Parcul-muzeu din Hoia se mărește de trei ori. Cum? Arhitecții, chemați să...

Parcul-muzeu din Hoia se mărește de trei ori. Cum? Arhitecții, chemați să descopere “the real stuff” despre Transilvania

Sursa foto: CJ

 

Ce face orașul pentru parcul etnografic și ce înseamnă parcul pentru oraș? Aceasta a fost una dintre primele întrebări pe care le-au lansat specialiștii norvegieni veniți la Cluj să lucreze la proiectul de restaurare a două biserici din parcul Muzeului Etnografic din Hoia. “Muzeul e sus, e inaccesibil pentru oameni. Apoi, trebuie să creezi experiențe, să îi atragi pe oameni. Ideea principală este cum legi parcul de oraș”, spunea arhitectul Hakon Iversen, încă de anul trecut. Între timp, s-a trasat un “master content plan”, s-a întocmit o temă de concurs și urmează ca arhitecții – români și străini – să poată să vină cu soluții pentru extinderea parcului-muzeu. La două săptămâni distanță de la anunțarea câștigătorului concursului pentru Turnul Pompierilor, lansat de primărie, Consiliul Județean se pregătește să lanseze o altă competiție: concursului internațional de soluții pentru Revitalizarea zonei Parcului Etnografic Romulus Vuia. Documentația urmează să fie încărcată în sistemul online de licitații și, spune benefciarul, până la final de aprilie ar trebui să există o soluție. Ce se așteaptă?

Documentația pentru lansarea concursului de soluții pentru extinderea Muzeului Etnografic “Romulus Vuia” a fost înaintată în SEAP (de către CJ, cei care patronează muzeul etnografic), dar urmează să fie validată și publicată. Deocamdată, cei de la Consiliul Județean au organizat conferința de lansare a concursului, în care au detaliat planurile. Acesta e realizat în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei, cu Asociaţia Nordică de Design Urban (NUDA) din Norvegia, organizaţie care a şi elaborat Masterplanul de conţinut al proiectului şi cu sprijinul Ordinului Arhitecţilor din România. Concursul are premii totale de 72.000 de lei și urmăreşte identificarea celor mai bune idei pentru amenajarea şi extinderea Parcului Etnografic „Romulus Vuia”. În mod concret, explică reprezentanții CJ: arhitecţii români şi străini interesaţi de acest proiect vor trebui să propună mai multe funcţiuni integrate, facilităţi care sunt structurare pe două direcţii principale -cea de edificare a unui centru administrativ, a unui centru pentru promovarea moştenirii satului românesc şi a unei scene în aer liber, dar şi o extindere a actualului Parc Etnografic înspre pădurea Hoia şi amenajarea zonei, în vederea creşterii potenţialului său turistic şi, în acelaşi timp, a gradului de atractivitate a acestei zone.

“Marea provocare a concursului este aceea ca parcul în aer liber, care la acest moment este o zonă închisă, cu reguli stricte specifice unui muzeu, să se conecteze în mod armonios cu viitoarea zonă deschisă pe care o va reprezenta actuala păşune şi pădurea Hoia. Pentru implementarea acestui proiect care va realiza o mai bună conectare la viaţa oraşului, o parte însemnată a Pădurii Hoia, aflată în proprietatea Consiliului Judetean Cluj, va trece în administrarea Muzeului Etnografic al Transilvaniei, astfel încât perimetrul actual al parcului, de 15 hectare, aproape se va tripla, ajungând la o suprafaţă totală de 42 de hectare”, spun reprezentanții Consiliului Județean. “Prin această extindere se revine, practic, la ideea originală. În 1929 parcul avea nu 15 ha cât are acum, nici 42 cât va avea după extindere, ci 75 de hectare. Acum acolo nu există niciun spațiu administrativ și nici măcar unul de depozitare adecvat. Prin acest proiect vor apărea astfel de zone, dar și spații noi pentru public și activități cu publicul, spații expoziționale și alte facilități”, a spus Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic.

Tema și regulamentul de concurs au fost realizate pe baza master content planului trasat de organizația norvegiană, a spus arhitectul Dan Clinci, din partea Ordinului Arhitecților. “Acesta a dat liniile directoare pe care am încercat să le urmăm”, a menționat Clinci. De aici câteva teme majore: conectarea parcului la oraş şi gândirea unui busines plan turistic. După publicare pe SEAP, documentația stă “sus” minim 30 de zile (dar deadline-ul pentru propuneri se poate prelungi), iar în aprilie va putea exista o soluție, spune Daniela Furcovici, manager de proiect.

Un aspect important al concursului ține de legarea muzeului cu orașul. Pentru această conexiune, în zonă ar trebui să apară și o pasarelă. “Cu această conexiune, dacă se face, mergi de la Belvedere până aici, în parcul muzeului. Drumurile sunt făcute, lipsește pasarela”, spune Claudiu Salanță, arhitectul șef al Județului.

 

Sursa imagine: CJ
Sursa imagine: CJ

 

Hakon Iversen, cel care a prezentat masteplanul CJ și unul dintre membrii juriului, subliniază că acest concurs e mai mult decât unul de arhitectură. “Sper să vină cât mai multe idei bune, desigur. Sper că arhitecții vor înțelege că e vorba de mai mult decât de clădiri. Nu e doar o competiție de arhitectură pură, e mai mult una care are în vedere și alte asptecte: activitatea de acolo și destinația spațiului. E vorba de mai mult decât de niște clădiri mici, muzeul trebuie să fie loc pentru activități și evenimente”, a spus Hakon Iversen.

 

 

Sursa foto: CJ
Sursa foto: CJ

 

După primul pas – cel de salvare a celor două biserici-monument, se face următorul “pas”, spune Trond Tystad, expert proiect NUDA. “E momentul să atragem arhitecți români şi străini în acest nou proiect. Cred că această competiţie va atrage arhitecți români, dar pentru a atrage interes internațional trebuie să o învelim într-un anumit mod. Cea mai importantă marcă a locului este Transilvania”, a subliniat Tystad. Acesta e brandul prin care se poate “vinde” acest concurs – adică cel prin care el poate deveni și mai interesant pentru arhitecții de afară. Provocarea va fi cea de a lucra la “the real stuff” privind începuturile Transilvaniei, în situația în care brandul se promovează acum mai degrabă prin “Dracula de plastic”. Arhitecții sunt așteptați acum “să aducă mai multă viaţă, activitate şi o organizare mai bună” pentru muzeu, spune norvegianul. “Concursul de soluții se va finaliza cu realizarea de clădiri – în termen de cinci ani. Se va şi implementa. Rezultatul final va fi amenajarea zonei”, a menționat Salanță.

Tot în Hoia, echipa proiectului de Capitală Culturală Cluj 2021 (titlu pierdut în fața Timișoarei) imagina un posibil “Parc intergalactic”. Acesta ar putea fi realizat într-o etapă ulterioară, dar vizează o altă porțiune de teren din zonă. “Viitorul etno-parc, în combinație cu viitorul parc intergalactic şi cu viitoarea bază USAMV, care vrea un muzeu zoologic în vecinătate vor ridica valoarea nordului oraşului”, spune Clinci.

“Acest proiect poate deveni un vector foarte important în zonă pentru calitatea vieţii în Cluj”, a subliniat arhitectul Horațiu Răcășan, care a amintit de un alt aspect cu potențial de exemplu: integrarea în soluţie de materiale specifice mediului rural – pentru tot ce înseamnă ecologie şi sănătatea locuirii.

La finalul concursului se așteaptă “transformarea zonei Parcului Etnografic din Hoia într-un nou pol de interes, precum şi o conectare a acesteia la celelalte obiective de interes turistic ale municipiului, respectiv un circuit turistic ce va lega centrul istoric al oraşului, Parcul Central, Cluj Arena şi Cetăţuia”, a declarat preşedintele CJ, Alin Tişe. “La finalul proiectului vom readuce la viaţă şi vom reda clujenilor Pădurea Hoia, pe care mi-o doresc a fi cât mai deschisă şi mai primitoare”, a declarat vicepreşedintele CJ, Vákár István.

Vezi și:

De ce vom merge mai des în parcul-muzeu din Hoia (varianta planului norvegian)

 

Cine sunt judecătorii

Membrii juriului de concurs:

Arh. Hakon Iversen
Arh. Constantin Gorcea
Katarina Frost
Arh. Claudiu Salanta
Arh. Horia Marinescu
Arh. Kazmer Kovacs
Arh. Pierre von Meiss
Mebri supleanți: Tudor Salagean, Arh. Ioana Tudora
Despre beneficiile concursurilor de soluții:

Comments

comments

Kristina Reştea
Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

NICI UN COMENTARIU

Scrie un comentariu