Închide

Restanţele din cauza cărora se pierd bani europeni: 10 proiecte ale primăriei au ieşit din graficul fondurilor UE

EconomieTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - dec. 23, 2015 0 697

 

Până la finalul anului, municipiul Cluj-Napoca „pol de creştere” trebuia să îşi finalizeze proiectele pentru care câştigase finanţare europeană prin POR 2007-2013. Asta nu s-a întâmplat. Primăria are nu mai puţin de 10 proiecte „cu risc de neimplementare”. Pentru acestea, banii europeni necheltuiţi până la 31 decembrie, care puteau fi investiţi la Cluj, se pierd. O parte dintre obiective sunt aproape de realizare, altele nu au ajuns nici la jumătate din lucrări. Proiectele demarate pot fi totuşi finalizate până la jumătatea anului viitor, dar administraţia trebuie să asigure integral finanţarea pentru încheierea lor, din bugetul local. Estimare rest de plată (din buget local): 122,89 milioane de lei.

Programul Operaţional Regional 2007-2013 se încheie la final de an – 31 decembrie 2015, acesta fiind termenul limită până la care beneficiarii pot plăti cheltuieli efectuate în cadrul proiectelor eligibile. Proiectele pot fi încheiate, dar cheltuielile rămase de efectuat şi plătit începând cu anul viitor urmează să fie suportate integral de către beneficiar din bugetul propriu. Amintim că municipiul Cluj-Napoca, desemnat „pol de creștere”, a ajuns la un grad de absorbție de 50%, locul 2 după Craiova, între cei șapte poli, spunea la începutul lunii decembrie Sanda Cătană, director general interimar ADR Nord-Vest. „Aceasta este o estimare la nivel de octombrie, noi sperăm să ajungem undeva la 70% până la final de an”, spune Ovidiu Cîmpean, unul dintre managerii de proiect din echipa primăriei. Precizăm că banii alocaţi de UE pentru poli de creştere au putut fi accesați de șapte orașe din România: Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Iaşi, Ploieşti şi Timişoara. Printre cele mai importante proiecte de la Cluj se numără cele de reabilitare tramă stradală, reabilitarea de infrastructură în „Orașul-Comoară”, rețeaua de închiriere biciclete, locuințe sociale, centre pentru vârstnici. O parte dintre proiectele importante sunt încă nefinalizate sau nu sunt complet funcționale: trama stradală, rețeaua de biciclete sau sistemul de ticketing. Felul în care au fost gestionate aceste proiecte nu e lipsit de suspiciuni. La început de noiembrie, DNA chiar a descins la Primăria Cluj-Napoca, unde procurorii au cerut documente privind implementarea noului sistem de ticketing pentru transportul în comun.

Citeşte şi:

Ce a făcut Transilvania de Nord în șapte ani cu bani europeni

Cu câteva zile înainte de deadline-ul acesării de fonduri europene, la şedinţa de Consiliu Local din decembrie, consilierii locali au fost informaţi despre stadiul acestor proiecte. Cu scop: consilierii au avut de votat o hotărâre privind aprobarea includerii în lista de investiţii pentru 2016 a proiectelor municipiului cu risc de neimplementarea în perioada de eligibilitate a POR 2007-2013. Pentru acestea, termenul de finalizare se prelungeşte până la 30 iunie 2016.

„Ţi se dă posibilitatea să termini proiectele până în 30 iunie, să nu dai înapoi banii pentru aceste proiecte. În cazul drumului Făget nu există riscuri, acolo lucrurile înaintează. În cazul proiectelor de la școli nu prea am decontat bani. La trama stradală, care e un proiect mare, au rămas doar două zone cu probleme: zona gării şi Splaiul Independenţei. La centrul de afaceri din Lomb, TEAM, mai avem puţin. Acolo mai avem drumul Lombului de realizat, dar nu s-au tras foarte mulţi bani, fiindcă alunecările de teren au blocat proiectul. Pe CREIC (celălalt proiect din Deal Lomb) tocmai s-a adjudecat noul constructor”, a sintetizat primarul Emil Boc.

Care sunt cele 10 proiecte ale municipiului „cu risc de neimplementare”

Centrul Regional de Excelență pentru Industrii Creative (CREIC), mini-centrul primăriei din Deal Lomb dedicat companiilor cu activitate în industrii creative, are din nou constructor, la acest final de an. Proiectul a fost blocat în șantier, ajuns la 69% din lucrări, după ce constructorul Valve International a intrat în insolvență. În cazul CREIC, cota de co-finanțare era de 50% din valoarea cheltuilelilor eligibile. „Conform contractului de finanțare, suma nerambursabilă totală solicitată este de 21,9 milioane de lei, din care am primit 16,4 milioane de lei”, arată responsabilii de proiect într-o informare către consilierii locali. Estimare rest de plată la 31 decembrie: 42,2 milioane de lei, sumă care va trebui suportată din bugetul local.

Vecinul de șantier – centrul TEAM, de afaceri și servicii, este ceva mai avansat, dar nici acesta nu a utilizat integral resursele financiare europene disponibile. Lucrările au ajuns la 90%. Suma nerambursabilă solicitată este de 17,3 milioane de lei, din care s-au primit 10,4 milioane de lei. Suma necesară de la bugetul local 2016 pentru finalizarea lucrărilor este de 3 milioane de lei. Chiar și cu aceste proiecte în curs de execuție, primăria mai are o problemă importantă încă nerezolvată: legarea noilor structuri „de afaceri” cu orașul. Drumul de acces din strada Oașului către Lomb e încă departe de finalizare: lucrările au ajuns abia la 7%. Explicația: s-au produs alunecări de teren.

Vezi şi:

Drumul de patru benzi spre “Dealul de business” al primăriei s-a năruit. La propriu. Primăria pune banul jos pentru studii de consolidare

Modernizarea și echiparea ambulatoriului din cadrul spitalului clinic municipal Cluj-Napoca este un alt proiect care are nevoie de bani de la buget anul viitor. Inițial pe lista de rezervă, din cauza neîncadrării în suma alocată regiunii, obiectivul a primit totuși finanțare, dar contractul s-a semnat doar în martie 2014. Progresul fizic al proiectului este de 85% – sunt în întârziere activitățile de livrare de aparatură medicală și a fost nevoie și de reluarea procedurii de achiziție.

Primăria nu stă foarte bine nici cu proiectele care au în vedere modernizare de şcoli. Este vorba de proiectul cu nume ceva mai lung – Educație la standarde europene în învățământul preuniversitar. Progresul fizic este în acest caz de doar 28%, contractul de finanțare semnându-se în decembrie 2014. La liceul Avram Iancu lucrările sunt în grafic, fără risc de prelujngire a duratei contractului. În schimb, la liceul Mihai Eminescu și la școala Ion Agârbiceanu –executantul a invocat probleme de proiectare și organizare şi a trimis nu mai puţin de 8 notificări şi 22 de note de constatare. Constructorul e același: asociere formată din Coldea Construcţii, Grup Energoinstal și Dava invest.

Refacerea infrastructurii Orașului Comoară e un proiect care se apropie de finalizare, deşi chiar şi în acest caz au mai rămas lucrări de executat. Durata contractului de finanțare este până la 24 decembrie 2015, iar progresul fizic al lucrărilor este acum de 95%. Lucrările de modernizare a imobilului de pe strada Avram Iancu de la nr. 1 și cele de la turnul primăriei au împiedicat finalizarea trotuarului din dreptul acestora. Aceasta este una dintre „restanţe”. Apoi, mai spun responsabilii de proiect, pe amplasamentul proiectului s-au derulat lucrări ale altor regii în această perioada.

Pentru modernizarea străzii Făget progresul fizic este de numai 55%. Contractul de execuție de lucrări a fost însă încheiat abia în august 2015, pe o perioadă de maxim 8 luni.

Modernizarea tramei stradale și refacerea accesului la zona industrială, unul dintre cele mai costisitoare proiecte din „pachet” – a ajuns la 89% progres, iar în acest caz problemele sunt „complexe”, după cum au fost informaţi consilierii locali. Deţinătorii de utilităţi au avut de făcut intervenţii, în zona gării sunt alte lucrări în desfăşurare, iar societatea civilă e trecută şi ea pe lista de „probleme întâmpinate în cadrul proiectului”. Mai precis, este vorba despre cetăţenii care au cerut primăriei să nu realizeze pe Splaiul Independenţei lucrări care ar viza distrugerea spaţiului verde de pe malul Someşului şi lărgirea spaţiului alocat traficului auto.

Vezi şi:

Protestul “Clujul. Inimă. Someşul”: “Am câştigat!” sau “Trenul e dus”?

Reţeaua de staţii self service de închirere biciclete este un alt proiect cu probleme. Progresul fizic al proiectului este de 85,3 %, deşi acesta trebuia implementat până la 31 decembrie 2015. În zona Apahida, lucrările la reţeaua de canalizare au întârziat proiectul bicicletelor, în Cluj-Napoca, reţeaua stradală de canalizare a interferat cu proiectul, iar în zona străzii Cantonului s-a descoperit că nu există spaţiu necesar realizării pistei de biciclete. Mobilizarea slabă a constructorilor e invocată şi ea drept motiv de întârzieri pentru proiect.

Proiectul care viza creşterea eficienţei energetice a unor blocuri de locuinţe este şi acesta în întârziere. Pentru două blocuri (de pe str. S. Albini şi L.Pasteur) lucrările nu pot fi finalizate până la sfârşitul perioadei de implementare asumate. Lucrările au ajuns la 70% în acest caz, iar constructorul are „vina exclusivă”, spun reprezentanţii primăriei.

tabel proiecte europene

 

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare