Poveşti despre Spaţiu: de la Micul Prinţ şi S.F.-urile bunicilor la primul om care va păşi pe Marte

Am câştigat „loteria” Universului, merită să recitim „Micul Prinţ”, să ne gândim la democratizarea spaţiului şi la aplicaţii folosind date furnizate de sateliţi, iar primul om care va păşi pe Marte e printre noi – s-a născut deja. Sunt câteva dintre lucrurile pe care specialiştii în domeniu le-au împărtăşit publicului de la TedX Cluj, ediţia cu tema Going Beyond, la categoria vorbitorilor de… „outer space”.

Vezi şi:

Telemedicină în epilepsie – reţeaua inaugurată la Cluj ia premiu la TedX

Suntem „modeşti” în Univers, dar suntem unici. A fost mesajul lui Pierre Philippe Mathieu, doctor în oceanografie, inginer în cadrul European Space Agency (ESA). Am câştigat „loteria” – avem, pe Pământ, temperaturi şi condiţii care permit viaţă. Pe de altă parte, asta înseamnă că avem şi o responsabilitate, a continuat specialistul: să fim „gardieni” ai planetei. „Trebuie să ne protejăm Planeta, să învăţăm cum să folosim forţa, să fim de partea bună. Nu trebuie să fim Jedi pentru asta, ci trebuie să avem informaţii, cunoştinţe despre Planetă şi despre noi”, spune Mathieu. Omul de ştiinţă a citit şi reciteşte periodic Micul Prinţ. „Am citit cartea şi cu fiica mea. E metafora perfectă pentru curiozitate ştiinţifică – el călătoreşte, adună date, schimbă informaţii cu alţii, învaţă despre lume. Vulpea e unul dintre personajele mele preferate. Vulpea vrea să fie adoptată la un moment dat, fiindcă asta înseamnă crearea unei relaţii speciale între cei doi, vulpea îi aminteşte că în felul acesta câştigi responsabiliate. Şi noi trebuie să învăţăm să dezvoltăm o relaţie specială şi unică cu Planeta, suntem o specie care modifică lumea în care trăin şi suntem prima specie care ştie că are acest impact. Aşa că trebuie să învăţăm să devenim gardieni ai Planetei, avem de învăţat de la cum Micul Prinţ îşi curăţă vulcanii. Trebuie să vizualizăm viitorul pe care vrem să îl creăm”, spune Mathieu.

Philippe Lattes a trecut de la industria spaţială la lumea antreprenoriatului, fără să renunţe la tema Spaţiului. E director adjunct al Aerospace cluster – Space activities and European project. A construit ESA Bic Sud France, un incubator dedicat susţinerii start-up-urilor folosind tehnologii spaţiale. Fiindcă e loc şi de startup-uri, spune specialistul, diindcă domeniul spaţiului nu înseamnă doar zona de dezvoltare de sateliţi şi rachete, ci şi una care presupune folosirea datelor care vin din satelit – cu aplicaţii în localizare (GPS) şi observarea vieţii. Sectorul spaţial e plin de oportunităţi, aşadar. Urmează, printre altele, democratizarea turismului spaţiului, iar un alt capitol al „poveştii” se referă la folosirea datelor din sateliţi, cu aplicaţii multiple: monitorizarea schimbărilor climatice, Agricultură, Medicină. „E complex să foloseşti toate aceste date ce vin de la sateliţi; sunt scumpe, e greu să le foloseşti, frecvenţa imaginilor nu e destul de mare, deci există încă nişte limitări în folosirea lor. Dar sunt factori care arată că vom intra într-o nouă eră”, spune Lattes. Spre asta duce creşterea mare a numărului de sateliţi, inclusiv din mediul privat. Consecinţele acestei creşteri: scade preţul lor şi costul utlizării, devine mai simplu să ai imaginea locului pe care vrei să îl urmăreşte, va fi posibilă monitorizarea permanentă, iar precizia datelor creşte. „E şi o problemă cu expansiunea acestor sateliţi – vine foarte multă informaţie, procesarea va fi posibilă doar dacă se dezvoltă şi mijloacele de interpretare. Visez să monitorizez animale sălbatice din Africa, să oprim braconajul, visez să folosim informaţiile în agricultură să diminuăm foametea în lume, visez să furnizez oriunde oricând informaţii pe smartphone. Voi trebuie să scrieţi aceste capitole”, spune Lattes. Pentru antreprenori e importantă această piaţă nouă. Din nou vorvbim de Gardieni – trebuie să monitorizăm planeta. Iar pentru despăduriri, de exemplu, sateliţii sunt unelte perfecte. Un capitol nou se scrie şi în ceea ce priveşte sateliţii: au apărut nano-sateliţii – sunt mai mici, uşor de construit, mai ieftini. Şi vin cu aplicaţii în zona de business. „Pentru prima dată e posibil să construieşti sateliţi cu utilizări precise. Şi poţi crea companii pentru utilizări precise”. Suntem la începutul poveştii în antreprenoriatul în spaţiu. „E chestiune de dorinţă, imaginaţie şi vise”, spune Lattes. „You may say i am a dreamer…”, încheie poetic Lattes. „Sper că nu sunt singurul”.

Gernot Groemer, președintele Austrian Space Forum, doctor în astrobiologie şi cercetător în domeniul explorării spațiului, a condus 12 misiuni de simulare a vieții pe Marte. Trăim într-o lume pe care bunicii noştri ar considera-o Science Fiction, subliniază el pe scena de la Cluj. “În 20-30 de ani prima misiune (umană) pe Marte se va întâmpla. Primul om care va păşi pe Marte e născut, poate e la şcoala primară aici în Cluj”, spune Gromer, care lucrează în cadrul unui program de cercetare pentru a construi un simulator avansat de costum spaţial pentru explorarea Planetei Roşii. „Trimiţi oameni sau roboţi pe marte? Ne gândim: şi/şi, au fiecare avantaje şi dezavantaje”, spune Gromer. Şi mai dezvăluie din lumea „secretă”. Dacă a existat viaţă pe Marte, ultimele „cântece de lebădă” s-ar fi cântat în peştere – deci aici s-ar căuta urme de viaţă. Aşa că omul trebuie să fie pregătit pentru peşterile de pe Marte. Trebuie să fie pregătit pentru fulgere, pe Marte. Trebuie să fie pregătit de supravieţuire pe Marte. „Dacă îţi scrânteşti piciorul, nu te mai poţi deplasa, rămâi fără oxigen, ce faci?”. A fost una dintre întrebările de care a dat echipa. Aşa a apărut adăpostul care te ajută să supravieţuieşti peste noapte, inspirat din expediţiile pe munte, pe Pământ. Şi totuşi: de ce să îţi asumi atâtea riscuri? Din acelaşi motiv pentru care exploratorii au vrut să rupă sigiliul de pe uşa mormântului lui Tutankhamon. Mii de ani nimeni nu a ştiut ce e acolo. „Noi vom vedea mai adânc înspre ce e Universul. E ca şi cum intri într-o librărie cu cărţi pe care nu le-a mai văzut nimeni”, spune specialistul în astrobiologie. Se poate ca Marte să fi fost o planetă locuibilă, spun oamenii de ştiinţă. Nu ştim, însă, dacă a fost într-adevăr locuită. “Să mergem acolo să aflăm!”, spune Gromer. „Bring him back” – era titlul filmului cu Matt Damon sechestrat pe altă planetă. Gromer zice invers: „Take us there!”.

Nici un comentariu

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.