Închide

Raport la Cluj: de ce nu va funcționa votul electronic în România și de ce românii cu acces la net stau pe Facebook și știri, dar nu fac cumpărături online

PoliticaTop News by Actual de Cluj - ian. 17, 2017 1 336

România nu e pregătită pentru introducerea votului electronic, arată o amplă analiză a unui think tank clujean. Motivul – nu doar că e scump, dar românii nici nu se prea pricep la Internet.

Centrul pentru Studiul Democrației, un think tank ce funcționează la Facultatea de Științe Politice, face studiu pe tema oportunității introducerii votului electronic în România. „Această metodă de exercitare a votului este deseori invocată în spațiul public de către politicieni sau reprezentanți ai societății civile drept o soluție pentru rezolvarea unor probleme precum participarea scăzută la vot, accesul la vot în special pentru românii din străinătate, sau încrederea scăzută în alegeri”, explică președintele CSD, George Jiglău.

Dar după ce a adunat mai mulți parametri – experiența altor state cu votul electronic, recomandările internaționale, problemele privind securitatea online și răspândirea utilizării internetului în România pentru operațiuni confidențiale și securizate – Jiglău conchide: „România nu se află într-un context favorabil pentru introducerea votului electronic, pe termen scurt”. Totuși, adaugă acesta, Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să își asume lansarea unei dezbateri pe temă, care să identifice cele mai bune soluții tehnice și pregătirea unor proiecte-pilot.

„Introducerea votului prin internet a fost cerută de numeroase organizații ale românilor din străinătate, precum și unele formațiuni politice din țară. Votul prin internet a fost invocat de către susținătorii săi ca soluția pentru accesul la vot pentru toți alegătorii, iar de către detractori ca un mediu de fraudare a alegerilor. Foarte puține opinii au luat în discuție costul potențial al votului prin internet, cunoștințele IT ale românilor, încrederea românilor în tranzacțiile făcute prin internet”, explică Jiglău. În plus, spre deosebire de votul prin corespondență, care este deja o procedură cunoscută și rodată după ce a fost folosit deja în mai multe runde de alegeri de mai multe state occidentale și pentru prima dată în România la alegerile parlamentare din decembrie 2016, „votul prin internet este mai nou, astfel că discuțiile despre această metodă au mai degrabă un caracter prospectiv în majoritatea statelor, chiar și în unele care l-au implementat deja”: dintre țările care au testat votul prin internet sau au studiat implementarea sa, în Europa doar Estonia, unele cantoane din Elveția și francezii din străinătate îl folosesc. Norvegia, Marea Britanie, Lituania, Germania au încercat această metodă, însă au amânat implementarea sa pentru varii motive.

„Pentru această metodă de exercitare a votului este nevoie fără excepție de o conexiune la Internet și se presupune că rolul său este de a facilita votul de la distanță pentru cei care nu pot sau nu doresc să voteze în secții. Este nevoie, de asemenea, de o populație alfabetizată din punct de vedere electronic și digital, care are încredere în astfel de metode de vot și de un consens politic puternic pentru punerea sa în aplicare. Încrederea și consensul ar trebui să derive din recunoașterea pe scară largă a faptului că tehnologia poate oferi beneficii mai multe decât metodele tradiționale în ceea ce privește votarea și numărarea”, arată Jiglău.

Și autoritățile din Marea Britanie, de exemplu, analizează posibilitatea implementării votului prin internet. Diferența e însă că aici cunoștințele utilizatorilor și încrederea lor în internet sunt la polul opus față de România: 84% dintre gospodării au acces la internet și aproape trei sferturi dintre adulți declară că fac cumpărături online. De asemenea, 53% dintre adulți folosesc aplicațiile de internet banking. Singurul serviciu folosit în egală măsură și de români și de britanici este rețeaua socială Facebook. Spre comparație, majoritatea românilor cu acces la internet îl folosesc ca să citească știri, să intre pe rețele sociale, să se joace jocuri ori să își vefifice mailurile. Puțini dintre români folosesc internetul pentru cumpărături sau pentru online banking – doar 6% dintre utilizatori, proporția cea mai mică din Uniunea Europeană. „Aceste cifre demonstrează un nivel scăzut de încredere în internet a utilizatorilor români”, arată raportul.

Citește aici raportul

Condiții necesare pentru implementarea votului prin internet Stadiul îndeplinirii lor în România
Existența legislației privind pilotarea diverselor metode de votare Nu există nici o inițiativă de a legifera proiecte pilot pentru votul prin internet.
Nivel foarte înalt de încredere în autoritățile electorale centrale și alegeri în general Nivel relativ scăzut de încredere în autoritățile electoraleNivel scăzut de încredere în corectitudinea alegerilor[5]
Nivel relativ redus de conflict politic Nivel relativ redus de conflict politic – însă cu nivel redus de încredere în politicieni și autorități
Lipsa unui istoric al fraudei electorale Anchete în curs privind nereguli electorale la alegerile din 2014[6]Condamnări pentru fraudă în cazul referendumului din 2012[7]

Nereguli semnificative constatate de autoritățile electorale privind votul la referendumul din 2012[8]

Acuzații de fraudă privind majoritatea alegerilor începând cu 2004[9]

Resurse academice și economice pentru a implementa o soluție sigură pentru votul prin internet Costurile pentru implementarea votului prin internet pot fi o povară pentru administrația românească, la fel și formarea de specialiști în domeniu.
Mecanisme de autentificare disponibile (card de identitate electronic, semnătură electronică, token, cod utilizator și parolă PIN, autentificare biometrică, autentificare prin SMS, etc ) Doar autentificare prin cod utilizator și parolă PIN -site-ul www.ghișeul.ro.
Acest sistem de autentificare este însă printre cele mai nesigure metode, cele mai multe atacuri de securitate atacă aceste tipuri de sisteme de autentificare[10].
Acces la internet pentru întreaga populație – de acasă, de la serviciu, de la calculatoare publice România se clasează pe penultimul loc din Uniunea Europeană privind accesul la internet. (vezi anexa 1)
Folosirea frecventă a serviciilor publice pe internet România se clasează pe penultimul loc din Uniunea Europeană privind utilizarea serviciilor publice prin internet (vezi anexa 4)

Un comentariu

  1. what???? think tank clujean?????
    ne batem joc de termeni acum?
    de unde concluzia asta ? si cine e asa de mare ganditor de o zice?
    sa fim seriosi votul electronic e pentru 10-20% din populatia tarii. USR de exemplu fiti siguri ca numai voturi de pe net au luat. deci 10% din start. de aici se poate creste.
    un 15% voturi electronice e un succes major. ca nu se pricem unii la net ce relevanta are? nici peste 100 de ani nus e vor pricepe toti
    analize penibile

Scrie un comentariu