Tags Posts tagged with "adrian oros"

adrian oros

S-a respins în Parlament, inițiativa UDMR privind diminuarea pragului de utilizare a limbilor minoirităților în instituțiile administrative locale. În prezent, Lgea administrației locale spune că limba unei minorități poate fi utilizată, oficial, în instituțiile statului dacă numărul populației minoritare din localitatea respectivă este de 20%. UDMR a propus ca acest prag să scadă de la 20% la 10%, dat fiind faptul că mai multe orașe, precum Cluj Napoca, care deși nu ating pragul legal, au comunități însemnate de etnici maghiari. Părea că UDMR negociase cu PSD pentru ca modificările legii administrației publice să fie aprobate în Parlament, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Nu numai că reprezentanții PSD au votat împotrivă, dar au și făcut front comun cu membrii PNL, respingând inițiativa maghiarilor.

Deputatul maghiar de Cluj, Csoma Botond (foto sus), și-a exprimat regretul pentru această decizie, în plenul Camerei Deputaților: ”Mă așteptam la o atitudine șovină și patriotardă din partea membrilor PMP sau ai PNL, dar am crezut că cei din alte partide vor înțelege că această inițiativă nu are scopul de a stârni tensiuni între românii și maghiarii din Transilvania. Unii deputați greșesc când spun că acestă prag de 20% este suficient. Ar trebui să știe că legii nu i s-a adus nicio modificare în această privință, din 2012 încoace. Ar trebui ca România să respecte spiritul convenției ratificate, legat de drepturile minorităților, și să adopte această modificare de lege. Cum vrem să ne pretindem un model de țară care respectă drepturile minorităților, când la Cluj Napoca, 50.000 de maghiari nu pot utiliza limba maternă în instituțiile administrative de stat?”, a comentat Botond.

Deputatul PSD Horia Nasra, care este și președintele organizației județene de partid, spune că niciodată n-a avut intenția de a vota pentru inițiativa maghiarilor. „Consider că este suficient un prag de 20% pentru ca o minoritate să-și poată folosi limba maternă în relația cu instituțiile statului. Nimeni nu poate să spună că în România nu sunt respectate drepturile minorităților. În ce mă privește, am votat așa cum am promis la Țebea și la Crucea Iancului. Am pus pumnul în pieptul furtunii, cum spunea și Avram Iancu. Știu că și colegii meu au procedat la fel”, a comentat Nasra.

La rândul său, deputatul clujean PNL, Adrian Oros, a transmis că România respectă în integralitate Convenția Cadru privind protecția minorităților naționale: „Recomandările Comitetului de experți, către Comitetul de Miniștri ai Consiliului Europei privind aplicarea Cartei Europene a limbilor regionale sau minoritare în România, adoptate la 13 iunie 2012, nu vorbesc nicăieri despre scăderea pragului de la 20 la 10%.  În documentul amintit mai sus, nu există referiri la steaguri secuiești sau inscripții bilingve. Există exprimarea cu caracter general de reconsiderare a pragului. În opinia PNL, acest aspect vizează ocazia unei mai bune reglementări, nu motivul de a solicita privilegii.  Mai mult decât atât, recomandările nu au caracter imperativ, nu pot depăși sfera legalității și nici nu pot încălca prevederile Constituției României. România este țara considerată exemplu de bune practici în domeniul protecției drepturilor minorităților naționale, la nivel European. Prezența constantă a UDMR în Parlamentul României în ultimii 27 de ani, precum și cooptarea aproape permanentă sub diverse formule la actul de guvernare, reprezintă unul dintre cele mai elocvente exemple pe care țara noastră le dă, în domeniul recunoașterii, protecției și promovării drepturilor minorităților”. Oros a mai arătat că nu e cazul ca UDMR să vină cu o asemenea inițiativă în prag de aniversare a unui secol de la făurirea statului unitar român.  „ Liderii UDMR doresc crearea de tensiuni inutile între membrii comunităților locale și doresc readucerea în prim plan a discuțiilor despre sensibilități istorice care să genereze instabilitate și disturbarea bunului mers al vieții tuturor cetățenilor, indiferent de etnia lor”, a spus Oros.

by -
0 295

Deputatul clujean Adrian Oros l-a susținut de la bun început pe Ludovic Orban în campania internă pentru președinția PNL, iar la schimb i s-a promis cel puțin o poziție de vicepreședinte la nivel național. Astăzi, Oros a câștigat funcția de vicepreședinte pe domeniul Agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară și mediu, ape și silvicultură, cu un scor impresionant, de 1088 de voturi, spre deosebire de contracandidații săi, Gheorghe Ștefan, Vasile Iliuță și Gabriel Bulgaru, care au obținut doar 161, 243, respectiv 48 de voturi. Astfel, deputatul Adrian Oros este singurul dintre liderii PNL Cluj care intră în primul eșalon al conducerii liberale centrale.

Alin Tișe a pierdut funcția de prim-vicepreședinte pe probleme de comunicare, în favoarea Ralucăi Turcan, dar și pe cea de vicepreședinte pe regiunea Nord-Vest, în favoarea bihoreanului Lucian Bode. Liderul PNL Cluj, europarlamentarul Daniel Buda a câștigat și el președinția Comisiei de Arbitraj a PNL.

Sorin Moldovan (care și-a obținut mandatul de deputat de pe listele PNL Cluj, deși el aparținea de Organizația PNL București), s-a înscris și el pentru o poziție de membru simplu în Biroul Național. Moldovan, asemeni lui Tișe și lui Buda, a fost parte din tabăra lui Cristian Bușoi. Sursele Actual de Cluj au informat că ar fi existat o eroare de vot, în sensul că listele cu candidații pentru Biroul Național ar fi fost modificate cu o zi înainte de alegeri. O parte dintre votanți nu ar fi realizat că numerele candidaților sunt schimbate, iar în felul acesta Moldovan ar fi fost votat și de delegați din tabăra lui Ludovic Orban. Chiar și așa, spun sursele Actual, probabilitatea ca Moldovan să câștige este foarte mică.

Vom reveni cu amănunte.

 

Liderul Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, și-a depus candidatura pentru una din cele 4 funcții de prim-vicepreședinte, la nivelul PNL. Intersant este că el este contracandidat doar de Raluca Turcan, fost președinte interimar al partidului.  Turcan a fost de la bun început una dintre susținătoarele lui Cristian Bușoi, pentru funcția de președinte al partidului. Tișe nu s-a poziținat în mod deschis de partea lui Ludovic Orban, însă, niciodată nu s-a alăturat taberei lui Cristian Bușoi. În cazul în care alegerile din PNL vor fi câștigate, sâmbătă, de Ludovic Orban, lui Tișe îi cresc foarte mult șansele de a câștiga în fața Ralucăi Turcan (foto jos).

Cele 4 poziții de prim-vicepreședinte implică următoarele domenii: Stategii Politice (candidați sunt Ilie Bolojan – primarul din Oradea și Viorel Cataramă – om de afaceri); Comunicare (candidați sunt Alin Tișe – președintele Consiliului Județean Cluj și Raluca Turcan – fost președinte interimar al partidului); Mediu de afaceri&societate civilă (candidați sunt Iulian Dumitrescu – liderul PNL Prahova și Nicolae Robu – primarul Timișoarei); Relații Internaționale (candidați sunt Mircea Hava – primarul din Alba și Mugur Cozmanciuc – deputat PNL de Neamț).  Din această listă reiese în mod cert că pentru aceste funcții se luptă, de fapt, tot două tabere, susținătorii lui Bușoi și cei ai lui Orban. În principiu, o victorie a lui Orban în 17 iunie, ar trebuie să le aducă mandatele de prim-vicepreședinți lui Ilie Bolojan, lui Alin Tișe (foto mijloc), lui Iulian Dumitrescu și lui Mircea Hava. De menționat că alegerile pentru noul Birou Național vor avea lor a doua zi, adică în 18 iunie. Tișe mai candidează și pentru un post de vicepreședinte pe regiunea Nord – Vest. Pentru această poziție este contracandidat de fostul ministru al Mediului, Lucia Varga și de fostul deputat Lucian Bode. Tișe figurează și pe lista membrilor Biroului Național.

În privința celor 16 funcții de vicepreședinți (8 funcții pe domenii tehnice și 8 funcții pe regiuni), situația nu este foarte clară, având în vedere că sunt înscriși mai mulți candidați, din fiecare tabără. Deputatul clujean, Adrian Oros candidează pentru un mandat de vicepreședinte pe domeniul Agricultură, dezvoltare rurală, industrie alimentară și mediu, ape și silvicultură. El este contracandidat de alți trei membri PNL din țară.

În afară de Tișe și Oros, nici-un alt lider clujean nu mai candidează pentru vreo funcție de conducere. Europarlamentarul Daniel Buda (președintele PNL Cluj) s-a înscris pentru președinția Curții de Arbitraj a PNL, alături de alți 3 membri de partid din țară. De asemenea, tânărul Sorin Moldovan figurează și el pe lista de membri in cadrul Biroului Național.

Liberalii vor vota sâmbătă dar și duminică pentru desemnarea noului președinte, respectiv pentru validarea biroului de conducere a partidului. Ludovic Orban este cotat cu cele mai mari șanse în cadrul acestor alegeri, dacă este să ne raportăm la numărul de susținători, care au exprimat deja un vot de sprijin la nivelul filialelor județene. PNL Cluj trimite la București un număr semnificativ de delegați, 175 de persoane, mai exact membri din biroul județean de conducere, parlamentari, europarlamentari, primari, consilieri județeni sau locali dar și lideri de organizații locale. Nu este prea clar dacă organizația PNL Cluj va obține postul de prim-vicepreșinte la nivelul Biroului Național, deși dorința președintelui Consiliului Județean, Alin Tișe, aceasta era. În prezent, el nu mai este la fel de sigur dacă mai candidează. În schimb, deputatul Adrian Oros pare foarte convins că va obține o poziție de vicepreședinte.

Cum au jucat la două capete, liderii importanți ai PNL Cluj riscă să rămână pe dinafară

Principalii lideri ai PNL Cluj au avut grijă să mențină o oarecare detașare față de principalii candidați înscriși în competiția pentru șefia partidului, Ludovic Orban și Cristian Bușoi. Această poziționare așa zis “neutră” le scade considerabil șansele de a mai obține funcția de prim-vicepreședinte, dacă Orban va câștiga alegerile.

În momentul acesta sunt vehiculate mai multe variante. Pe de-o parte se presupune că Emil Boc ar fi negociat cu Orban, urmând ca duminică, organizația clujeană să obțină, totuși, unul dintre cele 4 posturi de prim-vicepreședinți, fie pentru Alin Tișe, fie, de ce nu, chiar pentru Emil Boc (dacă el va dori să candideze). Pe de altă parte, se speculează că Orban s-ar fi simțit ofensat de ultima mișcare a europarlamentarului clujean Daniel Buda, care a anunțat oficial că îl va vota pe Cristian Bușoi, atragându-i în această direcție pe mai mulți oameni de-ai săi. Orban n-ar mai fi la fel de dispus să se uite spre Cluj – spun sursele Actual de Cluj – mai cu seamă pentru faptul că cele patru funcții de prim-vicepreședinți sunt vânate de alți lideri din țară, care nu s-au sfiit să-i acorde tot sprijinul, chiar din momentul în care și-a anunțat candidatura.

Ar fi în cărți, prin urmare, pentru un post de prim-vicepreședinte primarul din Oradea, Ilie Bolojan, dar și preșdintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu. Ar mai fi în cărți și liderii PNL Alba, Arad, Suceava și lista poate continua. În aceste condiții, se prea poate ca județul Cluj să rămână cu maxim două postui de vicepreședinți, dintre cele 16 disponibile. În aceste condiții Alin Tișe nu prea mai pare interesat să candideze. El a precizat pentru Actual de Cluj că se decide în două, trei zile.  “Nu știu încă ce voi face, nu m-am hotărât. Partidul este într-o situație foarte delicată și riscă să piardă oameni dacă nu va exista înțelepciune la vârf” s-a limitat să spună Tișe pentru Actual de Cluj. În urmă cu câteva luni, el părea convins că-și va găsi un loc la vârful partidului, mai ales că se bucura de sprijinul colegilor săi, în această privință. De altfel, Tișe nu a mai candidat pentru nici o poziție la nivelul PNL Cluj, tocmai în ideea de a putea candida în biroul național.  Dacă va decide să candideze, el va intra în competiție alături de colegul său de partid, deputatul clujean Adrian Oros, posibil chiar din postura de contracandidat.

Adrian Oros a fost și a rămas susținătorul lui Orban, motiv pentru care e lesne de înțeles cine ar fi preferat într-o eventuală competiție pentru unul dintre cele 16 posturi de vicepreședinți. Deputatul a menționat pentru Actual de Cluj că își va depune candidatura, fără rezerve, având certitudinea că poate obține un post de vicepreședinte: “Vor fi 8 poziții de vicepreședinți pe probleme tehnice și încă 8 poziții de vicepreședinți regionali, în totală 16 funcții. Eu voi candida pentru un post de vicepreședinte pe probleme de agronomie. Sunt realist, nu-mi imaginez că aș putea să candidez pentru poziția de prim-vicepreședinte. Aceste funcții vor ajunge la oamenii care au anvergură la nivel național. Sunt conștient că eu nu am o asemenea anvergură, dar sunt convins că din poziția de vicepreședinte îmi voi face treaba foarte bine”.

Adrian Oros nu va avea niciodată anvergura politică și electorală pe care o are Tișe, este drept, dar cum calculele politice se fac în baza a altor temeiuri, liberalilor clujeni nu le rămâne decât să spere că vor dispune, totuși, de două locuri în Biroul Național.

69 din membrii delegației clujene vor rămâne la vot și duminică, pentru desemnarea membrilor din noul Birou Național al PNL.

 

 

Oficial, liderii PNL Cluj au transmis că nu le vor cere delegaţilor să voteze cu un anumit candidat, la Congresul din 17 iunie, când se va desemna noul preşedinte al partidului. Neoficial, ei par să fi înclinat  balanţa în favoarea lui Ludovic Orban. Un prim semnal în acest sens îl dă viceprimarul Dan Tarcea, principalul aghiotant al primarului Emil Boc, omul care a a fost repus, recent, în fruntea organizaţiei municipale a PNL. Deşi provine din vechea tabără liberală, Tarcea se numără printre cei care, imediat după fuziune, s-au aliniat conştincioşi în echipa lui Boc. În prezent, fără permisiunea lui Boc, viceprimarul Tarcea nu mişcă deloc în front, dovadă stând şi lista aleşilor în conducerea organizaţiei municipale, presărate cu apropiaţi de-ai primarului. E de înţeles, aşadar, că prezenţa lui Tarcea la Bucureşti, în momementul depunerii Moţiunii lui Ludovic Orban, a fost încurajată de edilul Clujului, mai ales că o bună parte dintre primarii din Ardeal au ales şi ei să se poziţioneze, în mod deschis, de partea lui Orban.

Fostul ministru şi colegul meu, Ludovic Orban, şi-a depus astăzi moţiunea de candidatură la preşedinţia partidului – “PNL, forţa dreptei”.  Susţin această candidatură şi acest proiect alături de peste 100 de liberali din ţară, printre care parlamentari, primari şi preşedinţi de Consilii Judeţene – a scris Dan Tarcea (foto jos, stanga), pe pagina personală de Facebook.

În cazul în care Orban ar câştiga preşedinţia PNL-ului, este evident că Emil Boc şi echipa sa ar beneficia de o deschidere mult mai mare la nivel de partid. Cristian Buşoi, în schimb, rămâne doar omul din umbra lui Klaus Iohannis, preşedintele României, acel preşedinte care l-a ultima sa vizită în Cluj Napoca a ţinut dinandins să-i ocolească uşa lui Boc. În partid, de altfel, nu e niciun secret că Iohannis nu-l agrează pe Boc. La Congresul pentru alegerea conducerii PNL Cluj a participat şi Cătălin Predoiu (între timp acesta s-a retras din competiţia pentru preşedinţie), iar el i-a amintit în mod public lui Boc, că gaşca lui Buşoi nu-l prea iubeşte.

“După discursurile pe care le-am ascultat îmi dau seama că mie nu prea mi-au mai rămas cuvinte frumoase, sau mieroase, pe care să vi le spun. Pe de altă parte, mă simt bucuros pentru că elogiile la adresa primarului Emil Boc vin acum și de la unii care în urmă cu vreun an de zile nu știau cum să ne explice că nu e cazul ca Emil Boc să mai candideze…”, a spus Predoiu, cu ţintă spre Buşoi, care tocmai îşi terminase discursul laudativ la adresa primarului clujean.

Poate că Orban nu este cea mai strălucită variantă pentru şefia PNL, dar cu siguranţă el reprezintă o opţiune pentru majoritatea liberalilor supăraţi pe strategia cooperativei din jurul preşedintelui Klaus Iohannis, acea strategie care a condus la ruşionoase pierdere a alegerilor parlamentare din decembrie, 2016 – spun surse din PNL. La această oră, cei mai mulţi deputaţi, senatori, primari, preşedinţi de consilii judeţene, aleşi locali şi judeţeni,lideri de organizaţii-filiale sunt de părere că Buşoi reprezintă eşecul, rezultatele sale electorale la nivel de Bucureşti fiind concludente în acest sens. Totuşi, jocul nu este încă închis, iar Cristian Buşoi are destule şanse să câştige alegerile din 17 iunie, având în vedere că se bucură de susţinerea unor structuri de stat importante, şi că oamenii săi sunt direct implicaţi în organizarea  Congresului. Este motivul pentru care, cel mai probabil, liderii PNL Cluj, Emil Boc, Daniel Buda şi Alin Tişe evită să se pronunţe deschis în privinţa susţinerii vreunuia dintre cei doi candidaţi. Altfel spus, dacă ar fi să câştige Buşoi, Clujul să obţină măcar un post pe prim-vicepreşedinte, acela promis lui Alin Tişe. Pe de altă parte, dacă va fi să câştige Orban, primarul Clujului va avea din nou o uşă larg deschisă spre politica mare, şi nu doar el, atâta timp cât negocierile s-au purtat deja în această direcţie.

Printre liderii liberali clujeni care şi-au mai anunţat deschis susţinerea pentru Ludovic Orban se numără deputatul Adrian Oros şi senatorul Marius Nicoară.

 

 

La șefia PNL se va instala, în sfârșit, o conducere unică, după încheierea fuziunii cu vechiul PDL, dispusă de Tribunalul București încă din 2014. Dacă la nivelul organizației centrale, disputele interne par să nu se mai termine, la Cluj, democrat-liberalii din tabăra lui Emil Boc s-au instalat încă de la început, cu mare lejeritate, la șefia organizației PNL, de parcă nicicând n-ar fi făcut parte din vreun alt partid, cu atât mai puțin din cel al lui Traian Băsescu, partidul care nu demult era dușmanul de moarte al PNL-ului. Liderii clujeni s-au preocupat să păstreze “pacea” în interiorul organizației lor, cunoscându-și fiecare interesele. Așa se face că la alegerile organizate pentru desemnarea noii conduceri a PNL Cluj,  nu se întrevede vreo surpriză. Funcțiile au fost  deja distribuite, iar candidații înscriși nu trebuie să concureze cu nimeni pentru pozițiile lor. În schimb, dacă liderii clujeni vor da greș în privința susținerii candidatului potrivit, la alegerile de la centru (programate în iunie), ei riscă să piardă nu doar influența la nivel de partid, ci și funcții politico-administrative importante.

Cine va conduce organizația municipală

Astăzi, la Hotel Napoca se desfășoară algerile pentru desemnarea conducerii organizației municipale. Viceprimarul Dan Tarcea, din vechea gardă PNL (acomodat cât se poate de bine în orgrada lui Emil Boc), va prelua, oficial, președinția PNL Cluj Napoca. În echipa sa vor intra ca prim-vicepreședinți fostul viceprimar din perioada lui Sorin Apostu, Radu Moisin (în prezent consilier local, avocat de profesie) și consilierul local Sabin Sărmaș (din tabăra  PNL,  IT-ist de profesie). Vor mai fi, de asemenea, 8 vicepreședinți: consilierul local Radu Rațiu (provine din PDL și este șeful Cluj Arena); fostul viceprimar Gheorghe Șurubaru (aripa PDL), în prezent City-manager în Primăria lui Boc; Ion Pantelimon (tot din aripa PDL și tot un apropiat al lui Boc), în prezent acesta este șeful Regiei Autonome a Domeniului Public; Hadrian Arion, fost șef la Inspectoratul Școlar (aripa PNL) și consilierii locali Ovidiu Florian (aripa PNL), Bashar Molhem (aripa PNL), Constantin Tomoș (aripa PDL), Dan Vaman (aripa PNL).

Șulea nu mai face pe viteazul

La alegerile de duminică (23 aprilie), șefia organizației județene îi va reveni tot actualului președinte, europarlamentarul Daniel Buda (din tabăra vechiului PDL). Deși a existat o tentativă din partea primarului de Florești, Horea Șulea, de a-l contracandida pe Buda, el a fost sfătuit să stea în banca sa, pentru a nu încurca în vreun fel împărțeala funcțiilor. Șulea a înțeles mesajul, spun sursele Actual de Cluj, motiv pentru care nu și-a mai înscris candidatura. În urmă cu câteva săptămâni, primarul Șulea se lăuda prin emisiuni că intenționează să candideze: “pentru că PNL are nevoie să fie condus de un bărbat adevărat”. Viteja lui a ținut cam tot atât cât a durat emisiunea la televizor, pentru că acesta a realizat că nu ar fi primit sprijin nici măcar de la colegii săi din vechiul PNL- spun aceleași surse. În echipa lui Buda vor mai intra senatorul Marius Nicoară (fost președinte al vechilor liberali), dar și deputatul Adrian Oros (aripa PNL).

Teama vine de la centru

Chiar dacă pe plan local funcțiile s-au dat deja, acest lucru nu înseamnă că liderii PNL Cluj au scăpat de emoții. La nivel central, Ludovic Orban (din vechea tabăra liberală) acaparează teren în cursa pentru președinția PNL. O poziționare greșită din partea organizației clujene ar aduce pierderi importante pentru Daniel Buda, Alin Tișe și chiar pentru Emil Boc. Daniel Buda deține un mandat de europarlamentar, pe care intenționează să-l păstreze și în viitor. Președintele Consiliului Județean, Alin Tișe, își dorește și el funcția de prim-vicepreședinte la nivel central, iar Emil Boc are la rândul său planuri politice înalte, chiar dacă în prezent nu vorbește despre ele. Or, cei trei s-au cam poziționat în jurul candidaturii lui Cătălin Predoiu (fost ministru al Justiției în Guvernul Boc). În cazul în care președinția PNL va fi câștigată de Orban, e de înțeles că liderii clujeni vor rămâne cam izolați. De altfel, iau și ei în considerare ipoteza ca Orban să câștige președinția partidului. Buda a devenit cam rezervat în a face declarații privind susținere oficială a vreunui candidat. În prezența lui Orban, la conferința de presă, el a spus că delegații clujeni vor primi ordine: “Sigur,  noi vom face recomandări, însă acest lucru nu înseamnă că ne vom duce să-i controlăm pe delegați. Fiecare va vota cum va dori”. Emil Boc a avut grijă, de asemenea, să se ducă să-l întâlnească pe Orban (vezi foto jos), chiar dacă la conferința de presă și la ședința de partid nu s-a afișat cu el.

Nu e încă foarte clar dacă actualul secretar al partidului, Cristian Bușoi, se va înscrie în competiția pentru președinție (el fiind considerat un apropiat al lui Klaus Iohannis), însă, un lucru este cert la acest moment, că mai mulți lideri de organizații, din Ardeal dar și din Sud și Moldova (în special cei din vechea gardă a PNL), i-au făcut promisiuni de susținere lui Orban.

(Foto jos: ultima conferință la sediul PNL Cluj, cu Ludovic Orban și Daniel Buda în mijloc, deputatul Adrin Oros în stânga și senatorul Marius Nicoară în drepata)

by -
1 382

Dintre formațiunile politice clujene, PNL Cluj are șansa de a obține cel mai mare număr de mandate parlamentare, la alegerile din 11 decembrie. Pretențiile liderilor liberali se bazează pe scorul electoral foarte bun obținut la alegerile locale din iunie, dar și pe prestația avută în această campanie. Pe de altă parte, primarul Emil Boc, precum și președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, reprezintă încă o garanție privind gradul de popularitate de care formațiunea liberală se bucură la Cluj. Din cele 14 mandate de parlamentari (10 Camera Deputaților, 4 Senat), PNL mizează că va obține un număr de 7 mandate (5 Camera Deputaților, 2 Senat).

Cine sunt canidații PNL care au șansa să obțină mandate în Camera Deputaților și Senat 

Camera deputaților

Florin Stamatian este medic ginecolog de profesie și deschide lista PNL la Camera Deputaților. Stamatian este unul dintre oamenii cu vechime în partid, având și o experiență managerială de invidiat (conduce Clinica de Ginecologie 1 de peste 10 ani). Se află la al treilea mandat de consilier local și a deținut, de asemena, și funcția de prefect, pe vremea când premier al României era Emil Boc.

Adrian Oros, medic veterinar, este profesor în cadrul USAMV Cluj. Oros deține un mandat de deputat și este unul dintre liderii vechiului PNL. El a inițait mai multe proiecte legislative menite să ajute breasla medicilor veterinari dar nu numai.

Sorin Moldovan are 30 de ani și este cel mai tânăr candidat clujean. Acest lucru nu înseamnă că nu are și experiență, atât la nivel politic cât și la nivel administrativ. Moldovan conduce organizația de tineret a PNL, la nivel național. A fost, de asemenea, subsecretar de stat în cadrul Ministerului de Tineret și Sport.

Marius Mînzat face parte din vechea gardă a PNL Cluj. Este consilier județean, iar într-o perioadă de criză administraivă a preluat șefia Consiliului Județean Cluj, contribuind la deblocarea unor proiecte de investiție.

Tudor Ștefănie a deținut trei mandate de primar în Turda. Lui i se datorează cele mai importante proiecte de dezvoltare, implementate la nivelul municipiului Turda. Reabilitarea Salinei se numără printre proiectele de succes pe care el le-a gestionat.

Senat

Marius Nicoară deschide lista candidaților la Senat, fiind unul dintre cei mai vechi lideri ai PNL Cluj. În perioada 2004-2008 a condus Consiliul Județean Cluj, demarând cele mai importante proiecte de investiții. Provine din mediul de afaceri și are deja la activ un mandat de senator.

Călin Tuluc se află pe locul al doilea la Senat. Este avocat de profesie. S-a implicat în deblocarea crizei administrative cu care s-a confruntat Consiliul Județean, anul trecut.

Realizat de SC Redacția Actual de Cluj SRL, la comanda PNL Cluj, Cod Mandatar financiar 11160004.

 

 

Filialele clujene ale partidelor politice au intrat oficial în campania electorală, disputându-și cele 14 mandate de parlamentari alocate județului nostru, 10 la Camera Deputaților și 4 la Senat. Cine sunt oamenii care au fost poziționați pe primele locuri de pe listele de candidați și ce averi au ei, vă prezentăm în cele ce urmează, cu mențiunea că se preconizează ca numărul cel mai mare de mandate să ajungă în ograda PNL-ului. Concret, dacă ar fi să ne raportăm la rezultatele alegerilor locale din iunie, PNL ar urma să obțină 5 mandate la Camera Deputaților și doua la Senat, PSD două mandate la Camera Deputaților și 1 la Senat. UDMR 2 mandate la Camera Deputaților și 1 mandat la Senat. Ultimul mandat din Camera Deputaților ar urma să se fie jucat în etapa de redistribuiri, între candidatul ALDE și cel al USR, cel mai probabil.

Cine sunt candidații care pot ajunge în Parlament

Pe primele cinci locuri eligibile, din partea PNL pentru Camera Deputaților îi avem pe Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Dan Moldovan, Marius Mânzat și Tudor Ștefănie. La Senat candidează Marius Nicoară și Călin Tuluc.

Florin Stamatian este medic ginecolog de profesie, a fost prefect de Cluj în perioada în care Emil Boc era premierul României. Se află la cel de-al treilea mandat în Consiliul Local.  Potrivit declarației sale de avere, deține împreună cu soția sa un teren intravilan de 1000 de mp și o casă de locuit de 400 de mp. Mai are, de asemenea, două mașini (un Peugeot 206 și un BMW X3), dar și tablouri și bijuterii evaluate la de peste 42.000 de euro.  La capitolul venituri, acesta declară o sumă deloc modestă, de peste 200.000 de lei (în mare, banii provin din salariile de la Spitalul Clinic Județean de Urgență dar și de la Universitatea de Medicină și Farmacie). Stamatian a ocupat un loc și în Consiliul de Administrație al societății falimentare Cluj Arena. Vechii liberali nu înțeleg cum se face că Stamatian – care n-a excelat pe plan politic și administrativ – a fost cadorisit tocmai cu primul loc la Camera Deputaților.

Adrian Oros este medic veterinar de profesie și profesor în cadrul USAMV Cluj. În prezent deține un mandat de deputat și se numără printre apropiații liderului vechiului PNL, Marius Nicoară. Oros are două terenuri în județul Cluj (de 1700 mp, respectiv 4100 mp), o casă de 280 de mp dar și un apartament de 70 de mp.  Mai deține două autoturisme, un BMW și un VW, și mai are și două conturi bancare, unul de 15.000 de euro, iar altul de peste 17.500 de lei. Venitul său anual s-a ridicat la circa 140.000 de lei (provenit de la Camera Deputaților și de la USAMV Cluj). A mai încasat de la Colegiul Medicilor Veterinari încă 35.000 de lei. Oros a fost de-a dreptul inexistent în ultimii patru ani în spațiul public, cu toate acestea are toate șansele de a mai recâștiga un mandat de deputat.

Sorin Dan Moldovan este tânăr, are 30 de ani, și a fost transferat de la organizația centrală a partidului pentru a candida pe listele PNL Cluj. Este fiul unui potent om de afaceri din Oradea care în anii trecuți a derulat mai multe contracte de lucrări publice. Pe plan profesional, Moldovan se laudă cu funcția de subsecretar de stat din cadrul Ministerului Tineretului și Sportului, deținută pe vremea când Guvernul României era condus de Emil Boc. După ce Guvernul Boc a picat, Moldovan a trecut pe statul de plată al firmei părinților. În prezent conduce organizația de tineret a PNL, la nivel național. Este licențiat al Universității Româno – Americane și mai are și un Master la SNSPA București. A mărturisit că și-a luat apartament și s-a mutat la Cluj, pentru a fi mai aproape de Organizația care l-a adoptat.  De altfel, Sorin Moldovan a informat că și-a petrecut o bună parte din copilărie în Cluj Napoca, având în vedere că tatăl său este din județul Cluj. Potrivit declarației sale de avere, acesta a avut un venit anual de peste 46.000 de lei (de la firma la care a fost angajat). A mai încasat de asemenea peste 26.000 de lei dintr-un contract de prestări servicii. Nu declară alte bunuri.

Marius Mînzat este în prezent vicepreședinte al Consiliului Județean Cluj. Înainte de alegerile locale din iunie, el se afla chiar în fruntea acestei instituții, dat fiind faptul că fostul liberal Mihai Seplecan fusese revocat din funcție. Mînzat provine din organizația PNL Dej. La alegerile locale din iunie, organizația sa scotea un scor electoral absolut mediocru, liberalii riscând din acest motiv să piardă președinția Consiliului Județean în favoarea PSD. Deși n-a strălucit pe plan politic-administrativ, Mînzat are și el toate șansele să câștige un mandat de deputat. Conform declarației sale de avere, este proprietarul a șase terenuri intravilane, în Dej și în municipiul Cluj Napoca. Mai are, de asemenea, două case în Dej, și o casă în Cluj Napoca. Deține trei autoturisme (Hyundai, Mercedes, Suzuki) și are în cont peste 124.000 de lei. La capitolul venituri declară aproximativ 120.000 de lei, din salariile de la Consiliul Județean și de la Administrația Bazinală a Apelor Someș Tisa.

Tudor Ștefănie are la activ trei mandate de primar la nivelul municipiului Turda. A pierdut alegerile locale din iunie, însă, colegii săi de partid spun că oricum nu-și mai dorea să fie primar și că țintea demult un mandat de deputat. Potrivit declarației sale de avere, Ștefănie deține în Turda două case și un apartament, precum și două terenuri (intravilan și agricol). Are un credit bancar de 27.000 de eruo (scadent în 2020), iar la capitolul venituri declară peste 41.800 de lei (salariul de la Primărie).

Pe primele două locuri eligibile la Senat, din partea PNL îi avem pe Marius Nicoară și pe Călin Tuluc.

Marius Nicoară este liderul vechiului PNL Cluj. În perioada 2004-2008 a deținut președinția Consiliului Județean Cluj. A fost perioada în care administrația județeană a pus pe roate mai multe proiecte de dezvoltare, cel mai important fiind parcul industrial de la Jucu, în care prima oară a poposit compania Nokia. Tot atunci a demarat proiectul de dezvoltare a Aeroportului clujean și s-a semnat și contractul de concesiune cu compania Iulius Mall, care astăzi contribuie cu o redevență semnificativă la bugetul administrației județene. În 2008, Nicoară a pierdut alegerile pentru Consiliul Județean în favoarea lui Alin Tișe (cu care astăzi este coleg de partid). A candidat, de asemenea, în 2012, la Primăria Cluj, pierzând la un scor extrem de stâns în fața lui Emil Boc (cu care de asemenea acum este coleg de partid). În prezent e senator și a intrat în cursa alegerilor din 11 decembrie pentru a câștiga un nou mandat de parlamentar. Lui Nicoară i se reproșează că n-a fost foarte prezent în spațiul public în ultimii ani și de asemenea i se impută un accident rutier pe care l-ar fi săvârșit pentru că s-a urcat băut la volan.  Potrivit declarației sale de avere, este coproprietar al unui teren de 1800 de mp și al unei case de 70 mp. Mai are o barcă de agrement, dar și un autoturism Seat Ibiza. Declară tablouri a căror valoare se ridică la peste 100.000 de lei, și bijuterii și ceasuri în valorea de peste 40.000 de lei. Arată că a tranzacționat la Bursă acțiuni deținute la Banca Transilvania, câștigând 6,2 milioane de lei. În conturi bancare are peste 50.000 de lei. Declară și datorii care se ridică la 280.000 de lei. Mai figurează cu împrumuturi acordate unor firme în valoare de peste 2.000.000 de lei. La capitolul venituri, Nicoară declară indemnizația de senator (71.500 de lei), dar și dividende în valoare de peste 71.000 de lei).

Călin Tuluc este avocat profesie și se află la cel de-al doilea mandat de consilier județean. Este un apropiat al actualului președinte al administrației județene, Alin Tișe. De altfel, spun surse din partid, Tișe este cel care a insistat ca Tuluc să ocupe un loc eligibil pe lista candidaților la Senat, având în vedere că acesta își abandona, anul trecut, slujba de avocat pentru a prelua frâiele administrației județene într-un moment în care instituția se confrunta cu un blocaj administrativ (fostul liberal Mihai Seplecan fusese revocat din funcție, majoritatea proiectelor de dezvoltare rămânând blocate). Potrivit declarației de avere, Tuluc deține un autoturism VW Jetta, iar în conturi are 25.000 de lei. Declară venituri de 11.000 de lei, din salariul de la Consiliul Județean. De asemenea, a încasat peste 100.000 de lei din avocatură.

Pe primele două locuri considerate eligibe pentru Camera Deputaților, din partea PSD îi avem pe Horia Nasra și pe Cornel Itu.

Horia Nasra are 31 de ani, iar după alegerile locale din iunie s-a ales cu un mandat de consilier local. Tot atunci a fost numit președintele organizației PSD Cluj. Anterior el era purtătorul de cuvânt al partidului (la nivel de Cluj). A mai lucrat, de asemenea, în biroul parlamentarului Aurelia Cristea. Nasra este absolvent de istorie și antropologie, însă singura activitate cu care el se poate lăuda este cea de “politician”. De altfel, Nasra recunoaște că până în prezent s-a dedicat exclusiv partidului, neglijând posibilitățile de a-și construi o carieră profesională. Pentru că i-a picat cu tronc tocmai liderului PSD Liviu Dragnea, tânărul Nasra are acum toate șansele de a intra în Parlamentul României. El nu deține bunuri sau proprietăți pe numele său. În Cluj Napoca locuiește într-un apartament  închiriat. Potrivit declarației sale de avere, a avut venituri de peste 60.000 de lei (a lucrat în cadrul unui proiect european derualt de AJOFM și de asemenea în cabientul parlamentarului Aurelia Cristea).

Cornel Itu este unul dintre oamenii cu state vechi în PSD Cluj, deputat cu două mandate la activ. Chiar dacă lui i s-a datorat scorul foarte bun de la alegerile locale din iunie, obținut de PSD în zona Dej, era cât pe ce să fie scos din joc de mai tânărul social-democrat Horia Nasra. Itu nu s-a ferit să critice decizia liderilor de la centru, privind numirea lui Nasra la șefia PSD Cluj, iar revolta sa era să-l coste chiar locul eligibil de pe lista de la parlamentare. Puțin a lipsit ca Nasra să nu-l înlocuiască pe Itu cu un alt pretendent din organizația dejeană. Nici Dragnea nu i-a ținut spatele lui Itu, astfel că deputatul s-a luptat cu ceva emoții pe parcursul acestei veri. Lucrurile s-au remediat după ce Nasra a înțeles că nu e bine să se pună rău cu structurile de partid din teritoriu, știut fiind faptul că Itu se numără printre puținii oameni dedicați partidului, care se bucură de respectul și susținerea primarilor social-democrați. Astăzi, Itu are toate șansele să recâștige un nou mandat de deputat. Potrivit declarației sale de avere, el este coproprietar al unui teren de 944 metri pătrați și al unei case de 300 mp (în Dej). Deține două mașini, o Dacia Duster și un BMW. Are în conturi 35.000 de lei și 4.700 de euro. De la Camera Deputaților a încasat peste 60.000 de lei, iar din dividende de la o societate la care este acționar, 32.000 de lei.

Pe primul loc eligibil din partea PSD la Senat îl avem pe Vasile Ilea

Vasile Ilea nu are cine știe ce vechime în PSD, însă apropierea sa de actualul președinte al PSD Cluj, Horia Nasra, i-a adus acestuia un mandat de consilier județean. Pentru că prietenia și susținerea dintre cei doi a continuat și după alegerile locale din iunie, Ilea are acum șanse mari să ajungă senator. Despre el nu se cunosct prea multe date, în afara faptului că deține o mică afacere de organizare de evenimente. Potrivit declarației sale de avere, Ilea este coproprietar a trei apartamente în Cluj Napoca. Mai deține o casă, în coproprietate, tot în Cluj Napoca. Are o autoutilitară Mercedes din 2001. Nu declară alte bunui. La capitolul venituri declară 50.000 de lei, din dividende.

Pe primele două locuri, considerate eligibile pentru Camera Deputaților, din partea UDMR candidează Csoma Botond și Hegedus Csilla.

Csoma Botond este liderul UDMR Cluj. Acesta se află deja la al treilea mandat de consilier local. Și-a dorit să facă un pas înainte, astfel că a fost poziționat pe primul loc pe lista candidaților la Camera Deputaților. De profesie jurist, Csoma Botond a realizat venituri din această calitate de peste  29.000 de lei. Activitatea din Consiliul Local i-a mai adus venituri de încă 16.000 de lei. La capitolul bunuri declară o casă de 190 mp și un teren de 500 de mp. Mai deține o rulotă din 1980. În contul său bancar are suma de 6.700 de lei.

Hegedus Csilla este unul dinte membrii importanți ai UDMR. A fost secretar de stat în Ministerul Culturii, pe vremea când maghiarii se aflau în parteneriat cu PDL, în Guvernul Boc. Este directorul Fundației Transilvania Trust, care are în gestiune Castelul Bánffy de la Bonțida. Potrivit declarației sale de avere, Hegedus Csilla deține două terenuri, în Cluj Napoca de 170 mp și într-un sat din județul Cluj de 1300 de mp.  Mai are un apartament și o casă. În conturi dispune de 23.000 de lei și de 1100 de euro. Declară venituri de 44.300 de lei (în calitatea sa de vicepreședinte executiv al UDMR), și de 7.900 de euro (de la Comisia Europeană).

Primul loc eligibil la Senat, din partea UDMR a fost atribuit lui Laszlo Attila

Laszlo Attila a fost viceprimar în municipiul Cluj Napoca înainte de 2012, iar în prezent este senator. Se numără printre puținii politicieni maghiari care au înțeles să-și îndrepte discursul politic și spre electoratul român. În ultimii patru ani, însă, Laszlo a cam dispărut din spațiul public. Dacă UDMR va scoate în 11 decembrie un scor precum cel obținut la alegerile din iunie, el are toate șansele de a intra în Palament cu un nou mandat de senator. Potrivit declarației de avere, politicianul maghiar are în Cluj Napoca două case și două terenuri. Mai are în comuna Bereni 5 hectare de teren agricol, dar și o casă de vacanță. Deține un autoturism VW din 2002, un ATV și o motocicletă. La capitolul datorii înregistrează suma de 17.500 de euro. A avut venituri de 69.800 de lei din indemnizația de senator.

Pentru unul din mandatele de deputați se vor lupta formațiunile ALDE, USR și PMP, dacă ne raportăm la datele din sondajele ectorale, precum și la rezultatele alegerilor locale din iunie.

Reamintim că alegerile parlamentare vor avea loc în 11 decembrie, 2016

Actualdecluj.ro va prezenta, în următorul articol, date despre candidații celorlalte partide, care sunt cotate cu șanse mult mai mici de a accede în Parlamentul României. (foto sus hotnews.ro)

 

 

 

 

Decizia liderilor PNL de la nivel central, de a-l transfera pe Sorin Moldovan pe lista de candidați a organizației clujene, implică o serie de modificări care provoacă nemulțumiri în sânul taberei liberale conduse de Marius Nicoară. Concret, liberalii lui Nicoară pierd un loc eligibil în favoarea lui Sorin Moldovan, iar potrivit informațiilor Actualdecluj.ro, vizat ar fi locul care îi fusese alocat inițial actualului vicepreședinte al Consiliului Județean, Marius Mânzat. Trebuie precizat că Sorin Moldovan provine din tabăra vechiului PDL, de pe filierea co-președintelui Vasile Blaga, și este parte din organizația centrală a PNL. Prin urmare, deși Nicoară a negociat într-o primă fază pentru trei locuri eligibile la Camera Deputaților și pentru un loc eligibil la Senat, e nevoit să accepte acum decizia impusă de conducerea centrală a partidului. Iar decizia finală a conducerii centrale a PNL spune că oamenii lui Boc-Tișe-Buda vor lua două locuri de deputați și unul de senator, iar tabăra Nicoară va primi tot două mandate de deputați și un mandat de senator. Al cincilea mandat de deputat îi va reveni lui Sorin Moldovan.  PNL Cluj mizează că va obține, în total, cinci mandate de deputați și două de senatori.

Vineri se întrunește Colegiul Director al PNL Cluj, urmând să fie stabilite locurile pentru fiecare candidat în parte. 

Liberalii din tabăra Boc-Tișe-Buda par să fi ajuns la o înțelegere în privința candidaților, chiar dacă, spun aceleași surse, două nume sunt încă incerte. Pentru pozițiile de senatori sunt vizați Marius Nicoară și consilierlul județean Călin Tuluc, avocat de profesie (un apropiat al președintelui Consiliului Județean Alin Tișe). Pentru cele patru mandate de deputați, din partea taberei Nicoară în cărți rămân actualul deputat Adrian Oros și secretarul organizației liberale Mircea Abrudean (specialist în accesarea de fonduri europene). Din tabăra Boc-Tișe, pentru mandatele de deputați sunt luați în calcul Florin Stamatian, medic ginecolog de profesie (consilier local, fost prefect) și Tudor Ștefănie (fostul primar al municipiului Turda). Surse din vechiul PD spun că Ștefănie nu e tocmai dorit de conducerea centrală a partidului și că până vineri este posibil ca locul său să fie luat de Rareș Niculescu, fostul europarlamentar, strategul de campanii al lui Emil Boc. Niculescu ar fi agreat și de Vasile Blaga – mai spun aceleași surse.