Închide

Premiera de la Cluj în tăierea de impozite, episodul de 2015: contre pentru împărţirea banilor între clădiri "verzi" şi "înverzite"

EconomieTop News by Kristina Reştea - ian. 11, 2015 0 499

 

 

Consiliul Local va relua în discuție modul de impozitare a clădirilor, după ce subiectul a fost amânat la finalul anului trecut și reluat în discuţie de cei implicați în domeniu, fără să se ajungă la vreo concluzie clară. Punctul nevralgic: dacă și cum se recompensează imobilele deja construite şi certificate după sistemul BREEAM in use. Acestea sunt de altfel şi cele mai multe dintre clădirile “verzi” din municipiu.

Miza în 2015 – 800.000 de lei, sumă prevăzută pentru această formă de ajutor de stat, pentru cei care îndeplinesc condiţiile prevăzute în viitoarea hotărâre de Consiliu Local (maxim 25.000 de euro/ investiţie). Amintim, în formula găsită de municipaliatate, facilitatea fiscală e pregătită sub forma unei scheme de ajutor de minimis pentru contribuabulii care beneficiază de cotă de impozitare redusă, iar bugetul schemei este de 800.000 de lei.

Cei mai mulţi dintre potenţialii beneficiari au documentaţii după schema BREEAM „in use”: dezvoltatorii primelor clădiri de birouri din oraş, Oimpia, Maestro, Cluj City Center, Sigma Center, proprietari de hoteluri (City Plaza, Ramada, Golden Tulip Ana Dome), dar şi clădirile Electrogrup, Emerson (Tetarom) şi chiar hypermarketul Cora. Puteţi consulta AICI lista completă.

 

Câteva organizații neguvernamentale s-au plâns că primăria a exclus specialişti din dezbatere, că a fost ne-transparentă în procedura de pregătire şi implementare a noii scheme şi că va acorda facilităţi unor proprietari de clădiri „verzi” doar pe hârtie. Nemulţumiţi s-au declarat inclusiv reprezentanţii Consiliului Român pentru Clădiri Verzi, care au contribuit la lansarea iniţiativei de la Cluj cu acordarea de facilităţi. Aşa că primăria a mai organizat o dezbatere pe tema impozitării imobilelor certificate, unde mai bine de două ore cei implicaţi în domeniul certificărilor şi nu numai au avut prilejul să se contrazică şi să îşi susţină punctele de vedere înainte ca proiectul de hotărâre să meargă, încă o dată, înspre Consiliul Local.

 

Vezi AICI prevederile proiectului de HCL, din decembrie.

 

În primul an în care a introdus facilităţi fiscale pentru imobilele certificate stabilind o premieră în ţară, administraţia a dat reduceri „la grămadă” – municipiul Cluj-Napoca este primul oraş din ţară care a introdus reducerea de impozit pentru proprietarii clădirilor “verzi” (cu certificat oficial în acest sens), 50% în cazul persoanelor fizice și aplicarea impozitului minim (25%) în cazul persoanelor juridice. Numai că premiera a venit cu nemulţumiri şi îndoieli că această facilitate ar fi corectă şi echitabilă, aşa că s-a lucrat la un nou proiect. Noua grilă de „recompense” pentru imobile certificate oferă reduceri diferențiate de impozit pentru clădiri: de 20%, 35%, respectiv 50%, în funcție de nivelul obținut. Proiectul de hotărâre prin care s-ar implementa noua formulă s-a aflat pe ordinea de zi a ultimei ședințe de Consiliu Local (cea din 22 decembrie). Nici noua modalitate de aplicare a reducerii nu este ideală, iar la final de an patru ONG-uri din municipiu chiar i-au cerut primarului Emil Boc să renunțe la proiect, așa că subiectul a fost amânat.

 

Cine primește scutiri de impozite pentru clădiri verzi? Tură nouă de dezbateri

 

O nouă dezbatere publică a fost programată pentru 8 ianuarie, prilej cu care cei implicaţi în industria certificărilor „verzi” s-au contrazis din „taberele” pro şi contra „BREEAM in use”.

Prezentându-se ca reprezentantă a Consiliului Român pentru Clădiri Verzi, cea mai vehementă a fost Elena Rastei, care a prezentat alte câteva solcitări pentru completarea proiectului: introducerea în schemă a beneficiarilor din domeniul rezidențial, dar și îmbunătățirea criteriilor de selecție (pentru ca reducerile să fie aplicate în funcție de punctajul obținut, nu în funcție de ordinea în care s-a depus dosarul). De asemenea, aceasta a adăugat că schema de certificare „Breeam in use” e mult prea permisivă. „Pentru clădiri existente dacă vrem să urmărim scopul acestei Hotări de Consiliu Local există alternativă, chiar în acest sistem. Pentru reabilitarea clădirilor existente. Am participat la o certificare (BREEAM in use). O clădire de birouri a fost certificată în 8 zile, pe baza unor afirmaţii de bună credinţă! Nu s-a făcut nicio investiţie. Sunt certificate care se oferă pe piaţă cu 500 de euro. În perioada următoare vor fi certificate încă 12 clădiri – acest sistem poate certifica orice. Acest „in-use” e bun pentru a educa masele, e grădiniţă!”, susţine Rastei.

 

De cealaltă parte, cei care lucrează însă în domeniu şi au fost implicaţi în astfel de proiecte au intervenit în apărarea „permisivului” sistem. „BREEAM in use e singura variantă de a certifica clădiri existente. Reabilitarea e altceva decât evaluarea. Dacă vorbim de evaluare, e foarte important ciclul de viaţă: proiectare, construcţie, operare. BREEAM in use ia în considerare şi partea de operare, are foarte multe aspecte care nu sunt atinse de alte scheme. Să spui că BREEAM in use e o porcărie, asta nu o să accept. Trebuie să facem diferenţa între certificare şi evaluare. Orice depozit poate fi certificat – da, se poate. Dar va avea un nivel slab. De aceea în Hotărârea de Consiliu se face diferenţierea şi apar reduceri de taxe în funcţie de nivel. Şi mai trebuie spus ceva – tot ce am afirmat acolo (în „afirmaţiile pe bună credinţă” transmise pentru obţinerea certificării, n.red.), trebuie să pot verifica. Există instituţii care fac verificări”, a subliniat arhitectul Adrian Pop, care a lucrat la astfel de proiecte.

„Am avut experienţe foarte plăcute în cazul a două cădiri, în cazul cărora nu doar că proprietarii au făcut îmbunătăţiri, dar au făcut îmbunătăţiri de mare valoare”, a intervenit şi Alexandra Stoica, auditor, dând exemple a două proiecte în care a fost implicată: complexul Sigma din Zorilor şi hotelul City Plaza, cu un recent lansat sistem de cogenerare. „Schemele de evaluare sunt exact aşa cum le spune şi denumirea: de evaluare. Dacă proprietarul vrea să investească o va face, indiferent de schemă. Schemele evaluează. Fie o clădire existentă, fie un proiect”, a completat Stoica.

Adam Ambrus, primul beneficiar al facilităţii fiscale, cu imobilul Amera Tower (certificat LEED) a amintit şi el de eşecul planului de a se gândi un proiect cu implicarea tuturor celor interesaţi şi a propus ca schema de ajutor să fie una stabilită pe mai mulţi ani, pentru ca proprietarii de astfel de imobile să îşi facă calculele de afaceri în condiţii de predictibilitate.

„Regret că s-a ajuns aici, lucrurile au rămas neclare în continuare. Sunt tot felul de domenii unde s-au demonetizat certificările, susţin ideea unui terţ verificator. Ar fi de dorit să existe control suplimentar. În foarte multe domenii în România se dau acte pe nemerit. Nu susţin nici ideea aceasta cu „primul venit – primul servit””, a spus Radu Mititean, reprezentantul Clubului de Cicloturism Napoca, unul dintre ONG-urile care s-au opus proiectului de hotărâre în forma prezentată, contestând totodată şi modalitatea de pseudo-dezbatere prin care s-a ajuns la această formulă.

„Sunt trei posibile decizii: de a promova această hotărâre de Consiliu Local, în forma în care a fost redactat proiectul, de a elimina ce e dubitabil, acest BREEAM in use, cu păreri pro şi contra. Sau ar mai fi decizia 3: dezbatem până ne lămurim”, a punctat Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România. Dezbaterea s-a încheiat fără concluzii clare, dar cu angajamentul primarului că va duce mai departe mesajele, susţinând „calitatea”. „Voi prezenta alternativele la CL”, a promis edilul cu majoritate în forul decizional.

 

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.