Tags Posts tagged with "adrian dohotaru"

adrian dohotaru

Deputatul de Cluj Adrian Dohotaru a anunțat  astăzi că demisionează din USR, pentru că el are o ideologie de stânga care n-ar rezona cu linia politică trasată de noua conducere a partidului: „Azi USR este un partid al cărui președinte renunță la federalismul ideologic care ne adusese împreună și proclamă pe față orientarea de dreapta a partidului. În acest context, cred că toți cei ca mine, care nu sunt de dreapta, nu își mai găsesc locul în USR. Sunt un om de stânga și toate demersurile și inițiativele mele politice din ultimul an, în care am fost deputat USR, au fost consonante cu viziunea mea politică”, a scris Dohotaru pe pagina sa de Facebook. La scurt timp a venit și reacția organizației USR Cluj: ”regretăm că pleci din partid, dar dacă pleci, pleacă și din Parlament”

Dohotaru nu e dorit în PSD.  USR îi cere să plece și din Parlament

Decizia lui Dohotaru de a demisiona din USR a fost interpretată ca o intenție a acestuia de a intra în PSD. Contactat de Actual de Cluj, liderul social democraților clujeni, Horia Nasra, a precizat că a avut discuții cu Dohotaru privind planurile lui politice, dar că nicio clipă nu s-a pus problema ca acesta să intre în PSD. „Noi ca partid aveam un anumit tip de organizare și mă îndoiesc că Adrian Dohotaru s-ar încadra. Sigur, am avut discuții cu el, pentru că am colaborat bine în mai multe proiecte, și știu că ideea lui ar fi să își construiască o platformă politică. I-am spus că putem să-l sprijinim cu consultanță, că suntem deschiși în continuare să mai colaborăm în diverse proiecte, dar în niciun caz nu înseamnă că vine în PSD. Nici nu s-a pus problema să vină”, a comentat Nasra. Dohotaru nu a putut fi contactat de Actual de Cluj însă organizația județeană a USR i-a transmis acestuia un mesaj ferm, tot prin intermediul Facebook:  „USR și-a propus de la bun început să contribuie la schimbarea clasei politice, iar toți cei care au candidat pe listele noastre și-au asumat acest obiectiv. Astfel considerăm că declararea demisiei din partid, iar nu și din Parlament, este o mișcare în profundă contradicție cu idealurile asumate de candidați. Sperăm ca Adrian Dohotaru să revină asupra deciziei de a părăsi USR, formațiunea politică care l-a propulsat în Parlament. În caz contrar, îi cerem să își respecte promisiunile față de colegi făcute la nominalizarea lui drept candidat al USR și să ia și decizia morală a demisiei din poziția de deputat al Parlamentului României. Pentru USR, promisiunile nu sunt simple cuvinte. Promisiunile reprezintă un contract care are ca scop reclădirea încrederii cetățenilor în cei pe care i-au votat să-i reprezinte”.

Dohotaru recunoaște că ar vrea o platformă politică

Fără să detalieze prea mult, Dohotaru a recunoscut că este interesat să activeze în cadrul unei platforme civico-politice: „Îmi doresc o platformă civico-politică în stare să concureze PSD, dar și celelalte partide, dinspre (centru)stânga, cu oameni de stânga, proaspăt implicați partinic. Realitatea în România e de stânga. Ne confruntăm cu inegalități flagrante, avem aproape jumătate din populație care trăiește în sărăcie și excluziune socială, aproape o treime din angajați pe salariu minim, investițiile în sănătate și educație sunt cele mai mici din UE.Totuși, problemele acestea nu sunt traduse în programe coerente ori în preocupările de zi cu zi ale oamenilor politici. Știu asta, sunt în Parlament, aud ce se discută să vă pot spune – suntem decuplați de țară”, a scris Dohotaru pe pagina sa de Facebook.

Comunicatul transmis de USR Cluj, mai jos

”Regretăm profund decizia intempestivă a colegului nostru Adrian Dohotaru de a părăsi USR prin invocarea unor incompatibilități doctrinare. Vocile tuturor, indiferent de orientare, sunt binevenite și chiar necesare într-o grupare politică precum USR, pentru a putea contribui la echilibrul și consensul fără de care modernizarea României nu poate demara.

Am fi vrut să putem continua împreună drumul deschis în decembrie 2016. În ciuda celor susținute de Adrian, USR rămâne o grupare incluzivă, deschisă tuturor orientărilor doctrinare, formată din oameni care respectă principiile care ne-au adus împreună: respectul pentru drepturile omului, onestitate, integritate, și dorința de a contribui la dezvoltarea și europenizarea României.

Adrian Dohotaru a contribuit în acest an cu multe idei care s-au transformat în proiecte USR, susținute de colegii din filială și din grupul parlamentar al USR. Aceste proiecte, bazate pe valorile noastre comune, vor continua să fie promovate și dezvoltate de către noi.

USR și-a propus de la bun început să contribuie la schimbarea clasei politice, iar toți cei care au candidat pe listele noastre și-au asumat acest obiectiv. Astfel considerăm că declararea demisiei din partid, iar nu și din Parlament, este o mișcare în profundă contradicție cu idealurile asumate de candidați.
Sperăm ca Adrian Dohotaru să revină asupra deciziei de a părăsi USR, formațiunea politică care l-a propulsat în Parlament.

În caz contrar, îi cerem să își respecte promisiunile față de colegi făcute la nominalizarea lui drept candidat al USR și să ia și decizia morală a demisiei din poziția de deputat al Parlamentului României. Pentru USR, promisiunile nu sunt simple cuvinte. Promisiunile reprezintă un contract care are ca scop reclădirea încrederii cetățenilor în cei pe care i-au votat să-i reprezinte”.

sursa foto: captura video - lacul de levigat din Cluj, 2 octombrie

Lacul de levigat toxic de la Para Rât continuă să crească. Ministrul Mediului, prezent la Cluj la începutul săptămânii, a făcut o demonstrație de forță și a cerut demisii ale oficialilor instituțiilor de mediu. Acum, președintele Consiliului Județean, Alin Tișe iese public și susține că la Pata Rât doar nivelel cuprului e mai mare decat valorile normale, după analize de sol și apă.

“Consiliul Județean Cluj a fost informat de către asocierea condusă de NORD CONFOREST (cei care se ocupă de închiderea gropii Pata Rât – n.red.) în legătură cu cele mai recente rezultate ale analizelor de sol și de apă efectuate la depozitul neconform de deșeuri Pata Rât, analizele de laborator fiind efectuate de Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică.
Potrivit informării, analizarea în laborator a celor șase probe de sol și a celor două probe de apă prelevate în prezența reprezentanților Gărzii de Mediu a relevat faptul că, în cazul a nu mai puțin de patru din cele șase probe de sol valorile obținute în urma analizelor de laborator nu depășesc nici măcar pragul de alertă. În același timp, în cazul celorlalte două probe de sol, provenite din același loc dar de la adâncimi diferite, valorile înregistrate pentru sulfați, cadmiu și plumb depășesc doar pragul de alertă, fără a se pune însă în vreun fel problema depășirii pragului de intervenție. În acest context, singurul parametru ale cărui valori se mențin încă relativ crescute este cuprul”, a ținut să anunțe Tișe.

Ofialul CJ Cluj a mai adăugat că probleme legate de contaminarea apelor subterane vor fi rezolvate în cel mai scurt timp. “Cel mai probabil în cursul acestei săptămâni va fi gata procedura de închiriere a unei stații de epurare bazate pe principiul osmozei inverse. În contextul în care aceasta va deveni funcțională în perioada imediat următoare, urmând să funcționeze la capacitate maximă încă din luna octombrie, calitatea apelor subterane din zona afectată va cunoaște o îmbunătățire rapidă și semnificativă”, a spus Tișe.

Oficialul nu oferă valorile din analizele la care face referire. Nici nu menționează care sunt depășirile.

De cealaltă parte oameni din societatea civilă atrag atenția că lacul de levigat este tot mai mare. În plus, deputați USR continuă să facă interpelări la Ministerul Mediului și să ceară soluții.

(lacul de levigat Cluj – Pata Rât în 2 octombrie 2017)

“În lipsa colectării separate la sursă pe cel puțin trei fracții (reciclabil, biodegradabil, rezidual), programate în zile diferite, pe tip de deșeu, în lipsa implementării unor măsuri de prevenire a generării de deșeuri și în lipsa educației, a sancțiunilor și a depozitării neconforme, avem la Cluj un lac de levigat, munți de deșeuri și poluare care afectează orașul. La întâlnirea de la Prefectura Cluj pe care ați condus-o a fost propusă și anunțată ca fiind funcțională de la mijlocul lunii octombrie o stație de osmoză inversă care să trateze levigatul. Stația poate trata 165 de metri cubi de levigat, dar scurgerile actuale, potrivit specialiștilor, sunt de 230 de metri cubi. Scurgerile de levigat și lacul format au mai multe surse: rampa veche, intervențiile repetate ale pompierilor pentru a stinge incendiile și depozitul temporar RADP.
Există un studiu realizat de Agenția pentru Protecția Mediului Cluj, în colaborare cu Consiliul Județean Cluj și alte organisme abilitate, cu privire la sursele levigatului? În cazul în care nu există, când va fi definitivat și la inițiativa cărei instituții? Dacă se constată că o bună parte din scurgerile de levigat vin de la depozitul temporar RADP, din subordinea Primăriei Cluj, ce măsuri iau Ministerul Mediului și Agenția pentru Protecția Mediului Cluj din subordinea sa?
Totodată, doresc să vă re-supun atenției, verificarea respectării prevederilor Ordinului Ministrului Sănătății 119/2014, cap 1. Art 11, privind distanța minimă legală de protecție sanitară între teritoriile protejate și a depozitelor de deșeuri care produc disconfort și riscuri asupra sănătății populației din Pata Rât, a căror locuințe se găsesc la mai puțin de 1000 de metri de platformele de stocare temporară a deșeurilor RADP și Salprest Rampă. Amintesc că la Pata Rât au fost evacuate de Primăria Cluj-Napoca sute de persoane, iar locuințele construite de Primărie pentru aceștia au fost amplasate la 350 de metri de depozitul SALPREST și la 850 de metri de depozitul RADP, amenajate ulterior mutării. Potrivit directorului Direcției de Asistență Publică Cluj, distanțele de protecție sanitară avizate pentru cele două platforme temporare au fost asimilate cu cele pentru rampele de transfer, respectiv de 200 de metri, conform prevederilor din Ord. MS 119/2014. DSP Cluj a emis avizul care a fundamentat acordul de mediu pentru cele două depozite temporare din partea Agenției de Protecția Mediului în ciuda acestor disfuncționalități.
În cazul în care avizul DSP și autorizația APM nu respectă prevederile legale și platformele temporare vor fi închise, ce măsuri vor fi dispuse pentru a asigura continuitatea colectării deșeurilor în județul Cluj?”, au fost punctele ridicate de deputatul USR Adrian Dohotaru într-o interpelare adresată Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu.

by -
1 129

Deschiderea curților școlilor pentru sport – chiar dacă doar în Cluj-Napoca și chiar dacă doar pentru elevi, deocamdată – îi trebuie atribuită și senatorul USR Adrian Dohotaru, ce a militat pentru aceasta ani de zile fără succes pe vremea când era activist civic Acum că lucrurile s-au mișcat măcar parțial, Dohotaru cere ca aceste curți să fie deschise pentru publicul larg, nu doar pentru elevi.

„Am intrat în trei școli mănășturene și toate erau goale, fără niciun copil în curți. Am propus de vreo zece ani deschiderea curților școlilor. De vara asta, această idee simplă este funcțională la Cluj, dar aceste spații nu sunt folosite la capacitatea lor. Unele școli aveau chiar și terenul de asfalt spart, nepracticabil”, spune el. USR Cluj cere finanțarea publică a activităților extra-școlare pe timpul vacanțelor astfel încât curțile, dar și școala în sine, să fie mai atractive pentru copii. „Parcurile din Cluj sunt super aglomerate deoarece sunt puține și spre deosebire de perioada când eram noi mici copiii noștri nu se mai pot juca în spatele blocurilor pentru că sunt prea multe mașini. Cartierele au nevoie de mai multe spații de joacă și curțile școlilor sunt o soluție foarte bună, dar din păcate nici o mamă din cele cu care am povestit nu știa că ar avea voie să folosească aceste spații. Ni s-a spus de când eram elevi că nu avem ce căuta în incinta școlii după terminarea cursurilor astfel că e nevoie de o mediatizare corespunzătoare pentru a da valoare acestei inițiative bune. Iar dacă s-ar și investi puțin în amenajarea curților prin plantarea unor copaci care să asigure umbră în perioada de vară, prin instalarea de țâșnitoare pentru a avea acces la apă atunci cred că această modificare ar putea deveni Cluj un exemplu de lucru dus până la capăt”, spune și Adriana Cristian, membru USR Cluj.

Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Parcul Est există, doar Primăria îl ignoră. Un deputat și mai mulți experți și specialiști din comunitatea clujeană au făcut un tur al zonei din Gheorgheni pentru a demonstra potențialul acesteia și necesitatea de transformare a sa în parc public al orașului. Chiar dacă această intenție a fost configurată în Planul Urbanistic General al orașului, Primăria a abandonat orice demers de a face un plan de bătaie și a încerca să redea orașului un parc integrat public în estul orașului. Acum, de la Cluj, se încercă modificarea legislației exproprierilor în așa fel încât administrația să poată prelua mult mai ușor zone verzi și să le transforme în parcuri publice. Aceasta pentru a-l ajuta pe primarul Emil Boc să se ridice la nivelul personalităților Clujului – fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia – care au lăsat o moștenire verde orașului.

În anii ’70, proiectul Parcului Este adică Parcul Tineretului, care prindea şi zona lacurilor din Gheorgheni, prevedea o suprafaţă de agrement de 140 de ha. De atunci, construcţiile s-au extins, mai ales în anii de boom imobiliar de după 2000 (când a apărut inclusiv un mall), iar din amplele planuri de zone verzi au rămas în realitatea nişte „mini-parcuri”. Momentan, noul Plan Urbanistic General, intrat în vigoare la final de 2014, prevede zone verzi pe o suprafaţă de câteva zeci de ha. 60, după cum a anunțat Boc în 2015. Numai că, deşi la nivel declarativ primăria și-a reiterat intenţia de a crea aici un parc, nu s-a prezentat nici strategia, nici planurile clare, nici fonduri care să asigure viitorul parc. O parte din viitorul parc Est e a primăriei (parcul Tulcea), o altă bucată a fost amenajată pe malul lacurilor Gherogheni de Iulius Mall, o parte de teren e în administrarea RADP (cu situație juridică încă nelămurită), iar o parte sunt proprietați private (rezervate în PUG ca verde cu proprietari care și-au anunțat intențiile de a ataca în instanță hotărârile prin care primăria le-a confiscat dreptul de a construi și chiar mulți dintre ei au și pornit procese).

Reprezentanții societății civile clujene și-au exprimat public susținerea ideea de realizare a unuimare Parc Est” printr-o petiția lansată în acest scop deja de doi ani care a strâns câteva mii de semnături care au fost puse pe masa Primăriei. Municipalitatea s-a făcut prin 2015 că vrea să facă acest Parc Est și să cumpere terenuri de la oameni. Chiar a anunțat că are bani în buget prinși pentru respectivul demers. De atunci, însă, n-a mai întreprins nimic în respectiva direcție și s-a prevalat de faptul că oamenii care aveau interdicție de construire instituită prin PUG în respectiva zonă au pornit procese în instanță. 

VEZI ȘI: Cum se face la primărie parcul „gras” pe care și l-a asumat Clujul, pe hârtie, pe axa est

(februarie 2015) E posibil noul Parc Est? Încep negocierile între administrație și proprietarii din zona pepinierei Becaș, cu terenuri “înverzite” în noul PUG

Boc trădat de propriii consilieri: au votat pentru modificarea PUG-ului și i-au compromis toate promisiunileDA! pentru Parcul Est. Pasul 2: cum ?

La doi ani distanță de petiție, societarea civilă nu se lasă. De această dată, sub umbrela unei propuneri de schimbare a legislației, s-a organzat un tur gidat prin ceea ce se dorește a fi cel mai mare parc al Clujului dar și o dezbatere pentru modificarea legislației în așa fel încât să se poată expropria ușor spațiile verzi.

Despre potențialul zonei, imaginile vorbesc de la sine:

sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
sursa: SOS Parc Est
Lacurile de la Pepiniera Becaș sursa: Tamas Lakatos, univ. Sapientia

Cine și ce intenționează

Initiva de schimbare a legislației care ar ajuta și crearea Parcului Est pentru Cluj aparține USR. Formațiunea politică pregătește o propunere de modificare a  Legii nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată prin amendamente pentru includerea spațiilor verzi coroborate cu amendamente la alte legi pentru a include patrimoniul urban. Aceasta în contextul în care calitatea vieții în orașele României are de suferit în lipsa unor spații verzi publice pe măsură și multe localități din România nu îndeplinesc cerințele europene în domeniu de asigurare a spațiului verde în intravilan de minimum 26 mp/locuitor. Prin aceeași inițiativă se dorește introducerea în legea monumentelor istorice a posibilității ca Statul, în vederea scoaterii din pericol a bunurilor patrimoniului cultural naţional, să se poată substitui proprietarului pentru efectuarea anumitor lucrări. La nivelul anului 2013, România avea cel puțin 593 monumente în stare de precolaps și colaps, în condițiile în care la nivel central nu era cunoscută starea a 68,95% dintre monumente. De asemenea, aceeași formațiune politică intenționează amendarea Legii 255/2010 în sensul unei mai corecte alinieri a acesteia la prevederea art. 44 alin. (3) din Constituţie, „Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire”. În prezent persoanele expropriate, în situația în care contestă suma propusă, nu o primesc, dar își pierd proprietatea, așa că propunerea este  ca respectiva sumă să fie acordată proprietarului, urmând ca după sentință cele două părți să își regleze conturile. Un alt amendament se va face la Legea 255/2010 vine în sensul precizării clare a necesității fundamentării exproprierii pe o documentație de urbanism nu doar o documentaţiei tehnico-economică.

Cum va fi ajutat Parcul Est de la Cluj 

Ca să inițieze schimbările legislative, USR a făcut dezbateri la Cluj și București și va continua discuțiile și în perioada următoare. În ceea ce privește Parcul Est propus pentru Cluj, deputatul USR Adrian Dohotaru, cel care a inițiat demersurile de creare a acestui parc (încă de pe vremea în care era doar activist) spune că există intenția de a se încerca orientarea sa pe modelul Parcului Natural Văcărești din București. “După turul și dezbaterile de la finalul săptămânii organizate în zona viitorului Parc Este din Gheorgheni pot spune că am stabilit un grup de lucru format din experți care pe o porțiune din parcul propus fac demersuri pentru a realiza un dosar de parc natural. Parcul natural ar fi inclus în parcul mai mare care include cei doi plămâni verzi ai săi, mai cunoscuți publicului larg, adică Baza Sportivă Gheorgheni si Parcul Iulius. Am stabilit ca grupul sa facă și niște cereri punctuale, a nu se mai arunca moloz ilegal în zonă, a se realiza prin pepinieră cea mai lungă pista de biciclete a orașului, a-l întreba pe primar ce a făcut cu cele 2 milioane de lei pe care le-a promis pentru despăgubirea proprietarilor. Personalitățile care au marcat Clujul au rămas pentru spațiile publice de anvergură lăsate orașului, fie ca vorbim de Hațieganu, Borza, Vuia. Emil Boc poate sa arate dacă e la înălțimea lor sau nu. Dacă nu, va lăsa loc unui nou actor colectiv rezultat în urma protestelor din ultimii ani. E vorba de societatea civilă care poate să contribuie major la amenajarea parcului prin presiuni și expertiză”, a subliniat Dohotaru.

DETALII DESPRE CUM SE POATE REPLICA LA CLUJ PARCUL VĂCĂREȘTI DIN CAPITALĂ:

Parcul Est există și este superb

Arhitecți și specialiști din Cluj care au participat la tur și la discuții spun că zona are un potențial nemaipomenit și că este păcat ca aceasta să nu fie integrată în oraș și dată clujenilor. “Zona Parcului Este este superbă, variată. Sunt stufărișuri, lacuri, zone cu vegetație înaltă. E o zonă de circa 66 hectare care încă nu este valorificată așa cum ar merita. Din păcare, clujenii încă nu se pot bucura de ea, în parte pentru că deși e aproape de zone dense de blocuri este destul de greu accesibilă, pentru că oamenii nu știu că există. Aceasta este prima concluzie după vizita pe teren. A doua concluzie care e general valabilă pentru problema lipsei de spații verzi, este că legea nu definește explicit spațiile verzi, parcurile etc ca fiind de utilitate publică, ceea ce face dificile exproprierile. Aici e nevoie de niște schimbări. Nu doar drumurile sunt utilitate publică, ci toate spațiile publice (parcuri, scuaruri, terenuri de sport), care contribuie la calitatea vieții locuitorilor”, a subliniat arhitectul Mihai Racu, membru și în Comisia de urbanism a Primăriei.

VEZI ȘI CARE ESTE URMĂTORUL PAS CARE TREBUIE FĂCUT DE CLUJ: 

Studiile trebuie să înceapă ACUM

Senatorul USR-ist Mihai Goțiu (foto dreapta) doarme mereu prin ședințele de plen,  iar câteodată, câte un coleg se mai amuză pe seama lui și-l și filmează. Deși a fost surpins în mai multe rânduri picotind, el nu dă semne că ar conștientiza problema. Dimpotrivă, ultima oară când a fost filmat dormind – se discuta chiar pe marginea bugetului național – a replicat îngâmfat pentru o televiziune că-l obosește procedura adoptării bugetului, care ar fi, oricum, o cacealma. Și că da, o să mai doarmă, când o să i se pară plictisitor.

Cam cât cheltuie Goțiu ca să doarmă când îi vine

Mihai Goțiu este unul dintre cei 4 vicepreședinți ai Senatului (ales conform algoritmului politic, nu pentru că ar fi avut el vreun merit), iar salariul net pe care-l încasează în fiecare lună este de 16000 de lei net (față de un senator fără funcție care primește doar vreo 6000 de lei).  Pe lângă acest salariu, Goțiu mai primește suma forfetară (care-i asigură cheltuielile din Cabinetul Parlamentar – aproximativ 10.000 de lei). Pe lângă angajații din propriul cabinet,  Goțiu mai dispune la cabinetul de vicepreședinte de patru consilieri și de un șef de cabinet, plătiți fiecare cu salarii de peste 4000 de lei net. Senatorul Goțiu mai are, în calitatea sa de vicepreședinte, două mașini cu șoferi, care sunt la dispoziția sa 24 din 24 de ore.  Ceilalți parlamentari clujeni spun că în fiecare luni, când pleacă din Cluj spre București, Goțiu îi oripilează pe pasagerii cursei Tarom cu sforăitul, iar cei care-i sunt colegi au ajuns să se simtă rușinați de atitudinea și comportamentul său.

Dohotaru l-a ținut treaz pe Goțiu în ședința de ieri

Ieri a avut loc o ședință de plen în care s-au reunit atât senatorii cât și deputații, iar Goțiu a ațipit de-a binelea pe la punctul de pe ordinea de zi în care se decidea numirea unui vicepreședinte la nivelul Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară. Noroc că era ședință de plen reunit (deputați plus senatori), astfel că USR-istul clujean Mihai Goțiu a avut noroc cu mai tânărul său coleg, deputatul clujean Adrian Dohotaru (foto stânga). Din filmare se vede cum Dohotaru se mișcă agitat și-l și atinge pe Goțiu cu mâna, în câteva rânduri. Goțiu ațipește, își revine, apoi iar ațipește, efortul său de a rămâne treaz fiind cât se poate de evident.

 

by -
0 229

Clujul depozitează gunoiul pe o rampă temporară lângă care locuiesc mai multe comunități de romi, având în vedere că nu a reușit să termine depozitul ecologic pentru deșeuri. Acum, deputatul USR Adrian Dohotaru cere Ministerului Mediului să ia atitudine pentru ca orașul să nu mai suporte acest mediu toxic generat de depozitarea neconformă a deșeurilor.

“E anormal să vezi din aeroport muntele de gunoaie din Pata Rât! Putoarea se simțea în toată zona din cauza vântului dinspre rampe. Am depus o interpelare la Ministerul Mediului, adresată min. Grațiela Gavrilescu pe tema depozitării neconforme a deșeurilor. Ieri am avut o dezbatere în Parlament, la Comisia de Mediu, pe tema gropilor neconforme. Soluțiile sunt la îndemână dacă am avea autorități competente: colectare la sursă și reciclare într-un orizont de economie circulară. Cum interpelarea e mai tehnică, am făcut un video ca să expun mai clar situația. Fac un apel să ne unim cât mai mulți ca să punem mai clar pe agenda publică atât situația depozitării necorespunzătoare a deșeurilor, dar și a locuirii precare, într-un mediu toxic”, a subliniat Dohoraru.

Ce a solicitat deputatul USR și cum arată gunoiul Clujului

În campania electorală pentru alegerile parlamentare, liberalii clujeni le-au lăsat culoar liber reprezentanților USR – fapt ce i-a costat pierdere a cel puțin două mandate, unul la Senat și unul la Camera Deputaților. Liderul liberal Alin Tișe, președinte al Consiliului Județean Cluj, își asumă piederea masivă de voturi în județul nostru, apreciind că strategia partidului în campanie a fost foarte slabă, mai cu seamă pentru că voturile pierdute au ajuns la reprezentanții USR, care acum se dovedesc un dezastru în Parlament.

“Ce se întâmplă cu acest partid nou? În campania electorală au promis că vor fi altfel, că ei vor schimba clasa politică. Au împărțit ziare în care scriau că noi suntem hoți și că ei sunt buni. Și acum ce vedem că fac? Dorm, pe salarii de 17.000 de lei. Și noaptea și ziua, ei dorm în Parlament. Care e relevanța să stai noaptea cu pancarte în Parlament, consumând energia electrică de pomană, doar PSD-ul nu doarme acolo. Știați că Parlamentul consumă energie electrică tot atât cât consumă o comună întreagă? Acum cu USR se consumă și mai mult, pentru că ei dorm și noaptea și ziua acolo. Din păcate, 22% dintre clujenii care au mers la vot, au ales USR-ul ca să doarmă, aceasta este realitatea. Pe  Mihai Goțiu (foto sus) ca să pozeze cu pancarte noaptea și să doarmă ziua, iar pe celălalt, nu-mi mai amintesc cum îl cheamă (Adrian Dohotaru – n.red), să ne povestească pe Facebook cum se duce în biroul lui Goțiu ca să facă duș”, a comentat Alin Tișe, într-o conferință de presă.

Alin Tișe (foto jos) a  mai adăugat că deși Clujul are proiecte de infrastructuă importante, USR-știi n-au făcut nimic în Parlament pentru ca acestea să obțină finanțări: “N-am auzit ca parlamentarii USR să se bată pentru vreun proiect legislativ sau pentru proiectele de infrastructură ale Clujului. Și atunci mă întreb, pentru ce le-au dat clujenii votul, acestor oameni?” Tișe l-a ironizat în mod direct pe senatorul USR, Mihai Goțiu, cu care la un moment dat a fost coleg de facultate, la Drept (Universitatea Babeș-Bolyai). “La început am fost colegi, dar el n-a ținut pasul cu noi, a rămas în spate. În campania electorală, când a ajuns la mine în sat (comuna Aghireș, jud Cluj – n.red), le-a spus oamenilor că e prieten cu mine și le-a cerut să-l voteze”, a comentat Tișe.

tise

Reacția președintelui  administrației județene, Alin Tișe, vine după ce presa a difuzat imagini cu senatorul USR, Mihai Goțiu, care a fost surprins dormind în timpul ședinței în care se discuta pe marginea adoptării bugetului național. Mihai Goțiu a fost ales senator pe listele USR Cluj, iar în prezent deține și o funcție de vicepreședinte al Senatului. Salariul său este cu mult mai mare decât al unui simplu senator. Goțiu încasează nu mai puțin de 16.000 de lei, net, sumă la care se adaugă cheltuielile de transport (cu avionul), sumele pentru cabinetul senatorial, precum și diurne, cazare etc.

Goțiu a justificat că a adormit în plenul de ședință pentru că era obosit după ce a stat mai multe nopți în Parlament să protesteze. În semn de scuze, Goțiu a promis că își va dona salariul pe o săptămână, pentru o cauză umanitară.

sursa: Horia Nasra (Facebook)

Teoretic, USR ar trebui să se regăsească într-o amplă opoziție. Sunt, însă, destui membri de partid care au fost și-au și rămas conectați la resursele PSD, iar de acest lucru liberalii s-au temut cel mai mult, deși în mod public n-au fost în stare s-o rostească vreodată. Actual de Cluj informa înainte de alegerile parlamentare, că o parte dintre USR-iști nu vor avea nicio problemă să conlucreze cu PSD-ul, și că liberalii nu se vor putea baza pe ei în Parlament pentru opoziție. Un exemplu concret este deputatul USR de Cluj, Adrian Dohotaru. Acesta și-a dorit să devină consilier local, de pe lista PSD, pe vremea cand Aurelia Cristea era candidata PSD la Primărie. Cum acest lucru nu i-a ieșit, s-a lipit ulterior de USR, câștigând și un loc eligibil pe lista candidaților la alegerile parlamentare. Norocul a fost de partea lui Dohotaru, USR obținând la Cluj un scor cu mult peste tot ceea ce anunțau sondajele. Dohotaru s-a trezit deputat, dar încă nu-și înețelge prea bine menirea în Parlament, astfel că se concentrează tot pe probleme de ordin local, care țin de ograda primarului Emil Boc. De altfel, tot pentru o problemă de ordin local și-a oficializat relația cu liderul PSD Cluj, deputatul Horia Nasra.

Printr-o scrisoare deschisă, Nasra (PSD) și Dohotaru (USR) au anunțat că-și unesc forțele pentru implementarea unui proiect-pilot de buget participativ care să stea la baza unei propuneri legislative la nivel național. Ei i-au transmis primarului Emil Boc (PNL) să implementeze acest proiect la nivel local, și i-au acordat în acest sens și un termen: de o săptămână. Nasra și Dohotaru au arătat că în urma consultărilor legate de bugetul național din 2017, Ministrul Consultării Publice și al Dialogului Social, Gabriel Petrea, a decis alocarea de resurse (aprox. 100.000 de lei) pentru implementarea unui proces de bugetare participativă pe parcursul anului 2017, urmând ca o primărie să își asume alocări bugetare în 2018, de cel puțin 10% din bugetul de investiții și reparații, rezultate în urma co-deciziilor cetățenești.

“Propunerea noastră este ca bugetul participativ al anului 2017 să se desfășoare sub forma unui program multi-anual denumit Cluj, Capitală Verde a Europei, propus deja de mediul asociativ local. Subliniem că municipiul Cluj-Napoca nu este la un nivel nici măcar apropiat pentru a câștiga titlul în anii imediat următori. Cu toate acestea, Comisia Europeană poate premia și eforturi substanțiale și politici publice vizionare, care să conducă la o calitate cât mai ridicată a vieții pentru locuitorii Clujului, concept-umbrelă și pentru strategia de dezvoltare a orașului (2014-2020). Inițiativa Cluj, Capitală Verde se dezvoltă pe trei paliere. În primul rând, ne cerem dreptul la oraș prin reaproprierea spațiului public, în special a celui verde: pietonalizarea culoarului Someșului, spații publice în cartiere, realizarea unor parcuri de proporții în estul, centrul și vestul orașului etc. O a doua axă constă într-o mobilitate mai sustenabilă în oraș prin încurajarea transportului public în defavoarea traficului auto privat și crearea unor coridoare cicliste și pietonale. Un al treilea palier este colectarea selectivă la sursă, creșterea cotei de reciclare la un nivel civilizat, similar mediei UE, cuplate cu măsuri care asigură justiția socială pentru oamenii mutați la Pata Rât, într-o zonă poluată, mulți dintre ei lucând în condiții toxice în sistemul de salubrizare al Clujului. Inițiativa propusă, după cum observați, este transpartinică, dar mai ales are un caracter civic, în sensul consolidării democrației participative. De aceea, o participare, care nu include mii de oameni la deliberări și evenimente publice și zeci de mii de clujeni prin instrumente digitale, o considerăm din start drept un eșec. Suntem orașul cu cea mai importantă implicare cetățenească din țară, cu expertiză universitară și echilibru politic între forțele partinice, de aceea este firesc să ne orientăm în primul rând spre Cluj pentru implementarea bugetului participativ Cluj, Capitală Verde”, se arată în scrisoarea adresată primarului Emil Boc.

Dohotaru a propus suma de 30.000 de lei pentru proiectul pilot privind bugetarea participativă
Dohotaru a propus suma de 30.000 de lei pentru proiectul pilot privind bugetarea participativă

Scrisoarea semnată de Nasra și Dohotaru a fost postată pe Facebook. În același timp, primarul Emil Boc posta și el pe Facebook despre discursul dezaprobator la adresa Guvenrului Grindeanu pe care l-a ținut, la invitația Grupul Partidului Popular European în fața Comitetului European al Regiunilor.

Cât despre bugetarea participativă dar și Capitala Verde, administrația clujeană a mai avut tentative în aceste direcții. Clujul s-a mai înscris o dată în 2008 să fie Capitală Verde a Europei în 2010 sau 2011, bineînțeles, fără succes, netrecând de etapa selecției pentru a rămâne în competiție. De atunci s-a consolat că a fost singurul oraș din România care s-a înscris. În toamna lui 2016, civicii din Cluj, prospăt înregimentați în partidului lui Nicușor Dan, USR, au propus administrației clujene să-și asume o nouă candidatură, cu politici publice consistente care că aducă orașului acest titlu în 2019. Propunerea a rămas atunci în aer.

Aici detalii: Cealaltă Capitală (im)posibilă. Propunere din societatea civila: nu e Cultural, hai sa fie verde

În 4 februarie 2017, arhitecți clujeni l-au abordat din nou pe edilul Emil Boc la evenimentul de anunțare a proiectului câștigător pentru reabilitarea Turnului Pompierilor pentru a relua discuțiile privind înscrierea orașului în cursa pentru Capitala Verde a Europei. Inițial, primarul a răspuns că trebuie să analizeze chestiunea ca nu cumva iarăși să râdă toată lumea că orașul vrea să fie ceva ce nu este. Apoi s-a arătat disponibil să deschidă discuțiile pe această temă.

În ceea ce privește bugetarea participativă, primăria a mai implementat un proiect pilot care n-a dus nicăieri, adică n-a avut continuitate.  A făcut bugetare participativă pentru cartierul MĂnăștur în cursul lui 2013, adică a adunat cetățenii (președinți de asociații de locatari aflați în evidența primăriei) și i-a întrebat ce doresc să se facă în cartier, apoi a centralizat propunerile și și-a asumat să direcționeze fonduri bugetare din bugetul lui 2014 înspre realizarea acestora: așa s-a făcut un parking, asfaltări sau s-a reabilitat cinematograful Dacia. În 2015, s-a făcut bugetare participativă pentru proiecte de tineret, mai ales că orașul avea titlul de Capitală Europeană a Tineretului. S-a făcut un portofoliu de proiecte pe cu bani norvegieni ( pe o inițiavă câțtigată de Grupul Pont), iar banii s-au alocat de la bugetul local pentru finanțarea lor. Acesta proiect a continuat și în 2016. 

De atunci, primăria n-a mai făcut nimic. Exista planul să extindă inițiativa chiar în cartierul Mărăști, însă nimeni n-a mai lucrat la acest proiect.

“Independenții” de la Cluj care se vor în politica mare. Cine din USR a colaborat cu PSD

Primăria extinde bugetarea participativă din cartierul Mănăștur. Anul acesta se face lista de proiecte ale tinerilor

Cinci sute de mii de lei pentru tinerii care au idei de schimbare a Clujului. Federația Share a lansat un tutorial pentru call-ul de proiecte

 

sursa fotografii: Facebook

Emoțiile pentru candidații de la alegerile parlamentare au trecut. S-a încheiat procesul de redistribuire a voturilor care nu au acoperit mandatele pline, precum și a voturilor partidelor care nu au întrunit pragul electoral de 5%. Cine sunt, așadar, viitorii parlamentari clujeni.

PSD Cluj intră cu 3 mandate în Camera Deputaților (Horia Nasra, Cornel Itu, Cristina Burciu) și cu 1 mandat la Senat (Vasile Ilea)

PNL Cluj intră cu 3 mandate la Camerea Deputaților (Florin Stamatian, Adrian Oros, Sorin Moldovan) și cu 1 mandat la Senat (Marius Nicoară).

USR Cluj intră cu 2 mandate la Camera Deputaților (Emanuel Ungureanu, Adrian Dohotaru – foto sus) și cu 1 mandat la Senat (Mihai Goțiu)

UDMR Cluj intră cu 1 mandat  la Camera Deputaților (Csoma Botond) și cu 1 mandat la Senat (Laszlo Attila)

ALDE Cluj intră cu un mandat la Camera Deputaților (Steluța Cătăniciu – foto sus).

Județul Cluj trimite 10 deputați și 4 senatori în Parlamentul României

UPDATE

Biroul Electoral Central a anunțat azi rezultatele oficiale ale alegerilor parlamentare de duminică. În urma repartizării mandatelor, PSD a câștigat 221 de mandate la Camera Deputaților și Senat, din cele 465 existente. Dacă ar mai fi avut 12 mandate, PSD reușea să-și asigure o majoritate confortabilă în Parlament. Oricum, încă înainte de alegeri, liderii PSD și ALDE au anunțat că-și doresc să formeze o majoritate parlamentară și o guvernare comună.

Potrivit rezultatelor BEC, Parlamentul României va fi format din 312 deputați și 136 de senatori. Mandatele se împart astfel:

Camera Deputaților

PSD-154 mandate (45,47%)

PNL -69 mandate (20, 04%)

USR-30 mandate (8,87%)

UDMR- 21 mandate (6,18%)

ALDE- 20 mandate (5,62%)

PMP- 18 mandate (5,34%)

La acestea se adaugă 17 mandate de deputat pentru minoritățile naționale, altele decât cea maghiară

Senat

PSD- 67 mandate (45, 67%)

PNL-30 mandate (20,41%)

USR-13 mandate (8,92%)

UDMR- 9 mandate (6,24%)

ALDE- 9 mandate (6%)

PMP- 8 mandate (5,65%)

 

 

 

Candidatul USR Cluj la Camerea Deputaților, Emanuel Ungureanu, a ținut să precizeze – în urma publicării acestui articol – că nu dorește ca numele său să fie asociat cu cel al patronului Ziar de Cluj, Liviu Alexa, de la care în 2015 a obținut venituri de 6000 de lei.  “Eu am demisionat de la Ziar de Cluj în 7 iulie, 2015, după ce am refuzat să intru în politică alături de Liviu Alexa. Colaborarea noastră s-a încheiat destul de urât, nu doresc să intru în detalii. Nu mi-am asociat numele cu Mișcarea Liberală, nu am lucrat cu Alexa în Campania lui electorală” – a transmis Ungureanu. 

 

PNL, PSD și UDMR sunt principalele partide care își vor împărți, în mare, cele 14 mandate de parlamentari alocate județului Cluj (10 mandate în Camera Deputaților și 4 în Senat). Potrivit rezultatelor de la alegerile locale din iunie, PNL mizează că va obține minim 5 mandate în Camera Deputaților și 2 în Senat. PSD se așteaptă să ia minim două mandate în Camera Deputaților și 1 mandat la Senat, iar UDMR are șanse, de asemenea, la 2 mandate în Camrea Deputaților și la 1 mandat în Senat. Un ultim mandat în Camera Deputaților ar urma să fie disputat, cel mai probabil în etapa redistriburilor, între formațiunile ALDE, USR, PMP și, de ce nu, chiar PRU.

Cine sunt candidații partidelor mici care se întrec la Cluj pentru a intra în Parlament

La Cluj, marile partide par să aibă deja calculele făcute pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, motiv pentru care, candidații de pe locurile așa zis eligibile se și văd câștigători, fără să le mai pese prea mult de modul în care evoluează această campania electorală. Bătălia se va da între candidații micilor partide, cărora le rămâne să-și dispute unul, maxim două dintre mandatele alocate județului Cluj. Este vorba despre candidații formațiunilor ALDE, USR, PMP și PRU.

Cu șanse pentru a câștiga un nou mandat în Camera Deputaților pornește, așadar, reprezentanta ALDE, Steluța Cătăniciu. Formațiune politică e condusă de Călin Popescu Tăriceanu și de Daniel Constantin, iar la nivel național e cotată, în sondaje electorale, cu un porcent de 7%, ceea ce prespune că ar putea deveni un pion important în Parlamentul României.

În prezent deputat, avocat de profesie, Steluța Cătăniciu este co-președintele ALDE Cluj și vicepreședinte la nivel național. Deși a avut o serie de neînțelegeri cu colegii proveniți din aripa lui Daniel Constantin, ea a fost aleasă să deschidă lista candidaților ALDE Cluj la Camera Deputaților. Cătăniciu a obținut și acordul Biroului Electoral pentru candidarura sa, eliminând astfel speculațiile cu privire la o așa zisă interdicție pe care ANI i-ar fi impus-o. Cătăniciu s-a remarcat drept unul dintre cei mai vocali opozanți în administrația locală, după ce Primăria Cluj a fost preluată de echipa Boc-Apostu. Din PNL, Cătăniciu a fost cooptată în PLR, alături de Tăriceanu, în formațiunea care ulterior a devenit ALDE (după fuziunea cu Partidul Conservator). Steluței Cătăniciu i se reproșează că nu a fost prea prezentă în spațiul public, în ultimii patru ani. ANI a cercetat-o pentru o situație de conflict de interese, în care s-a regăsit în 2009 când era consilier local. Chiar dacă a pierdut procesul cu ANI, Cătăniciu s-a apărat permanent, arătând că a fost vorba despre o eroare. Potrivit declarației de avere, ea deține în Florești, împreună cu soțul, câteva apartamente dobândite în 2011, prin construcție și partaj. La capitolul venituri a cumulat, din indemnizația de deputat, aproximativ 107.000 de lei.

Din partea ALDE Cluj, locul 1 pe lista candidaților la Senat îl ocupă Radu Silaghi-Dumitrescu, profesor și cercetător în cadrul UBB Cluj, omul care și-a câștigat notorietatea datorită activităților de cercetare ce vizează obținerea sângelui artificial. Potrivit declarației sale de avere, este coproprietarul a patru terenuri în județul Cluj, obținute fie prin moștenire, fie prin cumpărare. Mai are un apartament în Cluj Napoca, două case în Florești și o casă de vacanță în Săvădisla. În contul bancar are suma de 190.602 lei. Din activitatea didactică și de cercetare (din cadrul UBB Cluj), a încasat 82.552 de lei.

Uniunea Salvați România (USR) este formațiunea politică înființată de Nicușor Dan și Clotilde Armand, după ce la alegerile locale din iunie, aceștia au  înregistrat un rezultat nesperat cu inițiativa “Uniunea Salvați Bucureștiul”. Fără a dispune de o organizare serioasă în teritotiru, USR le dă totuși emoții liderilor PSD și PNL, părând să adune simpatizanți mai ales din rândul persoanelor cu implicare civică. De altfel, strategia liderilor USR a vizat tocmai cooptarea unor membri din zona societății civile. Acest demers se dovedește nu tocmai o alegere reușită, având în vedere că de organizațiile locale ale USR s-au lipit tot soiul de personaje controversate, oportuniști ai momentului, oameni care au mai cochetat anterior cu diferiți politicieni/partide, veșnicii abonați ai protestelor de orice fel, indivizi cu o activitate profesională îndoielnică. Au fost, însă, cooptați și oameni care sunt apreciați pentru activitățile pe care le desfășoară, cum este și cazul candidatului USR Cluj, Emanuel Ungureanu, coordonatorul Asociației pentru Solidaritate și Empatie (o structură care se ocupă de sprijinirea copiilor care au nevoie de dializă).

USR Cluj a bâjbâit inițial în desemnarea candidaților pentru alegerile Parlamentare din 11 decembrie. S-a vehiculat numele actorului Bogdan Bob Rădulescu și cel al activistului Adrian Dohotaru. Bob Rădulescu s-a retras în urma unor afirmații nefericite pe care le-a făcut la adresa Bisericii Ortodoxe. Adrian Dohotaru a lucrat în biroul deputatului PSD Aureliei Cristea (din declarația sa de avere reiese că aceasta l-a plătit cu 5000 de lei pentru serviciile sale). Dohotaru n-a negat că social-democrații s-au angajat să-l pună în Consiliul Local al municipiului Cluj Napoca, după alegerile din iunie. Însă, cum partidul i-a retras Aureliei Cristea candidatura la Primărie, Dohotaru a ieșit și el din sfera PSD-ului. Acum îl regăsim pe locul al doilea, candidat la Camera Deputaților din partea USR Cluj.

Locul 1 la Camera Deputaților, din partea USR Cluj, îi aparține lui Emanuel Ungureanu, coordonatorul Asociației pentru Solidaritate și Empatie. În campania pentru alegerile locale, el și-a asociat destul de des numele cu candidatul Mișcării Liberale, patronul site-ului Ziar de Cluj, Liviu Alexa. De altfel, din declarația de avere reiese că Ungureanu a fost plătit cu 6000 de lei de firma patronată de Liviu Alexa (Call Mania). La capitolul venituri, Ungureanu mai declară salariul său de profesor de la Liceul Teologic Adventist Maranatha din Cluj, de peste 10.000 de lei. Deține un autoturism VW, un apartemnt și un teren agricol, în Cluj Napoca.

PMP este partidul al cărui lider, la nivel național, este Traian Băsescu. La nivel local, organizația PMP era condusă de Adrian Gurzău. După ce el a intrat în atenția DNA pentru fapte de corupție, locul i-a fost luat de Rareș Rusu, care provine și el din vechiul PDL Cluj. Cum tabăra de susținători a lui Gurzău a fost îngropată – în urma acestui scandal de corupție – Rares Rusu, rivalul său, nu numai că s-a instalat în fruntea partidului, el a devenit și candidatul de pe locul 1 la Camera Deputaților. În pofida pronosticurilor nefavorabile avansate prin intermediul unor sondaje, Traian Băsescu insistă să spună că formațiunea sa politică are toate șansele să treacă pragul electoral de 5% și să devină un partener “strategic” în Parlament. Acest lucru îl face să spere pe Rareș Rusu că, în sfârșit, i-a venit și lui rândul, după atâția ani în care a stat și a așteptat pozând frumos în spatele lui Emil Boc. Potrivit declarației de avere, Rareș Rusu nu este un candidat sărac. Deține un apartament, o casă de vacanță, un teren forestier, un autoturism Opel Vectra și un Harley Davidson. În declarația de avere figurează și cu un credit bancar de 70.000 de euro, scadent în 2031. De la o firmă, Euroforce, a avut venituri de 43.000 de lei.

PRU este formațiunea politică în care și-au găsit un loc social-democrații Victor Ponta și Sebastian Ghiță. Aceștia se implică intens în campania electorală pentru alegerile din 11 decembrie, sperând la un scor care să-i propulseze în Parlament. La nivelul organizației clujene au fost cooptați senatorul Alexandru Cordoș (ex PSD) și Mircia Giurgiu (ex PSRO).

Pe locul 1 la Camera Deputaților a fost poziționat Mircia Giurgiu. La alegerile locale din iunie, acesta a candidat la Primăria Cluj în numele PSRO (partidul condus de Mircea Geoană). De altfel, Giurgiu a pornit inițial ca sindicalist, a trecut mai apoi în PRM iar ulterior și-a găsut locul în PDL. Mai apoi a cochetat cu PSD, iar după ce și-a pierdut funcția de secretar de stat a intrat în partidul lui Mircea Geoană. Sursele Actualdecluj.ro spun că în momentul în care liderii PRU i-au propus locul 1 la Camera Deputaților, Mircia Giurgiu a acceptat fără să clipească. Adevărul este că la alegerile loale, fără prea mare efort el a reușit un scor electoral destul de bun (peste 3100 de voturi), situându-se pe locul al cincilea, după Emil Boc, Anna Horvath, Octavian Buzoianu și Liviu Alexa. Potrivit declarației de avere, Giurgiu deține un apartament în Cluj Napoca și are două autoturisme. Are un credit de 50.000 de lei. Este salariat al Aeroportului Intrenațional Cluj Napoca (de unde a încasat peste 41.000 de lei).

Pe locul 1 la Senat, din partea PRU candidează Alexandru Cordoș. Acesta este implicat într-un dosar de corupție alături de soția sa (luare de mită). Pentru că PSD Cluj l-a exclus de pe litsa de candidați, Cordoș a demisionat din partid și a trecut, evident la PRU. Potrivit declarației sale de avere, el are o casă de locuit în comuna Feleacu. Mai deține două terenuri dar și un autoturism AUDI. Are în conturi în jur de 50.000 de lei. Are și o datorie la bancă de peste 177 de mii de lei. Din indemnizația de senator a încasat pest 59.000 de lei. O altă sumă de 45.900 de a obținut-o de la Academia Română, filiala Iași (pentru o expertiză, nu se precizează ce fel de).

Clujenii care se cer în Parlament. Cine sunt și ce averi au

Cu ce s-a ocupat activistul Goțiu înainte de a deveni candidatul USR la Senat

“Independenții” de la Cluj care se vor în politica mare. Cine din USR a colaborat cu PSD

Senatorul Cordoș urmărit penal de DNA într-un nou dosar: a primit bani pentru a aranja licitații la Compania de Apă Arieș