Până și hoții de gunoi aruncat selectiv s-au lenevit

O grămadă de deșeuri de plastic zăcea în tihnă lângă clopotele de colectare selectivă din cartierul Gheorgheni. Mai precis pe Aleea Băiță nr. 4-6, după cum au sesizat cititorii. Nu este singurul caz semnalat anul acesta de clujeni referitor la activitatea presată de operatorii de salubirzare menajeră, companiile Brantner și Rosal. Oamenii se miră că nici măcar hoții nu mai lucrează în oraș pe sectorul dedicat colectării gunoaielor.
Primăria municipiului Cluj–Napoca a finalizat în iunie 2009 licitaţia pentru concesionarea pe opt ani a serviciilor de salubrizare menajeră, însă a semnat contractele abia în vara lui 2010. În trei ani firmele erau obligate prin contract, după cum anunța administrația locală, să modernizeze toate cele peste 1000 de puncte gospodărești din Cluj-Napoca, să aibă mașini cu GPS pe care să le poată urmări orice cetățean interesat, accesând un simplu buton de pe pagina primăriei. Deci să ofere clujenilor servicii din calitate și să se asigure că deșeurile rămân unde au fost aruncate. În plus, pentru reducerea cantității de deșeuri din oraș, s-au montat și clopote pentru aruncarea selectivă a deșeurilor pe categorii – platic, sticlă, hârtie. Firmele de salubritate s-au plâns în decursul anilor că se fură deșeurile din aceste clopote și că respectiva colectare n-ar fi necesată deoarece viitorul depozit ecologic al Clujului ar avea stație de sortare a deșeurilor. În plus, prin noiile contracte de salubritate s-a adus ideea unor tarife mai mici la ridicat gunoiul pentru clujenii care aruncă selectiv deșeurilor. În realitate, acest sistem nu s-a aplicat, mai ales în cazul asociațiilor de locatari unde nu există control asupra modului de aruncare a deșeurilor, iar firmele nu sunt pregătite să preia selectiv deșeurile de la blocuri.

În realitate, puține dintre promisiunile primăriei au devenit realitate. Dacă în primii ani de la intrarea în vigoare a contractelor de salubritate menajeră s-au făcut comisii și se contabiliza în ce măsură firmele și-au îndeplinit obligațiile contractuale, acum doar clujenii m-ai semnalează că firmele nu-și fac treaba așa cum trebuie. În centru se ridică gunoiul cu ditamai mașinile care blochează o stradă întreagă când fac manevre să preia gunoiul. În cartiere, pe aleile înguste, gunoiul se ridică tot cu mașini mari. Mult mediatizatele utilaje mici de preluare a deșeurilor pe care operatorii urmau să le aducă au rămas doar un mit.

Punctele gospodărești modernizate sau nu pot fi încadrate în aceeași categorie pentru că nimeni n-a mai ținut socoteala. Cutățenia din zona acestora este, la fel, o chestiune trecătoare. Un cititot ne-a sesizat că, de exemplu, în zona Aleii Băița din cartierul Zorilor de care se ocupă Brantner, nici hoții nu se mai obosesc să lucreze și să fure plasticul aruncat selectiv. În consecință el zace lângă punctele unde a fost aruncat. Și din cartierul Mănăștur de care se ocupă societatea Rosal au venit sesizări similare de la începutul anului.

Toate sunt situații particulare, susține primăria. Potrivit statisticii oficiale, din 2010 și până în prezent s-au făcut fix 9145 de verificări privind salubritatea menajeră de către polițiștii locali. În același interval s-au aplicat 121 de sancțiuni contravenționale pentru deficiențe în prestarea activității de salubritate menajeră. „Valoarea amenzilor aplicate a fost între 1000 și 2000 lei pentru nerespectarea orarului de ridicare a deșeurilor menajere și transportul acestora în condiții necorespunzătoare. Au fost contestate în instanță 85 de sancțiuni contravenționale. Au fost câștigate de primărie 44 de cauze iar pe rolul instanțelor se mai află 20 de dosare”, a informat Biroul Mass media al primăriei.

În prezent, orașul trăiește din nou o criză a gunoielor, acesta fiind scenariu oficialilor primăriei sau ai județului. Din nou, nu există unde să fie aruncate deșurile pentru că s-a depășit cantitatea pe platforma temporară de la Pata Rât, n-a fost terminat depozitul județului și din nou se țin ședințe salvatoare la prefectură.

Chiar și așa, clujenii au contracte în vigoare cu operatorii de salubritate iar primărie e proprietară pe deșurile care ajung la punctele de colectare, potrivit legii.

Actual de Cluj