Pe repede-nainte, ca-n Alice în Țara Minunilor. Orașul începe cursa pentru mobilitate durabilă

Când vom avea un sistem de transport eficient în oraș? Experții care au lucrat la Planul de Mobilitate al Clujului (2016-2030) spun că după ce vor fi implementate câteva proiecte, culmea, de infrastructură rutieră care vor degreva axa est vest a orașului suprasaturată de trafic. Adică, când ai focuri care ard trebuie să stingi mai întâi incendiul, după cum a sintetizat Mihai Grecu din echipa care a eleborat Planul de Mobilitate. Cetățeni, activiști și specialiști clujeni consideră că respectivul plan conține mult prea multe proiecte fantasmagorice și scumpe și spun că intrarea în era mobilității durabile s-ar putea face deja prin implementarea unor inițiative concrete și a unor proiecte mici. În schimb, primarul Emil Boc a folosit ca metaforă a instalării mobilității durabile în Cluj o replică din Alice în Țara Minunilor: trebuie să ne mișcăm repede!

“It takes all the running you can do, to keep in the same place. If you want to get somewhere else, you must run at least twice as fast as that!”, este replica reginei din Alice în Țara Minunilor, adaptată de primarul Emil Boc – You have to move fast, not to stay in the same place – și  folosită  pentru a explica de ce este important ca orașul să înceapă niște proiecte trasate în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă. „Adică trebuie să ne mișcăm repede, să prioritizăm niște lucruri ca să putem să le facem pe celelalte”, a fost traducerea adaptată Clujului de către edil la finalul dezbaterii premergătoare asumării Planul de Mobilitate de către deliberativul local.

Simpli cetățeni, activiști sau specialiști clujeni și-au adresat observațiile și întrebările echipei care a realizat Planul de Mobilitate Urbană Durabilă pentru Cluj-Napoca, document care urmează să fie asumat de Consiliul Local și care a fost supus unei consultări cu public la primărie, în Sala de Sticlă.

Planul de Mobilitate a fost postat anul trecut pe site-ul primăriei. Recent, acesta a fost postat și la categoria dezbateri publice de pe site-ul primăriei, înainte de a fi asumat de Consiliul Local. Respectivul document strategic a mai fost supus atenției publicului în luna aprilie cu prilejul vizitei unei delegații din Comisia de Transporturi a Parlamentului European în Cluj. Atunci s-a anunțat deja că unul dintre proiectele prioritare din Plan, centura de sud, de la nodul de autostradă din Gilău – spre Apahida, a fost inclusă în Masterplanul de Ttransport al României.  Planul de Mobilitate conține măsuri pe termen scurt și mediu – din 2016 până în 2030 – pentru a îmbunătăți considerabil circulația din oraș și cele 18 comune care compun asumata zonă metropolitană clujeană și asumarea sa este fundamentală pentru că condiționează accesarea de finanțări europene.

AICI DETALII DESPRE VIZITĂ și PREZENTAREA DIN APRILIE:

Secretul mobilității via parlamentarii europeni: un centru al orașului închis mașinilor

Comisia de Transporturi a Parlamentului European a vizitat Clujul. “Pac-pac”, orașul visează deja că are centură metropolitană

Potrivit reprezentanților Agenției de Dezvoltare Regională Nord-Vest, pe axa destinată polilor de creștere, sunt disponibili 183 de milioane de euro care pot fi accesați până în 2020, din care 150 de milioane de euro sunt alocări pentru proiectele de mobilitate urbană, iar Clujului îi revin 45 de milioane de euro din total, din care 85% pot fi accesați pe mobilitate.

„De ce sunt într-un plan de mobilitate atât de multe proiecte de infrastructură rutieră? Pentru că nu putem vorbi de o mobilitate durabilă până nu rezolvăm problema traficului din Cluj. Iar dacă nu o facem, nu putem avea coridoare pietonale, rețea de piste de biciclete dau benzi dedicate transportului în comun. Planul a fost construit în baza unei avelope financiare predefinite, contrâns de banii disponibili. Am dat mai multe scenarii alternative, structurate în jurul axei est-vest ca problemă principală, nu doar pentru traficul auto ci și pentru transportul în comun. Realizarea centruii de sud a orașului de la nodul de autostradă spre Cluj prin Făget devine prioritară și noi am recomandat scenariul care se concentrează în jurul realizării acesteia. Încă de pe acum ar trebui gândite la nivel de studii de prefezabilitate, legături între aceasta și Cluj, mai ales că încă nu este finalizat nodul de autostradă Gilău-Nădășeș pentru că nu s-a realizat licitația pentru podul peste Someș și probabil va mai dura realizarea lui până anul următor”, a sintetizat Mihai Grecu, expert în cadrul ARUP, firma care s-a ocupat de realizarea Planului de Mobilitate pentru Cluj. În afară de centură, prioritar este și realizarea drumului de-a lungul căii ferate, prin nordul orașului, cu o conectare uleterioară a acestuia tot la autostradă, la Nădășel.

Grecu a spus că susține proiectele de infrastructură chiar în ciuda unei replici a unui profesor al său care spunea că, dacă vrei să rezolvi problema traficului cu drumuri noi, e ca si cum ai vrea să rezolvi obezitatea, lărgind cureaua. Aceasta deoarece, ele vor permite implementarea celorlalte inițiative din Plan care vizează transportul în comun, extinderi ale pistelor de biciclete, coridoarele pietonale, relocarea autogării în zona Gării, amenajarea unei miniautogări la Aeroport, sau investiții în rețeaua de transport în comun.

Participanții la dezbaterea publică s-au arătat mai mult sceptici în fața listei de proiecte propuse prin Planul de Mobilitate, chiar în privința modul cum a fost acesta conceput, mai ales că acesta implică o viziune până în 2030 asupra transportului din oraș.

Activist: orașul nu și-a fixat o țintă pentru 2030 la mobilitate urbană durabilă

Radu Mititean, de la Clubul de Cicloturism Napoca, a clasificat dezbaterea ca una formală, de tip prezentare și păreri fără impact asupra modificării respectivului Plan. Mai mult, a susținut că în forma sa, Planul cu proiecte împrumutate de ici de colo ar putea genera aceleași cârpeli ca și până acum și nu o țintă a orașului pentru 2030 în ceea ce privește mobilitatea urbană durabilă. Mai ales că primăria nu are forța, cu aparatul administrativ, să reseteze periodic acest Plan, în funcție de nevoile orașului și ale cetățenilor.

Grecu a replicat că nu există aceste pericole, mai ales că planul a pornit de la o situație existentă, cu o abordarea reactivă, și proiecte care rezolvă problemele orașului, fără a fi perfect, mai ales că acesta este un instrument nou pentru toată lumea în România. Primarul Emil Boc a completat menționând că viziunea propusă pe termen lung pentru Cluj pune pietonul pe primul loc înaintea mașinii și că aceasta reiese clar din orice pagină pe care o citești din Planul de Mobilitate. „Vine și dă soluții de stingere a incendiilor. Aș fi optimist și aș spune că vine cu o linie coerentă, fără să fie perfectă pentru a aduce un transport eficient în oraș”, a subliniat primarul.

Cetățean: proiectele ar putea genera și mai mult trafic fără ținte concrete

Beniamin Petrovai, cetățean, a atras atenția că toate investițiile propuse în Planul de Mobilitate ar trebui să  meargă înspre un obiectiv concret iar Planul de Mobilitare ar fi trebuit să țină cont de niște paradoxuri ale proiectelor de construire de infrastructură. „Strategiile de mobilitate ale unor orașe din vest așa sună, -10 % din călătorii să fie efectuate cu bicicleta până în 2018, plus reducerea cu 10% a călătoriilor cu mașina. Targeturi concrete, iar modalul share and split este o măsură a acestora. Ori la noi nu s-a impus un astfel de obiectiv. Întrebarea de la care ar fi trebuit să se înceapă ar fi unde vrem să ajungem cu toate investițiile astea din Planul de Mobilitate. Dar nu știm unde vrem să ajungem, se pare. Există niște paradoxuri când vorbim de amenajarea de infrastructură nouă. Paradoxul lui Braess spune că atunci când există două trasee de la A la B comparabile și se construirește al 3-lea între ele care ar fi mai rapid teoretic, majoritatea șoferilor l-ar alege pe acesta și s-ar ajunge ca timpul mediu să fie chiar mai mare decât cel dinaintea construirii noii variante pentru că, de obicei, fiecare șofer va alege varianta care crede că e cea mai avantajoasă pentru el. Am adus în discuție acest paradox, pentru că în Planul de Mobilitate se propune construirea de drumuri noi (centura sud, culoarul căii ferate, culoarul Someșului, etc.). Ori întrebare e, nu s-ar putea, conform acestui paradox, ca unele dintre aceste drumuri să provoace în final mai multă aglomerație și timpi mai mari de parcurgere a distanțelelor? Ar trebui cercetat… Paradoxul lui Downs Thomson spune, pe scurt, că dacă se adaugă mai multă capacitate unui drum (de exemplu se largește cu o bandă), iar viteza automobilelor o depășește pe cea a transportului în comun, călătoria cu auto va fi preferată, transportul în comun va rămâne blocat în trafic, făcând să fie preferat și mai mult transportul auto, până la a se ajunge la aceeași situație de dinainte de lărgire, sau mai rău, inclusiv din motivul că unii care mergeau pe alte trasee vor prefera strada nou lărgită. Și iarasi, cum PMUD-ul propune măriri de capacitate ale drumurilor, oare nu am putea ajunge să avem mai multă congestie ? Nici la asta nu s-a răspuns. Dacă se fac centura sud, culoarul liniei ferate, culoarul Someșului, s-ar putea să fie la fel de multă congestie în oras. Dacă nu din cauza acestor două paradoxuri în acțiune, din cauza unui al treilea fenomen: dacă drumurile sunt cu trafic lejer și se circulă bine, oamenii pur și simplu vor face mai multe călătorii. Și traficul se aglomerează în pofida investiițiilor. Știu că, dacă vorbim de o strategie de mobilitate urbană, ar trebui să ținem cont de aceste fenomene. Exemplele din lumea reală sunt numeroase. La Los Angeles, au construit o rețea impresionantă de autostrăzi, efectiv orasul s-a dezvoltat în jurul automobilului. Totul s-a făcut pentru „fluidizarea traficului”. Chiar toate semafoarele din oraș au fost corelate (proiect care a durat peste 10 ani și a costat enorm)… Rezultatul? Topul TomTom pune Los Angeles pe primul loc la congestie în Statele Unite”, a subliniat Petrovai.

Cetățean: primăria e inconsecventă cu propriul Plan

Adrian Demian Groza, cetățean, a luat în discuție incapacitatea primăriei de a cheltui banii din buget sau de a susține și vota măsuri prioritare din PMUD, demonstrată în cazul pornirii proiectului centurii de sud a orașului, prin Făget, sau privind retragerea abobamentelor de parcare pentru zona 0 a orașului, concomitent cu majorarea tarifului de parcare. Acesta a mai clasificat drepre fantasmagoric un alt proiect din Plan și anume prelungirea liniei de tramvai în zona centrală o orașului.

Primarul i-a răspuns că extinderea drumului Sf Ion la patru benzi e imposibilă în prezent deoarece fâșii din acesta sunt revendicate, iar banii nu pot fi cheltuiți, dar că drumul va fi reparat cu fonduri ale primăriei și, odată ce se va finaliza centura prin Florești demarată de primărie prin spate la Polus spre Valea Gârbăului, probabil la anul, atunci va funcționa o primă variantă a centurii de sud, urmând să fie îmbunătățită și extinsă. Cât despre centru și parcări, Boc a spus că anul 2017 va fi cel în care se vor adopta aceste măsuri și că ele vor fi anunțate din timp, la concultările privind stabilirea taxelor și impozitelor pe anul viitor. Cât despre tramvai, acesta a fost proiectul propus de expertul străin din echipă și se susține dacă din Floreșit spre centru, tramvaiul ar avea verde la orice semafor.

Durerea orașului. Arhitect: pactul de neagresiune cu parcările ilegale și necorelarea documentelor strategice ale Clujului (PUG, Strategie de dezvoltare și Plan)

Președintele Ordinului Arhitecților din România, arhitectul Șerban Țigănaș a recomandat administrației locale ca atât funcționarii cât și consilierii locali să parcurgă acest Plan și să și-l însușească, pentru ca toată lumea să vorbească aceeași limbă.

(La dezbaterea de ieri au participat doar doi consilieri locali, Csoma Botond și Tothfalusi Andras. Dintre acesția, Csoma Botond s-a interesat dacă întreg centrul orașului poate deveni pietonal în momentul în care se va finaliza centura de sud).

O altă problemă semnalată de Țigănaș a fost necorelarea între Planul Urbanistic General, Strategia de Dezvoltare a orașului și Planul de Mobilitate, care au apărut în ordine inversă decât ar fi trebuit elaborate. Adică PUG-ul ar fi tebuit să aibă deja pe masă la elaborare celelalte două documente strategice. Un alt proiect vital pentru oraș, intermodalul de la aeroport, a fost lăsat pe dinafară în Plan, mai remarcă arhitectul.

Însă, cea mai mare durere a orașului în opinia sa sunt parcările ilegale și pactul de neagresiune care există cu voie de la primărie pentru a le permite în oraș. Țigănaș a semnalat neajunsurile sub forma unui dialog cu primarul și echipa PMUD pentru a subliniat cât ar avea de câștigat orașul dacă ar fi coerent în proiecte și și-ar asuma intoleranța față de parcările nelegale din oraș care sugrumă, de fapt, traficul.

DIALOG ȚIGĂNAȘ -BOC- Grecu. Cu răspunsuri. 

Primarul Emil Boc a ținut să spună că primăria aplică circa 1500-1800 de amenzi săptămânal în oraș ceea ce reprezintă maximul pe funcționarii care există la poliția locală a primăriei. Însă a adăugat că, lucrurile vor merge mult mai bine după ce Guvenul va aproba măsurile complementare pentru ridicare și blocare roților, despre care spune că are promisiuni că se va întâmpla până la finalul acestui an.

Cetățean: proiecte simple din care câștigă toată lumea pe termen scurt

Un alt participant la dezbatere, Sebastian, a subliniat că administrația ar trebui să aibă în vedere proiecte simple, eficiente și ușor de implementat de care să beneficieze toată lumea pe termen cât mai scurt și a exeplificat cu amenajarea unei legături între Câmpului cu Frunzișului, amenajarea unui pod pe Cătii Ferate, a unui pasaj peste Calea Ferată în zona Câmpului, proiecte cu costuri mult mai mici și realizabile în câțiva ani.

Mihai Grecu i-a răspuns că toate acestea sunt prevăzute și fac parte din Plan, doar că sunt bucăți din proiecte mult mai mari, ceea ce nu înseamnă că nu se poate începe și cu ele.

Activist: rute noi pentru pietoni și bicicliști negociate cu universitățile

Adrian Dohotaru, activist clujean, a menționat că intervine din perspectiva unei persoane care ajunge în 35 de minute, în alegare, din Feleac în Mănăștur, în timp de cu mașina traseul se parcurce într-o oră și jumătate. Ca să se corecteze neajunsurile pentru pietoni și bicicliști ar trebuie implementate o serie de circuite pietonale prin negociere cu Universitățile clujene care au campusuri (USAMV) sau parcuri (UBB) în oraș, iar dacă acestea ar premite tranzitarea lor, s-ar crea alternative viabile și trasee pentru circulația în oraș, consideră Dohotaru. Plus, el a recomandat coridoare pietonale în zona Gheorgheni a a parcului Est pentru a cărui amenjare a miliat de foarte multe ori public.

Ce i-a răspuns Boc

Cetățean: autogara trebuie relocată la gară

Un alt participant, Constantil Scutelnicu, a recomandat primăriei să negocieze și să militeze pentru relocarea autogării în zona Gării, dar s-a interesat de ce, în patru ani decând a propus amenajarea de parcăru subterane petimetral centrului, primăria n-a reușit să pornească nici măcar un proiect. Primarul i-a răspuns că revendicările au ținut în loc proiectul glumind că, în Cluj, oriunde arunci un ac, locul este revendicat din două părți.

Ca o CONCLUZIE, primarul a anunțat că nu mai are ambiții ca om politic, așa că în perioada următoare este pregătit să-și asume orice măsură nepopulară și să primească toate înjurăturile, atât timp cât aceasta este susțintă prin studii sau oprinii fundamentate de specialiști. Ca să exemplifice că deja a început punerea în practică a acestei politici a dat exemplul benzii dedicate pentru mijloacele de transport în comun din Piața Ștefan Cel Mare.

După dezbaterea PMUD la primărie, un alt arhitect activist clujean, Mihai Racu, a postat în mediul on-line un mesaj pro utilizărea biciletei în Cluj-Napoca. „Coincidență sau nu: Ieri a fost dezbătut la Primăria Cluj Napoca Planul de mobilitate urbană. Acest plan spune că viteza medie a transportului în comun e de circa 17 km/h. Tot ieri, după două luni și 28 zile kilometrajul bicicletei mele a trecut de 500 km parcurși in Cluj cu o viteză medie de 20,5 km/h. Tot ieri a fost si ziua bike to work”, a scris Racu.

sursa foto: Mihai Racu (Facebook)

Luminiţa Silea

Este reporter la ActualdeCluj.ro din aprilie 2014. A lucrat la cotidianul Ziua de Cluj de la lansarea sa, în 2004, până în aprilie 2014. A absolvit Facultatea de Jurnalism a universității "Babeș-Bolyai" în 2004 şi are două diplome de master - în Administraţie Publică la aceeaşi universitate şi în Comunicare şi Relaţii Publice la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) Bucureşti.