Închide

Parcul-muzeu din Hoia, legat de oraş: cum poate „învia” un muzeu, cu idei de la nordici şi concurs internaţional

ActualitateDezvoltareTop NewsUncategorized by Kristina Reştea - iul. 30, 2016 0 1711

După câteva luni de şantier, cu lucrări pentru restaurarea picturilor şi refacerea unor elemente degradate, Bisericile din Cizer şi Petrindu din Parcul Etnografic din Hoia au fost redeschise pentru vizitatori, au anunţat acum două zile cei de la muzeu. Urmează pregătirea unui concurs pentru zonă, iar urbaniştii norvegieni care au fost parteneri în proiectul de restaurare au conturat deja un „master content plan”, pentru a face din muzeul din deal un punct de atracţie. Deocamdată, deşi are biserici valoroase restaurate şi e amplasat într-un cadru natural care te cheamă la plimbări, parcul etnografic, vecin cu un parc industrial, nu e foarte accesibil şi are nevoie de plan. Pornind de la master planul realizat de partenerii din Norvegia, se vorbeşte acum despre o „înviere” a conceptului de muzeu şi integrarea acestuia într-un circuit mai amplu. Vă imaginiţi muzeul în aer liber, cu căsuţele ţărăneşti în cadru natural, conectat cu pădurea vecină, cu poieniţa şi zona legată cu Cetăţuia oraşului?

Foto: Kristina Restea

Foto: Kristina Restea

 

Ce s-a făcut: bani nordici pentru restaurarea a două biserici de lemn

Restaurate în cadrul unui proiect european, cu fonduri nordice, bisericile cu pictură interioară din Parcul Etnografic Național „Romulus Vuia”, secția în aer liber a Muzeului Etnografic al Transilvaniei, au fost reintroduse în circuitul de vizitare. Mai precis, lucrările au fost derulate prin proiectul „Conservare – restaurare și punere în valoare a bisericilor din lemn Petrindu și Cizer”, finanțat prin Programul PA 16/RO12 ”Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural” finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014. Proiectul a fost implementat de Judeţul Cluj (Consiliul Judeţean, cel în subordinea căruia se află muzeul) în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei care are în administrare secția în aer liber și Asociația Nordică de Design Urban (NUDA), un ONG din Norvegia care promovează designul urban integrat ca o necesitate în urbanism. Valoarea proiectului a fost de 3,8 milioane de lei.

 

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

 

Lucrările de conservare și restaurare a celor două monumente au fost încheiate la sfârșitul lunii iunie. „Au constat în înlocuirea elementelor structurale degradate, refacerea părților degradate ale șarpantei, refacerea completă a acoperișurilor, lucrări extrem de laborioase de conservare și restaurare a straturilor picturale din interior, tratamente contra atacului biologic. Au fost realizate, de asemenea, trotuare perimetrale în jurul monumentelor, pentru eliminarea apelor meteorice”, explică reprezentanţii Muzeului Etnografic.

 

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

Sursa foto: CJ Cluj, Muzeu

 

Pentru a face din muzeul în aer liber o atracţie turistică adevărată mai e însă de lucru.

 

Ce mai trebuie făcut – sfaturile Nordic Urban Design Association

Proiectul era inițial despre restaurarea bisericilor, despre picturi. După prima vizită la muzeu ne-am dat seama că e nevoie de un plan, pentru ca turismul și orașul să beneficieze cu adevărat de acest obiectiv”, a explicat Hakon Iversen, de la Nordic Urban Design Association, cu ocazia unei prezentări din luna mai. „Mai întâi, a fost importantă pentru noi înțelegerea orașului. Am fost de mai multe ori aici, ne-am făcut prieteni aici. Trebuie să vedem ce face orașul pentru parcul etnografic și ce înseamnă parcul pentru oraș. Muzeul e sus, e inaccesibil pentru oameni. Apoi, trebuie să creezi experiențe, să îi atragi pe oameni. Ideea principală este cum legi parcul de oraș”, a spus Iversen. Despre ideea de „master content plan” puteţi citi mai multe AICI.

Vezi şi:

De ce vom merge mai des în parcul-muzeu din Hoia (varianta planului norvegian)

Urmează prezentări ale proiectului şi, între timp, în parc se mai fac lucrări. „În 9 august va fi o conferinţă publică pe aceasta temă (a restaurărilor de biserici şi a master plan-ului), cu participarea partenerilor norvegieni. De asemenea, lucrăm la restaurarea celorlalte obiective din Parcul Etnografic, în special a acelora care au fost afectate de grindina din luna mai. Se încheie lucrările la casa din Margau, e în curs de achiziţionare şindrila specială pentru casa din Casin Imper (Secuime), ne pregătim de casa din Galda, de anexele gospodăriei din Almas şi vrem sa realizăm şi două grupuri sanitare noi”, a menţionat Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic. De asemenea, în 20 august se inaugurează, împreună cu asociaţia Clujul Pedalează, un cros special anual care se va desfăşura în Parcul Etnografic, sub denumirea Transylvania Ethno Run, mai anunţă directorul, din calendarul viitor.

Ce urmează în zona Hoia
După restaurarea celor două obiective, cu bani nordici, după ce urbaniştii străini au vorbit despre necesitatea unui plan care să aibă în vedere zona, dar şi conexiunea ei cu oraşul, pasul următor ar fi lansarea unui concurs de soluţii care să aibă în centru parcul-muzeu, concurs promis deja de administraţia judeţului. Aşa că l-am întrebat pe arhitectul-şef al judeţului, Claudiu Salanţă, în ce stadiu se află pregătirea concursului şi, mai exact, ce ar viza acesta. „S-a deschis o posibilitate ca acest concurs să vină ca o continuare a proiectului de reabilitare a celor două bicerici, care e finalizat integral. MCC a deschis posibilitate de a finanţa alte proiecte suport, tot prin fondurile norvegiene, care să vină ca o continuare a primului proiect, iar concursul de soluţii vine ca o mănuşă pe această activitate. Cu menţiunea că existau banii şi în bugetul Consiliului Judeţean Cluj pentru acest obiectiv. S-a depus în 7 august cererea pentru această finanţare şi sperăm să avem rezultatul curând, însă indiferent de rezulat dorim lansarea în acest an şi finalizarea până cel târziu în primăvara anului viitor. Calendarul de lansare depinde de corelarea cu concursul pentru turnul Pompierilor şi cel pentru Someş, aşa că păstrăm intens legătura cu OAR pe acest subiect”, a spus Salanţă. Menţionăm că în această perioadă primăria şi partenerii de la Ordinul Arhitecţilor din România (filiala Transilvania) au în pregătire aceste două concursuri anunţate.
Şi totuşi, ce urmăreşte acest viitor concurs pentru Parcul Etnografic? „La temă se lucrează. S-au conturat cerinţele, zona de studiu şi elemente necesare sau solicitate. Scopul este de a găsi o modalitate inovativă de integrare a muzeului într-un spaţiu mai amplu prin fructificarea spaţiului disponibil, respectiv cel al pădurii Hoia şi al poieniţei din partea sudică a muzeului. În alte cuvine, pornind de la master planul realizat de către partenerii din Norvegia, se doreşte o „înviere” a conceptului de muzeu şi integrarea acestuia într-un circuit mai amplu. Prin concurs dorim şi analizarea unei legături între zona Belvedere, zona Tăietura Turcului şi zona Poiana Rotundă, sub forma unui concept de traseu de coamă, care să cuprindă şi o pasarelă pietonală şi, eventual, pentru biciclete peste Tăietura Turcului. Acest traseu ar avea şi câteva puncte de perspectivă interesante asupra oraşului şi ar conduce la o conectare a muzeului şi a zonei verzi din Hoia„, explică Salanţă. Încă se lucrează la definitivarea a ceea ce se doreşte pe acest amplasament, dar s-a stabilit că acest concurs ar urma să cuprindă, pe lângă concepte de amenajare peisageră a zonei, şi obiectele de arhitectură necesare desfăşurării activităţii muzeului, precum şi pasarele peste Taietura Turcului.
Dealul fragil şi peisajul cu şantiere
Menţionăm şi că zona este una care a cunoscut numeroase şantiere în ultimii ani – şi dinspre cartierul Grigorescu, pe Tăietura Turcului sau extinderi în parcul industrial Tetarom şi chiar amenajări înspre pădure (terenuri de tenis) – iar recent a fost grav afectată de alunecări de teren. Una dintre cele mai grave s-a produs la început de decembrie anul trecut, când pădurea Hoia a luat-o la vale și au apărut fisuri uriașe în zona de deasupra parcului industrial Tetarom, în curs de extindere, grav afectate fiind terenurile de tenis, amplasate aproape de Tetarom şi nu departe de muzeu. S-au făcut deja intervenţii şi e nevoie de altele, pentru stabilizarea versantului. Despre lucrări şi fonduri citiţi şi aici:

Cât costă să ții în loc “dealul Tetaromului”?

Alunecările de teren şi lucrările necesare nu au de-a face cu concursul pentru parcul muzeului, spune arhitectul şef al judeţului. „Suprafaţa din pădurea Hoia la care se intervine cu lucrări de stabilizare e de sub 3000 mp dintr-un total de peste 400.000 mp, adică un 1% Deci nu există nicio dependenţă între rezolvarea problemelor de alunecare a terenului şi concurs. Dacă tot veni vorba de alunecarea de teren, intervenţiile se vor face prin taluzare şi prin realizarea de trepte care vor putea fi integrate sub forma unui spaţiu verde utilizabil de către cei ce vor popula clădirile din zonă. Adică se doreşte ca prin rezolvarea alunecărilor să se şi realizeze ceva utilizabil poate chiar publicului larg”, a spus Salanţă.

 

Despre bisericile restaurate (sursa: Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Biserica din Cizer este, din punctul de vedere al planimetriei, elevației și calităților artistice, una dintre cele mai importante monumente de arhitectură de lemn din România. Construită din bârne de stejar, are forma cea mai evoluată a planurilor bisericilor de lemn transilvănene, cu pronaos și altar poligonal și naos dreptunghiular. Biserica dispune de un pridvor pe laturile pronaosului și naosului, cu stâlpi și 20 de arcade semicirculare, decorate prin crestare și cioplire. Turnul are un coif octogonal, având la bază o galerie cu arcade semicirculare deschise. Elementele decorative specifice artei lemnului – frânghia, rozetele, brâie cu dinți de lup – sunt, în cazul acestei construcții, admirabil proporționate. Achiziționată în anul 1968, biserica a fost reconstruită de Comisia Monumentelor Istorice, Șantierul Transilvania, între anii 1968 și 1972. Construcția datează din anul 1773, fiind realizată de Vasile Nicula Ursu, cunoscut sub numele de Horea, una dintre cele mai mari personalități ale istoriei românilor.

Biserica din Petrindu Mare a fost transferată în Parcul Etnografic în anul 1966. Potrivit tradiției locale, biserica ar fi fost construită în 1612, fiind așezată în cimitir, pe un deal deasupra satului, unde a stat până în 1835, când a fost mutată în mijlocul satului. Este realizată din bârne de stejar, având pronaosul și naosul dreptunghiulare, iar altarul poligonal. Turnul este foarte înalt, având un coif octogonal flancat de 4 turnulețe. Pictura interioară a bisericii a fost realizată, în anul 1835, de unul dintre maeștrii artei sacre românești din Transilvania: Dimitrie Ispas din Gilău. Se cunosc astăzi 14 biserici a căror pictură a fost realizată de Dimitrie Ispas. Biserica din Petrindu Mare a fost ultima mare lucrare a artistului din Gilău, care a încetat din viață în anul 1836.

 

Sursa foto: Consiliul Judeţean, muzeu

Sursa foto: Consiliul Judeţean, muzeu

Sursa foto: Consiliul Judeţean, muzeu

Sursa foto: Consiliul Judeţean, muzeu

Sursa foto: Consiliul Judeţean, muzeu

Sursa foto: Consiliul Judeţean, muzeu

 

Cifrele muzeelor

Cu toate că statisticile arată creșteri în ultimii ani, muzeul de la Cluj e încă departe de cifrele altor muzee în aer liber din țară. Muzeul Astra din Sibiu are 450.000 de vizitatori pe an, Muzeul Satului din București are 400.000, iar Muzeul Etnografic din Hoia doar 60.000.

Nici un comentariu

Scrie un comentariu

author photo two

Kristina Reştea

Kristina Restea este reporter in echipa publicației online Actualdecluj.ro și are o experiență de 12 ani în presă. E absolventă a Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”, secția Jurnalism. Anterior lansării proiectului actualdecluj.ro a scris pentru cotidianul local Ziua de Cluj, ca reporter în departamentul Economic.

Articole similare