cert la acest moment, că mai mulți lideri de organizații, din Ardeal dar și din Sud și Moldova (în special cei din vechea gardă a PNL), i-au făcut promisiuni de susținere lui Orban.

(Foto jos: ultima conferință la sediul PNL Cluj, cu Ludovic Orban și Daniel Buda în mijloc, deputatul Adrin Oros în stânga și senatorul Marius Nicoară în drepata)

Departe de a se fi încheiat scandalul privind îndepărtarea lui Daniel Tămaș de la șefia Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Cluj (DGASPC). Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, este cel care a decis că Tămaș trebuie să plece din fruntea acestei instituții, după ce în mai multe rânduri l-a acuzat în spațiul public de un comportament abuziv, arătând că a atribuit în mod ilegal o serie de lucrări, că a inventat posturi pentru a putea angaja după bunul plac persoane care nu aveau competențele necesare pe posturile respective. Tișe l-a mai acuzat pe Tămaș că s-a folosit de un imobil al instituției pentru a le oferi cazare gratuită unor tinere angajate. Tămaș nu se dă, însă, plecat din fruntea insituției și-l acuză la rândul său pe Alin Tișe că în mandatul său anterior de președinte al Consiliului Județean ar fi atribuit o lucrare pentru un proiect al DGASPC, firmei de proiecteare care aparținea soțului fostei arhitecte șefe, Sanda Oltean, pe care tot Tișe o angajase la Consiliul Județean. Tămaș mai spune că în mandatul lui Tișe s-ar fi făcut cele mai multe angajari la DGASPC și că în mare parte au fost angajați oameni din vechiul PDL. Tămaș a subliniat că va face o plângere la DNA, pentru a arăta inclusiv faptul că Tișe și-a trimis consilierii pe banii DGASPC în mai multe delegații, în Italia, Olanda, Anglia și Paris.

Foto jos: Daniel Tămaș

Prin dispoziția lui Alin Tișe, o comisie a Consiliului Județean a efectuat o anchetă la nivelul DGASPC, iar în urma raportului, Tămaș a fost adus în fața Comisiei disciplinare din cadrul Consiliului Județean. A fost evaluat cu nota 1. Forul Consiliului Județean a aprobat rezultatele evaluării, iar mâine, într-o nouă ședință publică ar urma să se aprobe demiterea lui Tămaș din funcția de director al DGASPC Cluj. Liderul consilierilor PSD, Remus Lăpușan, a subliniat că în istoria Consiliului Județean nu s-a mai întâmplat niciodată ca vreun funcționar să fie evaluat cu nota 1 de către conducerea administrației județene. “Este pentru prima oară când se întâmplă așa ceva și este evident că e doar ambiția domnului Tișe, de a-l îndepărta pe actualul director la la șefia DGASPC”, a comentat Lăpușan. La rândul său, Tămaș a explicat că a angajat deja o casă de avocatură pentru a-și apăra drepturile în instanță.

“Numai Curtea de Conturi avea atribuții să spună dacă am respectat legile sau dacă am comis vreun abuz. Consilierele domnului Tișe ce calitate au, și ce competențe, pentru a emite păreri despre lucrările și achizițiile DGASPC? Este evident un abuz, dar pe mine domnul Tișe nu mă impresionează. Nu mă tem de el, pentru că eu am dovezile mele, iar mâine voi formula o plângere la DNA. Voi arăta ce a făcut el în mandatul său. Cum consilierele pe care acum le-a trimis să mă evalueze, erau trimise înainte în delegațiile DGASPC. Banii erau decontați de DGASPC. Au fost mai multe delegații în care oamenii lui Tișe erau prezenți. Am deconturile, pot demonstra oricând. În 2009 s-au făcut cele mai multe angajări în cadrul DGASPC. Au fost angajate peste 150 de persoane, din care 77 doar  tineri din organizația fostului PDL. Consiliera domnului Tișe, Ligia Cîinean, s-a ocupat în mod direct de aceste angajări. Domnul Tișe să mai justifice situația centrului de îngrijiri de pe strada Enstein. Lucrările au fost atribuite în mandatul său. Proiectarea a primit-o fosta arhitectă șefă, Sanada Oltean, pe care tot domnul Tișe a angajat-o în instituție. Iar lucrările au fost efectuate de firma Construdava, a domnului Ioan Bene. Spațiul din centru e complet nefuncțional, iar la mijloc e un prejudiciu imens”, a comentat Daniel Tămaș.

În cazul în care Consiliul Județean va adopta mâine propunerea de demitere, Tămaș va mai rămâne în funcție timp de 30 de zile (perioada de preaviz). Tișe spune că nu are de ce să comenteze delecrațiile aberante ale unui individ care nu poate conștientiza ilegalitățile pe care le-a comis. “Există rapoarte oficile, ele pot fi consultate oricând, eu mi-am făcut doar datoria. Tot ceea ce s-a constatat la nivelul acestei instituții este de neimaginat. Nici un om normal la cap nu poate să conceapă asemenea ilegalități. Acest om a ajuns până într-acolo încât a schimbat după bunul plac condițiile de încadrare pentru o serie de posturi, astfel încât să poată să angajeze pe cine a vrut el. A rupt o lucrare în trei părți, pentru a putea atribui contracte prin încredințare directă. A plătit din bani publici cheltuielile de utilități pentru niște angajate, pe care a decis, așa, după bunul plac, să le cazeze într-un imobil al DGASPC”, a spus Tișe.

Trebuie subliniat că dacă Insituția Prefectului va considera că Hotărârea de demitere a lui Tămaș nu a fost adoptată conform procedurii legale, ea va fi suspendată, urmând ca prefectul să o atace în instanță. Acest lucru presupune ca Tămaș să revină în funcție, până când instanța va emite o decizie în  privința sa.

 

 

by -
0 211

Actual de Cluj a relatat că secretarul general al PNL, Cristian Bușoi, ar putea fi împins să candideze la șefia partidului, de către gruparea din jurul președintelui Klaus Iohannis. El nu și-a anunțat candidatura, în schimb a pornit să bată pe la ușile organizațiilor din teritoriu, pentru a-și pregăti terenul. Bușoi ajunge și la Cluj Napoca sâmbătă, 18 martie, au transmis, oficial, reprezentanții partidului. El vine însoțit de actualul președinte interimar al PNL, Raluca Turcan, urmând să aibă întâlnire cu membrii Biroului Permanent Județean, dar și cu primarii liberali. “Având în vedere că trebuie să ne organizăm alegerile, până în 2 Mai, este mai degrabă o vizită de lucru, aș putea spune. Domna Turcan și domnul Bușoi se duc și în alte județe și vin și la noi”, a comentat Maria Forna, liderul organizației de tineret a PNL.

Reamintim că la finele săptămânii trecute, PNL Cluj l-a primit în vizită pe Cătălin Predoiu, unul dintre candidații înscriși deja în cursa pentru șefia partidului.  Ludovic Orban, contracandidatul lui Predoiu, ar urma să ajungă și el la Cluj, în perioada următoare. Rămâne de văzut pe cine vor sprijini liderii clujeni la alegerile din 17 iunie, având în vedere că indiferent cine ar câștiga președinția PNL, Clujul are asigurat un post de prim-vicepreședinte, pe care-l vânează nimeni altul decât actualul președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe.

sursa foto: Alin Tișe (Facebook)

Prezența lui Cătălin Predoiu la ședința Biroului Politic Județean al PNL Cluj este un prim semn că acesta se bucură de sprijinul taberei Boc-Buda-Tișe, pentru alegerile generale din 17 iunie. Sigur, vechii liberali clujeni au anunțat deja că se pregătesc să-l primească în vizită și pe Ludovic Orban (contracandidatul lui Predoiu), numai că decizia privind impunerea noului președinte la nivelul PNL se va lua, oricum, tot de către grupuarea care gravitează în jurul lui Klaus Iohannis. Astfel, e de așteptat ca în perioada următoare să apară și cel de-al treilea candidat la șefia PNL, cel care, cel mai probabil va și câștiga alegerile, aflându-se sub girul prezidențial – spun sursele Actualdecluj.ro

Într-o echipă cu Predoiu, liderii liberali clujeni ar câștiga mai mult  teren în politica centrală, având în vedere relațiile de susținere și amiciție avute atât cu Emil Boc cât și cu Alin Tișe. Însă, chiar dacă Predoiu nu va câștiga alegerile din 17 iunie, PNL Cluj va avea oricum asigurat un loc de prim-vicepreședinte la nivel central, având în vedere rezultatele electorale obținute la alegerile din iunie și decembrie, 2016. De altfel, acest lucru a fost negociat la ultimul Consiliu derulat la nivel central, iar Predoiu n-a făcut decât să le confirme încă o dată liberalilor clujeni că vor putea miza pe unul dintre cele patru mandate de prim-vicepreședinte.

În baza acestui argument, calculele la Cluj par să fie deja făcute. Actualul președinte al Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, va candida  la nivel național pentru obținerea unui mandat de prim-vicepreședinte. Daniel Buda ar urma să câștige un nou mandat la nivelul organizației județene a PNL. La nivelul organizației municipale este anunțat același Dan Tarcea (viceprimarul care vine din tabăra veche a liberalilor, dar care n-a avut nicio rezervă să se tranforme în obedientul din ograda lui Emil Boc).

Când sunt alegerile la nivelul PNL Cluj

În cadrul Biroului Politic al PNL Cluj (întrunit vineri) s-a stabilit ca alegerile interne să aibă loc în 23 aprilie (la nivelul organizației județene) și în 19 aprilie (la nivelul organizației municipale).  După alegerea noii conduceri, se vor forma și listele cu delegați pentru alegerile generale, programate în 17 iunie.

PSD-iștii din Consiliul Județean Cluj sunt destul de reținuți în a-i face o opoziție reală președintelui Alin Tișe (PNL), deși, în ultimele șase luni s-au abordat mai multe teme la nivelul administrației județene, care au iscat controverse. Liderul social-democraților clujeni, deputatul Horia Nasra, a semnalat metoda clientelară prin care primarilor le-a fost ditribuită  suma de 40.000.000 de lei (provenită din cota de 20% din impozitul pe venit și din sume defalcate din TVA). Numai că acuzațiile lui Nasra, n-au fost preluate și de către colegii săi, în plenul de ședință al Consiliului Județean. Dimpotrivă, Liberalii și PSD-iștii păreau să  fi ajuns dinainte la o înțelegere privind împărțirea banilor. În mare parte, amendamentele propuse de PSD-iști au fost agreate de PNL-UDMR, iar la finalul ședinței toți consilierii au plecat liniștiți acasă. Din defalcarea prezentată de Nasra, reiese, în mod evident că primarii liberali au fost favorizați la această alocare bugetară.

“Cum se împarte banul public în județul Cluj? Cu carnetul de partid! Două măgării într-un interval de șapte zile, marca PNL Cluj: sub mandatul primarului Emil Boc un chioșc costă 55.000 euro iar sub conducerea președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, banii sunt repartizați după culoarea carnetului de partid. După ce în vara anului trecut Tișe i-a intimidat pe primarii PSD trimițându-le o scrisoare în care-i îndemna să fie atenți la comunicarea politică, astăzi împarte banii publici după bunul plac, pe criteriul carnetului de partid” – a transmis Nasra.

Cum se apără Tișe

Președintele Consiliului Județean Alin Tișe susține că spre deosebire de social-democrați el chiar a stabilit o metodă echitabilă de distribuire a fondurilor, bazată de priorități, și nicidecum pe culoare politică: “Este metoda pe care am instituit-o din primul meu mandat. Ținem cont de arierate, de situația lucrărilor de investiții din fiecare localitate.  Și chiar nu am avu discuții cu social-democrații. Au fost mici amendamente la sumele pe care le-am propus, să mai multăm dintr-un loc în altul, dar în principiu toată lumea a fost de acord cu aceste alocări”, a explicat Tișe.

Conform Hotărârii propuse de Tișe, cei 40.000.000 de lei se împart astfel, arată Nasra:

• CÂMPIA TURZII (PNL) – 1.137.000
• DEJ (PSD) – 720.000
• GHERLA (PSD) – 720.000
• TURDA  (PSD)- 720.000
• HUEDIN (PNL) – 1.037.000
• AGHIREȘU (PNL)- 570.000
• AITON (PSD) -360.000
• ALUNIȘ (PNL) – 510.000
• APAHIDA  (PSD) – 360.000
• AȘCHILEU  (PSD) – 360.000
• BACIU – (PSD) 360.000
• BĂIȘOARA (PNL) – 510.000
• BELIȘ (PSD) – 360.000
• BOBÂLNA (PSD) ¬ 360.000
• BONȚIDA (PNL) – 570.000
• BORȘA (PNL) – 510.000
• BUZA (UDMR) – 740.000
• CĂIANU (PSD)– 350.000
• CĂLĂRAȘI (PNL) – 570.000
• CĂLĂȚELE (PNL) – 510.000
• CĂMĂRAȘU – 355.000
• CĂPUȘU MARE (PNL) – 570.000
• CĂȘEIU (PSD) – 360.000
• CĂTINA (PSD) – 360.000
• CEANU MARE (PSD) – 360.000
• CHINTENI (PSD) – 360.000
• CHIUEȘTI (PNL) – 510.000
• CIUCEA (PNL) – 510.000
• CIURILA (PNL) – 510.000
• CÎȚCĂU (PNL) – 510.000
• COJOCNA – 360.000
• CORNEȘTI – 360.000
• CUZDRIOARA – 360.000
• DĂBÂCA (PNL) – 510.000
• FELEACU (PSD) – 358.000
• FIZEȘU GHERLII – 510.000
• FLOREȘTI (PNL) – 208.000
• FRATA (PNL) – 510.000
• GEACA (PNL) – 520.000
• GILĂU (PSD)- 360.000
• GÎRBĂU (PNL) – 570.000
• IARA (PNL) – 510.000
• ICLOD (PSD) – 360.000
• IZVORU CRIȘULUI (UDMR) – 750.000
• JICHIȘU DE JOS – 360.000
• JUCU (PSD) – 360.000
• LUNA (PSD) – 360.000
• MĂGURI RĂCĂTĂU (PNL) – 510.000
• MĂNĂSTIRENI  (PSD) – 360000
• MĂRGĂU (PSD) – 360.000
• MĂRIȘEL (PSD)  – 360.000
• MICA (PSD) – 360.000
• MIHAI VITEAZU (UDMR) – 750.000
• MINTIU GHERLII – 360.000
• MOCIU (PNL) – 520.000
• MOLDOVENEȘTI (independent) – 750.000
• NEGRENI (PNL) – 510.000
• PALATCA (PNL) – 510.000
• PANTICEU (PSD) – 360.000
• PETREȘTII DE JOS (PNL) – 510.000
• PLOSCOȘ (PNL) – 510.000
• POIENI (PNL) – 510.000
• RECEA CRISTUR (PNL) – 510.000
• RÎȘCA (PNL) – 510.000
• SĂCUIEU (PSD)- 360.000
• SĂNDULEȘTI (PSD)- 360.000
• SĂVĂDISLA (UDMR) – 750.000
• SIC (independent 2016) – 740.000
• SÂNCRAIU (UDMR) – 760.000
• SÂNMĂRTIN (PSD) – 360.000
• SÎNPAUL (PNL) -510.000
• SUATU (UDMR) – 750.000
• TRITENII DE JOS (PSD) – 360.000
• TURENI (PNL) – 570.000
• ȚAGA (PNL) – 510.000
• UNGURAȘ (UDMR) – 750.000
• VAD (PNL) – 510.000
• VALEA IERII (PNL) – 510.000
• VIIȘOARA (PSD) – 360.000
• VULTURENI (PNL) – 515.000

Cătălin Predoiu este unul dintre candidații oficiali la șefia PNL, iar mâine va fi prezent la Cluj, la ședința Biroului Permanent Județean. Predoiu provine din aripa vechiului PDL, așadar nu e greu de dedus că se bucură de suținerea foștilor săi colegi de partid, Alin Tișe, Daniel Buda sau Emil Boc. “Da, mâine voi fi prezent la ședința PNL Cluj. Am început campania și vreau să iau contact cu Organizația județeană de partid”, a informat Predoiu pentru Actualdecluj.ro. Întrebat dacă a negociat cu liderii clujeni pentru a-l susține la alegerile pentru președinția partidului, în 17 iunie, el a răspuns că deocamdată nu se poate lua în discuție acest lucru: “Eu de abia mi-am început campania. Spre deosebire de Ludovic Orban, am așteptat mai întâi Consiliul Național. Doar acum am început să merg în teritoriu. Oricum, nu se pune problema că aș fi negociat. Vin la Cluj pentru a vedea care sunt problemele de zi cu zi în cadrul organizației județene. Și voi merge și în alte părți”.

Surse din PNL Cluj susțin că liderii din vechea tabără liberală nu sunt neapărat încântați să-l susțină pe Predoiu la șefia partidului, în detrimentul lui Ludovic Orban. Senatorul Marius Nicoară consideră, însă, că e prea devreme să se dea un verdict în sensul acesta. “Sigur, domnul Predoiu vine la Cluj și foarte bine că o face, pentru că este în campanie și înțeleg că vine de la Zalău. Dar tot așa o să vină la noi și Ludovic Orban. Până în iunie mai este destul timp, așa încât o să ajungă și Ludovic”, a precizat Nicoară. El a mai adăugat că nu e hotărât cu cine o să voteze. “Să vedem cine o să mai candideze, ce oferte au candidații. Numai după ce ne vom stabili propria conducere la nivelul PNL Cluj, o să putem spune și pe cine susținem la nivel național”, a comentat Nicoară.

Nu mai este un secret că actualul președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, vrea să facă echipă cu Predoiu, având în vedere că el și-a anunțat public dorința de a candida pentru una dintre funcțiile de conducere de la nivel național. Astăzi, Tișe își nuanțează explicația. El e conștient că dacă vrea să prindă un mandat de vicepreședinte la nivel național, nu mai are cum să candideze la nivel local. “S-au schimbat prevederile din statut. Regula spune că liderii din organizații județene nu mai pot candida pentru funcțiile de conducere de la nivel național. Eu aș cam vrea să candidez la nivel național, mai ales dacă Daniel Buda se decide să candideze la șefia PNL Cluj”, a spus Tișe. Cu alte cuvinte, liderul administrației județene nu vrea să se bată cu Buda pentru șefia PNL Cluj, motiv pentru care se va concentra pe alegerile de la nivel național.

Când sunt alegerile în PNL

În cadrul Consiliului Național al PNL, care a avut loc în urmă cu o săptămână, s-a stabilit ca alegerile pentru șefia partidului să se desfășoare în 17 iunie, 2017. Principalii candidați pentru președinție sunt Cătălin Predoiu (din aripa vechiului PDL) și Ludovic Orban (din aripa PNL). Organizațiile județene au termen să-și aleagă noile conduceri până în 2 mai, 2017. La ședința Biroului Permanent Județean de mâine, PNL Cluj va fixa, așadar, un calendar pentru alegerile interne.  Principalul favorit pentru șefia organizației județene este actualul președinte, europarlamentarul Daniel Buda, deși acesta a evitat să-și anunțe public candidatura. Din partea vechii tabere liberale, primarul din Florești, Horia Șulea, și-a anunțat și el candidatura pentru șefia PNL Cluj. Marius Nicoară a subliniat că în calitatea sa de senator îi revine din start poziția de vicepreședinte al PNL Cluj, și că nu s-a decis dacă o să mai candideze pentru președinție. În schimb, Nicoară nici nu spune că ar fi dispus să-l susțină pe Șulea, sau pe Buda.

 

 

 

 

Strategia Consiliului Județean Cluj de a-și transforma unele regii în societăți comerciale se dovedește un fiasco, având în vedere că acestea n-au reușit să se mențină în piață mai mult de trei, patru ani. Prima care a intrat în procedură de faliment este societatea Cluj Arena, administrația județeană fiind nevoită să-și însușească (prin intermediul unei Direcții), activitatea de întreținere a stadionului. Tot cu falimentul se confruntă, în prezent, și Societatea de Pază și Protecție, iar situația în acest caz este cu mult mai critică, având în vedere că peste 150 de oameni riscă să rămâne fără locuri de muncă. Administrația județeană nu-și va putea permite să-și lărgească organigrama cu un asemenea număr de angajați, după modelul aplicat deja la Cluj Arena.

Cum s-a ajuns aici?

Câțiva angajați ai societății de Pază și Protecție s-au prezentat în plenul Consiliului Județean, solicitând sprijinul acestei instituții, care de altfel este acționarul majoritar al societății: “Majoritatea dintre noi lucrăm în cadrul acestei societăți de 15, 20 de ani, încă de pe vremea când a debutat ca structură a Gardienilor Publici. Vă dați seama, noi avem vârste de 40, 50 de ani, cine ne mai angajează acum?” s-au plâns oamenii (foto jos).

17078457_1236871133014936_1321254534_n

Pentru a le oferi oamenilor un dram de încredere, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, le-a promis că va avea în vedere posibilitatea ca activitatea societății să fie preluată de instituția pe care o coordonează, însă, a avut grijă să sublinieze și că bugetul nu prea permite lucrul acesta.

Tișe a uitat să mai menționeze că ideea privind transformarea acestei regii de pază, în societatea comercială, i-a aparținut chiar lui, în mandatul său anterior de lider al Consiliului Județean. La acea vreme, regia avea și mai mulți angajați (peste 250), și era considerată o povară bugetară, deși aceasta avea pe rol suficiente contracte care să-i asigure funcționalitatea. Sigur, o bună parte dintre serviciile de pază prestate de această regie vizau instituțiile aflate în subordinea Consiliului Județean. Existau, însă, și contracte cu diferite structuri private.

După ce Consiliul Județean a decis să transforme această regie în societate comercială, au venit și primele lovituri. Concret, din noua postură, Societății de Pază și Protecție i-a revenit obligația de a participa la licitații inclusiv pentru serviciile de pază pe care, până la acel moment, le obținuse de la Consiliul Județean prin încredințare directă. Evident că din pricina structurii stufoase de personal, a managementului defectuos, societatea a pierdut contractele de bază, în mod ciudat, chiar și pe cel de pază în incinta instituției Consiliului Județean.

Chiar dacă a funcționat pe avarie în ultimii ani, personalul de bază fiind mult redus, Societatea de Pază și Protecție a continuat să fie o vacă de muls pentru clientela politică. După plecarea lui Alin Tișe de la Consiliul Județean, în 2012, a urmat rândul USL-ului (liberalul Horea Uioreanu – președinte și social-democratul Ioan Oleleu – vicepreședinte). Aceștia și-au impus oamenii pe post de manageri, înlăturând-o pe cea care deținuse anterior funcția de director.  Societatea n-a reușit, însă, să se redreseze, dimpotrivă. Ulterior, un fost consilier județean, Axente Husar – care devenise un fel de amic al celui care devenise președinte al Consiliului Județean (Mihai Seplecan) – a fost numit administrator în cadrul acestei societăți. În afara faptului că societatea i-a plătit salariul de peste 4000 de lei lui Husar, nu s-a petrecut vreo îmbunătățire. Acum, firma va intra în procedură de insolvență, a anunțat conducerea.

 

Decizie fără precedent, astăzi, în ședința Consiliului Județean Cluj. Șeful Direcției Generale de Asistența Socială și Protecția Copilului (DGASPC), Daniel Tămaș (foto sus), a fost evaluat de liderii administrației județene cu nota 1,25. Concret, Tămaș a obținut calificativul “nesatisfăctor”, ceea ce înseamnă că îi va fi desfăcut contractul de muncă.

Din momentul în care a preluat conducerea Consiliului Județean Cluj, noul președinte, Alin Tișe (PNL) a lansat în public mai multe reproșuri la adresa lui Tămaș.  Alin Tișe susținea că ar fi primit mai multe plângeri privind modul în care s-au făcut unele angajări în cadrul centrelor sociale ale DGASPC, dar și legat de unele cheltuieli de investiție angajate de conducerea instituției.  În acest sens, Consiliul Județean a format o Comisie de Disciplină, care a evaluat activitatea lui Daniel Tămaș. Luna trecută, în baza constatărilor acestei Comisii, Tămaș a fost sancționat cu tăierea din salariu a unui procent de 20% , pe o perioadă de 3 luni. Conducerea Consiliului Județean nu s-a limitat, însă, la această sancțiune. Președintele Alin Tișe și vicepreședintele Marius Mânzat s-au întrunit pentru a-i evalua activitatea lui Tămaș, în baza regulamentului instituției. În calitate de ordonator principal de credite, administrația județeană are această sarcină de a-l evalua pe managerul DGASPC, la final de an. Nota acordată lui Tămaș de către cei doi lideri ai administrației județene a fost de 1,25, adică a obținut calificativul nesatisfăctor.  Plenul Consiliului Județean – care avea atributul de a aproba sau de a respinge acest rezultat al evaluării – a votat astzăi favorabil, urmând ca lui Tămaș să îi fie desfăcut contractul de muncă.  În termen de cinci zile de la comunicarea acestei decizii, lui Tămaș îi va înceta de drept contractul de muncă. Trebuie spus că și încetarea contractului de muncă ar urma să treacă prin votul plenului Consiliului Județean, într-o următoare ședință ordinară.

Cum a ajuns Tămaș la DGASPC

Daniel Tămaș a fost poziționat la conducerea Direcției Sociale în 2012, în urma unui concurs pentru acest post, pe vremea când conducerea Consiliului Județean era asigurată de USL (Alianța dintre PNL și PSD). Tămaș i-a luat locul unei apropiate a foștilor lideri PDL, Nicoleta Molnar, după ce ea a acceptat – la înțelegere cu fosta conducere USL a Consiliului Județean – să se retragă pe un post de director adjunct, pentru a-i lăsa locul lui Tămaș (membru PSD). Tămaș provine la rândul său din structura Direcției Sociale. El  afirmă că măsura Consiliului Județean este abuzivă, pentru că administrația județeană nu i-a fixat vreun criteriu de performanță, așa cum se întâmplă în cazul altor regii sau structuri subordondate Consiliului Județean.

“Cum să fiu notat cu 1,25 când eu am gestionat 6 proiecte europene în valoare de peste 50 de milioane de lei. Am deschis noi case de tip familial. Am  făcut economii importante la buget și am stopat mai multe finanțări ilegale, care se petreceau înainte să preiau eu această instituție”, a mai comentat Daniel Tămaș. El arară că evaluarea care i s-a făcut este un act de răzbunare din partea actualului președinte al Consiliului Județean, Alin Tișe, subliniind că se va adresa instanței.

 

Aeroportul clujean și Consiliul Județean concesionau în 2010 un teren important, societății UTI Parking & Hotel Management, în vederea realizării (după cum spune și denumirea firmei), a unor parcări și a unui complex hotelier în incinta Aeroportului clujean. Numai că terenul concesionat nu era liber de sarcini, astfel că UTI – care se angajase să plătească redevențe semnificative în bugetul Consiliului Județean – s-a trezit în imposibilitatea de a-și realiza planul de investiții. În raportul Curții de Conturi, această situație i-a fost imputată, evident, Consiliului Județean Cluj. De ce? Pentru că instituția dispune de un contract de concesiune care însă nu i-a adus nici-un leu în buget, din redevența pe care UTI avea obligația să o plătească.

Consiliul Județean a contestat acest raport al Curții de Conturi, pe motiv că nu avea cum să încaseze redevențe de la UTI, de vreme ce investițiile nu s-au mai realizat. Rămâne, însă, întrebarea: cum a fost posibil ca Aeroportul și Consiliul Județean să organizeze o licitația pentru concesionarea unui teren care se afla prins într-un litigiu cu o societate privată, și pe care se mai aflau și niște imobile? La momentul respectiv, conducerea Aeroportului preciza că situația juridică se va reglementa și că UTI va putea să preia terenul, însă, acest lucru nu s-a mai întâmplat, astfel că administrația județeană s-a văzut pusă în situația de a suspenda clauzele contractuale care vizau construcția hotelului și a parkingului suprateran.

Societății UTI i-a mai rămas de amenajat doar parcările din zona terminalelor de pasageri, care, de altfel, aduc în bugetul Consiliului Județean o redevență anuală de peste 66.000 de euro.

După mai bine de cinc ani de când a fost semnat acest contract cu UTI, liderul administrației județene, Alin Tișe, vine și anunță că se vor relua o parte din clauzele care fuseseră suspendate. Mai precis, este vorba despre prevederile contractuale care vizau construcția parkingului suprateran, de 1470 de locuri.

“Mă bucur că am reuşit să deblocăm acest contract care fusese suspendat în urmă cu mai mulţi ani din cauza problemelor cu amplasamentul. În contextul în care am convenit deja asupra eliberării, cel târziu luni, 27 februarie, a ultimului imobil de pe amplasamentul viitorului parking, în acest moment nu mai există absolut niciun obstacol în calea demarării acestei investiţii imperios necesare unui aeroport de mărimea celui din Cluj”, a transmis Tișe.

Nici un cuvânt, însă, despre prevederile care vizau construcția unui Hotel și care ar fi adus sume importante în bugetul Consiliului Județean. Oricum, pe locația respectivă s-a construit între timp și turnul de control al Romatsa, astfel că e greu de crezut că investiția se va mai putea realiza vreodată pe acest teren.

 

Alegerile interne la nivelul PNL au fost stabilite pentru 10-11 iunie, 2017,  astfel că și organizațiile din teritoriu au sarcina ca până la acea dată să-și impună noi lideri.

Singurul candidat anunțat la nivelul PNL Cluj Napoca

La nivelul organizației municipale a PNL, singurul care și-a anunțat intenția de a candida pentru un nou mandat de președinte este actualul viceprimar Dan Tarcea (foto dreapta). De altfel, Tarcea conduce și în prezent organizația municipală a PNL, el fiind unul dintre vechii liberali care s-au integrat destul de ușor în structura noului partid, după fuzionarea cu PDL. Tarcea este de părere că PNL trebuie să rămână o forță în Cluj Napoca și consideră că experiența sa îl recomandă drept cel mai bun candidat, în acest scop.

Surpriză: Nicoară nu se laudă cu Șulea

La nivelul organizației județene a PNL, singurul care și-a anunțat public intenția de a candida la președinția organizației județene este primarul din Florești, Horia Șulea (foto stânga). El face parte din vechiul PNL, însă, interesant este faptul că liderul taberei liberale, senatorul Marius Nicoară, nu se arată prea dornic să-l susțină. “Nu pot să spun de pe acum pe cine voi susține, pentru că este posibil să candidez chiar eu. Încă nu știu, dar este foarte posibil să o fac. Până la data alegerilor mai curge multă apă pe Someș, așa încât se poate întâmpla orice. Vom vedea”, a comentat fostul președinte al PNL Cluj, Marius Nicoară, pentru Actualdecluj.ro. El a adăugat că Șulea, asemeni oricărui alt liberal, are dreptul statutar de a candida, însă, nicidecum n-a întărit ipoteza că ar putea să-i susține candidatura.

Alin Tișe nu zice că l-ar vrea pe Buda

Este interesantă reacția lui Marius Nicoară, dacă este să avem în vedere că nu cu mult timp în urmă, Șulea era unul dintre amicii și susținătorii săi. În prezent, însă, majoritatea liberalilor din tabăra lui Nicoară au trecut fie în tabăra lui Emil Boc și Daniel Buda, fie în tabăra lui Alin Tișe (liderii vechiului PDL Cluj). Este și cazul lui Horea Șulea, care în ultima perioadă a primit mult sprijin din partea liderului Consiliului Județean, Alin Tișe, în special în problema administrativă care viza managementul deșeurilor la nivelul comunei Florești.  Chestionat de Actualdecluj.ro, dacă-i susține lui Horia Șulea candidatura la șefia PNL Cluj, Alin Tișe n-a negat. E drept că nici n-a aprobat lucrul acesta, însă, n-a aprobat nici că-l va susține pe mai vechiul său coleg de partid, Daniel Buda. “Nu știu încă, rămâne să mă decid ce voi face la nivel de PNL Cluj. Să vedem cine va candida, poate mă decid să candidez și eu. La nivel național voi candida cu siguranță pentru una dintre pozițiile de conducere: președinte, prim-vicepreședinte sau secretar-general. La nivel de Cluj încă nu m-am decis”, a răspuns cu diplomație Tișe, evitând să-și exprime un punct de vedere ferm.

Daniel Buda, dorit de vechii PDL-iști 

Liberalii proveniți din tabăra PDL se așteaptă, evident, ca actualul președinte al organizației, Daniel Buda, să câștige un mandat oficial în fruntea PNL Cluj, însă, acesta a evitat, până în prezent, să-și anunțe oficial candidatura. Primarul Emil Boc a subliniat în mai multe rânduri că nu va candida la nivelul organizației clujene, ceea ce ar presupune că-l va susține pe Daniel Buda. Când și-a anunțat candidatura într-o emisiune TV, Horea Șulea a sugerat că PNL Cluj ar duce lipsă de o mână “bărbătească” și că s-a decis să candideze tocmai din acest motiv. Buda nu a comentat în niciun fel obrăznicia lui Șulea, mulțumindu-se să afirme că orice liberal are dreptul să candideze.