Percheziții de amploare coordonate de la Cluj în caz complex cu zeci de firme fantomă

Procurorii DIICOT din Cluj descind azi în 93 de domicilii din opt județe, inclusiv Capitala, într-o acțiune ce vizează destructurarea unui grup infracțional specializat în evaziune fiscală prin trafic de mașini.

Procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Cluj  fac azi 93 de percheziții domiciliare în județele Cluj, Alba, Brașov, Mureș, Harghita, Maramureș, Satu-Mare și București în cadrul unei acțiuni vizând destructurarea unui grup infracțional organizat specializat în săvârșirea infracțiunii de  evaziune fiscală. În Cluj sunt cele mai multe percheziții, 35, dar și în Mureș – 19 și Harghita – 17.

Procurorii spun că în cauză există suspiciunea rezonabilă că  în perioada 2009-2015,  în județele Cluj, Harghita și Mureș, respectiv București, dar și pe teritoriul Ungariei și Germaniei s-a constituit un grup infracțional organizat format din 11 suspecți, membrii grupului acționând în sensul operaționalizării unui circuit în care au fost angrenate societăți comerciale care au funcționat legal dar și firme de tip ‘fantomă’ utilizate în ample operațiuni circumscrise evaziunii fiscale în domeniul tranzacțiilor cu autoturisme de lux provenite din achiziții intracomunitare.

Iată cum explică procurorii modul de lucru:

Membrii grupării au comercializat autoturisme prin intermediul unor societăți comerciale ‘interfață’ care derulau activități de comerț evidențiate în documentele contabile cu autoturisme de lux achiziționate de la societăți comerciale intermediare, acestea aprovizionându-se, la rândul lor, de pe piața intracomunitară de astfel de bunuri (în principal din Germania). Pentru deducerea TVA de plată în urma vânzării autoturismelor de către societățile intermediare, au fost înregistrate în contabilitate achiziții fictive de la firme ‘fantomă’, înființate de către membrii grupului având drept scop acumularea obligațiilor de plată către bugetul de stat.

Mecanismul evazionist realizat de către membrii grupului a presupus existența unui număr ridicat de societăți comerciale, controlate în drept și, după caz, în fapt de aceleași persoane fizice care se regăsesc în structura grupului (membri constituenți și membri aderenți), firmele fiind structurate pe mai multe paliere.

Astfel, primul palier îl reprezentau societăți comerciale implicate în circuitul evazionist aflate la interfața cu clienții (persoane fizice sau juridice) interesați de achiziționarea de autoturisme de lux second-hand din țări ale UE, adesea bunurile fiind achiziționate în leasing financiar.

Din punct de vedere al circuitului documentelor, achizițiile intracomunitare de autoturisme s-au realizat  în numele societăților comerciale aflate pe palierul 2 și nu în numele societăților de interfață, deși faptic, bunurile ajungeau de la furnizorii din UE direct în custodia societăților comerciale aflate pe palierul 1.

S-a constat  un comportament atipic în ceea ce privește prețurile practicate de firmele aflate pe palierul 2 în raport cu firmele din palierul 1, existând numeroase situații în care autoturismele achiziționate intracomunitar erau revândute către firmele de interfață cu prețuri inferioare celor de achiziție. Prin această modalitate  s-a urmărit obținerea unui preț competitiv pentru clienții firmelor de interfață și totodată înregistrarea în evidențele contabile ale firmelor din palierul 2 a unui TVA de plată în cuantum cât mai redus.

S-a reținut că eludarea TVA-ului datorat bugetului de stat ca urmare a vânzărilor de autoturisme către firmele din palierul 1, s-a produs prin înregistrarea de cheltuieli nereale, respectiv de facturi de achiziții de bunuri și servicii fictive de către firmele aflate pe palierul 2, de la firme aflate pe palierele 3 și 4.

În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a constat că palierul 3 a reprezentat un nivel intermediar fiind format, în general, din firme ‘conductă’, specializate în emiterea de facturi reflectând operațiuni fictive către firmele din palierul 2.

În ceea ce privește palierul 4 acesta a apărut ca urmare a necesității de a face ineficiente eventualele controale la firmele aflate pe palierele superioare. Societățile comerciale aflate la acest nivel erau controlate de către membrii grupului doar la modul faptic. Deși firmele aflate pe palierul 4 realizau livrări importante de bunuri și servicii fictive spre firmele aflate pe palierele superioare, în cazul acestora nu s-au regăsit  achizițiile corespunzătoare livrărilor efectuate.

În acest mod gruparea infracțională ar fi prejudiciat bugetul de stat cu aproximativ 4,5 milioane de euro prin neplata TVA. Nu mai puțin de 40 de firme „fantomă” au fost angrenate în această afacere și au fost ulterior cesionate unor cetățeni din Ungaria.
Acțiunea de azi a fost efectuată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Cluj-Napoca, BCCO Mureș, SCCO Harghita, BCCO Oradea, BCCO Brașov, BCO Alba, BCCO București și polițiști din Mureș și Harghita, dar și cu sprijinul ANAF și DGAF; dar și cu suport tehnic și informativ al Serviciului Român de Informații și Grupării Mobile de Jandarmi Cluj-Napoca. În total – aproape 200 de polițiști.

Persoanele bănuite sunt cercetate pentru infracțiunile de constituire de grup infracțional organizat, evaziune fiscală în formă continuată și fals în înscrisuri sub semnătură privată și vor fi conduse la la sediul DIICOT Cluj pentru audieri.

Nici un comentariu

Actual de Cluj