Războiul pentru șefia Muzeului Național de Artă, condus o vreme de un...

Războiul pentru șefia Muzeului Național de Artă, condus o vreme de un clujean, continuă: nota 6.10 a fost una “generoasă”, Stegerean amenință cu proces

by -
0 154

Criticul de artă ce a făcut parte din comisia ce l-a evaluat pe clujeanul aflat la șefia Muzeului Național de Artă al României și i-a dat un calificativ nesatisfăcător, ce s-a soldat cu demiterea directorului din funcție, spune că a fost de-a dreptul generos în nota sa, 6,10: “prezentarea generală a domnului Stegerean a fost una extrem de superficială, dovedind faptul că nu cunoaște patrimoniul Muzeului, că nu își prețuiește colectivul, că reduce totul la sine cu o superbie care poate crea suspiciuni”, explică Pavel Șușară.

 

“Iată faptele”, începe el: “in calitate de membru al comisiei de reevaluare, am avut la dispoziție atât proiectul de management cât și raportul de activitate ale domnului Stegerean și, evident, după expunerea orală a domniei sale, lungă, prolixă si vag egolatră, i-am pus două categorii de întrebări, una cu caracter general, care privește viziunea, filosofia abordării patrimoniului MNAR, dacă îi putem spune așa, și una aplicată la promisiuni/realizări. În ceea ce priveste prima, am pornit de la observația ca 90% din proiectele muzeului, si 100% din ceea ce s-a întâmplat în cele șase luni, sunt proiecte de artă contemporană care suprapun programul și obiectul legitim de activitate al MNAC, devenind, cumva, o galerie pasivă de expoziții temporare, unele luate de-a gata, si nu un actor care joacă dinamic cu propriul sau patrimoniu”. În plus, adaugă acesta, în condițiile în care lipsește o componentă muzeală indispensabilă a fenomenului muzeal românesc, anume un Muzeu de Artă Modernă, în care să se regăsească cea mai bogată secvență din istoria artei noastre, de la avangardele istorice si până astăzi, care cuprinde nume precum Brâncuși, Paciurea, Brauner, Iancu, Maxy, Segal, Phoebus, Leon Alex, Perahim, Cojan, Tipoia, Dobrian, Pallady, Cadere, Doru Bucur, Bitzan, Nadia Grossman Bulighin, Lucia Dem Bălăcescu, Lae Krasovski, Lia Sasz, Tuculescu, Virgil Preda, Bernea, Paul Neagu, Sigma etc.etc., pana la contemporanii care se înscriu în paradigma modernismului, MNAR, singurul muzeu din București care detine un asemenea patrimoniu, în loc sa facă vizibil modernismul, intră pe acelasi culoar cu MNAC-ul. Evident că domnul  Stegerean nu a răspuns nimic articulat, a oferit exemplul expozițiilor din 2016, Arta pentru popor, Peisajul francez și cea privind restaurarea, iar când i-am amintit că acele expoziții sunt moștenite, nu fac parte din proiectul propriu, mi-a replicat că el, Călin Stegerean, este autorul lor de facto, iar fără el aceste expoziții nu ar fi arătat așa.

Când i-am adus aminte că Artă pentru popor are un curator extrem de competent, care lucrează la proiectul acesta de ani de zile, pe Monica Enache, el și-a asumat întreagă ,,arhitectură” (sic!) a expoziției, precizând că în variantă Monica Enache expoziția era nesemnificativă. Prima concluzie desprinsă de aici este o supraevaluare de sine și o depreciere, la limită disprețului, pentru colectivul de specialiști ai Muzeului.

În ceea ce privește expoziția Pallady-Matisse, un proiect, pe care se plânge că i l-am desființat, lucrurile stau astfel: l-am întrebat la ce se referă legătura dintre cei doi, la relația umană, la un aspect documentar, corespondența, portrete reciproce, memorialistică, adică la dimensiunile unei prietenii, ceea ce este real, sau la ideea că ar există influențe și contaminări, în special pe traseul Matisse-Pallady, ceea ce este o stupiditate, între opera lor neexistând asemenea influențe, acest zvon artistic fiind lansat de către Zambaccian și preluat, apoi, nerumegat de către cei care nu îi cunosc direct pe cei doi pictori. Dacă e vorba de influențe și de continuităti stilistice, cu adevărat interesante, de ce nu s-a proiectat o expoziție Edmond Aman -Jean-Gustave Moreau-Theodor Pallady, unde se poate urmări o continuitate simbolista puțin cunoscută în opera lui Pallady? Din această discuție Dl. Stegerean a înțeles că i-am desființat expoziția, atât!

L-am mai întrebat, apoi, având în vedere că în 2016 s-au împlinit 150 de ani de la inscăunarea lui Carol I, dacă nu a luat în calcul organizarea unei expoziții cu nucleul colecției regale, pe care lumea nu o știe în datele ei concrete, măcar și pentru faptul că ea este fundamentul MNAR însuși. Răspunsul a fost că nu s-a gândit.

Acum, întrebările concrete: s-au refăcut depozitele? Nu!

S-a deschis librăria MNAR? Nu!

S-a deschis cafeneaua muzeului? Nu!

Este vizitabilă Cumințenia pămantului, fiindcă s-a creat o întreagă isterie publică în ceea ce privește spațiul ei de expunere? Nu!

Este deschisă sală Brâncuși, se pot vizita lucrările care se găsesc incă în patrimoniul Muzeului? Nu!

Pentru posturile care au rămas vacante prin demisia, suspectă, a unor specialiști ai muzeului s-au organizat concursuri pentru noi angajări? Nu!

Există explicații aprofundate în fiecare sală din expoziția permanență pentru familiarizarea publicului cu conținutul sălii, dincolo de etichetele cu autorii și titlurile lucrărilor? Nu!

Există câte un monitor în fiecare sală pe care să deruleze imagini sau secvențe de film documentare, pentru completarea informației directe? Nu!

Având în vedere că MNAR a pierdut peste o mie de lucrări, după aprecierea mea, prin retrocedări de colecții confiscate, s-a făcut vreo achiziție? Nu!

Și-a exercitat Muzeul, în vreun caz, dreptul de preempțiune în legătură cu vreo lucrare de pe piață de artă? Nu!

Și lista discuției ar putea continuă… În aceste condiții, nota 6,10, pe care m-am străduit să i-o acord, a fost un gest de generozitate. Prezentarea generală a domnului Stegerean a fost una extrem de superficială, dovedind faptul că nu cunoaște patrimoniul Muzeului, că nu își prețuiește colectivul, că reduce totul la șine cu o superbie care poate crea suspiciuni. Cam astea ar fi faptele, dacă cineva are curiozități suplimentare, să solicite înregistrarea discuțiilor.

Pentru conformitate, întreaga postare cu explicații a criticului Pavel Șușară:

Călin Stegerean nu a pregetat cu răspunsul său și a anunțat că a reținut explicația ca dovadă că interviul de evaluare a avut ca obiect anul curent, și nu a doua jumătate a anului trecut. “Va fi argumentul cu care voi câștiga procesul împotriva Ministerului Culturii, care a orchestrat acest abuz”, spune el, precizând că obiectivele asumate pentru anul trecut au fost atinse.

Stegerean a fost demis de la șefia muzeului printr-un mail primit vineri la amiază, iar la ora 16.30 a fost scos afară din biroul său, fără a fi apucat să-și ia toate lucrurile, conform propriei relatări. Citește detalii despre conflict:

Clujeanul Călin Stegerean a fost dat afară din Muzeul Național de Artă al României

Război la Muzeul Național de Artă al României, condus de un clujean: angajații reproșează prea multă artă contemporană, se plâng la minister

Comments

comments

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu