„Nu s-a luat deocamdată o decizie, dar specialiștii, atât Iancu, cât și Borda sau Țigănaș s-au pronunțat pentru proiectul primăriei (cu o bandă suplimentară pentru circulație auto spre Someș, pe Splaiul Independenței)…”, așa sintetizează primarul Emil Boc discuțiile proaspăt purtate la începutul săptămânii cu societatea civilă din Cluj pe tema viitorului Someșului. În schimb, cei care s-au pus în lanț-uman pentru o promenadă cu vedere la râu (respingând planul cu o bandă în plus destinată mașinilor pe strada Splaiul Independenței) cred că trenul nu este încă pierdut și că proiectul primăriei are șanse să fie completat. Chiar dacă e implementat cu bani europeni. Mai ales că primăria a fost cea care a încurcat borcanele în momentul în care a modificat celălalt proiect cu bani europeni – al tramvaiului, în faza de implementare a lui, prin dispoziție de șantier.
S-a discutat despre Someș în lumina reflectoarelor în Sala de Sticlă și, apoi, în regim „atelier” în Sala Mică a primăriei. De două ori în ultima săptămână.

După prima discuție, Someșul cu promenadă părea să aibă o șansă.

Foto: entuziaști care credeau în promenadă și modificarea proiectului

După a doua discuție, perspectiva cu promenadă este mult mai sumbră. Primarul vede șanse spre 0 pentru promenadă, în timp de societatea civilă de 100%.

Dar a mai apărut o NOUTATE, certificată: suntem în această situație ingrată tot din cauza primăriei, care n-a pus în operă proiectul de modernizare a liniei de tramvai, implementat de administrație cu bani europeni, așa cum a fost conceput el, cu liniile spre parcul central, înierbate. În mandatul Apostu, prin dispoziție de șantier, liniile noi au rămas pe amprenta liniilor vechi, pe artera Splaiul Independenței. Acest fapt nu mai permite, în prezent, amenajarea unor benzi dedicate – pentru tramvai, respectiv trafic auto – pe Splaiul Independenței. Așa că, cu această perspectivă, proiectul actual poate fi completat, în câștigul Someșului și al orașului.

CITEȘTE DESPRE RUNDA I DE CONSULTARI: 

Între “drumul fără întoarcere” al banilor europeni şi “drumul” la ADR. Ce şanse mai are promenada Someşului?

Și a mai apărut și o COMPLETARE pe teren – un desen în zona podului Elisabeta și a țărușului care anunță raderea vegetației de pe mal care să pregătească cea de-a treia discuție pe tema viitorului Someșului, cu planșele la fața locului. Programată tot săptămâna aceasta între primărie și societatea civilă. Din desen se înțelege că va exista un mini-totuar doar în zona podului Elisabeta, care, dacă ești mai precipitat, te va arunca direct în stradă, printre mașini, pe banda auto suplimentară pe care o pregătește primăria. Asta în condițiile punerii în operă a proiectului.

NOUA PERSPECTIVA A PRIMARIEI. Sursa: Isvan Szakats

CUM A INCEPUT BATALIA PENTRU ORAS CU FATA LA SOMES

Au dispărut gradenele de lângă Someș. Urmează copacii de pe Splaiul Independenței. Luați-vă ADIO, faceți ultimele poze!

Primarul Emil Boc a declarat pentru Actualdecluj.ro că deocamdată nu s-a luat o decizie cu privire la Someș și la continuarea proiectului cu bani europeni pe strada Splaiul Independenței. Cu toate acestea, primarul a menționat că specialiștii s-au pronunțat pentru proiectul primăriei în forma actuală, cu bandă de circulație în plus pentru mașini spre Someș. Când a spus “specialiștii” i-a amintit pe arhitecții: Adrian Iancu (elaboratorul PUZ-ului de la stadion care viza și artera Splaiul Independenței, document care oricum nu a fost respectat și a fost modificat), Adrian Borda (șeful de proiect al noului PUG unde a fost preluat PUZ-ul lui Iancu) și Șerban Țigănaș (președintele OAR, cel care a lucrat la stadion și la polivalentă după PUZ-ului lui Iancu). „Nu s-a luat deocamdată o decizie, dar specialiștii, atât Iancu, cât și Borda sau Țigănaș s-au pronunțat pentru proiectul primăriei (cu o bandă suplimentară pentru circulație auto spre Someș, pe Splaiul Independenței – n.red.). În momentul în care se va lua această decizie o vom comunica public. Cred că în această săptămână”, a menționat primarul.

Concluziile după runda doi de stat la masă cu primarul:

Claudia Anastase, consilier local:

„Eu stau tot cu fața la Someș. Asta contrar opiniei primarului municipiului. Nu este vorba doar despre un proiect pe fonduri europene care nu poate fi modificat. Este vorba despre un proiect care a fost modificat printr-o dispoziție de șantier, fără ca eu sau dvs. să o știm. Când s-a decis scoaterea tramvaiului din parc, printr-o simplă deplasare pe un desen- spre Someș, atât a liniilor de tramvai cât și a benzilor de circulație, proiectul a ‘’mâncat’’ trotuarul de pe malul Someșului. Normal ar fi fost să fim întrebați la timp, astfel încât să nu fie nevoie să modificăm un proiect ( care e deja întârziat). Ok. Primarul are o opinie acum; eu îi reproșez că nu are viziune. Argumentez: strategia municipiului- lăudată și aplaudată- vede Someșul drept coloana vertebrală a Clujului- silueta demnă de principala carte de vizită a municipiului și nu doar din perspectiva unei ape marginită de betoane ci prin prisma peisajului și a capacității de a strânge oamenii în jurul său. Strategia în conținutul ei face și referire din această perspectivă și la PUG. – una dintre cele 9 priorități identificate în definirea aplicației noastre pentru cucerirea titlului de Capitală Culturală Europeană 2021- priorități pentru care de altfel în adunarea generală din februarie 2012- am mandatat echipa executivă a proiectului să scrie aplicația, este tot Someșul- apa care ne strânge aproape, la pas, nu spectatori din mașina lansată să strabată Splaiul Independenței. Apoi, podurile pestre Someș ( cele pietonale în special ) ce logica mai au ( desi toți le lăudam, inclusiv primarul) dacă pe Splaiul Independenței nu mai poate călca un om proaspat coborât de pe podul pietonal, datorită faptului că se trezeste direct pe carosabil? Toate aceste argumente țin de logică, raționament și o minimă viziune de corelare a unor planuri despre care ne place să vorbim frumos, dar când trebuie să le aplicam alegem cârpelile și nu conținutul fluent. Suntem administrația municipiului Cluj-Napoca și eu m-am saturat să ne tot plângem după ce vedem că e ceva distrus de neputința de a corela măcar doua lucruri. Nu este cel din urmă argument, e cel care pe mine m-a deranjat ca om, nu doar ca parte a legislativului local: nu vreau să fie tăiați copacii de pe malul Someșului pentru justificarea lucrărilor de consolidare a malului pentru a rezista benzii suplimentare de circulație din acest proiect. Nu vreau ca acest lucru să fie făcut de oameni care nu știu exact ce va urma. Acei copaci nu vor crește în două zile la loc, indiferent pe ce soluție magică se așteaptă unii sau alții în urma concursurilor de soluții pentru proiecte de amenajare a Someșului. După ce copacii vor fi tăiați pentru a păstra domnul primar proiectul intact, îmi vine greu să cred că vom mai putea da șansa Someșului să devină coloana vertebrală a orașului. E simplu, nu vreau un Someș betonat ca Dâmbovița. Nu vreau proiecte modificate fundamental prin dispoziții de șantier, nu cred că trebuie stricat ceva ce e încă frumos de lipsa de coerență a cuiva care are ca singur argument termenul mult prea larg prin care poate fi modificat un proiect finanțat din fonduri europene. Orice alta soluție ( trotuare modernizate sau piste de biciclete) poate presupune lărgirea planului de deschidere al Splaiului Independenței, fără intervenții distructive pentru copacii existenți pe malul Someșului. Am fost și la dezbatere și la ședința de lucru. Voi merge joi și pe teren cu toți oamenii care gândesc ca mine și cu aceia care au alte opinii și voi încerca să fac orice e corect și legal pentru a nu lăsa să fie distrus ceva înainte de a vedea capacitatea executivului primăriei de a pune ceva frumos și funcțional în locul copacilor de pe malul Someșului pe care aceștia nu ezită să îi distrugă”.

Arhitectul Șerban Țigănaș: 

„Îmi pare rău, eu nu m-am pronunțat, am sugerat 2 variante de studiu și am afirmat că încă nu se poate aprecia ce trebuie făcut până nu se fac studii de integrare a oricărei variante în contextul macro, traficul transportului în comun, prioritar și micro, peisajul din zona malului. Orice soluție trebuie să fie mai bună decât ceea ce este acum după următoarele criterii: 1. apropierea oamenilor de Someș. 2. designul atractiv al spațiului public din zona de agrement urban cea mai importantă a Clujului 3. calitatea mobilității pietonale, cicliste și a transportului public, pe primele locuri”

Arhitectul Mihai Racu, de la Centrul pentru mediu construit:

„Someșul are o șansă. Asta dacă primaria vrea cu adevărat! Soluția continuării în varianta propusă e cea mai simplă administrativ. Dar nu e cea mai bună. Pentru oraș, din anumite puncte de vedere, soluția din proiect e mai bună decât situația existentă. Dar trebuie să nu uităm că vorbim de circa 1 km de mal de râu în centrul orașului și ar fi cel puțin două soluții alternative, care au reieșit din discuții. Ce e bine e că, față de dezbaterea publică, discuția grupului format a făcut un pas înainte și începe să se închege un mediu bun de dialog. Dezbaterea publică e o știință complicată, care cere exercițiu, dar care în Cluj are șanse să producă rezultate pentru că avem un mediu academic și profesional activ și dinamic (arhitectură, sociologie, științe politice etc). Primăria a promis că cere planșe la o scară relevantă și joi urmează să analizăm proiectul mai în detaliu, pe teren, și apoi printr-o nouă discuție la primărie”.

Istvan Szakats, care a lucrat la dosarul de candidatură al orașului la titlul de Capitală Culturală Europeană concetrat pe ideea de oraș întors cu fața spre râu:
“Odată, mi se pare că la întâlnirea de ieri echipa primăriei nu a avut nicio propunere care să se fi mișcat de la poziția lor inițială. După aceea, mi se pare că la întâlnirea de ieri echipa ne-primăriei nu a putut să aibă nicio propunere la care echipa primăriei să fi avut o reacție pozitivă. Gândindu-mă la obtuzitatea echipei de la primărie consider că 1. ei nu o să schițeze niciun gest de deschidere până nu primesc dezlegare pentru așa ceva de la primar, și cred că nu au primit-o 2. cu condiția 1. îndeplinită, ei o să înceapă să sufle în iaurtul nostru doar dacă -venim un plan pe planșe care vine ca o completare de proiect la proiectul lor, deoarece -ei au o capacitate de proiectare redusă -ei au un interes redus de a genera o asemenea completare de proiect 3. această completare de proiect trebuie să verifice o serie de ipoteze -indicatorii proiectului -fezabilitatea aprobării birocratice a completării propuse, si tot asta in timp util Această completare de proiect, pe care o consider inevitabilă – trebuie să se bazeze pe ABORDAREA că vrem oraș cu fața la Someș – trebuie să refută ipoteza lui Adrian Borda că trotuarul trebuie lărgit oricum – pentru că lărgirea aduce consolidare care aduce distrugere – trebuie să propună în completare intervenții minime (trepte, insule de trotuar) – trebuie să promită noi utilizări sociale ale spațiului creat – adică trebuie să propunem ceva consistent din punct de vedere social în locul benzii pierdute Cred că tot putem să venim să subliniem toate absurditățile proiectului inițial, și nici asta nu strică… dar fără o asemenea propunere de completare de proiect nu vom putem avansa semnificativ întru rezolvarea problemei”

Arhitectul Marius Moga, parte a proiectului de anul acesta Somes Delivery, prin care s-au gândit o serie de evenimente și intervenții pe malul Someșului:

„Sunt două generații în conflict! Generația specialiștilor din spatele proiectului văd doar trafic auto fluidizat, largiri de străzi în detrimentul spațiului verde destul de redus și în prezent, ziduri de sprijin frumose de piatră de-a lungul Someșului, pietoni cât mai departe de Someș și sunt încântați de linia de înaltă tensiune care e un alt canal tehnic aerian. Normal că Someșul devine în viziunea lor un nou canal de trafic auto. Someșul e sacrificat pentru eliberarea centrului de trafic. Generația nouă, cei care se opun proiectului de lărgire, vede un Someș verde cu malurile verzi păstrate întocmai ca în prezent, cu pastrarea arborilor, exploatarea la adevaratul potențial al cadrului natural, pune pe primul plan omul, tranzitul pietonal și recreerea ca funcțiune principală lângă apă, tranzitul pe bicicletă, diminuarea traficului auto de-a lungul Someșului, anularea aspectului de canal edilitar al râului și ducerea la bun sfârșit a inițiativei primăriei de a face un concurs pentru Master-planul culoarului Someșului pentru a putea apoi intervenii aici în cel mai chibzuit mod. Primăria, prinsă la mijloc cumva în acest conflict de viziuni, e deschisă pentru a le îmbrățișa pe ambele, declarativ. Însă au încredere în specialiști, nu vor defapt să schimbe proiectul sau să-l întrerupă pentru regândire, totuși ne ascultă și par înțelegători. Ce va urma? Sincer am mari semne de întrebare că Someșul va ieși câștigător aici. Mai vedem!”

Iulia Hurducaș, fost arhitect în biroul Planwerk, în prezent doctorand în Anglia:

„Promenada pe Someș trebuie văzută ca o oportunitate în două moduri. O data e vorba de reapropierea Someșului ca și cadru natural. Apoi ea trebuie văzută și prinsă și in viziunea de mobilitate pe care Primaria o negociaza acum (planul de mobilitate e in lucru) Ambele viziuni sunt si prioritati in viitoarea runda de finantari europene, care are linii dedicate pentru mediu, dar si linii dedicate pentru mobilitate urbana, care in noua viziune Europeana inseamna transport alternativ – transport public, cu bicicleta, pe jos. Desigur ca proiectul de Trama stradala pe care primaria il deruleaza, daca se finalizeaza, limiteaza anumite posibilitati de interventie. Spatiul fizic e mai mic, s-ar putea sa dispara cativa copaci. Insa malul nu s-ar betona complet. Viitoarea interventie va trebui sa se racordeze la situatia care va fi atunci. Poate ca va trebui o echipa de arhitecti si peisagisti mai abili. De asemenea va trebui re-negociat raportul dintre masini, pietoni si biciclisti. Si as mai adauga ca, pentru realizarea ei e necesara si o presiune publica, o preocupare civica, si o monitorizare a proiectului continua”

Arhitectul Dragoș Dascălu implicat și în mișcarea de regenerare urbană a comunității miniere de la Petrila:

„Cred că cea mai proastă soluție în momentul de față este blocarea proiectului (fie prin presiune publică, fie juridic). Este o soluție din care pierde toată lumea și închide posibilitatea dialogului cu Primăria pe altfel de teme. Ceea ce ne dorim este modificarea proiectului dar reprezentanții Primăriei sunt reticenți și se apară cu indicatorii necesari, deși aceștia pot fi modificați și au fost deja modificați în câteva rânduri. Totuși dacă nu vom găsi această deschidere către modificare și ameliorare a proiectului care să ia în calcul deschiderea către Someș vom încearca și soluția extremă a blocării. În altă ordine de idei, am reușit să văd proiectul după care se execută lucrările și nu apare nicăieri numele vreunui arhitect sau peisagist. Este inadmisibil ca în centrul Clujului, un proiect care vizează râul să nu benficieze de aportul unor astfel de specialiști.”

Mihai Goțiu, activist:

Concluzii (ce va urma):
Continuarea dezbaterii – joi, de la ora 10.00 AM, cu o vizită cu planurile pe teren, pentru a le confrunta cu realitatea;
Pentru următoarea întâlnire, reprezentanții Primăriei vor aduce: detalii despre poduri (în special Podul Elisabeta) și transportul în comun (atât pentru legăturile cu Mănășturul, cât și cu Grigorescu); detalii despre indicatorii tehnici din proiect și procedura de modificare a proiectului (ce întrebări sunt puse finanțatorilor, nu doar ce răspunsuri au fost primite); clarificări legate de datele de finalizare ale proiectului actual (31 decembrie 2015 sau 1 iulie 2016?);
Continuarea consultărilor și formarea unui grup de lucru și pentru alte probleme privind intervențiile în spațiul public al orașului;
Elaborarea unui Contract pentru Someș (de către reprezentanții societății civile), agrearea lui cu autoritățile și a mijloacelor de presiune civică pentru realizarea lui.

Plus, punctul de vedere consemnat al arhitectului Adrian Borda: „A arătat că și pentru promenadă și/sau pistă pentru biciclete ar fi nevoie (la ora actuală) de o intrare pe partea verde a malului Someșului, ”o bucățică din taluz” de 70 centrimetri – un metru; conform acestuia, o variantă ar fi realizarea proiectului actual, cu banda auto și transformarea ei ulterioară în promenadă/piste de biciclete. Adrian Borda a arătat că o soluție ar fi fost și o singură linie de tramvai dedicată pe ambele sensuri, cu așteptare la Teatrul Maghiar, respectiv Sala Sporturilor până la eliberarea liniei de tramvaiul care vine din sens contrar”

Și punctul de vedere al fostului arhitect șef al municipiului, Adrian Iancu: „A prezentat Planului Urbanistic Zonal (PUZ) din 2009, legat de zona Cluj Arena și a Sălii Polivalente. Conform acestuia, Aleea Ștrandului (dintre stadion și Hotel Sport) ar fi trebuit să fie pietonală (păstrând o bandă de acces la hotel și la alte imobile private de pe stradă). Liniile de tramvai de pe Splaiul Independeței ar fi fost mai apropiate de Parcul Central (de fapt, ar fi intrat parțial în acesta, la margine) și ar fi fost înierbate. Pe partea cu Someșul s-ar fi păstrat un trotuar pietonal. Conform acestuia, PUZ-ul mai avea în vedere transformarea străzii Coșbuc în pietonală sau păstrarea unei benzi pentru transportul în comun (cu viteză redusă) și valorificarea părților din parc de lângă stadion și Hotel Sport”.

ARGUMENT DE CULOARE, marca Adrian Dohoratu, activist:

„Am văzut pentru prima dată lebede pe Someș. Le-am filmat pentru un reportaj TVR. Vi le imaginați pe un râu cu un trafic auto extins în imediata apropiere, așa cum se preconizează pe Splaiul Independenței?”

sursa foto: Adrian Dohotaru

ARGUMENT susținut și de Lala Panait din echipa Colectiv A, „vinovați” pentru proiectul La terenuri din Mănăștus: „Ce înseamnă a fi aproape de Someș? Tocmai admir 9 lebede pe Somes stând pe banca „Pontonului” azi Foișor de lângă La Butuci! Când oamenii se ceartă pentru betoane și pt. un Somes-canal-energetic, natura ăți vede de cursul ei!”

sursa foto: Lala Panait

MAI MULTE DESPRE BATALIA PENTRU SOMES SI AICI:

De ce se rade verdele de pe malul Someşului? Pentru că nu contăm…

Cea mai lungă petiţie la Cluj: 150 de metri, în desene şi cuvinte, pentru Verde pe malul Someşului

Actual de Cluj