Au trecut șase ani de la cel mai recent (dacă „recent” se mai potrivește chiar și după atâta timp) concurs pentru un obiectiv public al orașului lansat de administraţie – Centrul Cultural Transilvania, blocat în proiect – și aproape doi ani de la dezbatearea pe tema Someșului, de unde se promitea concurs de soluții pentru acest obiectiv. În urmă cu câteva zile, pe 25 noiembrie, s-a lansat oficial concursul pentru revitalizarea Turnului Pompierilor. Amintim, acesta este gestionat de primărie cu Ordinul Arhitecților din România, Filiala Transilvania, care au semnat un contract, la „pachet” pentru pregătirea de concurs a două obiective: Turnul Pompierilor și masterplanul pentru Someș. Deocamdată, cu câteva luni întârziere față de primele estimări ale primăriei, se lansează unul dintre cele două obiective în concurs. Revitalizare turnului presupune atât restaurarea a ceea ce există cu valoare patrimonială, refuncționalizarea și amenajarea obiectivului, cât și pietonalizarea străzii Tipografiei pe porțiunea din fața Turnului.  Concursul e deschis şi pentru specialişti din afara ţării, dar participarea unor arhitecţi străini e însă discutabilă, având în vedere că acest concurs nu are documentaţia tradusă în limba engleză.
În ceea ce privește formula în care e pregătită procedura lucrurile stau așa: organizatorul concursului este Ordinul Arhitecților din România prin Filiala Teritorială Transilvania, în parteneriat cu Ordinul Arhitecților din România, iar promotorul concursului este Primăria Municipiului Cluj-Napoca, cea care este actualmente proprietarul și administratorul obiectivului, urmând să devină beneficiarul proiectului final.”Promotorul dorește să revitalizeze acest monument, reintroducându-l în circuitul turistic și transformându-l într-un loc deschis pentru găzduirea evenimentelor culturale, permanente sau temporare. Se dorește ca obiectivul rezultat în urma acestui concurs să devină un element simbolic pentru energia concertată a tuturor clujenilor. Acest concurs de arhitectură are ca scop principal selectarea celei mai bune soluții pentru revitalizarea actualului turn. Această revitalizare presupune atât restaurarea existentului cu valoare patrimonială, refuncționalizarea și amenajarea obiectivului, cât și pietonalizarea străzii Tipografiei pe porțiunea din fața Turnului. Participanții sunt provocați să sporească valoarea actuală a obiectivului, demonstrând că pot îmbina o structură existentă, istorică, cu o intervenție contemporană. De asemenea, sunt invitați să propună atât idei de reinterpretare a accesului în turn cât și propuneri de revitalizare a unei zone urbane adiacente mai largi, în vederea discutării oportunității de pietonalizare a acesteia în viitor. Acestea sunt destinate să deschidă o nouă perspectivă în valorificarea țesutului urban din întreaga zonă”, se arată în anunțul OAR.

Facem și noi un concurs în orașul ăsta?

Arhitectul Dan Clinci, cel care a coordonat eleborarea temei, explică pentru Actualdecluj.ro ce se aşteaptă de la participanţi. Turnul, cu zona sa istorică, se restaurează; în interior, construit cu adăugiri din beton şi cămăruţe mici, proiectanţii pot să „se joace”. „Am oferit posibilitatea de a se păstra sau nu betoanele. Aceasta e şansa de a face vizitabilă zona de belvedere de sus, poate chiar şi pentru persoane greu deplasabile. Poate apare un lift, totul depinde de imaginaţia celor care vin cu propuneri. Piramida de sus e în stare fizică irecuperabilă. Şi aceasta se poate păstra sau nu, noi am oferit şansa de a se adăuga o nouă bucată, de a se supraînălţa structura. Am lăsat un nivel maxim de înălţime de 41 metri. Am cerut, deci, restaurarea perfectă a ceea ce există cu valoare isorică, să se rediscute ce nu e istoric în tot interiorul şi am dat posibilitatea de a adăuga în vârf un „moţ”. Turnul poate primi o „pălărie” de anvergură, poate să devină o torţă în oraş. Acum îţi ia câteva secunde să îl reperezi dacă te uiţi după el în peisaj, dar printr-o metodă modernă de înălţare turnul poate deveni un reper mai interesant în oraş. Noi am sugerat să se gândească la funcţiuni mai ales în partea de sus –  poate chiar o funcţiune de alimentaţie publică. Nu un restaurant, dar poate o cafenea de unde să priveşti de sus Clujul. Ideea unui muzeu rămâne şi ea valabilă, dar am sugera ca ea să se lege de tehnologia secolulului XXII. Poţi să urci în turn şi, cu telefonul mobil sau tableta, prin intermediul tehnologiilor de realitate augmentată, să te uiţi înspre Cinema Florin Piersic şi să vezi cum arăta Piaţa Mihai Viteazu în secolul XV. Am putea să avem un muzeu „viu”, care să folosească tehnologii futuriste”, arată Clinci. Un aspect important în gândirea concursului ţine de împrejurimi. Astfel, tema nu vizează doar turnul, ci solicită o perspectivă şi pentru vecinătăţi. „Accesul în turn e aproape imposibil acum, se face doar din carosabil, nu este trotuar. Aşa că e nevoie de pietonalizare. Din piaţeta cu „aurari” până la fosta Bancă Agricolă (clădirea „biscuite”, n.red.) poate deveni pieţişoara din faţa Turnului. Participanţii la concurs pot propune soluţii de amenajare: bănci, piatră cubică, palmieri, ce vor ei”, spune Clinci. Miza ar fi şi mai mare: deschiderea unei discuţii de pietonalizare a unei arii şi mai mari din vecinătate. „Cum ar fi dacă această zonă ar fi pietonală? Zona ar căpăta succes şi locuitorii din zonă ar putea să îşi dea seama că pot să închirieze spaţii pentru restaurante, galerii. Această parte a concursului e dată la nivel de idee: să vedem planşe care să arate potenţionalul zonei, să dechidem discuţia asupra beneficiului pietonalizării. Concursul vizează strict turnul şi strada Tipografiei, dar am vrea să adunăm cu acest prilej şi viziuni pentru o zonă mai largă. E un început”, crede Clinci.
Acum Turnul se zărește, cu piramida sa de sticlă, din încâlcita Piață Mihai Viteazu, o altă zonă despre care s-a spus că are mare nevoie de un concurs de soluţii.

Vă întrebați desigur cine va decide soarta „noului” Turn al Croitorilor. Ei bine, juriul este format din șase arhitecți plus Florin Moroșanu, acum numit director (prin transfer) la Casa Municipală de Cultură, fostul președinte al Asociației Cluj 2021, înființată pentru gestionarea candidaturii orașului pentru titlul de Capitală Culturală 2021 (câștigat de Timișoara). Cei șase arhitecți membri titulari în juriu sunt trei clujeni – Ligia Subțirică, arhitectul șef al municipiului, Șerban Țigănaș, președintele Ordinului Arhitecților din România, Szabolcs Guttmann, președintele filialei Transilvania a OAR – și încă trei din afară: Irina Melița, arhitect partener la POSTER , birou înființat în 2007, cu sediul în București, arhitectul Justin Baroncea (București), Oana Bogdan – Fondator si director al biroului BOGDAN & VAN BROECK ARCHITECTS, Bruxelles, Belgia. Arhitecții Ionuț Radu Filip și Adi Hagiu sunt membri supleanți. „Juriul are de toate, sunt oameni cu experienţă internaţională, în Belgia, Franţa, Germania, Polonia, sunt oameni cu proiecte futuriste sau cu specializări în restaurare”, menţionează Clinci.
Predarea proiectelor are ca termen data de 26 ianuarie. Calendarul concursului:

De la Turnul de veghe la turnul părăsit
Turnul Pompierilor este un obiectiv a cărui istorie începe în secolul XV, odată cu edificarea celei de-a doua incinte fortificate a orașului Cluj. După ce a servit ca turn de apărare și ca intrare secundară în cetate în perioada medievală, a fost trasformat în turn de veghere împotriva incendiilor, misiune pe care a îndeplinit-o până la jumatatea deceniului patru al secolului XX. Rămas fără destinație precisă, turnul mai marchează o perioadă de câteva decenii în care a găzduit un muzeu al pompierilor.
Cum arăta turnul, fără piramida de sticlă pe care a căpătat-o mai târziu:

Istoria Fotografiei clujene.
Turnul Pompierilor de pe str.Tipografiei, la inceputul sec.XX , fotografiat de Cholnoky Jenő.
sursa:cholnoky.ro

 

„Direcția de Sistematizare, Arhitectură și Proiectarea Construcțiilor (D.S.A.P.C.) Cluj a elaborat un proiect de restaurare a monumentului istoric Turnul Pompierilor în anul 1960, care prevedea și refuncționalizarea monumentului, amenajarea unui muzeu al pompierilor. În ultimele decenii s-a încercat de mai multe ori reamenajarea turnului și introducerea lui în circuitul turistic al orașului. În anii 1980 s-a intenționat transformarea lui într-un muzeu al astronomiei și cu acest scop s-a construit o piramidă de sticlă (1985), după proiectele arhitectului clujean Gheorghe Vais. O pierdere datorită acestui proiect este dispariția gheretei de pe vârful turnului, construită încă în anii 1880 (și reconstruită sau reabilitată cu mare grijă în anii 1960). La data de 15 mai 1998 s-a deschis în turn Muzeul pompierilor, care a funcționat până la 2001, fără un interes prea mare din partea publicului. În 2011 turnul a trecut în administrarea Municipiului Cluj-Napoca”, se arată în studiul istoric anexat anunțului de concurs. În ultima perioadă, turnul a fost folosit doar ocazional, pentru evenimente punctuale, de mică amploare, rămânând în majoritatea timpului închis accesului publicului. Lipsa de utilizare a dus la o degradare vizibilă a stării sale.

Vezi imagini de la un eveniment ZAIN 2015

Clujul văzut din Turnul Pompierilor. Când se organizează concurs de soluții pentru readucerea clădirii în circuitul orașului

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.