Rușinea de pe obrazul ministrului Ioan Rus. Haosul RAR Cluj

În timp ce multe alte orașe și-au modernizat din temelie reprezentanțele Registrului Auto Român, Clujul – care se află pe locul doi pe țară ca număr de autovehicule procesate – le oferă clienților condiții de ev mediu: un drum de acces desfundat și plin de bălți, cozi interminabile, programări întârziate, parcări inexistente, și lista cu probleme de abia începe dacă mai e să avem în vedere că serviciile de permise, de omologare, identificare și înmatriculare a unui autovehicul, sunt răspândite pe te miri unde. O programare pentru o carte de identitate la o mașină proaspăt achiziționată te poate ține în așteptare și câte o lună. După această perioadă încep plimbările între instituțiile abilitate să asigure tot pachetul se servicii necesare punerii în circulație a unui autovehicul. Directorul RAR Cluj, Marius Pop, se laudă de ani de zile cu demersul său privind realizarea unei stații moderne, care să asigure într-un singur punct toate serviciile pentru proprietarii de autovehicule, inclusiv permisele auto. Deși e un apropiat al PSD, el n-a reușit nici până astăzi să-și pună planul în aplicare, cu toate că instituția sa e păstorită tocmai de ministrul Transporturilor, clujeanul Ioan Rus. Nici alți politicieni nu s-au încumetat să ceară sprijin de la București pentru îmbunătățirea sistemului RAR Cluj, în condițiile în care Bistrița, de pildă, un oraș cu mult mai puține pretenții, ne-a luat-o demult înainte.

RAR Cluj este una dintre cele mai productive instituții deconcentrate, nu doar din Cluj, ci și din România. Cu încasări lunare de peste 300.000 de euro, sucursala clujeană a Registrului Auto Român se poziționează pe locul doi pe țară, la număr de autovehicule procesate zilnic, imediat după București. Cu toate acestea, sediul RAR Cluj se află tot în fostele grajduri din satul Luna de Sus, comuna Florești, locație care nu dispune nici măcar de un sistem de canalizare, ca să nu mai vorbim de parcări și alte lucruri.

Dacă nu ești „de-al casei” se poate întâmpla chiar foarte ușor să ratezi accesul, având în vedere că pe șoseaua E60, de pe care se asigură conexiunea cu drumul spre instituție, nu există nici un indicator. Și nu doar lipsa indicatorului derutează, ci și faptul că acest drum e neasfaltat, plin de gropi și bălți. Nimic nu te poate convinge că pe acolo se abat zilnic sute de mașini, de toate tipurile. Realizezi că există posibilitatea să fi nimerit destinația, de abia când descoperi numărul impresionsant de autovehicule care își așteaptă rândul, parcate aiurea peste tot de-a lungul drumului.

Majoritatea clienților nu mai prididesc cu înjurăturile la adresa conducerii RAR, având în vedere că de multe ori sunt nevoiți să facă nenumărate drumuri ca să-și finalizeze documentele pentru mașinile lor.  Sunt doar două linii de verificare, iar dacă una dintre ele se strică, toate programările se dau peste cap. „Ieri a funcționat doar una dintre linii. Mi-am pierdut aici toată ziua. Acum am venit din nou. E o mare bătaie de joc ce se întâmplă, iar treaba asta durează de ani de zile. Vin periodic cu mai multe mașini și nu se schimbă nimic”, spune unul dintre clienți. „De vină nu e conducerea sucursalei de la Cluj, pentru că n-are voie să cheltuie nici un ban fără aprobare. De vină sunt cei de la București care încasează banii și nu mai trimit nimic la Cluj”, consideră un alt client care își așteaptă rândul. „Măcar o găleată de pietriș dacă turnau să nu mai fim nevoiți să venim aici prin bălțile astea. Aștia cu cât fac mai mulți bani cu atât sunt mai zgârciți”, afirmă și un al treilea client, aflat la ieșirea din instituție. Tot el are grijă să-și sune un amic pentru a-i oferi informații despre o programare: „Tu vii tocmai pe 21 noimebrie, auzi? Aștepți, n-ai ce face…”

Directorul Marius Pop admite că nu s-a mai investit nimic în stația RAR Cluj, și nu neapărat pentru că nu ar fi obținut de la centru mici fonduri în acest scop, ci pur și simplu pentru că are pretenții mult mai mari: „Nu mai vreau și nici nu mai are sens să cheltuim  cu asfaltarea, având în vedere că aici nu ma facem față, pur și simplu, numărului de mașini. E nevoie de o stație complet nouă, modernă, cu 4 linii de verificare, așa cum se întâmplă oriunde în lume, să avem condiții civilizate de așteptare, o parcare generoasă care astăzi ne lipsește”. Ca și comparație, Pop a explicat că RAR Cluj își desfășoară acum actvitatea pe o suprafață de circa 2500 de metri pătrați, motiv pentru care mașinile nu au unde staționa pentru a-și aștepta rândul. Pentru  a face față solicitărilor, RAR Cluj are nevoie, de un teren de 25.000 de metri pătați. A fost identificat un teren în acest sens, la intrarea în Apahida, cu acces din șoseaua principală. „E un teren care dispune de toate utilitățile, e spațios, vom putea face acolo o parcare generoasă și o stație cu 4 linii. În acest loc vom putea aduce toate serviciile pentru autovehicule, inclusiv permisele auto, pentru ca oamenii să poată să-și soluționeze toate documentele într-o singură zi, cum e normal să se întâmple”, a informat Marius Pop. Terenul a fost oferit de Consiliul Local Apahida, dar mai lipsește investiția care e evaluată la 2 milioane de euro. Pop speră ca măcar în bugetul de anul viitor să fie incluși acești bani pentru a demara construcția noii stații RAR. Numai că el tot speră de vreo câțiva ani și lucrurile nu prea s-au mișcat într-o direcție bună, mai ales că nici politicienii clujeni nu i-au acordat prea mult sprijin în sensul acesta. Rămâne de văzut dacă în 2015 Clujul va avea mai mult noroc.

Nici un comentariu

Cosmina Fernoaga

Este redactorul-șef al site-ului actualdecluj.ro, din aprilie 2014. A fost reporter pentru cotidianul Ziua de Cluj din martie 2005 până în aprilie 2014 şi redactor la Realitatea FM Cluj din martie 2012, timp de un an. Lucrează în presă din iulie 2003, când a debutat la cotidianul "Bună ziua, Ardeal". A absolvit Facultatea de Teatru şi Televiziune a UBB Cluj în 2004 şi Facultatea de Drept a Universităţii „Dimitrie Cantemir” în 2012.