Secretul celui mai vechi târg din Transilvania, vechi de 400 de ani

Târgul de la Negreni, ce adună mii de curioși și mușterii în fiecare an în a doua sâmbătă din octombrie, e unul dintre cele mai vechi din țară: primele sale ediții au fost organizate acum patru secole iar prima atestare documentară datează de acum fix 200 de ani.
„Târgul de la Fechetău” își asigură mare parte din afluxul de curioși prin pitorescul său: aici vin colecționari ori vânzători de antichități ori artizani, pe păturile întinse pe jos poți găsi la vânzare de la haine până la aparate defecte, poți mânca un mic și bea o bere și, la final de zi, poți merge acasă fără să fi cumpărat nimic.

Localitatea Negreni e la granița cu județul Bihor, pe cel mai aglomerat, dar și cel mai periculos drum al Clujului, DN1E60. Localitatea se întinde de cele două părți ale râului Crișul Repede, iar târgul se află pe unul dintre malurile acestuia. Un vizitator descrie: „cum intri în Negreni constați că ambele părți laterale ale carosabilului sunt ocupate de mașini. Rulezi încet, căutând cu disperare un loc de parcare. În 2009 aproape că am traversat tot satul până am găsit unul într-o curte. Aici lângă alte câteva zeci de autoturisme, în livada transformată ad-hoc în parcare cu plată las mașina după ce achit taxa de 10 lei. De acolo mai merg încă câteva sute de metri până ce puhoiul de oameni o ia la stânga și coboară panta spre calea ferată. Se circulă umăr la umăr, cu viteza melcului, trebuie mereu să fii atent la buzunare. De o parte și alta tarabe cu tot felur de produse: turtă dulce, celebrele mărgele din turtă pe care mi le aducea bunica pe vremuri de la târguri, castane coapte, vată de zahăr – deliciul copiilor, semințe prăjite, dovleci copți în jar etc.  Fiecare comerciant și-a improvizat câte o tarabă, unii și-au confecționat mese de lemn în timp ce alții și-au adus mesele de acasă. Cine nu are masă, vinde direct pe jos, pe pături, saci de nailon sau mușama ori direct pe iarbă”.

Primarul Dorin Manea e ocupat în aceste zile până peste cap cu organizarea târgului – de mâine și până luni inclusiv așteaptă nu mai puțin de 60.000 de vizitatori, ba chiar estimează 70.000. Între altele, afluxul mare se traduce și în bani frumoși la buget și în buzunarele gratargiilor. Un calcul simplu arată venituri de 15.500 euro în acest weekend pentru Primărie și pentru Composesoratul Urbarial – Crișul Repede împarte târgul în două, fiecare administrată separat. Intrarea la târg e un leu – la 70.000 de vizitatori, aceasta înseamnă 70.000 de lei în patru zile, sau 15.000 de euro, mai ales că luni are loc tradiționalul târg de animale, în același loc.

Un asemenea aflux pune probleme de circulație, dar și de alimentație publică ori de gestionare a gunoaielor. Una dintre cele mai mari probleme ale târgului, sufocat anual de mii de mașini, e faptul că blochează foarte circulatul drum DN1E60. Soluțiile sunt puține: în acest an, de exemplu, soluția pentru fluidizarea circulației e ca mașinile să poată ieși din târg doar după ora 16, astfel că pot fi instituite sensuri unice prin comună. „Am emis o Hotărâre de Consiliu Local prin care am făcut un plan de acțiune cu poliția rutieră și cea de la transporturi în ce privește defluirea în weekend. Se poate ieși doar de la ora 4, cu direcții reglementate. Am cumpărat și indicatoare, le amplasăm pe drumurile laterale, avem agenți de la Transporturi Feroviare la trecerile de cale ferată și agenți rutieri la ieșirea pe DN1 E60”.

O altă problemă pe care o impune numărul mare de vizitatori e spațiul limitat: anul trecut târgul a crescut cu două hectare și, de acum încolo, asta e suprafața maximă la care poate ajunge, deși numărul de mușterii crește anual. „Din păcate spațiul pe care îl avem este limitat, ca teren, nu putem face mult mai mult în această privință. Anul trecut am făcut niște îmbunătățiri, dar în acest an nu am mai avut spațiu. cam asta e. în ce privește parcările, pentru că se blochează drumul național și e o mare problemă”, explică primarul.
Târgul de la Negreni sărbătorește în acest an fix 200 de ani de la prima sa atestare documentară, fapt ce scapă neremarcat: doar la Centrul de Informare Turistică din comună – căci Negreni are și așa ceva – va fi amintită această informație, în rest – nimic.
Cea mai veche însemnare despre „târgul de la Fechetău” datează din 1815 – în acest an sunt, deci, fix două secole de la această notare. Totuși, târgul funcționa dinainte de această dată, conform unor surse acesta datează de 400 de ani. Era vizitat în special de munteni, care coborau din Apuseni pentru a vinde lemn și cherestea și a-și cumpăra haine și căciuli de iarnă. Acum, aici vin colecționari ori turiști din toată Europa de Est. Ocazional aici vin, în funcție de interes, și figuri politice: anul trecut târgul a fost vizitat între alții de Elena Udrea și de Emil Boc. „Târgul de la Negreni este poate cel mai mare din ţară. Se spune că ar participa peste 50.000 de oameni. Printre ei, m-am aflat şi eu. Şi nu fără folos: pe lângă discuţiile cu oamenii şi miile de fotografii pe care le-am făcut cu aceştia (nu e o exagerare ), am reuşit să îmi cumpăr şi un trening. Ba mai mult, m-am ales şi cu o năframă extrem de frumoasă care mi-a fost dăruită de un comerciant”, a scris Elena Udrea anul trecut pe Facebook, în calitate de candidată la alegerile prezidențiale din partea Partidului Mișcarea Populară.

Târgul de la Negreni o fi vechi, dar nu e deloc unic: astfel de talciocuri sau bâlciuri erau organizate în multe alte localități în decursul istoriei Ardealului – totuși, acesta e singurul care nu doar că și-a păstrat tradiția, dar crește anual, și aceasta într-un secol în care nu mai există fostele bariere istorice între regiuni. L-am întrebat pe istoricul Tudor Sălăgean de ce vechiul târg medieval de la Negreni își păstrează tradiția și chiar prosperă. Râde, „chiar nu știu dacă am un răspuns”, dar încearcă o explicație: „este situat la întâlnirea a trei zone geografice și istorice distincte, și probabil asta explică și sccesul lui: Transilvania istorică, zona Bihorului și părțile vestice, și zona munților Apuseni. Granița Transilvaniei era la Izvorul Crișului până în secolul XVI, când s-a mutat la Vadul Crișului. Târgul e un loc de întâlnire pentru mărfuri și bunuri ce vin din trei zone diferite. O fi o zonă de interferență, de regulă au succes târgurile situate în zone de confluență, de întâlnire, pe care atât publicul cât și comercianții îl aleg ca fiind locul în care trebuie să se întâmple așa ceva. Alte târguri probabil nu atrăgeau populație din zone complet diferite cum e cazul aici, trebuie să fie și diferență, un târg situat într-o zonă în care toată lumea se ocupă cu aceleași lucruri nu e la fel de interesant ca unul unde vin oameni cu ocupații cu totul diferite”.

Târgul adună anual zeci de mii de oameni: doar la ediția de anul trecut estimările au fost de 50.000 de plătitori de bilete – intrarea la târg se face contracost, iar biletele costă suma modică de 1 leu. Anul trecut târgul a fost extins cu hectare întregi, ca să adăpostească valul tot mai mare de comercianți atrași de bâlciul de la Negreni. Târgul are și o ediție de vară în iunie, „Târgul Coaselor”, însă aceasta e mult mai puțin vizitată, deși nimeni nu știe de ce: și aceasta din urmă are deja tradiție de mai bine de un secol, totuși numărul mușteriilor e la sfert față de ediția de toamnă. Primarul Manea încearcă o explicație: „încerc să-mi dau și eu un răspuns, dar nu știu să vă răspund. Noi am încercat să explicăm din tradiția târgului, în sensul că în sezonul rece ar exista o mai mare cerere din partea cumpărătorilor: încălțăminte, haine groase. Dar am constatat că și sectorul de antichități, foarte îndrăgit, este dublu dacă nu triplu, la târgul de toamnă, și asta chiar nu are explicație, ar trebui să fie la fel. Poate târgul de vară nu are așa mare tradiție pentru că nu are o atât de mare tradiție, e de o sută de ani”.

Cum ajungeți la târg
Târgul e străbătut pe la mijloc de calea ferată ce leagă Cluj-Napoca de Oradea: trenul e deci cea mai facilă variantă de a ajunge în Negreni. Trenurile companiei private care leagă Clujul de Oradea opresc chiar în mijlocul târgului, dimineața spre Oradea, și se întorc spre Cluj-Napoca după-masa. În acest mod nu trebuie să vă faceți griji nici pentru locul de parcare pentru mașină, căci acestea dau bătăi de cap în fiecare an: dacă alegeți să veniți la târg cu mașina trebuie știut că la fiecare ediție ambele margini ale drumului DN1E60 sunt ocupate de mașini pe kilometri întregi și, de câțiva ani încoace, sătenii s-au învățat întreprinzători și își oferă curtea ori livezile ca locuri de parcare, în schimbul unei taxe de 10 lei.

Mihai Prodan

Ziarist din 2001. Licențiat în jurnalism din 2004, master în comunicare din 2006. Specializări la Reuters în Londra și Institutul Internațional pentru Jurnalism în Berlin.