Pică sau nu pică blocul? Cazul imobilului cu 8 niveluri din incinta fostei fabrici de porțelan Iris

Nu puține au fost cazurile de acum câțiva ani când se construia mult și prost în comunele satelit ale orașului, Baciu și Florești, iar după ce se mutau în apartamente, oamenii se trezeau că le pică tavanul în cap, că le cade tencuiala de pe pereți, că au probleme cu instalațiile sau chiar că pot schimba canalele TV ale vecinului din propriile locuințe. Urbanismul din oraș se pare însă că s-a întors în această era a dezvoltatorilor care vând apartamente pe hârtie, la stadiu de proiect, cu termene de finalizare record și executate centrat pe interese financiare și nu pe regulile din construcții sau respectarea procedurile legale sau a cumpărătorilor.

După ce au cumpărat apartamente pe hârtie, momiți de un preț bun și de un termen de finalizare rapid, mai mulți cetățeni s-au trezit că viitorul bloc în care trebuie să se mute a început să se încline. Vorbim de un bloc de șapte etaje și unul retras din incinta fostei fabrici de porțelan Iris, de pe Oașului nr.86-90, autorizat în martie 2015 și care urma să se dea în folosință în primăvara acestui an. Numai că din februarie 2016, dezvoltatorul s-a apucat de consolidarea blocului fără a respecta legea, imediat ce pe șantier au apărut probleme tehnice. Și oamenii au sesizat primăria, prefectura, inspecția în construcții și asociațiile active în domeniul urbanimului, după ce n-au reușit să se înțeleagă cu dezvoltatorul imobiliar. La o lună de la primele sesizări au apărut și rezultatele: constructorul a fost obligat să intre în legalitate (fiind și sancționat), iar mulți dintre cumpărători și-au cerut chiar banii înapoi, aflându-se în diferite faze de recuperare a acestora.

 Întrebarea 1:  „De ce nu ești și tu om și reduci prețurile dacă ne-ai stricat apartamentele?” 

Oamenii care își achizițioase locuințe la etajele inferioare în blocul cu 8 niveluri de pe Oașului mergeau zilnic pe șantier și au constatat că dezvoltatorul începuse să consolideze blocul cu grinzi, modificând astfel proiectul, implicit apartamentele pe care ei le antamaseră. Și erau supărați că au fost înșelați de societatea care a pornit proiectul.

„Domnule, blocul era aproape gata că s-a lucrat repede la el. Mergeam pe șantier aproape zilnic să vedem ce s-a mai făcut. La începutul anului s-a început să se consolideze și să se lucreze prin interior, se puneau grinzi de 30 prin mijlocul apartamentelor. De la parter, până la etajul patru. De la patru în sus nu erau problemele. Erau distanțe mari între planșeșe și începuseră să se lase, de la etajul patru în jos. Am început să facem poze. Ne-a sticat apartamentele, una am cumpărat, alta era la fața locului. Apoi ne tot duceam să cerem socoteală constructorului. Dacă ni le-ai stricat, redune prețurile. De ce nu ești și tu om și reduci prețurile dacă ne-ai stricat apartamentele? Nici poveste că dorea. Nu ne mai lăsa nici pe șantier să mergem. Am văzut cum s-a lucrat pe șantier, eram mulțumiți până nu au apărut problemele tehnice. Acum sigur că nu pică blocul, dar am fost înșelați”, se plângeau în februarie mai mulți cumpărători către Actualdecluj.ro

Tot la momentul respectiv, nemulțumirile oamenilor-cumpărători au ajuns la primăriei (12 februarie) și la Prefectură (12 februarie). Ulterior și la Inspecția de Stat în Constucții (undeva la final de februarie). Dar și la câteva asociații active în domeniul urbanismului – Asociația pentru Protecția Urbanistică a Clujului, Asociația Plusminus, Centrul pentru Mediu Construit (tot spre mijlocul lunii februarie).

Instituțiile nu s-au grăbit să dea curs îngrijorărilor exprimate de cetățeni, dar nici ale celor formulate de cele trei asociații care fac parte din Coaliția pentru Urbanism, rețeaua de organizaţii şi grupuri civice din România active în combaterea abuzurilor şi nelegalităţilor făcute de autorităţi în activitatea de urbanism, construcţii, protecţia patrimoniului, respectiv protecţia mediului, fondată la începutul lui 2016. Mai ales că acestea subliniaseră că lucrările executate la momentul februarie pe șantierul de pe Oașului puteau afecta buna funcționare a clădirii chiar la scăderii înălțimii libere din apartamente sub nivelul minim admis prin legea nr.114/1996 (legea locuinței).

Întrebarea 2: Pică sau nu pică blocul?

La vizită efectuată în teren de reprezentanți ai celor trei asociații pe strada Oașului nr. 86 – 90 unde se construiește un ansalblu de locuințe colectiva s-a constatat că primul imobil (S + P + 7E + ER) deja executat prezenta defecte de execuție vizibile. „Există o rotire a întregii structuri către colțul de NV al construcției datorată posibil unei cedări a unui stâlp din partea de NV la unul dintre etaje sau a unor probleme apărute în terenul de fundare care a dus la tasări inegale. Acest lucru poate afecta buna funcționare a clădirii și se poate ajunge până la colaps. Am constatat că se efectuează lucrări de remediere prin introducerea unor grinzi suplimentare de beton armat după finalizarea planșeelor, neexistând o legătura între acestea și cadrele de beton – structura de rezistență principală. În plus, aceste grinzi nu sunt legate de reazemele principale – grinzile și stâlpii cadrelor de beton – ci sunt rezemate pe închiderile din zidărie cu goluri. În plus, deși se efectuează lucrări la stâlpii de beton armat de la subsol acestea nu pot redresa rotirea deja evidentă a blocului, ci doar eventual stabilizarea structurii. Lucrările efectuate la interior pentru eventuala stabilizare a construcției pot duce la nefuncționalitatea clădirii, a scăderii înălțimii libere din apartamente sub nivelul minim admis prin legea nr.114/1996 (legea locuinței)”, au arătat astăzi, prin intermediul unui comunicat de presă comun cele trei asociații deja amintite. Așa că acestea au sesizat Inspectorul de Stat în Construcții.

Întrebarea 3: Ce au făcut autoritățile sesizate?

„Probabil, dacă am primit sesizarea, am transmis-o Inspectoratului de Stat în Construcții. Trebuie să verificăm dacă există o cumunicare de la aceștia cu măsurile întreprinse”, a spus prefectul Gheorghe Vușcan.

La mometul februarie, șeful Serviciului Control-Urbanism al primăriei, Florin Șador, spunea că a mai făcut verificări la construcții edificate în incinta fabricii de porțelan Iris, soldate cu sancțiuni și cu măsuri de intrare în legalitate ale constructorilor de acolo. În privința noului bloc (cel în cauză), acesta susținea că nu s-au făcut verificări, dar că ale se vor efectua.

Potrivit unui răspuns din 17 martie (după mai bine de o lună de la sesizări) al primăriei clujene la început de martie s-au făcut verificări la blocul de pe Oașului nr. 86-90. „Pentru adresa menționată, în 2015, au fost emise Autorizațiile de Construire nr.300,328,343,773. În urma controalelor efectuate de către Inspectoratul de Stat în Construcții (începutul lunii), lucrările de pe  str. Oasului nr. 86-90 au fost sistate, până la prezentarea de către constructor a unei documentatii tehnice privind modificarea soluției de consolidare a planșeului. În luna martie, beneficiarul a depus la Primăria municipiului Cluj-Napoca două cereri pentru eliberarea unor autorizații de construire pentru adresa str. Oasului 86-90”, se arată în răspunsul primăriei. Reprezentanții Biroului Mass media au adăugat că administrația locală prin serviciul Control-Urbanism nu au aplicat nicio sancțiune pe șantierul blocului de pe Oașului. „Așa înțelegm și noi că dezvoltatorul a făcut lucrările de consolidare a blocului și a modificat proiectul vizat spre neschimbare, nelegal. Iar acum a cerut reautorizare pentru a intra în legalitate”, au adăugat aceștia.

Autorizațiile 300, 328 și 343 au fost eliberate pentru beneficiarul Geromed în martie 2015 pentru trei imobile, două blocuri cu câte 7 etaje și al optulea retras, și unul cu zece etaje și al unsprezecelea retras. Autorizația 773 a fost eliberată pentru Knox Group în 24 iunie și viza modificări interioare, realizare supantă, spațiu tehnic, refațadizare corp C1, refacere împrejmuire Oașului nr. 86-90.

Proiectul Geromed s-a vândut, iar blocul la adresa de pe Oașului a fost edificat de Mondeo Residence (cel autorizat cu AC nr. 300/16 martie 2015), constructor fiind MFC Cenaldi Construct. La momentul februarie, atât dezvoltatorul cât și constructorul susținea că nu există niciun fel de probleme cu șantierul sau cu apartamentele, toate fiind deja vândute.

Cele trei asociații active în domeniul urbanismului au primit și ele cu întârziere un răspuns de la Inspectoratul de Stat în Construcții (mai bine de 30 de zile). Potrivit răspunsului primit de cele trei Asociații, Inspectoratul făcuse un control în luna august 2015 la respectivul bloc și nu constatase nici un element de îngrijorare privind stabilitatea structurii. În urma unei noi acțiuni de verificare s-au descoperit, însă deficiențe grave. „La blocul de pe strada Oașului s-au realizat lucrări de consolidare a structurii de rezistență, confirmând faptul că aceasta a suferit pe parcursul șantierului și că într-adevăr defectele vizibile de înclinare țin de structura de rezistență și nu de finisaje. Mai mult, acestea nu făceau parte din nici o documentație autorizată, lipsind astfel verificarea necesară oricărui proiect, modificare de proiect, dispoziție de șantier sau detaliu de execuție. ISC a dispus astfel oprirea lucrărilor și expertizarea structurii. S-au dispus amenzi investitorului și constructorului și a fost notificată Primăria Cluj-Napoca privind lucrările efectuate. Expertiza realizată ulterior acestui control arată însă că lucrările de consolidare efectuate fac ca imobilul să fie în momentul de față stabil, îndeplinind cerințele de securitate a structurii.”, au arătat cele trei asociații în comunicatul lor de presă.

Ultima întrebare: Ce ne învață cazul blocului de pe Oașului?

Cumpărători de apartamente declară că și-au învățat lecția și că au început demersuri de a-și recupera banii. „Mai bine ne facem case decât să mai luăm vreodată apartamente pe hârtie”, au spus aceștia. Cu siguranță, constructorul nu va mai modifica proiecte de la sine putere, fără să obțină avizele legale. Sau le va revinde pe cele deja afectate, la prețul real de piață (în cazul în care se respectă normele legale și primăria va elibera noua autorizație de construire).

Iar cele trei asociații atrag atenția cumpărătorilor că cel mai importat este să-și apere drepturile, chiar și în instanță, dar nici să nu mai cumpere apartamente fără să verifice în prealabil cu specialiști detaliile de legalitate și de calitate ale acestora. „Lucrările de stabilizare a construcției au modificat radical interiorul, schimbând conformația apartamentelor. Prezența unei grinzi în plus, a unor șape de egalizare pentru îndreptarea înclinației planșeelor, face ca apartamentele care vor fi luate în primire de noii proprietari să nu semene cu ceea ce au văzut în imaginile și planurile de prezentare. Considerăm că așteptările acestora au fost înșelate și au toate motivele să denunțe contractele în instanță. Sunt șanse ca apartamentele în momentul de față să nu mai respecte legea locuinței și Ordinul Ministrului Sănătății pentru aprobarea Normelor de igienă şi sănătate publică privind mediul de viaţă al populaţiei. Cazul Oașului ne arată nivelul de calitate a noilor construcții din Cluj-Napoca. Ne putem gândi câte din noile blocuri ridicate în Cluj respectă cerințele de calitate. Chiar dacă nu ne gândim la o situație flagrantă precum aceasta, ne putem întreba câte construcții au probleme structurale, de calitate a finisajelor, de accesibilitate, de siguranță la incendiu, pe care cei care le cumpără, care de cele mai multe ori nu beneficiază de o consiliere serioasă și din punct de vedere tehnic înainte de cumpărare, nu le cunosc și care pot fi costisitoare de rezolvat sau care pot fi chiar periculoase”, au mai semnalat asociațiile membre în Coaliția pentru Urbanism.

Fotografiile au fost realizate la mijlocul lunii februarie pe șatierul de pe Oasului nr. 86-90.

Nici un comentariu

Actual de Cluj